Biotehnologii Medicale

II
2015-2016

Profesor univ.dr.ing. ANCA GALACTION

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T.Popa din Iasi,

Facultatea de Bioinginerie Medicala

anca.galaction@bioinginerie.ro
Structura disciplinei:
An 4, sem I
1h Curs/saptamana + 2h LP/saptamana
An 4, sem II
1h Curs/saptamana + 2h LP/saptamana

Nota finala: Examen

- scris 50%
- activitate practica 50%
CURS si APLICATII - Bibliografie

- C.Oniscu, D.Cascaval, A.Galaction - Inginerie

biochimica si biotehnologie, vol. 1-3,
Ed.InterGlobal, Iasi, 2002-2004,
- A.Galaction, D.Cascaval - Metaboliti
secundari si Bioreactoare, Ed.Bit, Iasi, 2004
- A.Galaction, D.Cascaval - Metaboliti
secundari cu aplicatii farmaceutice,
cosmetice si alimentare, Ed.Venus, Iasi,
2007
 Fermentatia
Procesul de crestere a microorganismelor pe medii de
cultura, cu scopul de a biosintetiza diversi produsi, poarta
denumirea de fermentatie. Aplicarea legilor
termodinamicii, cineticii si ale transferului de masa, impuls
si energie demonstreaza ca mediul de cultura, prin
compozitie, temperatura, presiune si concentratii de
substrat limitativ, afecteaza direct cresterea
microorganismelor si performanta elaborarii produselor
utile.
Procesul de crestere a microorganismelor se urmareste prin
determinarea masei celulare sau a densitatii celulare si
prin determinarea numarului de microorganisme sau a
concentratiei celulare. Masurarea cresterii se face prin
metoda turbidimetrica sau cu analizor continuu infrarosu
(prin determinarea CO2 din gazele care parasesc cultura
aerata).
 Modele cinetice pentru
viteza de formare a
produsului
Ecuatia Michaelis -
Menten
dC p V Cs descrie viteza de formare a
vp produsului intr-un proces
d K M Cs
enzimatic, reprezentand modelul
ideal pentru viteza proceselor
enzimatice in regim stationar, lipsite
de procese secundare de inhibitie.
 Ecuatia Monod

dC x Cs Ecuatia de crestere a masei

max Cx celulare in functie de
d K s Cs
concentratia substratului
limitativ, CS valabila numai
in cazul in care cresterea
este limitata de un singur
substrat
 Factori care influenteaza
viteza
proceselor de fermentatie
Influenta concentratiei substratului
limitativ si a compozitiei mediului de
cultura
Influenta temperaturii
Influenta valorii pH - ului
Influenta valorii rH - ului
Influenta oxigenului dizolvat in
mediu
 Procese de separare

Selectarea tehnicii de separare

Criterii:
1- localizarea produsului: intracelular sau extracelular;
2- concentratia finala a produsului in lichid;
3- caracteristicile fizico-chimice ale produsului;
4- utilizarea produsului, respectiv conditiile de puritate
impuse;
5- natura impuritatilor din mediul de cultura;
6- costul etapei de separare.
Particularitati ale proceselor de
biosinteza:
dilutie foarte mare a produsilor;
multiple de separare,
comportarea reologica nenewtoniana a lichidelor de
fermentatie;
labilitatea chimica, termica, la fortele de forfecare si la
tensiunile interfaciale ridicate ale compusilor
biosintetizati,
exista o serie de compusi secundari cu caracteristici
fizice si chimice asemanatoare cu ale produsului de
baza ;
mobilitatea redusa a compusilor de biosinteza,
datorita maselor moleculare mari.
 Directii:
utilizarea membranelor sintetice si
lichide;
separarea prin extractie cu solventi;
adsorbtia selectiva;
separari inalt selective, prin legaturi de
tip afinitate;
utilizarea campurilor intense
(centrifugal, magnetic, electric).
 Criterii pentru alegerea unei
metode de separare:
localizarea produsului: intracelular sau
extracelular
concentratia finala a produsului in lichid
caracteristicile fizico-chimice ale produsului
utilizarea produsului, respectiv conditiile de
puritate impuse
natura impuritatilor din mediul de cultura
costul etapei de separare.
 Tehnici preliminare

efectuarea unui tratament chimic sau

fizic
utilizarea unor enzime specifice
utilizarea in procesul de
fermentatie a unor mutanti
modificarea conditiilor de fermentatie
 Distrugerea celulelor microbiene

a. metode mecanice:
- in faza lichida
- in faza solida
b. metode nemecanice:
- uscare
- liza fizica
chimica
enzimatica
 Dispozitiv de
distrugere a celulelor
microbiene
la presiune ridicata

biomasa
 Moara cu bile
manta

suspensie de
celule

sita agitator agent de racire

FILTRAREA LICHIDELOR DE
FERMENTATIE
Filtrarea biomaselor fibroase:
Filtrul rotativ cu vid

Filtrarea biomaselor greu filtrabile:

tratare preliminara a lichidelor de
fermentatie
Influenta pH-ului asupra vitezei de filtrare a lichidelor de
fermentatie

Influenta intensitatii amestecarii in timpul tratamentelor

de coagulare asupra vitezei de filtrare a lichidelor de
fermentatie
 SEPARAREA CU AJUTORUL
SCHIMBATORILOR DE IONI
dublu schimb - poate avea loc in sisteme
eterogene

R-H+ + M+X- R-M+ + H+X-

R+OH - + M+X- R+X- +
M+Ionii
OHdin- solutie sunt preluati de schimbatorii de ioni, acestia
cedand solutiei ioni de acelasi semn
Clasificarea schimbatorilor de
ioni
(compusi naturali sau sintetici, de natura anorganica sau

organica)

specia ionica schimbata

starea de agregare
structura chimica
structura chimica a gruparii
active
caracterul acido - bazic
 Elutia

