COMPONENTE STRUCTURALE

CELULARE
PROTEINELE
 AMINOACIZII
• Definiţie:

– aminoacizii prezintă în structura lor două grupări

funcţionale la carbonul 1 sau carbonul  : carboxil
–COOH şi amino -NH2;

– au formula chimică generală:

H
R C COOH

NH2
 AMINOACIZII

• Structură:

– aminoacizi se diferenţiază între ei prin structura

radicalului R care poate fi de natură hidrocarbonată
alifatică, aromatică sau un heterociclu;

– radicalul poate conţine o grupare funcţională adi-

ţională (-COOH, -NH2, -OH, -SH);

– în structura proteinelor umane, prin radicalul R, se

diferenţiază 20 de aminoacizi.
 AMINOACIZII
• Structură:

– aminoacizi alifatici:
▪ glicina sau glicocolul
H
H C COOH
NH2

▪ alanina sau acidul -aminopropionic

H
CH3 C COOH
NH2
▪ valina sau acidul -aminoizovalerianic
COOH
H C NH2
HC CH3
CH3
 AMINOACIZII

• Structură:
– aminoacizi alifatici:
▪ leucina sau acidul -aminoizocaproic
COOH
H C NH2
CH2
HC CH3
CH3

▪ izoleucina sau acidul -amino--metilvalerianic

COOH
H C NH2
HC CH3
CH2
CH3
 AMINOACIZII

• Structură:
– aminoacizi conţinând o grupare hidroxil în radical:
▪ serina sau acidul -amino--hidroxipropionic

COOH
H C NH2
H2C OH

▪ treoina sau acidul -amino--hidroxibutiric

COOH
H C NH2
HC OH
CH3
 AMINOACIZII

• Structură:
– aminoacizi conţinând o grupare tiol -SH în radical

▪ cisteina sau acid -amino--tio-propionic:

COOH
H C NH2
H2C
SH

▪ metionina sau acid -amino-S-metil-tiobutiric:

H
H3C S CH2 CH2 C COOH
NH2
 AMINOACIZII
• Structură:
– aminoacizi dicarboxilici şi amidele lor

▪ acidul aspartic sau acidul aminosuccinic, asparagina

sau acidul  -amino--amidosuccinic:

H H
HOOC CH2 C COOH H2N C CH2 C COOH
NH2 O NH2

▪ acidul glutamic sau acidul -aminoglutaric, glutamina

sau acid -amino--amidoglutaric:

H H
HOOC CH2 CH2 C COOH H2N C CH2 CH2 C COOH
NH2 O NH2
 AMINOACIZII

• Structură:
– aminoacizii cu radicalul R bazic
▪ lizina sau acidul --diamino-caproic:

H
H2N CH2 CH2 CH2 CH2 C COOH
NH2

▪arginina sau acidul -amino--guanidino-valeri

anic:

H H
H2N C N CH2 CH2 CH2 C COOH
NH NH2
 AMINOACIZII

• Structură:

– aminoacizii cu radicalul R bazic

▪ histidina sau acidul -amino--imidazolil-propionic

(formele tautomere):

H H
HN C CH2 C COOH N C CH2 C COOH
NH2
N NH2 N
H
 AMINOACIZII

• Structură:

– Aminoacizii aromatici
▪ fenilalanina sau acid -amino--fenilpropionic:

H
CH2 C COOH
NH2

▪ tirozina sau acid -amino--para-hidroxifenil:

H
HO CH2 C COOH
NH2
 AMINOACIZII

• Structură:
– Aminoacizii cu radical heterociclic

▪ triptofanul sau acidul -amino--indol-propionic:

H
C CH2 C COOH
NH2
N
H

▪ prolina sau acidul pirolidin-2-carboxilic:

COOH
N
H
 AMINOACIZI
• Stereoizomeria aminoacizilor
– alanina cu un singur atom de carbon asimetric se
prezintă sub forma a doi stereoizomeri optic activi;
– stereoizomeri optic activi se deosebesc între ei prin
sensul în care rotesc planul luminii polarizate
(proprietăţile fizice şi chimice fiind identice);
– stereoizomeri D prezintă gruparea amino situată la
dreapta iar stereoizomeri L prezintă gruparea amino
situată la stânga;
– dispunerea la dreapta sau la stânga a grupării
amino nu este în legătură cu sensul rotirii planului
luminii polarizate, spre dreapta sau spre stânga.
 AMINOACIZI

