Nitrii si Nitratii

Executat: st. gr. TMAP-161: Ursu Maria

Verificat : conf. Paladi Daniela

 Generalitatii despre
nitrati si nitriti
Nitratii si nitritii sunt componenti naturali ai solului, proveniti din mineralizarea substantei
azotate de origine vegetala sau animala datorata in primul rand microorganismelor existente
in sol.
Parte din ei sunt absorbiti din radacinile plantelor si servesc la sinteza proteinelor si a altor
compusi cu azot, iar alta parte este antrenata de apele de suprafata si de cele care traverseaza
solul, regasindu-se in rauri, lacuri sau in panza de apa freatica. In mod natural intre nitritii si
nitratii din sol, apa si plante se stabileste un echilibru care sa duca la utilizarea intensiva, in
agricultura, a ingrasamintelor organice naturale sau a celor azotoase sintetice. Produsii lor de
degradare imbogatesc solul acumulandu-se in plantele cultivate, pana la nivele daunatoare
pentru consumatori. Prin intermediul furajelor si al apei nitritii si nitratii ajung in organismul
animalelor si de aici in alimentatia omului.
Ambele substante mai sunt utilizate ca aditivi alimentari in preparatele de carne si uneori in
laptele destinat productiei de branzeturi, pentru ameliorarea insusirilor senzoriale si
prelungirea duratei de pastrare. Astfel se previne alterarea precoce produsa in special de
bacteriile coliforme si mai ales balonarea tarzie a branzeturilor maturare(tip cascaval,
Olanda, Tropist) datorata bacteriilor din gama Clostridium.
Utilizarea nitritilor si nitratilor in laptele destinat branzeturilor este tolerata, avand invedere
ca in mare parte din acestea se elimina in zer, iar cantitatile ramase in branza cad treptat in
timpul maturarii. In preparatele din carne (sunca, salamuri, carnati), nitritii si nitratii se
utilizeaza in mod curent pentru mentinerea culorii roz-rosiatic si pentru efectele lor
bacteriostatice si de dezvoltare a aromei produselor.
Pentru a difuza uniform in masa de carne, nitratii si nitritii se adauga in sare sau in
saramura (1kg nitrat sau 0,5kg nitrit la 100kg sare). Sub actiunea microorganismelor cu
actiune reducatore din saramura si din carne nitratii trec in nitriti. Acestia oxideaza
mioglobina si hemoglobina din sange in nitrozomioglobina si nitrozohemoglobina,care isi
pastreaza culoarea rosie in timpul tratamentului carnii. In lipsa lor, salamurile fierte sau
oparite ar capata o culoare gri-cenusie. In tara noastra, concentratia nitritilor in produsele
finite este limitata la maxim 70mg/kg, iar in unele tari aceasta poate fi de 200mg/kg. Riscul
formarii de nitrosamine a adus in actualitate problema revizuirii acestor norme in sensul
reducerii lor.
Sub influenta florei reducatoare din saramura si din carne, nitratii trec in nitriti. Acestia
oxideaza mioglobina si hemoglobina din resturile de sange in nitrozomioglobina si respectiv,
nitrozohemoglobina, care isi pastreaza culoarea rosie dupa tratamentul termic. In lipsa lor,
mezelurile fierte sau oparite ar avea o culoaregri-cenusie. Nitritii au si o evidenta actiune
bacteriostatica-bactericida in special fata de bacteriile anaerobe. Prin acest efect se
prelungeste durata de pastrare a preparatelor din carne si se face profilaxia botulismului.
Sarea si pH-ul acid potenteaza efectul bacteriostatic. In 1980, grupul de experti OMS, pe
baza a 500 de referinte bibliografice, a conchis ca nitratii si nitritii, in concentratiile existente
curent in alimente de origine animala,nu prezinta pericol pentru sanatatea adultilor si
copiilor, dar in acelasi timp, a atras atentia asupra riscului pentru sugari, in special in primele
trei luni de viata.
 Nitratii si nitritii in produsele de origine vegetala
Plantele absorb
 Nitrat de sodiu și Nitrat de potasiu
Obținere și caracterizarea
Nitratul de sodiu (E 251) are ca sinonime: Salpetru de Chile, Salpetrucubic, nitru, sare de
piatră sau silitră. Denumirea sa chimică este: azotat de sodium sau nitrat de sodiu. Are
formula chimică: NaNO3. Industrial, se obține prin procedeul Shanks, care constă in
recristalizarea azotatului de sodiu dintr-o soluție saturate fierbinte, obținută prin dizolvarea
minereului care conține alături de azotat de sodium șiazotat de potasiu, sulfat de sodiu, sulfat
de calciu, de magneziu, clorat de potasiu, iodat de sodiu etc.
Azotatul se fabrică astăzi aproape numai din acid azotic si ntetic și carbonat sau hidroxid de
sodiu. Aditivul se prezintă sub formă de cristale romboedrice incolore sau de pudră alba
cristalină higroscopică. Devine delicvescentоn contact cu aerul.
Azotul de Sodiu in soluții apoase de concentație 5% are pH-ulminim 5,5, iarmaxim, 8,3. Se
topește la temperatura de 314℃, iarpunctulsău de fierbere este de 360℃. Se descompune la
temperatura de 380℃. Este o substanțăinodoră, cu un gust slab amar. Are densitatea 2,27, iar
indicele său de refracție este 1,587. Inaer este slab stabil.
Prin incălzire uscată, azotatul de sodiu se descompune, dind azotitul de sodiu. Din cauza
ușurinței cu care cedează oxigenul, azotatul de sodium este un agent oxidant puternic la
temperature ridicată. In soluție apoasă nu are proprietăți oxidante. Numai agenții reducători
puternici reduc azotații.Aditivul alimentar trebuie să conțină minimum 99% substanță activă,
după uscare timp 4 ore la 105℃.

