COMPONENTE STRUCTURALE CELULARE

PROTEINELE

AMINOACIZII
DEFINIIE: - AMINOACIZII PREZINT N STRUCTURA LOR O FUNCIE CARBOXIL I O FUNCIE AMIN LA CARBONUL 1 SAU . - AU FORMULA CHIMIC GENERAL:

H R C1 COOH NH2

AMINOACIZII
STRUCTUR: - AMINOACIZI SE DIFERENIAZ NTRE EI PRIN STRUCTURA RADICALULUI R CARE POATE FI DE NATUR HIDROCARBONAT ALIFATIC, AROMATIC SAU UN HETEROCICLU. - RADICALUL POATE CONINE O GRUPARE FUNCIONAL ADIIONAL (-COOH, -NH2, -OH, -SH). - N STRUCTURA PROTEINELOR, PRIN RADICALUL R, SE DIFERENIAZ 20 DE AMINOACIZI (INDIFERENT DE ORIGINEA ACESTORA: VIRAL, BACTERIAN, VEGETAL SAU ANIMAL).

AMINOACIZII
STRUCTUR: AMINOACIZI ALIFATICI: GLICINA SAU GLICOCOLUL:
H H C COOH NH2

ALANINA SAU ACIDUL -AMINOPROPIONIC:

H CH 3 C COOH NH 2

VALINA SAU ACIDUL -AMINOIZOVALERIANIC:

COOH H C NH2 HC CH3 CH3

AMINOACIZII
STRUCTUR: AMINOACIZI ALIFATICI: LEUCINA SAU ACIDUL -AMINOIZOCAPROIC:
COOH H C NH2 CH2 HC CH3 CH3

IZOLEUCINA SAU ACIDUL LERIANIC:

COOH H C NH2 HC CH3 CH2 CH3

AMINO- -METILVA-

AMINOACIZII
STRUCTUR: AMINOACIZI ALIFATICI CU O GRUPARE HIDROXIL N RADICAL: SERINA SAU ACIDUL -AMINO- -HIDROXIPROPIONIC:
COOH H C NH2 H2C OH

TREOINA SAU ACIDUL -AMINO- -HIDROXIBUTIRIC:

COOH H C NH2 HC OH CH3

AMINOACIZII
STRUCTUR: AMINOACIZI CONINND SULF SAU TIOAMINOACIZII: CISTEINA SAU ACID -AMINO- -TIO-PROPIONIC:
COOH H C NH2 H2C SH

METIONINA SAU ACID -AMINO- -METIL-S-METILTIOBUTIRIC:

H H3C S CH2 CH2 C COOH NH2

AMINOACIZII
STRUCTUR: AMINOACIZI DICARBOXILICI I AMIDELE LOR: ACIDUL ASPARTIC SAU ACIDUL AMINOSUCCINIC, ASPARAGINA SAU ACIDUL -AMINO- -AMIDOSUCCINIC:
H HOOC CH2 C COOH NH2

H H2N C CH2 C COOH O NH2

ACIDUL GLUTAMIC SAU ACIDUL -AMINOGLUTARIC, GLUTAMINA SAU ACID -AMINO- - AMIDOGLUTARIC:
H HOOC CH2 CH2 C COOH NH2

H H2N C CH2 O CH2 C COOH NH2

AMINOACIZII
STRUCTUR: AMINOACIZII BAZICI:
LIZINA SAU ACIDUL - -DIAMINO-CAPROIC:
H H2N CH2 CH2 CH2 CH2 C COOH NH2

ARGININA SAU ACIDUL -AMINO- -GUANIDINOVALERIANIC:

H H2N C NH H NH2 N CH2 CH2 CH2 C COOH

AMINOACIZII
STRUCTUR: AMINOACIZII BAZICI:

HISTIDINA SAU ACIDUL -AMINO- -IMIDAZOLILPROPIONIC (FORME TAUTOMERE):

H HN N C CH2 C COOH NH2 N N H H C CH2 C COOH NH2

AMINOACIZII
STRUCTUR: AMINOACIZII AROMATICI: FENILALANINA SAU ACID -AMINO- -FENILPROPIONIC:
H CH2 C COOH NH2

TIROZINA SAU ACID FENIL):

HO

AMINO- -(PARA HIDROXIH CH2 C COOH NH2

AMINOACIZII
STRUCTUR: AMINOACIZII AROMATICI: TRIPTOFANUL SAU ACIDUL -AMINO- -INDOLPROPIONIC.
H C CH2 C COOH N H NH2

IMINOACIZI: PROLINA SAU ACIDUL PIROLIDIN-2-CARBOXILIC.

N H C COOH

AMINOACIZI
- STEREOIZOMERIA AMINOACIZILOR ALANINA CU UN SINGUR ATOM DE CARBON ASIMETRIC SE PREZINT SUB FORMA A DOI STEREOIZOMERI OPTIC ACTIVI.

ACETIA SE DEOSEBESC NTRE EI PRIN SENSUL N CARE ROTESC PLANUL LUMINII POLARIZATE (PROPRIETILE FIZICE I CHIMICE FIIND IDENTICE).
STEREOIZOMERI D PREZINT GRUPAREA AMINO SITUAT LA DREAPTA IAR STEREOIZOMERI L AU GRUPAREA AMINO SITUAT LA STNGA, FR A AVEA VREO LEGTUR CU SENSUL ROTIRII PLANULUI LUMINII POLARIZATE, SPRE DREAPTA SAU SPRE STNGA.

AMINOACIZI
- STEREOIZOMERIA AMINOACIZILOR

PRIN CONVENIE CEI DOI STEREOIZOMERI AI ALANINEI (DAR I PENTRU FIECARE DINTRE CEILALI AMINOACIZI) AU FOST DESEMNAI PRIN D (DEXTRO) I L (LEVO).
COOH C H CH3 COOH H C NH 2 CH3 NH 2 H 2N COOH C H CH3 COOH H 2N C H CH3

D-Alanina

L-Alanina

AMINOACIZI
- PROPRIETI ACIDOBAZICE TOI AMINOACIZII POSED CEL PUIN 2 GRUPE IONIZATE, GRUPAREA CARBOXILIC I CEA AMINIC.

AU CARACTER AMFOTER, CARBOXILUL ACIDULUI POATE CEDA UN PROTON I DEVINE ANION, GRUPAREA AMIN POATE FIXA UN PROTON I FORMEAZ UN CATION.