• Stereoizomeria aminoacizilor

– prin convenţie cei doi stereoizomeri ai alaninei (pre-

cum şi ceilalţi aminoacizi) au fost desemnaţi ca ste-
reoizomeri D (dextro) şi stereoizomeri L (levo).
 AMINOACIZI
• Proprietăţi acido-bazice

– toţi aminoacizii posedă cel puţin 2 grupe ionizate,

gruparea carboxilică şi cea aminică;

– au caracter amfoter, carboxilul acidului poate ceda un

proton şi devine anion, gruparea amină poate fixa un
proton şi devine un cation.
R + R + R
-H -
-H -
CH COOH CH COO CH COO
+ +
+ +H + +H
NH 3 NH 3 NH2
 AMINOACIZI
• Proprietăţi acido-bazice

– unii aminoacizi ca acidul glutamic, acidul aspartic,

glutamina, asparagina, lizina, arginina, histidina, cuprind
în radical grupări acide sau bazice adiţionale:
H O H
+ - - -
H3N CH2 CH2 CH2 CH2 C COO O C CH2 CH2 C COO
+ -
NH3 NH3
Lizina Acid glutamic
H H O H
- + -
H2N C N CH2 CH2 CH2 C COO H3N C CH2 CH2 C COO
+ + -
NH3 NH3 NH3

Arginina Glutamina
+ H O H O H
H
- - - + -
N C CH2 C COO O C CH2 C COO H3N C CH2 C COO
+ + +
NH3 NH3 NH3
N
H
Acid aspartic Aspararagina
Histidina
 AMINOACIZI
• Proprietăţi acido-bazice

– în soluţii, în funcţie de pH acesteia, sarcina netă a ami-

noacizilor va fi pozitivă sau negativă cu formare de
cationi sau anioni;

– la pH fiziologic aminoacizii sunt cuprinşi în lanţurile

polipeptidice ale proteinelor prin legătura peptidică,
legătură la care participă grupările funcţionale COOH şi
NH2.
 AMINOACIZI

• Proprietăţi acido-bazice

– la pH fiziologic încărcarea electrică va fi determinată de

radicali R:

6 5
7 Arg Ser 4
3 2 1
Lys Gly
8 Cys Gly Cys N - terminal
As p
9 Lys S C - terminal
10 Glu
Tyr Val Cys Phe Val Gly Leu Cys Ile Gly Trp
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Segment peptidic Segment peptidic hidrofob (12 -21)

polarizat (5 -11)
 PEPTIDELE
• Sunt structuri rezultate prin legarea a două sau mai mul-
te molecule de aminoacizi de forma:
aa1+aa2+aa3+aa4+...aan → aa1-aa2-aa3-aa4-...-aan ,
rezultând dipeptide, tripeptide... polipeptide:
 PEPTIDELE

• Exemple de peptide cu rol biologic important:

– oxitocina;
– vasopresina;
– bradikinina;
– angiotensina II;
– STH;
– ACTH.
 PROTEINELE

• sunt macromolecule formate din sute şi mii de aminoacizi

legaţi peptidic;

• prezintă o mare diversitate moleculară şi specificitate:

– de specie;
– de individ;
– de ţesut;
– de celulă.
 PROTEINELE
• legăturile chimice care determină structra macromolecu-
lară a proteinelor sunt:
– legăturile de sulf (punţi de sulf, legături disulfurice)
care se stabilesc între două molecule de cisteină; sunt
legături chimice covalente:

CH2 CH COOH
S NH2
S
CH2 CH COOH
NH2

– legăturile ionice - legături chimice electrovalente care se

stabilesc între aminoacizi cu radical polarizat diferit; sunt
legături chimice necovalente.
 PROTEINELE
• legăturile chimice care determină structra macromolecu-
lară a proteinelor sunt:

– legăturile de hidrogen - legături chimice necovalente

stabilite între un atom de H legat de un atom puternic
electronegativ şi un atom electronegativ al altei molecule:

N H ----- O C N H ----- N O H ----- O C

– legăturile hidrofobe - legături chimice necovalente (van

der Waals) stabilite între resturile de aminoacizi cu
radical hidrofob sau nepolar (alanina, valina,leucina,
izoleucinale, fenilalanina).
 PROTEINELE
CONFORMAŢIA MACROMOLECULARĂ

• structura primară:

– reprezintă secvenţa şi numărul de aminoacizi din

lanţul polipeptidic conform informaţiei genetice conţinute
în macromolecula de ADN.