Pierderile prin deshidratare nu trebuie să depășescă 2%, după uscare timp de 4 ore la
105℃. Conținutul de nitriți este de maximum 30mg/kg, exprimatоn NaNO2.
Nitratul de potasiu (E 252)

Are ca sinonim: Salpetru. Denumirea sa chimică este: azotat de potasiu sau nitrat de
potasiu. Are formula chimică KNO3 . Industrial, se obține prin tratarea azotatului de sodiu
cu clorură de potasiu, sau prin tratarea clorurei de potasiu cu acid azotic. Azotatul de potasiu
se prezintă sub formă de pudră cristalină albă sau de cristale prismatice de culoare albă. Are
un gust răcoritor, sărat, picant. Este o substanță solubilă in apă. pH-ul unei soluții apoase de
concentrație 5% este cuprins оntre 4,5 și 8,5.
Aditivul se topește la 339℃. Ca șiazotatul de sodiu, prin incălzire uscată se descompune
prin cedare de oxygen șiformează azotiți. La temperature inaltă, azotatul de potasiu, din
cauza ușurinței cu care cedează oxigen, este un oxidant puternic. In soluție apoasă nu are
propietăți oxidante, decit in prezența unor reducători puternici. Aditivul trebuie să conțină
minimum 99% substanță activă raportată la substanțăanhidră. Pierderile la deshidratare sunt
de maximum 1% după uscare timp de 4 ore la 105℃. Conținutul de nitriți este de maximum
20 mg/kg exprimat in azotit de potasiu.

Dozele admise in produsele alimentare

Aditivii E 251 și E 252 sunt admiși, conform legislații actuale, in produse din carne afumată
și in produse din carne in conservă, in doza de incorporare de 300 mg/kg, iar pentru
cantitatea reziduală se acceptă 250 mg/kg, in brinză tare, semitare, moale, precum și in
brinzeturi pe bază de produse lactate, in doză reziduală de 50 mg/kg. in heringi și in scrumbii
murate, in doză reziduală de 200 mg/kg, precum și in pate de ficat , pate de ficat gras, bloc
de ficat gras, in cantitate de incorporare de 50 mg/kg.
 Toate aceste cantități sunt exprimate оn azotit de sodiu. Se mai adaugă in produse de carne
netratate termic in doză de 150 mg/kg, in produse din carne tradiționale conservate prin
imersare in soluție de saramură, in bacon și file de bacon, precum și, in jampon sec, și alte
tipuri de maturare uscate, similare in cantitate de 300 mg/kg. Mai este utilizat și in alte
specialități din carne conform ordinului 1347/182/912– Nr.806 din noiembrie 2007.

