Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ELECTRONICĂ
Conţinutul cursului
Generalităţi şi definiţii
Circuite aritmetice
3
Generalităţi şi definiţii
Circuite logice combinaţionale 4
Generalităţi şi definiţii
Generalităţi
Prin interconectarea mai multor porţi logice se obţine un circuit logic.
Într‑o astfel de schemă putem identifica următoarele elemente:
■ intrări (x1, x2, x3 ),
■ ieşiri (y1, y2);
■ căi (de exemplu de la intrarea x1 prin porţile P2, P4, P6 şi P8 la ieşirea y1),
■ bucle (de exemplu în jurul porţilor P4, P5) şi
■ noduri (de exemplu N1 nod extern; N2, N3, N4 şi N5 noduri interne schemei).
x1 P2 P6
P4 P8 y1
N 1 P1 N 2 N 3 N 4
x2
N 5
P5 P9 y2
x3 P3 P7
Circuite logice combinaţionale 5
Generalităţi şi definiţii
Generalităţi (cont.)
Schemele care conţin bucle se numesc cu reacţie.
Nodurile apar atunci când ieşirea unei porţi (sau o intrare) este legată
de intrările mai multor porţi. Numărul legăturilor posibile într‑un nod este
limitat de fan-out‑ul porţii de comandă.
O cale va fi caracterizată de lungimea sa şi de timpul de propagare
asociat căii. Lungimea unei căi este dată de numărul porţilor care
formează calea (de exemplu, calea menţionată anterior de la x1 la y1 are
lungimea 4).
Timpul de propagare asociat unei căi () va fi suma timpilor de
propagare (tpHL sau tpLH) ale porţilor din cale.
În cazul schemelor fără bucle de reacţie, acest timp este întotdeauna
finit. În cazul schemelor cu reacţie, acest timp este în general finit,
excepţie făcând cazurile când schema oscilează (anumite bucle sunt
parcurse tot timpul).
Circuite logice combinaţionale 6
Generalităţi şi definiţii
Definiţii
Să presupunem că semnalele de intrare xk se modifică la momente de
timp discrete ti–1, ti, ti+1 etc. şi că timpul de propagare maxim în schemă
este max.
Dacă schimbările semnalelor de intrare se produc la intervale ti – ti–1 mai
mari decât max, atunci, în cazul unei scheme fără bucle de reacţie,
semnalele de ieşire vor depinde numai de valorile semnalelor de intrare
aplicate la momentul ti:
y1 t f1 x1 ti , x2 ti , ... , xn ti
...
ym t f m x1 ti , x2 ti , ... , xn ti
unde t Δ
i max t ti 1
Definiţii (cont.)
În cazul existenţei unor bucle de reacţie şi cu condiţia
ti Δmax t ti 1
îndeplinită, semnalele de ieşire yj(t) vor depinde atât de valorile din
momentul ti ale variabilelor de intrare xt(ti) cât şi de valorile variabilelor
de intrare din momentele anterioare xk(ti–1), xk(ti–2), … etc.
Un astfel de circuit se numeşte circuit logic secvenţial (CLS).
Buffere
Unele porţi logice, cum ar fi cele care realizează funcţiile identitate,
inversare, NOR şi NAND, sunt realizate şi într‑o variantă numită
BUFFER. Termenul se referă la faptul că, printr‑o modificare a structurii
etajului de ieşire a porţii, s‑a obţinut o mărire a capacităţii de încărcare a
acesteia (fan-out‑ul).
Bufferele pot fi realizate şi într‑o variantă cu trei stări (tri-state) cu
posibilitatea controlării stării de ieşire printr‑o intrare de comandă
suplimentară En (Enable). Ele pot fi unidirecţionale (Line drivers, Line
receivers) – Fig. a, sau bidirecţionale (Transceivers) – Fig. b.
Circuite logice combinaţionale 15
Funcţii logice elementare
Buffere (cont.)
Exemplu de utilizare a bufferului pentru asigurarea accesului selectiv la
o magistrală unică.
E n =1
x1
Intrare 1 x1
E n =0
High z x1
Intrare 2 x2
Linia de Bus comuna
E n =0 controlata de intrarea 1
Intrare 3 x3 High z
Circuite logice combinaţionale 16
Funcţii logice elementare x
y= c •x
c
Poarta ŞI (a)
T m
Funcţionarea circuitului ŞI în regim
de poartă este ilustrată în Fig. a. impulsuri de
0,1 T m
frecventa
Semnalul de ieşire este condiţionat necunoscuta
T x
de comanda c, în sensul că (b)
deschisă, N x
impulsuri de
■ Dacă c = 0 atunci y = 0 şi poarta frecventa
cunoscuta
este închisă. T
(c)
Exemple de utilizare:
impuls de
b. măsurarea unei frecvenţe comanda
necunoscute MONO-
T
STABIL
c. Cronometru impulsuri de
frecventa
d. multiplicator de frecvenţă cunoscuta
(d)
Circuite logice combinaţionale 17
Funcţii logice elementare
Poarta XOR
Sumatorul modulo doi (poarta XOR) poate fi întâlnit în aplicaţii şi în
postura de inversor programabil.
