Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROCEDEE MODERNE
DE SEPARARE
IASI, 2018
UNIVERSITATEA TEHNICA “ GH. ASACHI” DIN IASI
Facultate de Ingineri Chimica si Protectia Mediului
Operatia de separare a componentilor unui amestec lichid sau solid pe baza diferentei de
solubilitate a acestora intr-unul sau mai multi solventi :
extractie lichid - lichid - amestecul supus separarii este lichid,
extractie solid - lichid amestecul supus separarii este solid.
extractia este fizica, - extractia se realizeaza numai prin intermediul fenomenelor fizice de
solubilizare si difuziune,
extractia este reactiva - in timpul procesului intervin si reactii chimice intre solut si agentul
(agentii) de extractie
IASI, 2018
UNIVERSITATEA TEHNICA “ GH. ASACHI” DIN IASI
Facultate de Ingineri Chimica si Protectia Mediului
Etape:
contactarea solutiei initiale cu solventul (amestecarea)
solubilizarea si difuzia solutului in faza solventului (transferul de masa al solutului)
separarea celor doua faze rezultate (extractul - faza solventului care contine solutul,
rafinatul - solutia initiala epuizata)
recuperarea solventului atit din extract, cit si din rafinat.
IASI, 2018
UNIVERSITATEA TEHNICA “ GH. ASACHI” DIN IASI
Facultate de Ingineri Chimica si Protectia Mediului
Extractia penicilinelor
Din analiza procesului de extractie fizica a penicilinelor G si V cu acetat de butil s-a constatat ca :
in solvent sint extrase numai moleculele de penicilina nedisociate
intre moleculele de penicilina, in conditiile in care se realizeaza extractia, nu are loc
formarea unor asociatii
in acetatul de butil penicilinele nu disociaza.
Deoarece contin o grupare carboxilica, penicilinele vor disocia in faza apoasa, conform
echilibrului:
40
30
20
10
0
1 2 3 4 5
pH
Fig 1. Influenta valorii pH-ului fazei apoase asupra coeficientului de distributie al penicilinei G
intre apa si acetat de butil, K.
IASI, 2018
UNIVERSITATEA TEHNICA “ GH. ASACHI” DIN IASI
Facultate de Ingineri Chimica si Protectia Mediului
100
Grad de extrac]ie, %
80
60
40
20
0
2 3 4 5 6 7 8 9
pH
Fig 2. Influenta valorii pH-ului fazei apoase asupra randamentului extractiei fizice a penicilinelor
G si V cu acetat de butil.
Selectarea solventilor
Solventii sau agentii de extractie pot fi compusi chimici puri sau amestecuri. Selectarea
unui anumit solvent impune cunoasterea caracteristicilor fizico-chimice ale acestuia si pe
cele ale compusului care se doreste a fi extras. De asemenea, este extrem de importanta
cunoasterea echlibrului dintre faze si a altor proprietati fizice ale amestecului, proprietati
care depind de interactiunile dintre componentii sistemului de extractie.
Extractia reactiva reprezinta o imbinare intre procesele chimice, respectiv reactia dintre
solut si un extractant, si procesele fizice de difuziune si solubilizare a compusului format
in urma reactiei chimice.
Extractia fizica necesita utilizarea unui solvent cu o miscibilitate cit mai redusa cu solventul
din solutia supusa separarii, solvent care sa ofere o selectivitate ridicata si inertie chimica
fata de solut, in scopul diminuarii pierderilor la recuperare.
IASI, 2018
UNIVERSITATEA TEHNICA “ GH. ASACHI” DIN IASI
Facultate de Ingineri Chimica si Protectia Mediului
Comparativ, extractia reactiva impune adaugarea in solvent a unui agent de extractie, sau
extractant, capabil sa reactioneze cu solutul, formind un compus miscibil numai cu
solventul, marind astfel fie capacitatea de retinere a acestuia, fie selectivitatea separarii.
Utilizari:
IASI, 2018
UNIVERSITATEA TEHNICA “ GH. ASACHI” DIN IASI
Facultate de Ingineri Chimica si Protectia Mediului
Principalii factori care influenteaza procesul:
valoarea pH-ului fazei apoase initiale
concentratia agentului de extractie in solvent
timpul de contactare a fazelor
raportul volumic al fazelor
concentratia antibioticului in solutia apoasa initiala.
Influenta valorii pH-ului fazei apoase asupra randamentului extractiei fizice si reactive a
penicilinelor G si V
Studiindu-se influenta pH-ului fazei apoase initiale, s-a constatat ca in cazul extractiei
reactive a penicilinelor G si V cu Amberlite LA-2, eficienta separarii ramine la valoarea
maxima constanta (97-98%) pina la pH = 5, scazind apoi, astfel incit la pH = 7,5 gradul de
extractie este de circa 20% Faptul ca extractia reactiva a penicilinelor G si V decurge cu
randamente maxime chiar la valori ale pH-ului de 5 reprezinta principalul avantaj al acestei
tehnici de separare. La aceasta valoare a pH-ului, de exemplu, timpul de semiinactivare al
penicilinei G este de 92 ore, in acest mod fiind inlaturat pericolul degradarii chimice a
produselor utile biosintetizate.
Practic, la valori mici ale pH-ului solutiei apoase initiale, extractia fizica decurge in paralel
cu extractia reactiva. Odata cu cresterea valorii pH-ului, extractia reactiva devine
predominanta.
100
3
Grad de extrac]ie, %
2
80
60
1
40
20
0
2 3 4 5 6 7 8 9
pH
IASI, 2018
UNIVERSITATEA TEHNICA “ GH. ASACHI” DIN IASI
Facultate de Ingineri Chimica si Protectia Mediului
Reextractia
Daca extractia s-a realizat cu amine, reextractia se va face cu o solutie de carbonat, sau
fosfat de sodiu, sau potasiu, conform reactiei de echilibru:
2P-COOH.A(o) + Na2CO3 (aq) 2 P-COO-Na+(aq) + A(o) + CO2 + H2O
Reextractia este controlata de difuzia componentilor catre si dinspre interfata de contact
dintre faze.
In cazul reextractiei cu o solutie de fosfat, s-a observat ca, odata cu cresterea concentratiei
aminei in solvent, viteza procesului scade. Insa, cu cresterea pH-ului solutiei de fosfat,
influenta concentratiei extractantului se diminueaza, astfel incit la pH = 9 aceasta nu mai
afecteaza procesul.
In general, reextractia s-a realizat cu randamente mari si fara degradarea antibioticelor, la
valori ale pH-ului de 7,2 - 7,5, pierderile totale de penicilina G, de exemplu, atit in etapa
de extractie, cit si in cea de reextractie, fiind sub 0,3%.
Daca se utilizeaza extractia reactiva cu o clorura de alchilamoniu, atunci reextractia se face
cu o solutie de acid clorhidric:
P-COOA(o) + HCl(aq) P-COO-(aq) + H+(aq) + ACl(o)
IASI, 2018
UNIVERSITATEA TEHNICA “ GH. ASACHI” DIN IASI
Facultate de Ingineri Chimica si Protectia Mediului
Bibliografie:
IASI, 2018