Necesitate
Azotatul folosit in amestecul de sărare reprezintă de fapt doar o sursă de azotit. Azotatul ca
atare nu are nici un efect asupra culorii cărnii. Azotiții (de sodiu și de potasiu), prin reducere
bacteriană (microorganismele denitrificatoare care secretă enzimele nitratreductaze), se
transformă in azotit de sodiu sau de potasiu. Azotiții obținuți astfel, in mediu acid (de acid
lactic), formează acidul azotos , care, in prezența substanțelor reducătoare din carne se
descompune la oxid de azot (NO)și dioxid de azot (NO2).
Mai departe, oxidul azot se leagă de mioglobină (Mb=pigmentul roșu din mușchi) sau de
hemoglobină (Hb=pigmentul roșu din singe), formind nitrozo-mioglobina (NO-Mb) sau
nitrozo-hemoglobina (NO-Hb). Deci necesitatea utilizării nitraților este identică cu a
nitriților. Nitriții ca atare manifestă asupra microorganismelor efecte bacteriostatice slabe .
Mecanismul acțiunii lor este asemănătoare cu al clorurii de sodiu, adică prin modificarea
presiunii osmotice.
 Risc
Riscul utilizării azotaților este identic cu cel al azotiților, deoarece aceste substanțe se
transformă in stomac in azotiți, apoi in nitrozamine. In intoxicațiile cu nitrați-nitriți, cind
methemoglobinemia depășește 10 % din totalul hemoglobinei, apare cianoza. La peste 20%
methemoglobinemie, se observă și alte semne clinice, ca amețeli, cefalee, tahicardie,
polipnee. O mare sensibilitate prezintă in special sugarii mici, din cauza persistenței
hemoglobinei fetale, care este mai oxidabilă decit hemoglobina adulților.
Au mai fost evidențiate și acțiuni mutagene ale nitraților, dar acestea se presupune a fi
determinate in mare măsură de nitrozaminele formate. Nitrozaminele, așa după cum se arată
la E 249 și E 250, sunt substanțe cu un ridicat potențial cancerigen. Doza zilnică admisibilă
de nitrați este de 5 mg/kilocorp.
Nitrat de
potasiu

Nitrat de
sodiu
 Nitrit de Sodiu si Nitrit de Potasiu
Obtinerea si caracterizarea
Nitritul de sodiu (E 250)
Denumirea sa chimică este: nitrit de sodiu sau azotit de sodiu. Are formula moleculară
NaNO2. Industrial, se obține prin mai multe metode, ca de exemplu:
-prin absorbția amsetecului echimolecular de oxid de azot (NO) și dioxid de azot (NO2) in
soluție alcalină. Are loc cristalizarea azotitului de sodiu la temperatura de 30-400C și astfel
se separăde azotat. Reacția de absorbție are loc in turnuri de ricircularea substanțelor
respective;
-prin reducerea azotatului de sodiu in stare topită (la 4000C), in prezența reducători lor
slabi (Pb). Se prezintă sub formă de cristale hexagonale de culoare alba sau subformă de
fragmente gălbui. Este o substanță stabilă la temperature ordinară, dar se descompune la
500℃. Se topește la temperatura de 284℃, fără descompunere.