În funcţie de semnalul aplicat pe una din intrări (intrarea de comandă),
semnalul de ieşire va fi sau nu inversat.
x _ x
x + 1 = x x + 0 = x
1 0
18
x 1 (t) VN z 1 (t)
x 2 (t) z 2 (t)
X (t) Z (t)
x m (t) z n (t)
(a)
Circuite logice combinaţionale 20
Analiza circuitelor logice combinaţionale
b 1
V I
s 1
a 1
s1 c1 a1 c1 b1c1 c0 a1 b1c0
c 1 c1 a1 b1 a1 c 0 b1 c0
21
y y x1 x2 x1 x2 x1 x2 x1 x2
■ această expresie permite desenarea schemei:
x1
y
x2
Circuite logice combinaţionale 27
Sinteza circuitelor logice combinaţionale
y y x1 x2 x1 x2 x1 x2 x1 x2
■ această expresie permite desenarea schemei:
x1
x2
y
Circuite logice combinaţionale 28
Sinteza circuitelor logice combinaţionale
Circuite de multiplexare
Circuitele de multiplexare (selecţie) sunt circuite logice combinaţionale
care permit trecerea datelor de la una din intrări spre o ieşire unică.
Selecţia intrării se face printr‑un cuvânt de cod de selecţie (adresă).
Multiplexor cu două intrări
Circuitul permite comutarea datelor de pe intrarea I0 (A = 0) sau de pe
intrarea I1 (A = 1) spre borna de ieşire Y.
Circuite logice combinaţionale 33
Exemple de circuite logice combinaţionale A B C
_
E
cu E .
■ Ca funcţie de I3
bază, circuitul Y_
Y
permite I4
selecţia
I5
datelor de pe
una din cele
I6
8 intrări la
ieşirea unică. I7
Circuite logice combinaţionale 34
Exemple de circuite logice combinaţionale
x1x2x3
0 MUX
1 8:1
2
f( x 4 ) 3
4 y3
5
6
7
A 2 A 1 A 0
x1x2x3
Circuite logice combinaţionale 36
Exemple de circuite logice combinaţionale
prin conectarea 5
6
7
în cascadă a
A 2 A 1 A 0
multiplexoarelor
x6x5x4
Circuite logice combinaţionale 37
Exemple de circuite logice combinaţionale
DEMUX 0 a1 a0 2
1:4 1 2
INTRARE E 2 4 x 4 = 16 IESIRI = 2
3
A 1 A 0
DEMUX 0
a3 a2 1:4 1
E 2
3
A 1 A 0
a1 a0
Circuite logice combinaţionale 43
Exemple de circuite logice combinaţionale
H L L L L H
Comanda Comanda
de selectie de selectie
a intrarii a iesiri
Circuite logice combinaţionale 44
Exemple de circuite logice combinaţionale
_
c
_
g
Circuite logice combinaţionale 48
Exemple de circuite logice combinaţionale
Codificatoare de adresă
Circuitele codificatoare sunt CLC care la activarea unei intrări conduc la
apariţia unui cuvânt de cod la ieşire.
Un codificator este de adresă dacă furnizează la ieşire adresa intrării
activate.
Codificatorul de adresă simplu
I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7
A0 I1 I 3 I 5 I 7 A 0
A1 I 2 I 3 I 6 I 7
A2 I 4 I 5 I 6 I 7 A 1
A 2
Circuite logice combinaţionale 49
Exemple de circuite logice combinaţionale
__ __ __ ___ ___
A 2 A 1 A 0 EO GS
Circuite logice combinaţionale 50
Exemple de circuite logice combinaţionale
___
GS
__
A 0
__
4 A 1
5 __
A 2
_ 7_
EI
Circuite logice combinaţionale 51
Exemple de circuite logice combinaţionale
Comparatoare numerice
Comparatoarele numerice sunt circuite logice care permit determinarea
relaţiei de mai mare, mai mic sau egal între două numere.
Comparatorul numeric de un bit
Acest circuit permite compararea a două numere de câte un bit,
indicând la ieşire situaţiile de mai mare, egal sau mai mic.