AMINOACIZI
- PROPRIETI ACIDOBAZICE UNII AMINOACIZI CA LIZINA, ACIDUL GLUTAMIC, ACIDUL ASPARTIC CUPRIND N RADICAL GRUPRI ACIDE SAU BAZICE ADIIONALE.

N SOLUII, N FUNCIE DE pH ACESTEIA, SARCINA NET VA FI POZITIV SAU NEGATIV CU FORMARE DE CATIONI SAU ANIONI.

PEPTIDELE

SUNT STRUCTURI REZULTATE DIN LEGAREA A DOU SAU MAI MULTE MOLECULE DE AMINOACIZI DE FORMA: aa1+aa2+aa3+aa4+...aan aa1-aa2-aa3-aa4-...-aan REZULTND DIPEPTIDE, TRIPEPTIDE... POLIPEPTIDE.

PEPTIDELE
EXEMPLE DE PEPTIDE CU ROL BIOLOGIC IMPORTANT: - OXITOCINA. - VASOPRESINA.

- BRADIKININA.
- ANGIOTENSINA II. - ACTH.

PROTEINELE
- SUNT MACROMOLECULE CU STRUCTUR POLIPEPTIDIC.
- PREZINT O MARE DIVERSITATE MOLECULAR I SPECIFICITATE: - DE SPECIE. - DE INDIVID. - DE ESUT. - DE CELUL.

PROTEINELE
- LEGTURILE CHIMICE CARE DETERMIN STRUCTRA MACROMOLECULAR: LEGTURILE DE SULF (PUNILE DE SULF, LEGTURILE DISULFURICE) - LEGTURI CHIMICE COVALENTE. LEGTURILE IONICE - LEGTURI CHIMICE ELECTROVALENTE. LEGTURILE DE HIDROGEN - LEGTURI CHIMICE NECOVALENTE STABILITE NTRE ATOMI CU UN DUBLET DE ELECTRONI NEPARTICIPANT (O, N). LEGTURILE HIDROFOBE - LEGTURI CHIMICE NECOVALENTE (van der WAALS) STABILITE NTRE RESTURILE DE aa CU RADICALUL R HIDROFOB SAU NEPOLAR (ex. Ala, Val, Leu, Ile, Phe).

PROTEINELE
- CONFORMAIA MACROMOLECULAR: STRUCTURA PRIMAR: - REPREZINT SECVENA I NUMRUL DE AMINOACIZI DIN LANUL POLIPEPTIDIC CONFORM INFORMAIEI GENETICE CONINUTE N MACROMOLECULA DE ADN. - ESTE DETERMINAT DE LEGTURILE PEPTIDICE STABILITE NTRE RESTURILE DE AMINOACIZI.

PROTEINELE
- CONFORMAIA MACROMOLECULAR: STRUCTURA SECUNDAR: - N -HELIX, DETERMINAT DE LEGTURILE DE HIDROGEN CE SE STABILESC NTRE GRUPRILE ATOMICE PARTICIPANTE LA LEGTURA PEPTIDIC (CO I NH) LA O DISTAN DE 4 aa. - -STRUCTURA DETERMINAT DE LEGTURILE DE HIDROGEN CE SE STABILESC NTRE GRUPRILE ATOMICE PARTICIPANTE LA LEGTURA PEPTIDIC (CO I NH) DE LA DOU LANURI POLIPEPTIDICE. - -STRUCTURA DETERMINAT DE LEGTURILE DE HIDROGEN CE SE STABILESC NTRE GRUPRILE ATOMICE PARTICIPANTE LA LEGTURA PEPTIDIC (CO I NH) DE LA TREI LANURI POLIPEPTIDICE.

PROTEINELE
- CONFORMAIA MACROMOLECULAR:

STRUCTURA TERIAR:
- REZULT CA URMARE A INTERVENIEI LEGTURILOR CHIMICE COVALENTE I NECOVALENTE CE SE STABILESC NTRE RESTURILE DE aa DIN LANUL POLIPEPTIDIC ORGANIZAT N STRUCTUR SECUNDAR.

STRUCTURA CUATERNAR:
- REZULT DIN ASOCIEREA UNUI NUMR PAR DE LANURI POLIPEPTIDICE ORGANIZATE N STRUCTUR TERIAR, IDENTICE SAU DIFERITE, PRIN ACELEAI INTERACIUNI CHIMICE DESCRISE LA CONFORMAIA SECUNDAR I TERIAR.

GLUCIDELE

DEFINIIE
COMPUI POLIHIDROXICARBONILICI CARE CONIN N FORMULA CHIMIC CARBON, HIDROGEN, I OXIGEN N PROPORIE 1/2/1.

UNELE GLUCIDE PREZINT N STRUCTUR I AZOT I FOSFOR.

CLASIFICARE
MONOZAHARIDELE SAU OZIDELE AU STRUCTURA FORMAT DINTR-O SINGUR UNITATE POLIHIDROXICARBONILIC. DUP NATURA GRUPRII CARBONILICE POT FI ALDOZE SAU CETOZE. DUP NUMRUL ATOMILOR DE CARBON DIN MOLECUL SUNT TRIOZE, TETROZE, PENTOZE, HEXOZE, HEPTOZE I OCTOZE.

CLASIFICARE
OLIGOZAHARIDELE SUNT GLUCIDE FORMATE DIN DOU PN LA ZECE UNITI MONOZAHARIDICE. POLIZAHARIDELE SUNT GLUCIDE CARE PREZINT N STRUCTURA LOR SUTE I MII DE UNITI MONOZAHARIDICE LEGATE COVALENT.

STEREOIZOMERIA MONOZAHARIDELOR
MONOZAHARIDELE (CU EXCEPIA CETOTRIOZEI) PREZINT N MOLECULA LOR UN ATOM DE CARBON ASIMETRIC CARE DETERMIN FORMAREA A DOI STEREOIZOMERI OPTIC ACTIVI NUMII ENANTIOMERI. NUMRUL TOTAL DE STEREOIZOMERI OPTIC ACTIVI PENTRU UN COMPUS CU N ATOMI DE CARBON ESTE 2N. PRIN CONVENIE ENANTIOMERII AU FOST GRUPAI N DOU SERII STERICE - D I L. PRIN BIOSINTEZ NATURAL (ANIMAL SAU VEGETAL) REZULT NUMAI UNA DIN CELE DOU FORME IZOMERE.