Regenerarea schimbatorilor de ioni, cu refacerea structurii

initiale a acestora si retrecerea ionilor retinuti in solutie, se
realizeaza diferentiat
cationitii se trateaza cu solutii acide (HCl, H 2SO4)

RM + HCl RH + MCl
anionitii se trateaza cu solutii alcaline

RX + MOH ROH + MX
 Utilizari

1. dedurizarea si demineralizarea apelor

industriale
2. separarea si recuperarea unor ioni din
solutiile diluate de electroliti,
3. industria chimica:
4. industria farmaceutica
5. industria alimentara
6. tehnica de laborator
7. determinari biologice
8. practica terapeutica
 Etapele procesului de
separare prin schimb ionic

retinerea ionilor din solutia supusa separarii

elutia ionilor retinuti, pentru retrecerea lor
in solutie
spalarea schimbatorului de ioni, pentru
indepartarea eluentului retinut fizic
regenerarea schimbatorului de ioni
spalarea schimbatorului de ioni regenerat
afanarea stratului de schimbator de ioni
(pentru rasini depuse in strat fix).
 Mecanismul separarii prin
sorbtie pe schimbatori de
ioni
Mecanismul procesului de schimb ionic consta in trecerea
ionilor din solutie in rasina si a ionilor corespondenti din
rasina in solutie.

Viteza procesului global poate fi controlata de trei tipuri de

rezistente:

difuzia ionilor prin filmul de lichid de la suprafata particulei

de schimbator de ioni
difuzia ionilor prin particula de schimbator de ioni
reactia chimica de schimb ionic
 Operarea in sistem continuu cu rasina in
strat fix
consta in circulatia continua a solutiei, de sus in jos, prin coloana cu
rasina. Acest sistem de operare este descris de urmatorul model
matematic:
vs C C C
v i vS - viteza superficiala a solutiei prin stratul de rasina
h t t
- fractia de goluri a stratului de rasina
C - concentratia speciei chimice retinute in solutia din exteriorul
particulei de rasina
Ci
K C C * Ci - concentratia speciei chimice retinute la suprafata sau in
t interiorul particulei de rasina
h - pozitia in interiorul stratului de rasina
ecuatia continuitatii V - densitatea volumica a rasinii
transferul de masa al speciei K - coeficient global de transfer de masa.

Pe baza modelului matematic anterior se realizeaza proiectarea si

transpunerea la scara superioara a acestor procese de separare.
Operarea in conditii optime impune determinarea urmatoarelor marimi
caracteristice:
- cantitatea de rasina, M
- diametrul coloanei, D, si inaltimea stratului de rasina, H
- durata procesului de sorbtie, T
- viteza de curgere a solutiei prin stratul de rasina,
 Aplicatii ale separarii prin
sorbtie pe schimbatori de
ioni
Separarea streptomicinei
HN NH2
C
HN
CH
O CH
HO O
H2N HC NHCH3
CH
C HN OH
O=CH C OH HC OH
HN O
HO O HO CH
CH
CH
CH3
CH2OH

Separarea streptomicinei din filtrat se face prin sorbtie pe cationiti

carboxilici slab acizi in forma Na. Retinerea antibioticului este posibila
datorita disocierii sale in solutia apoasa
 SEPARAREA PRIN
EXTRACTIE
Operatia de separare a componentilor unui amestec lichid
sau solid pe baza diferentei de solubilitate a acestora
intr-unul sau mai multi solventi
extractie lichid - lichid - amestecul supus separarii este
lichid,
extractie solid - lichid amestecul supus separarii este
solid.

extractia fizica - extractia se realizeaza numai prin

intermediul fenomenelor fizice de solubilizare si
difuziune
extractia reactiva - in timpul procesului intervin si reactii
chimice intre solut si agentul (agentii) de extractie
 Etape

contactarea solutiei initiale cu solventul

solubilizarea si difuzia solutului in faza
solventului
separarea celor doua faze rezultate
recuperarea solventului atit din extract, cit
si din rafinat.
 Solventi pt. extractie:
Pentru extractia produselor de
biosinteza polare: utilizeaza alcooli,
esteri, cetone.

Pentru cele nepolare: eter de petrol,

diclormetan, dicloretan etc.
 Separarea antibioticelor -
lactamice

Extractia fizica reprezinta,

deocamdata, singurul procedeu de
separare aplicat industrial.
Penicilinele pot fi extrase fie din
solutia apoasa rezultata in urma
filtrarii biomasei, fie direct din lichidul
de fermentatie.
 Extractia penicilinelor

Extractia penicilinelor in acetat de butil

decurge cu randamente maxime numai
in conditiile in care aceste antibiotice
se vor gasi in solutia apoasa supusa
extractiei in forma nedisociata.
Aceasta deoarece solventii nepolari, sau
cu polaritate redusa (categorie in care
intra si acetatul de butil) pot solubiliza
numai compusii nepolari.
 Tipuri de extractoare
utilizate in biotehnologie
Din punct de vedere contructiv, utilajele pentru extractia lichid-
lichid utilizate frecvent in industria chimica se grupeaza in trei
categorii principale:
extractoare cu amestecare mecanica si decantare
extractoare tip coloana
extractoare centrifugale

In functie de modul de contactare a fazelor, extractoarele se

clasifica in:
- extractoare cu contact in trepte, in care amestecarea si
separarea fazelor se realizeaza in trepte distincte (extractorul
Luwesta)
- extractoare cu contact diferential, la care exista o variatie
continua a compozitiei fazelor (extractorul Podbielniak,
extractorul Alfa-Laval).