Este o substanță delicvescentă.Prin absorbția umidității din aer, se oxidează la azotat. Față
de oxidanții puternici, ca apa oxigenată, hipocloriți, permanganatul de potasiu, bicromatul de
potasiu, acizii oxigenați ai halogenilor, bioxidul de plumb etc., In mediu acid se comportă ca
un reducător, oxidindu-se la azotat de sodiu. Este o substanță solubilă in apă rece și caldă,
dar puțin solubilă in etanol. pH-ulsoluție sale apoase este 9, fiind deci ușor alcalină.
 Densitateasa este 2,168. Aditivul utilizat in industria alimentară trebuie să conțină
minimum 97% azotit de sodiu, raportat la substațaanhidră. Pierderile la deshidratare, prin
uscarea aditivului timp de 4 ore peste gel de siliciu, sunt de maximum 0,25%.

Nitritul de potasiu (E 249)

Denumirea sa chimică este: nitrit de potasiu. Are formula chimică KNO2. Industrial,
fabrică din trioxid de azot (care, la rindul său, poate fi obținutdin NO – produs intermediar la
fabricarea acidului azotic) și hidroxid de potasiu. O altă metodă de obținere constă din
reducerea azotului de potasiu in stare topită cu reducători slabi plumbul). Azotitul de potasiu
se prezintăsubformă de cristale incolore sau slab- gălbuie, delicvescenteșiușorsolubileоnapă.
Ca șiazotitul de sodiu, se topeștefărăsă se descompună.Temperatura sa de topire este de
400℃, iar de descompunere depășește 500. pH-ul unei soluții apoase de concentrație 5% este
de minimum 6.0 și de maximum 9,0.
Prezintă acțiuni reducătoare in mediu acid, in prezența oxidanților puternici, iarfață de
reducători se comportă ca un oxidant (oxidează Fe2+ la Fe3+, iodurile la iod, SO32- la
SO42- etc.). Prina bsorbția umidității din sare se oxidează la azotat. Aditivul trebuie să aibă
un conținutminim de 95% azotit de potasiu, raportat la substanță anhidră. Pierderile prin
deshidratare nu trebuie să depășească maximum 3% dupăuscare, timp de 4 ore, peste gel de
siliciu.
 Dozele admise in produsele alimentare
Actul normative elaborate pentru țara nostră specifică utilizarea aditivilor E 249 și E 250
pentru produse din carne netratate termic, afumate sau uscate, in doza de 150 mg/kg
(cantitate de оncorporare) și 50 mg/kg cantitatea reziduală. In alte produse din carne
afumată, produse din carne in conservă, doza indicată este tot de 150 mg/kg la in corporare și
de 100 mg/kg ca doză reziduală. In șunca afumată este de 100 mg/kg, care reprezintă
cantitatea reziduală. Toate cantitățile se exprimă in NaNO2.

Necesitate
Aditivii E 249 și E 250 se adaugă in produse din carne așa numiții agenți de sărare
impreună cu: clorură de sodiu, cu E 251(nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu), E 301
(ascorbatul de sodiu), E 201(sorbatul de sodiu) și cu E 575 (glucono-lactona). Azotitul de
sodiu (sau de potasiu) are un efect de colorare, antiseptic (antibacterian), de aromatizare și de
antioxidare. Se știe, culoarea roșie a cărnii este dată de doi pigmenți: mioglobina (Mb din
mușchi) și, respectiv, hemoglobina (Hb din singe), ale căror concentrații depind de: specia
animalului, tipul de mușchi, virsta animalului, factorii genetici, de mediu, de tratamentul
postsacrificare etc. Datorită factorilor de mediu (oxigen, dioxid de carbon, pH, temperatură),
după sacrificarea animalului, culoarea cărnii se schimbă (fie prin intensificarea nuanței de
roșu-purpuriu, cu formarea oximioglobinei, deoximioglobinie, sau prin apariția nuanței
brune). Culoarea brună se datorează faptului că mioglobina care conține in structura sa Fe2+,
la Fe3+.
 Metmioglobina se prezintă sub forma unui compus de culoare brună. Azotiții, impreună
cu ceilalți agenți de sărare introduși in carne, acționează asupra metmioglobinei (sau MHb),
pa care o transformă intr-un pigmen roșu-strălucitor – nitrozomioglobina (NO-Mb) sau
nitrozohemoglobina (NO-Hb) cu o frumoasă culoare roșie pentru carnea conservată.
In urma tratamentelor termice, nitrozohemoglobina trece in nitrozohemocrom, cu o
culoare roșie caracteristică produselor de carne conservată, gătită. Deci, necesitatea utilizării
acestor aditivi constă in faptul că produsele din carne, prin culoare pe care o capătă, devin
atractive pentru consumator și au aspectul cărnii proaspete. Azotiții mai sunt folosiți și
pentru efectul lor antibacterian (de conservanți), inhibind creșterea și producerea de toxine
de către bacteria Clostridiu botulinum.