STEREOIZOMERIA MONOZAHARIDELOR
C HO C C HO NH2 C

H C H3
C HO H C OH C H2 O H

NH2
C H3 C HO

HO C

C H2 O H

D-gliceraldehid

L-gliceraldehid

STRUCTURA CICLIC A MONOZAHARIDELOR

STRUCTURILE CICLICE ALE MONOZAHARIDELOR IAU NATERE CA URMRE A INTERACIUNII DINTRE GRUPAREA CARBONIL CU GRUPAREA HIDROXIL DIN POZIIA 4 SAU 5 SAU 6.

STRUCTURILE CICLICE REZULTATE CU 5 ATOMI DE CARBON AU FOST NUMITE FURANOZICE IAR STRUCTURILE CICLICE CU 6 ATOMI DE CARBON AU FOST NUMITE PIRANOZICE.
N URMA PROCESULUI DE CICLIZARE A MONOZAHARIDELOR CARBONUL CARBONIL DEVINE CARBON ASIMETRIC I DETERMIN EXISTENA A NC DOI STEREOIZOMERI DEFINI I - DUP POZIIA HIDROXILULUI SEMIACETALIC.

STRUCTURA CICLIC A MONOZAHARIDELOR

H C H HO H H C C C C

OH CH2OH OH H O OH H C C H OH O H C OH H C OH

OH C H

CH2OH

-D-glucopiranoza

STRUCTURA CICLIC A MONOZAHARIDELOR

HO C H HO H H C C C C

H CH2OH OH H O OH H C C H OH O H C OH OH C H

OH C H

CH2OH

-D-glucopiranoza

STRUCTURA CICLIC A MONOZAHARIDELOR

CH2OH OH C HO C H C H C C H2 H OH O OH

H H C H C H OH C OH O CH2OH OH C C OH H

-D-fructopiranoz

STRUCTURA CICLIC A MONOZAHARIDELOR

CH2OH HO C H OH O CH2OHO H H C OH OH OH C C CH2OH H

HO C H C H C

CH2OH

-D-fructofuranoz

OLIGOZAHARIDELE
SUNT GLUCIDE FORMATE DIN 2-10 UNITI MONOZAHARIDICE.
DIZAHARIDELE SUNT GLUCIDE FORMATE DIN DOU UNITI MONOZAHARIDICE LEGATE DICARBONILIC SAU MONOCARBONILIC.

OLIGOZAHARIDELE SUNT GLUCIDE FORMATE DIN MAI MULT DE DOU UNITI MONOZAHARIDICE; SUNT COMPONENTE ALE GLUCOPROTEINELOR.

DIZAHARIDE
O H H HO H H C C C C C CH2 OH OH H OH O H H HO H H C C C C C CH2 OH OH H OH O

Dizaharid dicarbonilic

DIZAHARIDE

H H HO H H

C C C C C CH2 OH OH O H OH O

H H HO

C C C C OH H H O

C CH2 OH

Dizaharid monocarbonilic

DIZAHARIDE

H2C C C OH

OH O C C OH O C

H2C C OH C

OH O C C OH OH

OH C

Maltoza

DIZAHARIDE

H2C OH C C OH C

OH O C C OH O C

H2C C OH C

OH O C C OH OH

Lactoza

DIZAHARIDE
H2C C C OH C OH O CH2 OH O OH C C OH C CH2OH OH O C

OH C

Zaharoza

POLIZAHARIDELE
SUNT GLUCIDE FORMATE DIN SUTE I MII DE UNITI MONOZAHARIDICE LEGATE NTRE ELE PRIN LEGTURI GLICOZIDICE -(1-4) I -(1-6). AMIDONUL ESTE FORMA DE DEPOZIT A GLUCIDELOR N REGNUL VEGETAL, IAR PENTRU OM REPREZINT UN NUTRIMENT IMPORTANT. GLICOGENUL REPREZINT FORMA DE DEPOZIT A GLUCIDELOR N ORGANISMUL UMAN (LA NIVEL HEPATIC, MUSCULAR).

ROLUL BIOLOGIC AL GLUCOZEI

SURS DE ENERGIE PRIN OXIDARE (GLICOLIZA). BIOSINTEZA DE PENTOZE COMPONENTE ALE NUCLEOTIDELOR I SURS DE NADPH NECESAR N REACIILE DE BIOSINTEZA REDUCTIV (CALEA METABOLIC A 6-FOSFOGLUCONATULUI).

BIOSINTEZA ACIZILOR URONICI, PRECURSORI AI PROTEOGLICANILOR.

BIOSINTEZA DE AMINOACIZI NEESENIALI, TRIGLICERIDE, FOSFOLIPIDE, COLESTEROL (PRIN INTERMEDIARI REZULTAI DIN CATABOLISMUL GLUCOZEI).

GLICOLIZA
REPREZINT ELIBERAREA ENERGIEI CONINUTE N MOLECULA DE GLUCOZ PRIN DEGRADAREA OXIDATIV A ACESTEIA LA ACIDUL PIRUVIC. ENERGIA ELIBERAT N TIMPUL GLICOLIZEI ESTE STOCAT SUB FORM DE ATP. GLICOLIZA ARE LOC N CITOSOL I PRESUPUNE MAI MULTE ETAPE: FOSFORILAREA GLUCOZEI SUB FORM DE GLUCOZ 6-FOSFAT:
CH2OH H C H C OH OH C H O H H C C OH OH CH2OPO32H C O H H C OH OH C H H C C OH OH

Glucoz

Glucoz-6-fosfat

GLICOLIZA
REACII BIOCHIMICE NECESARE SCINDRII HEXOZEI N DOU TRIOZE:

CH2OPO32H C O H H C OH OH C H H C C OH OH

CH2OH C O CH2OPO3
2-

CHO + CHOH CH2OPO3

2-

Glucoz

Dihidroxiaceton3-fosfat

Gliceraldehid3-fosfat

GLICOLIZA

REACII BIOCHIMICE NECESARE FORMRII ACIDULUI PIRUVIC DIN GLICERALDEHID-3-FOSFAT:

O C
2-

CHO CHOH CH2OPO3

C O CH3

Gliceraldehid3-fosfat

Acid piruvic

GLICOLIZA

N CONDIII DE ANAEROBIOZ GLICOLIZA CONTINU CU FORMAREA DE ACID LACTIC:

-

O C

O C

C O CH3

CHOH CH3

Acid piruvic

Acid lactic

GLICOLIZA
ENERGIA ELIBERAT N TIMPUL GLICOLIZEI I STOCAT SUB FORM DE ATP, REZULT N URMA REACIILOR DE FOSFORILARE LA NIVEL DE SUBSTRAT: CONVERSIA 1,3-DIFOSFOGLICERATULUI LA 3-FOSFOGLICERAT. CONVERSIA FOSFOENOLPIRUVATULUI LA PIRUVAT. OXIDAREA COMPLET A GLUCOZEI LA CO2 I H2O PRESUPUNE DECARBOXILAREA OXIDATIV A ACIDULUI PIRUVIC CU FORMAREA DE ACETIL-CoA, PARCURGEREA REACIILOR DIN CICLU KREBS I TRANSFERUL ECHIVALENILOR REDUCTORI N LANUL RESPIRATOR.

