Strategia cercetării.

Valorificarea şi
diseminarea rezultatelor ştiinţifice

Prof.dr.ing. Emil DUMITRIU

Conf.dr.ing. Adrian UNGUREANU
Semninar II

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi

Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului
Departamentul de Inginerie Organica, Biochimica si Alimentara

1
Master PFC anul univ. 2017-2018
Ciclul cercetării

2
Metode şi tehnici de comunicare
în ştiinţă
Conţinutul prelegerii:
 Comunicarea în cercetarea ştiinţifică

 Ciclul cercetării şi al publicării

 Tipuri de surse (materiale)

 Modelarea procesului comunicării scrise

 Materiale scrise în comunicarea din

domeniul ştiinţei şi tehnologiei:
-disertaţia/teza
-articolul ştiinţific
Michael Faraday, cunoscut chimist,
afirma că cele 3 stadii necesare ale
cercetării constau în:
 a o începe

 a o duce la bun sfarşit

 a o publica/comunica
 Comunicarea în ştiinţă
Importanţa comunicării în ştiinţă derivă din
caracterul cumulativ al cunoaşterii
ştiinţifice. Orice noutate în domeniul
cunoaşterii ştiinţifice vine să
 adauge

 perfecţioneze

 modifice

 contrazică

ce se ştia înainte
 Comunicarea în ştiinţă
Procesul de producere, organizare şi diseminare a
informaţiilor ştiinţifice constă in principal din
comunicare formală.
Informaţia ştiinţifică poate fi comunicată prin
 canale orale (conferinţe, seminarii, prelegeri,
interviuri) şi prin
 canale tipărite sau scrise (rapoarte, articole
ştiinţifice, volumele conferinţelor, cărţi, teze)

 Comunicarea ştiinţifică se poate efectua prin

 Canale formale tipărite
 Canale semiformale (e-mail, e-conference)
 Ciclul cercetării şi al publicării

Evolution of Scientific Information. [ Allan Kent and Harold Lancour, eds., Encyclopedia of Library and
Information Science (New York, 1979), ”Scientific Literature,” K. Subramanyam, 394].
 Surse primare
Surse Primare
Definiţie
Sursele primare prezintă informaţii care nu au fost
publicate anterior în alte surse. Ele pot proveni
din canale de comunicare mai mult sau mai puţin
formale Unele sunt publicate, iar altele nu.
Surse formale publicate:
 articole şi lucrări publicate în reviste de
specialitate evaluate de referenţi
 volumele conferinţelor, simpozioanelor

 rapoarte tehnice
 teze
 dizertaţii
 Surse primare
Surse nepublicate
 notiţe de laborator

 memo-uri, rapoarte interne

 Surse secundare
Aceste surse facilitează asimilarea informaţiei diseminate prin
surse primare. Ele integrează şi facilitează accesul la
corpusul literaturii primare organizand şi compiland sursele
primare.
 Indici
 Indici de citări
 Rezumate (abstract)
 Enciclopedii
 Dicţionare
 Atlase
 Manuale
 Tratate
 Recenzii
 Bibliografii
 Baze de date bibliografice

https://www.scopus.com
http://apps.webofknowledge.com
 Surse terţiare
Ca rezultat al proliferării literaturii
primare şi al cantităţii şi diversităţii
surselor secundare, s-a recurs la un
sistem secundar de indexare pentru
a facilita accesul la sursele primare şi
secundare.
Sursele terţiare includ
 ghiduri de literatură de specialitate

 catalogul bibliotecilor
Generarea ideilor
1. Asaltul de idei (Brainstorming)
2. Philips 6-6
3. Metoda 6-3-5
4. Reţeaua bazată pe întrebările jurnalistului (cine?
ce? cand? unde? cum? de ce?)

Cine?

De ce?

Cand?

BIOSENZORI

Unde?

Cum?

Ce?
 Organizarea
 1. Este acest item în concordanţă cu
tema?
 2. Este acest item potrivit pentru
posibilii cititori?
 3. Este acest item relevant pentru
ceea ce vreau să demonstrez?
 4. Este acest item productiv?
 Alte etape ale procesului
Redactarea ciornelor

Evaluarea şi revizia
 Informaţiile sunt prezentate clar?
 S-au omis informaţii importante?
 Paragrafele se înlănţuite logic?
 S-au folosit cuvinte de legătură care ghidează cititorul?
 Există ambiguităţi?
 Tonul şi registrul sunt în concordanţă cu tema, scopul şi
cititorul virtual?
 Lexicul este bine ales, ţinand cont de tipul de text şi cititor?
 Există cuvinte, expresii sau propoziţii inutile sau care se
repetă?
 Disertaţia/Teza
Părţi conexe coperta
preliminare
pagina de titlu

mulţumiri

cuprinsul

lista de tabele şi figuri

 Disertaţia/Teza
Introducerea Introducerea
domeniului
Sinteza cercetărilor în
domeniu
Găsirea unei nişe

Introducerea
cercetării prezente
Prezentarea
aspectelor din lucrare
(pe capitole)
 Disertaţia/Teza
Cuprinsul (partea Fundamentul teoretic
principală)
Planul experimental

Metode şi
procedee/Tehnici de
măsurare/Aparate şi
instrumente
Rezultate

Discuţia rezultatelor
 Disertaţia/Teza
Concluzii Importanţa
rezultatelor obţinute,
elemente novatoare
Părţi conexe finale Bibliografia