Se pare că azotitul acționează asupra unor enzime necesare pentru creșterea

microorganismului. De asemenea, aditivii formează complexe cu unele substanțe din
interiorul celulei bacteriene (feredoxina – compus cu fier) modificind metabolismul energetic
al microorganismului, fapt ce blochează dezvoltarea acestuia. I n afara efectului antibacterian
asupra bacteriei Clostridiu botulinum, aditivul mai acționează și asupra altor microoganisme
aerobe și anaerobe, ca de exemplu: Listeria monocytogensis, Escherichia coli, Salmonella
etc. Adaosul de clorură de sodiu, precum și de ascorbați și izoascorbați (amestec de sărare)
are un efect sinergetic asupra azotiților, mărind astfel capacitatea lor de inhibare a
microorganismelor.
. Azotiții au și un efect slab aromatizant asupra produselor din carne, deoarece inhibă
procesul de oxidare a lipidelor. Astfel, unele substanțe rezultate din metabolizarea lipidelor,
ca: aldehida valerianică, hexanalul (produși sfecifici rincezirii, grăsimilor) se formează in
cantitate mică și deci, in prezența aditivilor mai sus-menționați, aroma cărnii este mai
plăcută.
Prin acet exemplu se evidențiază totodată și efectul de antioxidant blind al azotitului,
avind drept urmare inhibarea proceselor de formare a substanțelor cu gust și miros neplăcut,
străine.

Risc
Azotiții sunt caracterizați prin acțiunea lor toxică asupra organismului uman. Toxicitatea
indusă de aceștia poate fi directă sau indirectă. Toxicitatea directă este dată de efectul
oxidant al azotitului asupra ionului de Fe2+ din singe, astfel că pigmenții heminici trec in
forma Fe3+. Methemoglobina nu mai are capacitatea de a transforma oxigenul, fapt ce
conduce la mortea prin asfixie (mathemoglobinemie).
De asemenea, azotitul prezintăun efect oxidant și asupra citocromilor, precum și asupra
tuturor sistemelor oxidoreducătoare ale organismului. Se mai costată o carență a
vitaminelor E, A și B, datorată cu precădere acțiunii nitriților. Nitriții reduc rezervele de
vitamină A din ficat și perturbă funcția tiroidiană. Nitriții de asemenea, pot reacționa la
nivelul legăturilor –SH cu numeroase mucoproteine intestinale, pe care le denaturează. Mai
acționează și in sensul că rupe legăturile moleculare ale glicoproteinelor cu moleculele IgAs
pe suprafața enterocitelor, inhibind astfel proprietățile funcționale ale acestora, ca de
exemplu, posibilitatea de apărare a mucoasei din puct de vedere imunologic și nespecifică,
precum posibilitatea de a fixa și a reține histamina alimentară.
Datorită acestui fapt, nitritul, ca și alți conservanți alimentari, este frecvent responsabil de
accidente alergice de tip histaminic. Azotiții prezintă și o toxicitate indirectă, din cauza
faptului că formează cu aminele exogene, dar se pare că și cu cele endogene,nitrozamine,
compuși extrem de cancerigene, care in stomac se trasformă in nitrozoguanidină. Această
substanță, conform clasamentului intocmit de Institul Internațional de Cercetări pentru
Cancer din S.U.A., ocupă locul al doilea in ceea ce privește acțiunea sa generatoare de
cancer. Pentru azotiți doza zilnică admisibilă este de 0,2 mg/kilocorp. Dozele letale pentru
copii sunt de 0,2 -0,5g.