– este determinată de legăturile peptidice stabilite între

resturile de aminoacizi.
 PROTEINELE
CONFORMAŢIA MACROMOLECULARĂ

• structura secundară:
– în -helix determinată de legăturile de hidrogen ce se
stabilesc între grupările atomice carboxil şi amino
partici-pante la legătura peptidică la o distanţă de 4
aminoacizi.
– -structura determinată de legăturile de hidrogen ce se
stabilesc între grupările atomice carboxil şi amino
participante la legătura peptidică de la două lanţuri
polipeptidice.
– -structura determinată de legăturile de hidrogen ce se
stabilesc între grupările atomice carboxil şi amino
participante la legătura peptidică de la trei lanţuri
polipeptidice.
 PROTEINELE
CONFORMAŢIA MACROMOLECULARĂ

• structura terţiară:

– rezultă ca urmare a interacţiunii între resturile de

aminoacizi din lanţul polipeptidic în configuraţie -helix
a legăturilor chimice covalente şi necovalente;
• structura cuaternară:
– rezultă din asocierea unui număr par de lanţuri
polipeptidice organizate în structură terţiară, identice sau
diferite, prin aceleaşi interacţiuni chimice descrise
anterior.
GLUCIDELE
 GLUCIDELE
• definiţie

– compuşi polihidroxicarbonilici care conţin în

formula chimică carbon, hidrogen, şi oxigen în
proporţie 1/2/1;

– unele glucide prezintă în structura lor şi alţi atomi

ca azotul, fosforul, sulful.
 GLUCIDELE

• clasificare

– monozaharidele sau ozidele au structura formată

dintr-o singură unitate polihidroxicarbonilică;

– oligozaharidele sunt glucide formate din două până

la zece unităţi monozaharidice;

– polizaharidele sunt glucide care prezintă în structu-

ra lor sute şi mii de unităţi monozaharidice legate
covalent.
 GLUCIDELE
• stereoizomeria monozaharidelor
– monozaharidele (cu excepţia cetotriozei) prezintă în
molecula lor un atom de carbon asimetric care
determină formarea a doi stereoizomeri optic activi
numiţi enantiomeri;
– numărul total de stereoizomeri optic activi pentru
un compus cu n atomi de carbon asimetrici este 2n;
– prin convenţie enantiomerii au fost grupaţi în două
serii sterice seria - D (caracteristică speciei umane) şi
seria L;
– prin biosinteză naturală (animală sau vegetală) re-
zultă numai una din cele două forme izomere.
 GLUCIDELE

• stereoizomeria monozaharidelor
 GLUCIDELE
• clasificarea monozaharidelor

– după natura grupării funcţionale pot fi aldoze şi

cetoze;

– după numărul atomilor de carbon din moleculă pot

fi: trioze, tetroze, pentoze, hexoze, heptoze;

– monozaharide stereoizomere D şi L.
 GLUCIDELE
• clasificarea monozaharidelor

– trioze:

H O
C CH2OH
H C OH C O
CH2OH CH2OH

D-Gliceraldehida Dihidroxiacetona
 GLUCIDELE
• clasificarea monozaharidelor

– tetroze:

H O H O H O H O
C C C C

H C OH H C OH HO C H H C OH

H C OH HO C H H C OH HO C H

CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH

D-eritroza L-eritroza D-treoza L-treoza

 GLUCIDELE
• clasificarea monozaharidelor

– pentoze:

H O H O H O H O
C C C C

H C OH HO C H H C OH HO C H

H C OH H C OH HO C H HO C H

H C OH H C OH H C OH H C OH

CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH

D-riboza D-arabinoza D-xiloza D-lixoza

 GLUCIDELE
• clasificarea monozaharidelor

– aldohexoze:

H O O H H O O H
C C C C

H C OH H C OH H C OH H C OH

HO C H HO C H HO C H HO C H

H C OH H C OH HO C H HO C H

H C OH HO C H H C OH HO C H

CH2OH CH2OH CH2OH CH2OH

D-glucoza L-glucoza D-galactoza L-galactoza

 GLUCIDELE
• clasificarea monozaharidelor

– cetopentoze şi cetohexoze:

CH2OH CH2OH CH2OH

CH2OH
C O C O C O
C O
HO C H HO C H HO C H
H C OH
H C OH H C OH H C OH
H C OH
CH2OH H C OH HO C H
CH2OH
CH2OH CH2OH

D-xiluloza D-ribuloza D-fructoza L-fructoza

 GLUCIDELE
• structura ciclică a monozaharidelor

– structurile ciclice ale monozaharidelor rezultă ca

urmare a interacţiunii dintre gruparea carbonil cu
gruparea hidroxil din poziţia 4 sau 5.

H O H OH H+ H OH
C C O C

H C OH H C OH H C OH

HO C H + H2O HO C H + H2O HO C H O

H C OH H C OH H2O H C OH
H2O
H C OH H C OH H C

CH2OH CH2OH CH2OH

aldehida libera aldehida hidratata semi-acetal (glucopiranoza)

 GLUCIDELE
• structura ciclică a monozaharidelor

– structurile ciclice rezultate cu 5 atomi de carbon

au fost numite structuri furanozice iar structurile
ciclice cu 6 atomi de carbon au fost numite structuri
piranozice, prin analogie cu structura furanului şi
cea a piranului:

CH2
CH O
CH CH2 O
CH HC CH
O CH O HC CH
CH
CH CH CH CH CH
CH
CH

Structura furanului Structura piranului

 GLUCIDELE
• structura ciclică a monozaharidelor
– în urma procesului de ciclizare a monozaharidelor
carbonul carbonil devine carbon asimetric şi determi-
nă formarea a încă doi stereoizomeri - definţi anome-
rii  şi  - după poziţia hidroxilului semiacetalic.
– pentru glucoză avem stereoizomerii:

HO H 6
H OH 6 1C CH2OH
1C
CH2OH
H C OH H C O OH
H C OH H C O H
HO C H O H
HO C H O H
C OH
C OH H C1
H C1 H C OH
H C OH OH C C H
OH C C OH H C
H C H OH
H OH 6
6 CH2OH
CH2OH

-D-Glucopiranoza
-D-Glucopiranoza
 GLUCIDELE
• structura ciclică a monozaharidelor
– în urma procesului de ciclizare a monozaharidelor
carbonul carbonil devine carbon asimetric şi determi-
nă existenţa a încă doi stereoizomeri - definţi anome-
rii α şi β - după poziţia hidroxilului semiacetalic.
– pentru fructoză avem stereoizomerii:
1 1
CH2OH CH2OH 6
OH 6 HO CH2OHO OH
CH2OHO CH2 OH C
C H OH C1
HO C H
HO C H H OH C 1 O H C C CH2OH
O H C OH
H C OH H C C OH
H C OH H
H C
6 OH H 6
CH2OH
CH2OH

-D-Fructofuranoza -D-Fructofuranoza
 OLIGOZAHARIDELE

• sunt glucide formate din 2-10 unităţi monozahari-

dice:

– dizaharidele sunt glucide formate din două unităţi

monozaharidice legate dicarbonilic sau monocarbo-
nilic.

