Circuite Digitale

- curs 5 -
5. Circuite cu 3 stari (Three State). Comparatoare. Circuite Logice Secventiale.

5.1. Circuite cu 3 stari (Three State)

Uneori, mai ales în interfaţarea bufferelelor, în arhitecturi cu microprocesoare este necesar ca în afară de
starea 0/1 (Low/High) să existe şi posibilitatea de decuplare, realizată prin a treia stare, cea de impedanţă
infinită (Hi-Z). Un circuit comercial este 74x245, buffer cu 8 intrări/ieşiri

5.2. Comparatoare
Prin comparaţia a doua numere înţelegem în general operaţia care determină relaţia cantitativa dintre cele 2
numere: mai mic egal sau mai mare (A<b, A=B sau A>B). Compararea a doua numere binare este o operatie
frecventa in sistemele de calcul sau in arhitecturi cu microprocesoare. Pinii IA, IB si IC din circuitul de mai jos
sunt utilizati la expandare.

A0 A1 A2 A3 B0 B1 B2 B3
IA<B
IA=B
IA>B A>B A=B A<B

Exemplu: Comparatorul pe 4 biti 74xx85 (74F85 de la Philips)

Un exemplu de expandare este realizarea unui comparator pe 8 biti (sau 16 biti) folosind comparatoare pe 4
biţi. Comparatoare de marime pe 8 biţi există, dar ele testează doar egalitatea a două numere binare
(74xx688).

Expandarea poate fi făcută series au parallel. Expandarea serie este data mai jos:
Expandarea paralel este un pic mai complicată şi mai puţin intuitivă.

5.3*. Sumatoare si ALU (unitati aritmetico-logice)

Adunarea este cea mai comuna operatie in circuitele digitale. Circuitele au un pin pentru bitul de transport
care poate fi rezultatul unor sume de rang inferior si are un bit de transport pentru depasirea valorii de 1111
in binar. Un exemplu este sumatorul binar pe 4 biti 74xx283.

O unitate aritmetico-logica ALU este un circuit combinational care poate efectua operatii aritmetice si logice
pe o pereche de operanzi. Un exemplu este circuitul 74xx181. Operatiile care se selecteaza sunt comandate
de pinul M si intratil S0-S3. Operanzii pe patru biti, A3-A0 si B3-B0. Iesirile sunt date de F3-F0. M=0
implica operatiuni aritmetice iar M= 1 operatiuni logice. Sunt posibile 16 operatiuni aritmetice si 16
operatiuni logice.
5.4. Timpi de propagare
In circuitele logice se poate constata experimental ca modificarea iesirii nu este simultana cu cea a intrarii, ci
exista o intirziere, numita timp de propagare notata tp. Timpii de propagare depind de functia logica realizata,
de tehnologia utilizata la fabricarea circuitului (TTL, MOS, CMOS, etc.) si de valorile variabilelor de intrare.
De asemeni, tranzitiile de pe nivel L (low) pe nivel H (High) si invers nu au loc instananeu si gradual. Se
noteaza cu tPLH tranzitia L  H si cu tPHL tranzitia H  L.

SN74LS00

SN74LS139 (Decodor dual 1-of-4)

Diagramele de timp in circuitele logice combinationale sau secventiale descriu grafic comportamentul
circuitelor functie de intrari, stari si eventual dinamica, daca este cazul .

5.5. Circuite Logice Secventiale (CLC)

Circuitele logice sunt clasificate în două categorii de bază: combinaţionale şi secventiale. Un circuit
combinaţional logic este un circuit a cărui ieşire depinde numai de intrările curente.
Un circuit secvenţial este un circuit logic a cărui ieşire depinde atât de intrările curente cât şi de secvenţa
de stări anterioare a intrărilor.

Multe din sistemele intilnite în practică prezintă elemente de memorie sau conexiuni feedback. Informaţia
binară stocată în circuite defineşte starea circuitului la un moment dat. Un circuit secvenţial este specificat
practic de intrarile sale, ieşiri (dacă exista feedback) şi stările interne. O modelare obişnuită a circuitelor
secvenţiale este automatul finit (Finite Automata sau Finite State Machine).

intrari CLC iesiri intrari CLC iesiri

M M

clock
(a) (b)
Circuite secvenţiale (a) asincrone; (b) sincrone;
CLC – circuit logic combinaţional; M – memorie

Un circuit secvenţial sincron are proprietatea că informaţiile din elementele de memorie sunt modificate
numai la momente discrete de timp, sincronizarea fiind realizată cu un generator de ceas (clock) care
furnizează un tren de impulsuri foarte precise, de aceiaşi durată de timp.
Elementele de memorie utilizate în mod obişnuit în circuitele secvenţiale cu ceas sunt circuitele basculante
bistabile.
De notat, ca CLC idealizate nu au intirzieri de propagare prin porti. In circuitele reale, aceasta intirziere
exista intotdeauna (ea este de ordinul 5-15 ns). Notind aceasta intirziere cu , circuitele ideale si cele reale
pot fi reprezentate:
 x1 x2 x1

 z
x0 x0 


5.6 Legile lui De Morgan

Calcul direct prin care partea stinga este egala cu cea dreapta folosind postulatele si teoremele
logicii boolene

Demonstati ca x  y  x  y

Solutie
Demonstratia este dificila deaorice nu există forme de explicitare a unor expresii boolene aflate sub negaţie.

Pentru fiecare a în algebra Booleană exista un a unic, complementul lui a, astfel încât:

(1) a+ a =1
(2) a· a = 0

Trebuie să arătăm că x  y este complementul lui x+y.

(1) (x+y)+( x  y ) = [(x+y)+ x ]·[( x+y)+ y ] Distributivitate

= [(y+x)+ x ]·[( x+y)+ y ] SAU comutativ
= [y+(x+ x )]·[(x+(y+ y )] SAU asociativ
= (y+1)·(x+1) Complement: x+ x =1
= 1·1 x+1 = 1;
=1

(2) (x+y)·( x  y ) = ( x  y )·(x+y) ŞI comutativ

= [( x  y )·x]+ [ ( x  y )·y] ŞI distributiv
= [( y  x )·x]+ [ ( x  y )·y] ŞI comutativ
= [( y  ( x ·x)]+ [ x  ( y ·y)] ŞI asociativ
= [ y ·0]+[ x ·0]
= 0·0
=0

Q.E.D.