DECARBOXILAREA OXIDATIV A ACIDULUI PIRUVIC

ESTE UN PROCES BIOCHIMIC COMPLEX CARE PRESUPUNE PARTICIPAREA A TREI ENZIME I CINCI COENZIME: PIRUVAT DECARBOXILAZA. LIPOIL REDUCTAZ TRANSACETILAZA. LIPOAT DEHIDROGENAZA. TIAMINPIROFOSFATUL. ACIDUL LIPOIC. COENZIMA A. FAD. NAD+.

DECARBOXILAREA OXIDATIV A ACIDULUI PIRUVIC

REACIA GLOBAL A DECARBOXILRII OXIDATIVE A ACIDULUI PIRUVIC ESTE:
CH3-CO-COOH + NAD+ + CoA CH3-CO-S-CoA + NADH + H+ + CO2

GLUCONEOGENEZA
REPREZINT POSIBILITATEA ORGANISMULUI DE A SINTETIZA GLUCOZA N ANUMITE STRI METABOLICE: APORT INSUFICENT DE GLUCOZ PENTRU ESUTURILE GLUCODEPENDENTE. DIET SRAC N GLUCIDE, INANIIE. EPUIZAREA REZERVELOR DE GLICOGEN HEPATIC. CA URMARE A INTENSIFICRII LIPOLIZEI SAU A ACUMULRII DE ACID LACTIC. REACIILE GLUCONEOGENEZEI AU LOC PREPONDERENT N ESUTUL HEPATIC I CORTEXUL RENAL I DECURG, N GENERAL, N SENS NVERS REACIILOR GLICOLIZEI.

GLUCONEOGENEZA
PRECURSORII GLUCOZEI, N REACIILE GLUCONEOGENEZEI SUNT: AMINOACIZII GLUCOFORMATORI. GLICEROL FOSFATUL. INTERMEDIARI AI CICLULUI KREBS (ACIDUL OXALACETIC, ACIDUL -CETOGLUTARIC, SUCCINIL-CoA). ACIDUL LACTIC.

GLUCONEOGENEZA
REACIILE NEOGLUCOGENEZEI PRESUPUNE PARCURGEREA URMTOARELOR ETAPE: CONVERSIA PIRUVATULUI LA FOSFOENOLPIRUVAT. FORMAREA FRUCTOZEI 6-FOSFAT DIN FRUCTOZ 1,6- DIFOSFAT. CONVERSIA FRUCTOZEI 6-FOSFAT LA GLUCOZ 6FOSFAT. HIDROLIZA GLUCOZEI 6-FOSFAT I ELIBERAREA GLUCOZEI.

GLICOGENOGENEZA
REPREZINT CALEA METABOLIC PRIN CARE ORGANISMUL DEPOZITEAZ EXCESUL DE GLUCOZ SUB FORM DE GLICOGEN. REACIILE GLICOGENOGENEZEI SUNT REACII DE FORMARE A UNOR LEGTURI CHIMICE COVALENTE DE TIP 1,4GLICOZIDICE I 1,6-GLICOZIDICE, NTRE MOLECULELE DE GLUCOZ. GLICOGEN SINTETAZA ESTE ENZIMA CARE CATALIZEAZ FORMAREA LEGTURILOR 1,4-GLICOZIDICE. AMILO-1,4-1,6-TRANSGLICOZIDAZA SAU ENZIMA DE RAMIFICARE CATALIZEAZ FORMAREA LEGTURILOR 1,6-GLICOZIDICE. GLUCOZA INTR N REACIILE GLICOGENOGENEZEI SUB FORM DE UDP-GLUCOZ.

GLICOGENOLIZA

REPREZINT PROCESUL METABOLIC PRIN CARE ORGANISMUL I ASIGUR NECESARUL DE GLUCOZ DIN GLICOGEN. CONST N HIDROLIZA LEGTURILOR 1,4-GLICOZIDICE I LEGAREA GLUCOZEI DE ACID FOSFORIC, CU FORMARE DE GLUCOZ 1-FOSFAT. REACIA ESTE CATALIZAT DE 1,4GLUCAN-FOSFAT GLUCOZIL TRANSFERAZA. LEGTURILE 1,6-GLICOZIDICE SUNT HIDROLIZATE LA GLUCOZ, DUP CE, LA O DISTAN DE PATRU UNITI GLICOZIDICE DE RAMIFICAIE, O COMPONENT TRIZAHARIDIC ESTE TRANSFERAT PE CATENA LINIAR A GLICOGENULUI SUB ACIUNEA CATALITIC A AMILO-1,4-1,6-GLUCAN TRANSFERAZA SAU ENZIMA DE DERAMIFICARE.

LIPIDELE

LIPIDELE
DEFINIIE: LIPIDELE FORMEAZ UN GRUP HETEROGEN DE COMPUI CHIMICI CU PROPRIETATEA COMUN DE A FI INSOLUBILI N AP I SOLUBILI N SOLVENI ORGANICI. CLASIFICARE:

LIPIDE SIMPLE SAU LIPIDE SAPONIFICABILE: GLICERIDE. FOSFOGLICERIDE. SFINGOLIPIDE. CERURI. LIPIDE COMPLEXE SAU LIPIDE NESAPONIFICABILE: STEROIZI. TERPENE. CAROTENOIZI.