– oligozaharidele sunt glucide formate din mai mult

de două unităţi monozaharidice; sunt prezente în
structura glucoproteinelor.
DIZAHARIDE

O
H C H C
H C OH H C OH
HO C H O HO C H O
H C OH H C OH
H C H C
CH2 OH CH2 OH

dizaharid dicarbonilic
DIZAHARIDE

H C H C
H C OH H C OH
O
HO C H O HO C H O

H C OH C H
H C H C

CH2 OH CH2 OH

dizaharid monocarbonilic
 DIZAHARIDE

• exemple:

H2C OH H2C OH
H C O H C O
C OH C1 4 C OH C
OH C C O C C OH
H OH H OH

Maltoza
 DIZAHARIDE

• exemple:

H2C OH H2C OH
OH C O H C O
C OH H C O C 4 OH H C
1
H C C C C OH
H OH H OH
Lactoza
 DIZAHARIDE

• exemple:

H2C OH
H C O
C OH H C
1
OH C C
H OH
O
CH2 OH
O
H OH C 2
H C C CH2OH
OH H

Zaharoza
 POLIZAHARIDELE

• sunt glucide formate din sute şi mii de unităţi mo-

nozaharidice legate între ele prin legături glicozidice
α-(1-4) şi α-(1-6).
• amidonul este forma de depozit a glucidelor în reg-
nul vegetal, iar pentru om reprezintă un nutriment
important.

• glicogenul reprezintă forma de depozit a glucidelor

în organismul uman (ţesutul hepatic, muscular).
 POLIZAHARIDELE
• exemple de componete structurale ale amidonului

6 6 6
H 2C OH H 2C OH H 2C OH H 2C OH

H C O H H C O H H C O H H C O H

4C H C1 OH H OH
OH
4C C1
4C OH C
1 4
C C
1
C C O C C O C C O C C O

OH H OH H OH H OH

amiloza legatura -(1,4)-glicozidica

6
H 2C
OH
C
4C O 6
OH H 2C
OH
C C C
1
C
4C OH
O
legatura
O
OH
C C
-(1,6)-glicozidica
1
C
O
OH
6 H 2C OH 6 H 2C OH H 2C 6 6 H 2C OH
C O C O C O C O

4C OH C1 4C OH C1 4C OH C1 4C OH C1

C C O C C O C C O C C O
amilopectina OH OH OH OH
 POLIZAHARIDELE

• glicogenul – reprezentare schematică a monozahari-

delor legate α-(1-4) şi α-(1-6) glicozidic.

component monozaharidic
 ROLUL BIOLOGIC AL GLUCOZEI
• sursă de energie prin oxidare:
– glicoliza, etapa iniţială a oxidării, reprezintă degra-
darea oxidativă a glucouzei la acid piruvic (acid lactic
în condiţii anaerobe) cu furnizarea rapidă de ATP prin
două reacţii de fosforilare la nivel de substrat;
– decarboxilarea acidului piruvic cu formare de acetil-
CoA sub acţţiunea unui complex enzimatic format
din 3 enzime (piruvat dehidrogenaza, lipoat transacetilaza
şi dihidrolipoil dehidrogenaza) şi 5 coenzime (tiamin-
pirofosfatul, acidul lipoic, CoA-SH, FAD şi NAD);
– ciclu Krebs, în care cei 2 atomi de carbon ai acetil-
CoA sunt eliminaţi sub formă de CO2 iar echivalenţii
reducători sunt transferaţi pe NAD şi FAD.
 ROLUL BIOLOGIC AL GLUCOZEI
• sursă de energie prin oxidare:
– lanţul respirator, în care transferul echivalenţilor
reducători, colectaţi sub formă de laNADH+H+ şi
FADH2, la O2 este însoţit de eliberare de energie care
este stocată sub formă de ATP;
– din oxidarea unei molecule de glucoză rezultă în to-
tal 38 moli de ATP;
• biosinteza ribozei, componentă a nucleozidelor care se re-
găsesc în structura acizilor nucleici - ADN şi ARN, a com-
puşilor macroergici - ATP, GTP, UDP, CTP sau a unor
coenzime - NAD(P), FAD, CoA-SH;
• biosinteza acizilor uronici, precursori ai proteoglicanilor.
 ROLUL BIOLOGIC AL GLUCOZEI

• biosinteza de aminoacizi, trigliceride, fosfolipide, colesterol

din intermediari metabolici rezultaţi din catabolismul glu-
cozei: glicerol-fosfat, acid piruvic, acetil-CoA, etc.