Toxicitatea nitraților și nitriților

In cazul unei diete normale un individ poate ingera circa 100mg nitrat si 3mg nitrit.
Cantitati importante de nitrite sunt formate endogen in tractul buco-gastro-intestinal 100-
1000-mg/kg. Nitritul format endogen reprezină un factor de risc in declansarea cancerului
stomacal .
In conditiile infectiei bacteriene a vezicii urinare nitratul este transformat in nitrit, la nivelul
acestui organ, constituind factor de risc оn cancerul vezicii urinare.
Nitraţii sunt mai puţin toxici decit nitriţii . După FAO cantitatea de nitrat tolerată de omul
adult este de 5-10mg/kg corp şi zi. Nitraţii se găsesc in cantitaţi mici in alimente, insa
concentraţia lor poate creşte datorită:
• reducerii enzimatice a nitraţilor
• reducerii bacteriene in tractul buco-gastro-intestinal.
 Experienţele pe animale au dovedit ca nitriţii produc cancerul sistemului limfatic, are
actiune inhibitoare asupra tiroide, acţiune de inhibare a transformării carotenilor in vitamina
A, fapt care reduce cantitatea de vitamina A din ficat. In cazul dozelor toxice, actiunea
nitriţilor se manifestă la nivelul aparatului digestiv şi rinichilor provocand voma, colici,
diaree, poliurii şi colaps.
In combinaţii cu aminele, nitriţii formeaza nitrozamine cu acţiune bazică, teratogenă,
mutagenă şi cancerigenă la diferite specii de animale, păsări, peşte şi om.
Nitrozaminele sunt compuşi chimici care prezintă o toxicitate slabă sau medie, dar au un
potenţial cancerigen ridic.
Efectele nitratilor asupra starii de sanatate sunt in general o consecinta a transformarii
rapide a acestora la nitriti (NO2-) in organismul uman. Nitritii reactioneaza cu hemoglobina
pentru a produce methemoglobina (o forma a pigmentului care este incapabila de a
transporta oxigenul). La adulti, aceasta este rapid redusa inapoi la oxihemoglobina. La copii
pana la varsta de trei luni, oricum sistemul relevant de enzime este incomplet dezvoltat iar si
methemoglobina formata poate sa creasca si sa se concretizeze intr-o potentiala stare clinica
fatala cunoscuta sub forma de.
 Mezeluri cu nitriți și nitrați
Chiar daca au fost siliti de legi sa treaca pe etichete toate componentele retetei,
producatorii din Romania se feresc sa dezvaluie cantitatile adevarate de carne dintr- un
produs. Dintr-o lista de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul
sunt fosfati, nitriti, nitrati, arome sintetice si coloranti, multa sare si multa apa.
Medicii spun ca efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. In schimb, pe timp
indelungat, efectele sunt dezastruoase. "Dintre cei mai periculosi sunt fosfatii, care, in exces,
impiedica fixarea calciului in oase
„Glutamatul monosodic da un gust foarte bun. Stimuleaza pofta si te face sa mananci
incontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mancand si mancand, duce la obezitate”. Colorantii sunt
bombe pentru organism.
„Rosul carmin se extrage dintr-o insecta. In procesul chimic de extractie, se foloseste
aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase si riscul cel mai mare il reprezinta
Alzhaimerul. Aspectul de „delicios” al mezelurilor este dat, in mare parte, de faina de soia
sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compozitia unui parizer ieftin sau a unui
salam
„Soia in stare pura, nemodificata genetic, a ajuns sa fie cel mai sanatos ingredient dintr-un
salam. Amidonul, in schimb, chiar n-are ce cauta intr-un produs din carne. Pentru ca nu vor
sa fie scrupulosi, producatorii promit sa-l treaca pe lista ingredientelor.
Boli grave ca urmare a consumului de carne.