Anexe
 Articolul ştiinţific
bazat pe cercetare experimentală
Titlul indică tema studiului
uneori indică şi tipul lucrării
(experiment, studiu de caz,
sinteză)
Rezumatul (abstract) informează asupra
principalelor rezultate
(informative)
prezintă secţiunile lucrării
(indicative)
Introducerea (I) oferă motivaţie asupra
necesităţii elaborării lucrării
atrage atenţia şi interesul

cititorului
Metode (M) secţiunea descrie
metodologia, materialele (sau
subiecţii) şi procedurile
Rezultate (R) se prezintă rezultatele
(grafic, verbal, numeric)
se comentează rezultatele

Discuţii (D) se analizează rezultatele

aşteptate şi neaşteptae
pornind de la rezultatele

obţinute se ajunge la
generalizări
Concluzii se sintetizează rezultatele
obţinute

Mulţumiri (Acknowledgments)

Referinţe (Bibliografie)
Schema generică a unui articol
ştiinţific
 Schema generică a unui articol
ştiinţific IMRAD
Introducere
Metode şi materiale
Rezultate
Discuţii

general → specific → general

 Rezumatul (Abstract)
Definiţie
 Rezumatul (abstract) este o reprezentare scurtă, obiectivă
a conţinutului unui document primar sau al unei
prezentări orale.
ANSI (American National Standards Guidelines for
Abstracts)
Tipuri
1. Informativ – tipul de abstract folosit în articole
referitoare la cercetări experimentale
2. Indicativ – tipul de abstract folosit în lucrări şi alte
documente care nu se bazează pe rezultate experimentale
 Rezumatul informativ
(Informative abstract)
Elemente constitutive
 Generalităţi
 Scop
 Metodă
 Rezultate
 Concluzii
Subtipuri
1. Structurate (elementele constitutive sunt
vizibile ca subtitluri)
2. Nestructurate
 Rezumatul (Abstract)
ANSI
Document Lungimea maximă
Lucrări, articole, 250 cuvinte
porţiuni de
monografii
Note, comunicări 100 cuvinte
scurte
Editoriale, scrisori 30 cuvinte
către redacţie
Documente mai lungi o singură pagină
(monografii, teze) 300 cuvinte
 Bibliografia
Există mai multe stiluri în funcţie de
domeniu
 MLA (Modern Language Association)
 APA (American Psychological Association)
 Chicago style
 CBE (Scientific Style and Format: Council of
Biology Editors)
 ACS (American Chemical Society)
 IEEE (Insitute of Electrical and Electronics
Engineers)
 Bibliografia
MLA Style
Works Cited
 Allwright, R. L. “Classroom-Centered Research on Language
Teaching and Learning: A Brief Historical Overview.” TESOL
Quarterly 17 (1983): 191-204.
 ---. Observation in the Language Classroom. London: Longman,
1988.
 Bailey, Kathleen M. “Competitiveness and Anxiety in Adult Second
Language Learning: Looking at and through the Diary
Studies.” Classroom Oriented Research in Second Language
Acquisition. Eds. H. Selinger and M. Long. Rowley, MA:
Newbury, 1983. 67-103.
 Bailey, Kenneth D. Methods of Social Research. 2nd ed. New York:
Macmillan, 1981.
 Chaudron, Craig, and Jack C. Richards. “The Effect of Discourse
Markers on the Comprehension of Lectures.” Applied
Linguistics 7 (1986): 113-27.
 Bibliografia
Ordinea elementelor în stilul MLA:
1. Autor(i)
2. Titlul capitolului
3. Titlul cărţii
4. Numele editorului sau traducătorului
5. Ediţia
6. Numărul volumului
7. Informaţii privind publicarea
● Locul
● Editura
● Data
8. Paginile
 Bibliografia
Stilul IEEE (Insitute of Electrical and Electronics Engineers)

 [1] A. Rezi and M. Allam, "Techniques in array processing

by means of transformations, " in Control and Dynamic
Systems, Vol. 69, Multidemsional Systems, C. T.
Leondes, Ed. San Diego: Academic Press, 1995, pp.
133-180.

 [2] G. O. Young, "Synthetic structure of industrial plastics,"

in Plastics, 2nd ed., vol. 3, J. Peters, Ed. New York:
McGraw-Hill, 1964, pp. 15-64.

 [3] S. M. Hemmington, Soft Science. Saskatoon: University

of Saskatchewan Press, 1997.

 [4] N. Osifchin and G. Vau, "Power considerations for the

modernization of telecommunications in Central and
Eastern European and former Soviet Union (CEE/FSU)
countries," in Second International
Telecommunications Energy Special Conference, 1997,
pp. 9-16.
Bibliografie
 de Peretti, Andre, Jean-Andre Legrand, and Jean Boniface.
Tehnici de comunicare. Iasi: Polirom, 2001.
 David, George. Tehnici de relaţii publice. Comunicarea cu mass-media.
Bucuresti: Polirom, 2008.
 Iftimie, Nicoleta Mariana. A Practical English Course: Written
Communication in Science and Technology. Iasi: Ed.
“Gheorghe Asachi”, 2002.
 Iftimie, Nicoleta Mariana. Note curs DPPD, 2008
 IEEE. Professional Communication Society, http://www.ieeepcs.org
 English for Professional Communication, http://ec.hku.hk/epc