ACIZII GRAI
SUNT ACIZI MONOCARBOXILICI CU CATEN LINIAR, SATURAT SAU NESATURAT, CU NUMR PAR DE ATOMI DECARBON (4-26). SUNT DESCRII I ACIZI GRAI CICLICI, CU CATEN RAMIFICAT, CU NUMR IMPAR DE ATOMI DE CARBON SAU CUPRINZND I ALTE GRUPRI FUNCIONALE. NUMEROTAREA ATOMILOR DE CARBON AI ACIZILOR GRAI (SATURAI SAU NESATURAI) NCEPE CU CARBONUL CARBOXIL, CARE ESTE ATOMUL NUMRUL 1 SAU I CONTINU PN LA CARBONUL METIL - CH3 - CARE ESTE NUMRUL N. DUBLA LEGTUR N CAZUL ACIZILOR GRAI NESATURAI ESTE INDICAT PRIN NUMRUL PRIMULUI ATOM DE CARBON AL DUBLEI LEGTURI SAU DUBLA LEGTUR POATE FI MARCAT PRIN LITERA .

ACIZII GRAI
ACIZII GRAI SATURAI AU FORMULA CHIMIC GENERAL: CH3-(CH2)N-COOH. CH3-(CH2)14-COOH
COOH CH3

Acidul palmitic (C16) ACIZII GRAI NESATURAI DATORIT LEGTURILOR CHIMICE DUBLE PREZINT IZOMERIE CIS/TRANS. PRIN BIOSINTEZA NATURAL REZULT NUMAI FORMELE IZOMERE CIS.

ACIZII GRAI
ACIZII GRAI NESATURAI AU FORMULA CHIMIC GENERAL: CH3-(CH2)N1-CH=CH-(CH2)N1-COOH (N=N1+N2). CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH
H CH3 C C H COOH

trans
H C C COOH H

CH3

cis

Acidul oleic - C18:1(9)

GLICERIDELE
REPREZINT FORMA DE DEPOZIT A LIPIDELOR N ORGANISM. DIN PUNCT DE VEDERE CHIMIC SUNT ESTERI AI GLICEROLULUI CU ACIZI GRAI (ACID OLEIC, ACID PALMITIC, ACID PALMITOLEIC, ACID STEARIC). DUP NUMRUL ACIZILOR GRAI ESTERIFICAI SE DIFERENIAZ:

MONOGLICERIDE:
O
1 CH2 O 2

R1

CH2 OH O O OH C R2

1 2

CH2 OH CH OH O CH2 O C R3

CH CH2

OH OH
'

2 CH 3

'

CH2

'

1-( )-acilglicerol

2-( )-acilglicerol

3-( ')-acilglicerol

GLICERIDELE
DIGLICERIDE:
1

O CH2 O CH O CH2 OH C C O R1 R2 '

1

O CH2 O CH OH CH2 O C O C R3 R1

2 3

'

1,2-( , )-diacilglicerol

1,3-( , ')-diacilglicerol

TRIGLICERIDE:
CH2 O

O C O CH O C O CH2 O C R1 R2 R3

triacilglicerol

FOSFOGLICERIDELE GLICERIDELE
SUNT FOSFOLIPIDE DERIVATE DIN ACIDUL FOSFATIDIC.

SUNT COMPONENTE STRUCTURALE IMPORTANTE

ALE MEMBRANELOR CELULARE, TECII DE MIELIN, SURFACTANTULUI PULMONAR (FOSFATIDILCOLINA). PARTICULARITILE STRUCTURALE LE CONFER CARACTER AMFIIONIC I AMFIPATIC.
O CH2 O CH O CH2 O P O C O C R1 R2 OO-

Acid fosfatidic

FOSFOGLICERIDELE GLICERIDELE
FOSFATIDILCOLINELE SAU LECITINELE:

O CH2 O C O CH O CH2 O P O O C R2 ON+(CH3)3 CH2 CH2 R1

FOSFOGLICERIDELE GLICERIDELE
FOSFATIDILETANOLAMINELE SAU CEFALINELE:

O CH2 O CH O C O C R1 R2 OP O O

CH2 O

N+H3 CH2 CH2

FOSFOGLICERIDELE GLICERIDELE
FOSFATIDILSERINELE SAU SERINCEFALINELE:

O CH2 O C O CH O C R2 OP O O R1

CH2 O

N+H3 CH2 CH COO-

FOSFOGLICERIDELE GLICERIDELE
FOSFATIDIINOZITOLII SAU INOZITOLFOSFATIDELE:

O CH2 O CH O CH2 O P O O OH HO HO OH C O C R1 R2 OOH

SFINGOLIPIDELE GLICERIDELE
SUNT LIPIDE CARE AU N STRUCTUR UN AMINOALCOOL SUPERIOR SFINGOZINA SAU DERIVATUL HIDROGENAT DIHIDROSFINGOZINA, DE CARE ESTE LEGAT AMIDIC UN ACID GRAS. SUNT PREZENTE N MAJORITATEA ESUTURILOR CU EXCEPIA ESUTULUI ADIPOS. SFINGOLIPIDELE CARE CONIN FOSFOR AU CARACTER AMFIIONIC I AMFIPATIC.
CH3 (CH2)12 CH CH CH OH CH NH2 CH2OH

CH3 (CH2)14

CH OH

CH NH2

CH2OH

Sfingozina

Dihidrosfingozina

SFINGOLIPIDELE GLICERIDELE
SFINGOLIPIDELE SE MPART N: - SFINGOMIELINE CARE CUPRIND N STRUCTUR RESTURI FOSFATIDIL. GLICOSFINGOLIPIDE CARE CUPRIND N STRUCTUR RESTURI GLICOZIL. DUP NATURA RESTULUI GLICOZIL ACESTEA SUNT: CEREBROZIDE (GLICOLIPIDE NEUTRE). GANGLIOLIPIDE (GLICOLIPIDE ACIDE).

GLICERIDELE CERURILE
CERURILE SAU CERIDELE SUNT ESTERI AI ACIZILOR GRAI SUPERIORI (CU 30-40 ATOMI DE CARBON). AU CARACTER PRONUNAT HIDROFOB I FORMEAZ LA NIVELUL TEGUMENTELOR UN STRAT PROTECTOR MPOTRIVA PIERDERILOR DE AP.

LIPIDELE GLICERIDELE NESAPONIFICABILE

SUNT LIPIDE COMPLEXE CARE PRIN HIDROLIZ NU SE DESCOMPUN N PRILE CONSTITUTIVE. DIN ACEAST CATEGORIE FAC PARTE: STEROIZI. TERPENE. CAROTENOIZI.

GLICERIDELE STEROIZII
DIN PUNCT DE VEDERE CHIMIC AU O STRUCTUR CARE CUPRINDE TREI NUCLEE CICLOHEXANICE I UNUL CICLOPENTANIC. DIN ACEAST CATEGORIE FAC PARTE: COLESTEROLUL. HORMONII CORTICOSTROIZI. ACIZII BILIARI. HORMONII ESTROGENI. HORMONII ANDROGENI.