• în detoxifierea organismului prin glucurono-conjugare a

unor structuri toxice (endo- sau exogene) pentru organism,
care astfel pot fi excretate.
 GLICOLIZA
• reprezintă degradarea oxidativă a glucozei la acidul piru-
vic cu eliberarea energiei înmagazinată în molecula aces-
teia;
• energia eliberată în timpul glicolizei este stocată sub for-
mă de ATP;
• glicoliza are loc în citosol şi presupune mai multe etape:
– fosforilarea glucozei la glucoză 6-fosfat:

2-
CH2OH Mg
++ 6CH2OPO3
H C O H H C O H
Hexokinaza
H H
C OH
C OH H C H C
ATP OH C C OH
OH C C OH
ADP
H OH H OH
Glucoza Glucoza 6-fosfat
 GLICOLIZA

• glicoliza are loc în citosol şi presupune mai multe etape:

– reacţii biochimice necesare scindării hexozei în
două trioze:

O H
C CH2OH
2-
6CH2OPO3
H C Glucoza 6-fosfat CH2OPO32- H C OH C O
O H 6 CH2OH
izomeraza O Glucoza 6-fosfat
H
C OH H C HO C H izomeraza HO C H
H OH
OH C C OH H C OH H C OH
H OH
H OH OH H H C OH H C OH

Glucoza 6-fosfat Fructoza 6-fosfat CH2OPO32- CH2OPO32-

Glucoza 6-fosfat Fructoza 6-fosfat

 GLICOLIZA

• glicoliza are loc în citosol şi presupune mai multe etape:

– reacţii biochimice necesare scindării hexozei în
două trioze:
6
CH2OPO32- 6-fosfo-fructo- 6CH2OPO3
2-
O
CH2OH CH2OPO32-
1 kinaza O
H OH 1 H OH 1
H OH ATP H OH
OH H ADP
OH H
Fructoza 6-fosfat Fructoza 1,6-difosfat
 GLICOLIZA

• glicoliza are loc în citosol şi presupune mai multe etape:

– reacţii biochimice necesare scindării hexozei în
două trioze:
CH2 OPO32-

CH2OPO32- C O CH2 OPO32- CHO

CH2OPO32-
O HO C H Aldolaza C O + H C OH
H OH
H C OH
H OH
CH2 OH CH2 OPO32-
H H C OH
OH
CH2 OPO32-
Fructoza 1,6-difosfat Dihidroxiaceton- Gliceraldehid-
Fructoza 1,6-difosfat fosfat 3-fosfat

CH2 OPO32- Trioz-fosfat CHO

izomeraza
C O H C OH
CH2 OH CH2 OPO32-

Dihidroxiaceton- Gliceraldehid-
fosfat 3-fosfat
 GLICOLIZA

• reacţii biochimice necesare formării acidului piruvic

din gliceraldehid-3-fosfat, reacţii din care rezultă e-
nergie sub formă de ATP prin două reacţii de fosfori-
lare la nivel de susbstrat:

O H O
Gliceraldehid-3-P C
C dehidrogenaza
2-
OPO3
H C OH H C OH
2-
CH2 OPO3
2- Pa + NADH + H+ CH2 OPO3
NAD

Gliceraldehid-
3-fosfat 1,3-Difosfoglicerat
 GLICOLIZA

• reacţii biochimice necesare formării acidului piruvic

din gliceraldehid-3-fosfat, reacţii din care rezultă e-
nergie sub formă de ATP prin două reacţii de fosfori-
lare la nivel de susbstrat:

O O
++
Mg
C 2- C
OPO3 Fosfoglicerat O-
H C OH kinaza
H C OH
2- 2-
CH2 OPO3 CH2 OPO3O2
ADP
ATP

1,3-Difosfoglicerat 3-Fosfoglicerat
 GLICOLIZA

• reacţii biochimice necesare formării acidului piruvic

din gliceraldehid-3-fosfat, reacţii din care rezultă e-
nergie sub formă de ATP prin două reacţii de fosfori-
lare la nivel de susbstrat:

O ++ O
Mg
C Fosfoglicerat C
O- O-
mutaza
H C OH H C OPO32-

CH2 OPO32- CH2 OH

3-Fosfoglicerat 2-Fosfoglicerat
 GLICOLIZA

• reacţii biochimice necesare formării acidului piruvic

din gliceraldehid-3-fosfat, reacţii din care rezultă e-
nergie sub formă de ATP prin două reacţii de fosfori-
lare la nivel de susbstrat:

O O
++
Mg
C - C
O Enolaza O-
H C OPO32- C OPO32-

CH2 OH H2O CH2

2-Fosfoglicerat Fosfoenolpiruvat
 GLICOLIZA

• reacţii biochimice necesare formării acidului piruvic

din gliceraldehid-3-fosfat, reacţii din care rezultă e-
nergie sub formă de ATP prin două reacţii de fosfori-
lare la nivel de susbstrat:

++
O Mg O
C Piruvat C
O- kinaza O-
C OPO32- C O

CH2 ADP CH3

ATP

Fosfoenolpiruvat Piruvat
 GLICOLIZA

• în condiţii de hipoxie din acidul piruvic se formează

acid lactic:

O O
C Lactat C
O- dehidrogenaza O-
C O H C OH
CH3 CH3
+
NADH + H
NAD+
Piruvat Lactat
 GLICOLIZA

• energia eliberată în timpul glicolizei şi stocată sub

formă de ATP, rezultă în urma a două reacţii de fos-
forilare la nivel de substrat:
– conversia 1,3-difosfogliceratului la 3-fosfoglicerat,
– conversia fosfoenolpiruvatului la piruvat;

• oxidarea completă a glucozei la CO2 şi H2O

presupu- ne decarboxilarea oxidativă a acidului piruvic
cu for- formarea de acetil-CoA, parcurgerea reacţiilor
din ci- clu Krebs şi transferul echivalenţilor reducători în
lanţul respirator.
 DECARBOXILAREA OXIDATIVĂ A
ACIDULUI PIRUVIC
• este un proces biochimic complex care presupune
participarea a trei enzime:
– piruvat decarboxilaza;
– lipoil reductaz transacetilaza;
– lipoat dehidrogenaza;
şi cinci coenzime:
– tiaminpirofosfatul;
– acidul lipoic;
– Coenzima A;
– FAD;
– NAD.
DECARBOXILAREA OXIDATIVĂ A
ACIDULUI PIRUVIC

• reacţia globală a decarboxilării oxidative a acidului

piruvic:

+ +
CH3 C COOH + NAD + CoA SH CH3 C S CoA + NADH + H + CO2
O O
 CICLUL KREBS

• reprezintă o etapă metabolică intermediară comună

a structurilor energogene în degradarea acestora la
CO2 şi H2O;
• este cunoscut şi sub numele de ciclul acizilor tricar-
boxilici sau ciclu acidului citric;
• ciclu Krebs, prin intermediarii metbolici rezultaţi,
constitue şi o cale anabolică;
• structurile energogene pătrund în reacţiile ciclului
Krebs sub formă de acetil-CoA.
 CICLUL KREBS

• este descris prin următoarele reacţii biochimice la

nivel intramitocondrial:

1. condesarea aldolică a acidului oxalacetic cu acetil-

CoA:

citrat H2C COOH

O sintetaza
H CH2 CO~SCoA + HOOC C HO C COOH
CH2COOH
HOH H2C COOH
CoASH
Acetil-CoA Acid oxalacetic Acid citric
 CICLUL KREBS

• este descris prin următoarele reacţii biochimice la

nivel intramitocondrial:

2. izomerizarea acidului citric la acid izocitric:

H
H2C COOH aconitaza HC COOH HO C COOH
aconitaza
HO C COOH C COOH HC COOH
H2C COOH HOH
HOH H2C COOH HOH H2C COOH
HOH

Acid citric Acid cis-aconitic Acid izocitric

 CICLUL KREBS

• este descris prin următoarele reacţii biochimice la

nivel intramitocondrial:

3. decarboxilarea oxidativă a acidului izocitric:

H O
izocitrat C COOH
HO C COOH dehidrogenaza
H2C + CO2
HC COOH
H2C COOH NAD+ H2C COOH
NADH +H+

Acid izocitric Acid -cetoglutaric

 CICLUL KREBS

• este descris prin următoarele reacţii biochimice la

nivel intramitocondrial:

