Biotehnologii medicale

SEPARAREA PRIN EXTRACTIE

Prof. Univ. Dr. Anca Galaction
anca.galaction@umfiasi.ro
SEPARAREA PRIN EXTRACTIE

Operatia de separare a componentilor unui amestec lichid sau

solid pe baza diferentei de solubilitate a acestora intr-unul sau
mai multi solventi
• extractie lichid - lichid - amestecul supus separarii este lichid,
• extractie solid - lichid - amestecul supus separarii este solid.

• extractia este fizica, - extractia se realizeaza numai prin

intermediul fenomenelor fizice de solubilizare si difuziune,
• extractia este reactiva - in timpul procesului intervin si reactii
chimice intre solut si agentul (agentii) de extractie
 Clasificarea procedeelor de
extractie lichid-lichid
• extractia reactiva presupune utilizarea unor agenti de extractie
(extractanti, agenti purtatori) solubili fie in solvent, fie in faza
apoasa, insa este esential ca produsul format in urma reactiei cu
solutul sa fie puternic hidrofob.

Extractie Solvent
fizica
Solutia
supusa
separarii Solvent +
Extractie Extractant
reactiva
Extractant
Extractia fizica a produselor de
biosinteza
• Produsele de biosinteza se gasesc in lichidul final
de fermentatie in concentratii reduse (0,5 – 8%)
• sunt in general, compusi labili chimic si termic.
• in lichidele de fermentatie se gasesc numerosi
compusi secundari, unii cu caracteristici fizico-
chimice asemanatoare cu ale produselor utile.
Din aceste motive, separarea si purificarea
produselor de biosinteza sunt operatii dificile,
care necesita etape laborioase.
Etape

1. Contactarea solutiei initiale cu solventul

(amestecarea)
2. Solubilizarea si difuzia solutului in faza
solventului (transferul de masa al solutului)
3. Separarea celor doua faze rezultate
• extractul - faza solventului care contine solutul
• rafinatul - solutia initiala epuizata
4. Recuperarea solventului, atât din extract, cât si
din rafinat.
Solventi pentru extractie
• Pentru extractia produselor de biosinteza polare:
alcooli, esteri, cetone.
Principala problema o reprezinta solubilitatea lor
relativ ridicata in mediul apos.
Cresterea masei moleculare a acestor compusi
reduce solubilitatea in mediul apos, dar mareste
tendinta de formare a unor emulsii stabile cu
acesta.

• Pentru extractia produselor de biosinteza nepolare:

eter de petrol, diclormetan, dicloretan etc.
Selectarea solventilor
• Solventii sau agentii de extractie pot fi compusi
chimici puri sau amestecuri.
Selectarea unui anumit solvent impune:
• cunoasterea caracteristicilor fizico-chimice ale
acestuia si pe cele ale compusului care se
doreste a fi extras.
• cunoasterea echilibrului dintre faze
• cunoasterea altor proprietati fizice ale
amestecului, proprietati care depind de
interactiunile dintre componentii sistemului de
extractie.
Separarea antibioticelor -lactamice
Extractia fizica reprezinta, deocamdata, singurul procedeu
de separare aplicat industrial.
• Concentratia finala a penicilinelor G si V in lichidele de
fermentatie este cuprinsa intre 3 si 6%, in functie de
tulpina utilizata.

Dilutie foarte mare concentrarea solutiei prin

extractie si reextractie

Penicilinele pot fi extrase:

• din solutia apoasa rezultata in urma filtrarii biomasei
• direct din lichidul de fermentatie.

Pentru extractia penicilinelor G si V au fost studiati o serie

de solventi organici, la diferite valori ale pH-ului fazei
apoase si ale temperaturii
Extractia penicilinelor

• Extractia penicilinelor in acetat de butil decurge cu

randamente maxime numai in conditiile in care aceste
antibiotice se vor gasi in solutia apoasa supusa extractiei in
forma nedisociata.

• Solventii nepolari sau cu polaritate redusa (categorie in care

intra si acetatul de butil) pot solubiliza numai compusii
nepolari.
 Extractia penicilinelor cu acetat de butil

Din analiza procesului de extractie fizica a penicilinelor G si V cu acetat de butil s-a

constatat ca :
• in solvent sunt extrase numai moleculele de penicilina nedisociate
• intre moleculele de penicilina, in conditiile in care se realizeaza extractia, nu are loc
formarea unor asociatii
• in acetatul de butil penicilinele nu disociaza.

Deoarece contin o grupare carboxilica, penicilinele vor disocia in faza apoasa, conform
echilibrului:

P-COOH(aq) P-COO-(aq) + H+(aq)

pka = 2,75 pentru penicilina G pka = 2,70 pentru penicilina V

• In aceste conditii, penicilinele G si V vor exista intr-o forma neutra numai la un
pH al fazei apoase mai mic decit 2,70 - 2,75. Influenta pH-ului asupra
randamentului de extractie a unor peniciline este redate in figura:

100

Grad de extrac]ie, %
80

60

40

20

0
2 3 4 5 6 7 8 9

pH

Influenta valorii pH-ului fazei apoase asupra randamentului extractiei

fizice a penicilinelor G si V cu acetat de butil.