COLESTEROLUL GLICERIDELE
ESTE COMPONENT AL MEMBRANEI CELULARE CU ROL IMPORTANT FLUIDITATEA MEMBRANAR, AL TECII DE MIELIN, AL LIPOPROTEINELOR PLASMATICE. ESTE UN PRECURSOR N BIOSINTEZA: HORMONILOR CORTICOSTROIZI. ACIZILOR BILIARI. HORMONILOR ESTROGENI. HORMONILOR ANDROGENI.
21 20 18 12 13 14 1 2 3 5 4 10 9 6 8 7 17 16 15 22 23 24 25 26 19 11 27

HO

Colesterol

GLICERIDELE TERPENELE
N ACEAST CATEGORIE AU FOST DESCRISE: VITAMINELE K. VITAMINELE E. UBICHINONA SAU COENZIMA Q.
CH3 H3C
8 7 6

O
1 2 3 4

CH3 (CH3)3

CH3 CH

CH3 (CH2)3 CH

CH3 (CH2)3 CH CH3

HO

CH3

-tocoferol (vitamina E)
O CH3 CH3 (CH2 CH2 C O (CH2 CH3 CH2 CH CH2)3 H

CH3 H3C
8 7 6

CH3 H C H2 C C
10

HO

CH3

C H2

CH3

Filochinona (vitamina K 1)

Ubichinona (Coenzima Q)

CAROTENOIZII GLICERIDELE
SUNT HIDROCARBURI NESATURATE DIN CLASA POLIENELOR CARE AU SUFERIT O CICLIZARE LA UNA SAU LA AMBELE EXTREMITI AU FOST DESCRII: -CAROTENII. -CAROTENII. -CAROTENII. CRIPTOXANTINA
H3C CH3 CH3 H3C CH3 (CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2 CH3 CH3

H3C

CH3 CH3 H3C CH3 (CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2 CH3 -carotenul H3C

CH3

-caroten

H3C

H3C

CH3 CH3 H3C CH3 (CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2 CH3 -Carotenul H3C

H3C

CH3 (CH CH3

CH3 CH C

CH3

CH)2 CH CH (CH C Criptoxantina

H3C CH CH)2 H3C

CH3

CH2OH

GLICERIDELE

CICLUL KREBS

CICLUL GLICERIDELE KREBS

REPREZINT O ETAP METABOLIC INTERMEDIAR COMUN STRUCTURILOR ENERGOGENE N DEGRADAREA ACESTORA LA CO2 I H2O. ESTE CUNOSCUT I SUB NUMELE DE CICLUL ACIZILOR TRICARBOXILICI SAU CICLU ACIDULUI CITRIC. CICLU KREBS, PRIN INTERMEDIARII METBOLICI FURZAI, CONSTITUE I O CALE DE INIIERE ANABOLIC. STRUCTURILE ENERGOGENE PTRUND N REACIILE CICLULUI KREBS SUB FORM DE ACETIL-CoA. PRIN OXIDAREA ACETIL-CoA REZULT 2 MOLECULE DE CO2 I 4 DE ECHIVALENI REDUCTORI (3 NADH + 3 H+ I 1 FADH2), CONFORM REACIEI GLOBALE:
CH3CO~SCoA + 3 NAD+ + FAD + GDP + H3PO4 + 2 H2O

CoA-SH + GTP + 3 NADH + 3 H+ + FADH2 + 2 CO2.

CICLUL GLICERIDELE KREBS

ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU LOC INTRAMITOCONDRIAL: 1. CONDESAREA ALDOLIC A ACIDULUI OXALACETIC CU ACETIL-CoA:

H CH2 CO~SCoA + Acetil-CoA

HOOC

O CH2COOH

citrat sintetaza HOH CoASH

H2C COOH HO C COOH H2C COOH Acid citric

Acid oxalacetic

CICLUL GLICERIDELE KREBS

ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU LOC INTRAMITOCONDRIAL:

2. IZOMERIZAREA ACIDULUI CITRIC LA ACID IZOCITRIC:

H H2C COOH HO C COOH H2C COOH Acid citric
HOH HOH

aconitaza

HC COOH C COOH H2C COOH Acid cis-aconitic

aconitaza
HOH

HO C COOH HC COOH H2C COOH Acid izocitric

HOH

CICLUL GLICERIDELE KREBS

ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU LOC INTRAMITOCONDRIAL:

3. OXIDAREA I DECARBOXILAREA ACIDULUI IZOCITRIC:

H HO C COOH HC COOH H2C COOH Acid izocitric
NAD+ NADH +H+ izocitrat dehidrogenaza

O C COOH H2C H2C COOH Acid -cetoglutaric + CO2

CICLUL GLICERIDELE KREBS

ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU LOC INTRAMITOCONDRIAL: 4. OXIDAREA I DECARBOXILAREA ACIDULUI -CETOGLUTARIC:
O C COOH H2C H2C COOH Acid -cetoglutaric + NAD
+

cetoglutarat dehidrogenaza

COOH H2C H2C CO~SCoA Succinil-CoA + NADH + H+

+ CoASH
CO2

CICLUL GLICERIDELE KREBS

ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU LOC INTRAMITOCONDRIAL:

5. FORMAREA ACIDULUI SUCCINIC:

COOH H2C H2C CO~SCoA Succinil-CoA + GDP + H3PO4

succinil CoA sintetaza

COOH H2C H2C COOH Acid succinic + GTP + CoASH

CICLUL GLICERIDELE KREBS

ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU LOC INTRAMITOCONDRIAL:

6. OXIDAREA ACIDULUI SUCCINIC:

COOH CH2 CH2 COOH Acid succinic

succinat dehidrogenaza

HOOC CH HC COOH

FAD

FADH2

Acid fumaric

CICLUL GLICERIDELE KREBS

ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU LOC INTRAMITOCONDRIAL:

7. FORMAREA ACIDULUI MALIC:

HOOC CH HC COOH Acid fumaric

COOH
fumaraza

CH OH CH2 COOH Acid malic

HOH

HOH

CICLUL GLICERIDELE KREBS

ESTE DESCRIS PRIN 8 REACII BIOCHIMICE CARE AU LOC INTRAMITOCONDRIAL:

8. OXIDAREA ACIDULUI MALIC LA ACID OXALACETIC:

COOH CH OH CH2 COOH Acid malic

malat dehidrogenaza NAD+

COOH C O CH2 COOH Acid oxalacetic

NADH +H+

GLICERIDELE

ACIZII NUCLEICI

ACIZII GLICERIDELE NUCLEICI

SUNT MACROMOLECULE CU STRUCTUR CHIMIC RELATIV SIMPL CARE CONIN I TRASMIT INFORMAIA GENETIC. SUNT DOU CATEGORII DE ACIZI NUCLEICI: ACIDUL DEOXIRIBONUCLEIC, PRESCURTAT ADN. ACIDUL RIBONUCLEIC, PRESCURTAT ARN.