( A i< B i)
A i
( A i= B i)
B i
( A i> B i)
Circuite logice combinaţionale 52
Exemple de circuite logice combinaţionale
A 0 A 0
A 1 A 1
Y Y
A 2 A 2
A 3 A 3
P P
A 0
A 1
YP
A 2
A 3
A 4
A 5
A 6 YI
A 7
I
P
Circuite logice combinaţionale 57
Exemple de circuite logice combinaţionale
Cuvânt de 16 biti
A 0 A 1 A 2 A 3 A 4 A 5 A 6 A 7 A 0 A 1 A 2 A 3 A 4 A 5 A 6 A 7
I YI I YI
H P YP P YP
SN74180 SN74180
58
Circuite aritmetice
Circuite logice combinaţionale 59
Circuite aritmetice
Reprezentarea numerelor
În circuitele digitale, numerele reale sunt aproximate prin numere raţio
nale, cu un număr finit de cifre.
Reprezentarea unui număr raţional pozitiv scris într‑o bază de
numeraţie oarecare B este
N bn 1 bn 2 ... b1 b0 , b1 b 2 ... b m
partea int reagă partea fractională
Valoarea în baza zece a numărului este dată de expresia
n 1
N bi B i
im
Circuite logice combinaţionale 60
Circuite aritmetice
i m
Relaţia anterioară reprezintă un număr binar fără semn. Pentru
reprezentarea numerelor cu semn, pentru a indica semnul operandului
se utilizează bitul cel mai reprezentativ bn–1, numit bit de semn
N bn 1 bn 2 ... b1 b0 , b1 b 2 ... b m
bit de mărime
semn
Prin convenţie s‑a ales bn–1 = 0 pentru numere pozitive şi bn–1 = 1 pentru
numere negative.
Circuite logice combinaţionale 61
Circuite aritmetice
Exemplu:
(+2) = 00010 (+5) = 00101
(–2) = 10010 (+5) = 10101
Această reprezentarea este avantajoasă în operaţiile de înmulţire şi
împărţire, dar necesită algoritmi speciali la adunare şi scădere.
Circuite logice combinaţionale 62
Circuite aritmetice
2 1 N 2 1
n 1 n 1
1 2 N' N 2 1 n 1 2 1 n
1 n
Adunarea şi scăderea
Cazul numerelor de un bit
Circuite sumatoare
Aşa cum s‑a arătat anterior, în C2 operaţiile de adunare şi de scădere
se tratează similar şi, în consecinţă, pentru realizarea practică a acestor
operaţii, vom avea nevoie doar de circuite de sumare şi complementare.
Se poate arăta că operaţiile de înmulţire şi împărţire în binar se reduc la
adunări şi deplasări succesive.
În concluzie, rezultă că cele patru operaţii matematice de bază, folosind
reprezentarea în C2, se reduc la complementări, adunări şi deplasări,
ceea ce simplifică foarte mult realizarea unor automate aritmetice
programabile.
O operaţie matematică, oricât de complicată ar fi ea, se va realiza
printr‑o înşiruire de asemenea operaţii elementare.
Pentru că o operaţie matematică, care poate conţine un număr foarte
mare de asemenea operaţii elementare, să se efectueze într‑un timp
scurt, este necesar ca aceste operaţii elementare să se efectueze
într‑un timp extrem de scurt.
Circuite logice combinaţionale 73
Circuite aritmetice
y n -1 x n -1 yi xi y0 x0
SE SE SE
cn c n -1 ci c i -1 c1 c0
s n -1 si s0
Circuite logice combinaţionale 74
Circuite aritmetice
ci xi yi xi ci1 yi ci 1
si xi yi ci 1 xi yi ci 1
xi yi ci 1 xi yi ci 1
xi yi ci 1
Circuite logice combinaţionale 75
Circuite aritmetice
xi yi
Circuite sumatoare (cont.)
Sumatorul elementar
Expresia care reprezintă valoarea
transportului, poate fi scrisă şi sub gi pi
forma
ci xi yi xi yi ci 1
g i pi ci 1
Interpretarea acestei relaţii este
următoarea: la ieşirea unui sumator
ci c i-1
elementar va apare un transport ci
dacă el a fost generat local
( gi xi yi 1 ) sau dacă transportul
de intrare ci–1 s‑a propagat prin
p xi yi 1
celulă ( i ).
si
Circuite logice combinaţionale 76
Circuite aritmetice
g4 p4 g3 p3 g2 p2 g1 p1
c4 c0
c3 c2 c1
s4 s3 s2 s1
Circuite logice combinaţionale 77
Circuite aritmetice
într‑un timp
mult mai scurt
decât timpul g4 p4 g3 p3 g2 p2 g1 p1
necesar
propagării în
cascadă a
transportului
prin celulele
c4 c0
sumatorului. c3 c2 c1
s4 s3 s2 s1
Circuite logice combinaţionale 78
Circuite aritmetice