Fosfatii din mezeluri impiedica fixarea calciului in oase. Afecteaza cresterea copiilor, iar in
20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoza. Barbatii vor scadea la batranete mai repede in
inaltime si, in multe cazuri, vor fi obezi. Semipreparatele mai contin gume de omogenizare,
care, pe langa faptul ca retin apa, au rolul de a omogeniza. „Nu pot fi digerate de tubul
digestiv, decat in zece ani. Efectul imediat este aparitia gastritelor si a ulcerelor, dar si a celei
mai urate forme de cancer - cel colonorectal”,
Cteva preparate si continutul lor:
1. Cirnați cabanos
Contine: carne de porc inferoara - cu slanina si sorici - 44%, carne de vita - 16%, faina de
soia - 40%. Se adauga usturoi, condiment universal, coriandru si agent de afumare.
Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic),
potentiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoaca apetit mare si dependenta),
zaharuri - dextroza, lactoza, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de
potasiu.
2. Cirnați porc
Contine: carne de porc 60%, cu slanina si sorici, proteina vegetala din soia nemodificata
genetic, apa 20%, sare, condimente si arome naturale, stabilizatori (di- polifosfat de sodiu si
potasiu), antioxidanti (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potentiator de gust
(glutamat monosodic), zaharuri (lactoza, dextroza), colorant natural – carmin, conservanti:
nitrit de sodiu si nitrat de potasiu. Nitritul de sodiu previne cresterea bacteriei ce cauzeaza
botulismul, mareste timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaza culoarea rosie a
carnurilor procesate si da o aroma specifica.
3. Parizer de porc
Contine: Acest produs este fabricat din carne porc,slanină,piele pasăre,emulsie de
șorici,amidon alimentar,sare,stabilizator-E452,E508,E331-citrat de sodiu,E250-nitrat de
sodiu,colorant natural. Au fost necesare pentru ca produsul să aibă o consistenţă şi un gust cit
mai aproape de cel al produsului de calitate. Produsul nu este recomandat copiilor,femeilor
insărcinate şi celor care alăptează,supra ponderarilor şi obezitătii,persoanelor cu boli
cardiovasculare,hepaticilor,celor cu afecţiuni dermatologice,pulmonare,batrinilor şi celor cu
astm. Este greu de digerat. Carnea dezosata mecanic este pasta rezultata din dezosarea
carcaselor de pasare, care este prelucrata cu utilaje speciale. Aceasta pasta poate contine si
resturi de piele, chiar si oase.
4.Salam de vară
Contine: 60% slanina si sorici, 17% carne de calitate inferioara – adica ceea ce se poate
prelucra din picioare, gat - mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente –
aditivi care imita gusturile condimentelor, faina de soia 20%, antioxidanti, colorant – carmin,
glutamat de sodiu (E 261), nitriti, nitrati, pasta de usturoi, zahar.
5. Păstramăde pui
Conține:Acesta este un produs fiert,care a fost fabricat cu ajutorul a 11aditivi(E120- carmin,
E160 colorant natural anatto, E250-nitrit de sodium ,E251nitrat de sodiu, E300 acid ascorbic,
E301-ascorbat de sodiu, E304 palmitat de ascorbical, E306- tocoferol, E330-ac.citric, E331-
citrat de sodiu, E407gelifiant).
Doza zilnică recomandă, nu trebuie să depăşească 6gr pentru un adult ,pentru a nu pune in
pericol sănătatea inimii şi a rinichilor. Acest produs nu este recomandat copiilor, femeilor
insărcinate şi care alăptează, supraponderarilor şi obezilor,astmaticilor şi alergicilor.
6. Șuncă de porc
Proportiile de carne difera in functie de reteta. Sunca taraneasca contine: 70% carne
procesata mecanic (are in compozitie slanina, urme de oase, sorici) - proteine din soia, toata
gama de antioxidanti, colorant – carmin.
Nitrit de
sodiu