DIVIZIUNEA I MANIFESTAREA ORGANISMELOR VII SUNT CA URMARE A TREI PROCESE: REPLICARE. TRANSCRIERE. BIOSINTEZ PROTEIC.

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

ACIZII NUCLEICI SUNT FORMAI DIN NUCLEOTIDE LEGATE NTRE ELE PRIN LEGTURI FOSFAT-DIESTERICE:

ADN-ul REZULT DIN NLNUIREA DEOXIRIBONUCLEOTIDELOR, I ARN-ul REZULT DIN NLNUIREA RIBONUCLEOTIDELOR.
DEOXIRIBONUCLEOTIDELE I RIBONUCLEOTIDELE AU N STRUCTURA LOR: O BAZ AZOTAT PURINIC, O BAZ AZOTAT PIRIMIDINIC, O PETOZ, I O MOLECUL DE ACID FOSFORIC.

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

BAZELE AZOTATE PURINICE ADENINA I GUANOZINA AU O STRUCTUR ASEMNTOARE PURINEI:
N1 6 5
2 3 4 7N 9 8

N H

IAR,

Purina

BAZELE AZOTATE PIRIMIDINICE CITOZINA, TIMINA I URACILUL AU O STRUCTUR ASEMNTOARE PIRIMIDINEI:

N3 4 5
2 1 6

Pirimidina

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

RIBOZA DIN COMPONENA DEOXIRIBONUCLEOTIDELOR ARE STRUCTURA -D-2-DEOXIRIBOFURANOZEI:
CH2OH 5 O H
4H 3 2

OH H1C H

OH

IAR,

-D-2-deoxiriboza

RIBOZA DIN COMPONENA RIBONUCLEOTIDELOR ARE STRUCTURA -D-RIBOFURANOZEI:

CH2OH 5 O H
4H 3 2

OH H 1C H

OH

OH

-D-riboza

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

NUCLEOZIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT DINTR-O BAZ AZOTAT PURINIC SAU PIRIMIDINIC I PENTOZ:
NH2 C

Adenina

N HC N

C C
9

N CH N

CH2OH O H H H 1C H OH OH

-D-riboza

Adenozina

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

NUCLEOZIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT DINTR-O BAZ AZOTAT PURINIC SAU PIRIMIDINIC I PENTOZ:
O

Guanina
H2N CH2OH O H H

C HN C N C C
9

N CH N

H 1C H

-D-riboza

OH

OH

Guanozina

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

NUCLEOZIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT DINTR-O BAZ AZOTAT PURINIC SAU PIRIMIDINIC I PENTOZ:
NH2

Citozina
O CH2OH O H H

C N C
1

CH CH N

H1 C H

-D-riboza

OH

OH

Citidina

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

NUCLEOZIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT DINTR-O BAZ AZOTAT PURINIC SAU PIRIMIDINIC I PENTOZ:
O C CH3 C
1

Timina
O CH2OH O H H H 1C

HN C N

CH

-D-2-deoxiriboza
H

OH

Timidina

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

NUCLEOZIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT DINTR-O BAZ AZOTAT PURINIC SAU PIRIMIDINIC I PENTOZ:
O C HN C O
1

Uracil

CH N CH

CH2OH O H H H 1C H OH OH

-D-riboza

Uridina

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

NUCLEOTIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFORIC:
NH2 C

Adenina
O
-

N HC N

C C
9

N CH N

P O
-

CH2
5

O H1C H

-D-riboza

OH

OH

Adenozin-5-fosfat

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

NUCLEOTIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFORIC:
O

Guanina HN
C O
-

C C N C
9

N CH N

H2N O CH2
5

P O
-

O H 1C H

-D-riboza

OH

OH

Guanozin-5-fosfat

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

NUCLEOTIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFORIC:
NH2

Citozina N
O
-

C CH
1

C O O CH2
5

CH

P O
-

O H1 C H

-D-riboza

OH

OH

Citidin-5-fosfat

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

NUCLEOTIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFORIC:
O C CH3 C
1

Timina
O O
-

HN C N

CH

P O
-

CH2
5

O H 1C H

-D-riboza

OH

Timidin-5-fosfat

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

NUCLEOTIDUL DEFINETE STRUCTURA FORMAT PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFORIC:
O C HN C O O
-

Uracil

CH
1

CH

P O
-

CH2
5

O H 1C H

-D-riboza

OH

OH

Uridin-5-fosfat

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

ACIZII NUCLEICI SUNT FORMAI DIN NUCLEOTIDE LEGATE NTRE ELE PRIN LEGTURI FOSFAT-DIESTERICE: ADN-ul REZULT DIN NLNUIREA DEOXIRIBONUCLEOTIDELOR, I ARN-ul REZULT DIN NLNUIREA RIBONUCLEOTIDELOR.

STRUCTURA GLICERIDELE ACIZILOR NUCLEICI

ACIZII NUCLEICI SUNT FORMAI DIN NUCLEOTIDE LEGATE NTRE ELE PRIN LEGTURI FOSFAT-DIESTERICE. ADN-ul PREZINT 2 LANURI POLIDEOXINUCLEOTIDICE DISPUSE HELICOIDAL N JURUL UNUI AX COMUN. ARN-ul PREZINT UN SINGUR LAN POLIRIBONUCLEOTIC:
NH2 C N HC O CH2 H H O H C H O
-

A
N

C C N

N CH

NH2 C N C O

OH O

P O CH2 H H O

C
N

CH CH

H C H OH O P O CH2 H H O O H2N HN C

O C C C N N CH

O
-

G
N

H C H OH

GLICERIDELE

ENZIME

GLICERIDELE ENZIME
ENZIMELE SUNT CATALIZATORI BIOLOGICI CARE PERMIT DESFURAREA CU VITEZ MARE A REACIILOR CHIMICE NECESARE VIEII I MULTIPLICRII CELULARE. NALTA SPECIFICITATE A ENZIMELOR EVIT FORMAREA PRODUILOR SECUNDARI DE REACIE. NUMRUL ENZIMELOR EXISTENTE N NATUR ESTE FOARTE MARE DEOARECE FIECARE COMPUS DIN LUMEA VIE PREZINT CEL PUIN O ENZIM CARE CATALIZEAZ SINTEZA I DEGRADAREA SA METABOLIC.

CLASIFICAREA GLICERIDELE ENZIMELOR

DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL ENZIMELE POT FI: 1. ENZIME DE NATUR EXCLUSIV PROTEIC. EXIST PUINE ENZIME CARE ELIBEREAZ PRIN HIDROLIZ EXCLUSIV AMINOACIZI: RIBONUCLEAZA. TRIPSINA. LIZOZIMUL.

2. ENZIME DE NATUR HETEROPROTEIC:

MAJORITATEA ENZIMELOR CUNOSCUTE PREZINT N STRUCTURA LOR: O COMPONENT PROTEIC APOENZIMA. O COMPONENT NEPROTEIC COFACTOR.

CLASIFICAREA GLICERIDELE ENZIMELOR

DIN PUNCT DE VEDERE FUNCIONAL ENZIMELE POT FI: 1. OXIDOREDUCTAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ REACII DE OXIDO-REDUCERE.

2. TRANSFERAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ TRANSFERUL UNEI GRUPRI DE ATOMI DE PE UN SUBSTRAT PE ALTUL. 3. HIDROLAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ SCINDAREA UNEI LEGTURI CHIMICE N PREZENA APEI.

CLASIFICAREA GLICERIDELE ENZIMELOR

DIN PUNCT DE VEDERE FUNCIONAL ENZIMELE POT FI: 4. LIAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ REACII DE SCINDARE A UNEI LEGTURI CHIMICE.

5. IZOMERAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ FORMAREA DE STRUCTURI IZOMERE. 6. LIGAZE ENZIME CARE CATALIZEAZ REACII DE FORMARE A UNEI LEGTURI CHIMICE.

CLASIFICAREA GLICERIDELE ENZIMELOR

SPECIFICITATEA ENZIMATIC: 1. SPECIFICITATE DE SUBSTRAT: ABSOLUT. DE GRUP. LARG. 2. STEREOSPECIFICITATEA.

GLICERIDELE COENZIME
TIAMINPIROFOSFATUL TPP
N H3C N CH2 NH2 CH3 N
+

C C CH2 CH2 O

OP O O

OP O O-

HC S

Tiaminpirofofatul (TPP)

ROL N: DECARBOXILAREA ACIDULUI PIRUVIC, CETOGLUTARIC. N BIOSINTEZA NICOTINAMIDEI. TRANSFERUL DE GRUPE CETOL. ACTIVITATEA COENZIMATIC NECESIT PREZEN Ca2+, Mg2+, Fe3+.

GLICERIDELE COENZIME
FLAVOENZIMELE FMN I FAD
OH OH OH CH2 H3C N CH CH CH CH2 O N C NH O O O P O P O CH2 H O N H N ON ONH2 N

OH OH OH CH2 H3C N CH CH CH CH2 O N C NH H3C N C O O

O P OO
-

H3C

C O

OH

OH

Flavinmononucleotid - FMN

Flavin-adenindinucleotid - FAD

ROL N: REACII DE OXIDO-REDUCERE.

GLICERIDELE COENZIME
NICOTIAMIDELE NAD I NADP
NH2 CONH2 N N N
5'

N O CH2 O P OH H O O
5

N+ O H1
2

O C 1'H H OH
2' 3'

P OH

CH2
4H 3

H 4'

H OH

OH

OH

+) Nicotinamidadenin dinucleotid (NAD

ROL N: REACII DE OXIDO-REDUCERE.

GLICERIDELE COENZIME
NICOTIAMIDELE NAD I NADP

NH2 CONH2 N N N
5'

N O CH2 O P OH H O O
5

N+ O H1
2

O C 1'H H OH
2' 3'

P OH

CH2
4H 3

H 4'

H O

O P OO-

OH

OH

Nicotinamidadenin dinucleotid (NADP)

ROL N: REACII DE OXIDO-REDUCERE.

GLICERIDELE COENZIME
COENZIMA A
SH NH2 N N N O H H OH O O P OOH H N OH CH2 O P O O OH P O O CH3 CH2 C CH CO NH CH2 CH2 NH CH2 CH2 CO

CH3 OH

Coenzima A

ROL N: REACII DE TRANSFER DE GRUPE ACIL (R-CO-).

GLICERIDELE COENZIME
PIRIDOXAL 5-FOSFATUL

CHO HO
3 2 4 1

O CH2 O P OO-

5 6

H3C

Piridoxal 5-fosfat

ROL N: REACII DE TRANSAMINARE, DECARBOXILARE, RACEMIZARE, DESFACERE ALDOLIC.

GLICERIDELE COENZIME
ACIDUL TETRAHIDROFOLIC
OH C
3 2 4 1

H
9

COOH CH2 NH
6 7 10

N
5 8

CO NH

CH (CH2)2 COOH

H2N

N H

H H H

Acid tetrahidrofolic (THFA)

ROL N: REACII DE TRANSFER DE GRUPE METIL, METILEN, METENIL, FORMIL, FORMIMINO.

GLICERIDELE COENZIME
BIOTINA

ROL N: REACII DE TRANSFER DE GRUPE CARBOXIL.

GLICERIDELE COENZIME
VITAMINELE B12
O O H2N CH2 CH2 C NH2 CH3 C A N C N Co N D CH CH2 3 CH2 C O NH CH2 H3C CH O O P
+

O H3C B N CH2 C NH2 CH2 CH2 C NH2 O

C CH2 H3C H3C

ROL N: REACII DE BIOSINTEZ, TRANSMETILARE

CH

O H2N C CH2

CH3 CH3

C CH3

CH2 CH2 C O CH3

NH2

N N HO CH2 O H H H O H OH

CH3 CN - ciancobalamina OH - hidroxicobalamina 5'deoxiadenozil - deoxiadenozilcobalamina CH3 - metilcobalamina

Vitaminele B 12

GLICERIDELE COENZIME
ACIDUL ASCORBIC

OH O C H HO OH CH2OH O

OH C H CH2OH

-2 H+ +2 H+
O O

Acid ascorbic

Acid dehidroascorbic

ROL N:
REACII DE OXIDARE. REACII DE REDUCERE. REACII DE HIDROXILARE.