4. decarboxilarea oxidativă a acidului -cetoglutaric:

COOH
cetoglutarat COOH
C O dehidrogenaza H2C
H2C + NAD +
+ CoASH + NADH + H+
H2C
H2C COOH CO2 CO~SCoA
Acid -cetoglutaric Succinil-CoA
 CICLUL KREBS

• este descris prin următoarele reacţii biochimice la

nivel intramitocondrial:

5. hidroliza succinil-CoA la acid succinic şi înmagazi-

narea energiei eliberate sub formă de ATP:
COOH COOH
succinil CoA
H2C tiokinaza H2C
+ GDP + PO4H3 + GTP + CoA SH
H2C H2C
C~S CoA COOH
O
Succinil-CoA Acid succinic

nucleoziddifosfat
kinaza
GTP + ADP GDP + ATP
 CICLUL KREBS

• este descris prin următoarele reacţii biochimice la

nivel intramitocondrial:

6. oxidarea acidului succinic:

COOH HOOC
succinat
H2C dehidrogenaza CH
H2C HC
FAD COOH
COOH FADH2

Acid succinic Acid fumaric

 CICLUL KREBS

• este descris prin următoarele reacţii biochimice la

nivel intramitocondrial:

7. hidratarea acidului fumaric la acidului malic:

COOH
HOOC fumaraza
CH CH OH

HC CH2
HOH HOH
COOH COOH
Acid fumaric Acid malic
 CICLUL KREBS

• este descris prin următoarele reacţii biochimice la

nivel intramitocondrial:

8. oxidarea acidului malic la acid oxalacetic:

COOH malat
COOH
dehidrogenaza
CH OH C O
CH2 NAD+ CH2
NADH +H+
COOH COOH
Acid malic Acid oxalacetic
 GLUCONEOGENEZA

• reprezintă posibilitatea organismului de a sintetiza gluco-

za în anumite stări metabolice:
- aport insuficent de glucoză pentru ţesuturile gluco-
dependente;
- dietă alimentară săracă în glucide, inaniţie;
- epuizarea rezervelor de glicogen hepatic;
- ca urmare a intensificării lipolizei sau a acumulării
de acid lactic.
• reacţiile gluconeogenezei au loc preponderent în ţesutul
hepatic şi cortexul renal şi decurg, în general, în sens
învers reacţiilor glicolizei.
 GLUCONEOGENEZA

• precursorii glucozei, în reacţiile gluconeogenezei sunt:

- aminoacizii glucoformatori;
- glicerol-fosfatul;
- intermediari ai ciclului Krebs (acidul oxalacetic,
acidul -cetoglutaric, succinil-CoA);
- acidul lactic.
 GLUCONEOGENEZA

• reacţiile neoglucogenezei presupune parcurgerea urmă-

toarelor etape:

- conversia piruvatului la fosfoenolpiruvat;

- formarea fructozei 6-fosfat din fructoză 1,6- difosfat;
- izomerizarea fructozei 6-fosfat la glucoză 6-fosfat;
- hidroliza glucozei 6-fosfat şi eliberarea glucozei.
 GLICOGENOGENEZA

• reprezintă calea metabolică prin care organismul

depozitează excesul de glucoză sub formă de glicogen;
- reacţiile glicogenogenezei sunt reacţii prin care mo-
leculele de glucoză se leagă între ele prin legături chi-
mice covalente de tip 1,4-glicozidice şi 1,6-glicozidice;
• glicogen sintetaza este enzima care catalizează for-
marea legăturilor 1,4-glicozidice;
• amilo-1,4-1,6-transglicozidaza sau enzima de rami-
ficare catalizează formarea legăturilor 1,6-glicozidice.
• glucoza intră în reacţiile glicogenogenezei sub for-
mă de UDP-glucoză.
 GLICOGENOGENEZA
• reacţiile glicogenogenezei:

6
CH2OH ++ CH2PO32-
Mg
H C O H H C O H
Hexokinaza
H H
C OH
C OH H C H C
ATP
OH C C OH
ADP OH C C OH

H OH H OH

Glucoza Glucoza 6-fosfat

 GLICOGENOGENEZA

• reacţiile glicogenogenezei:

ENZIMA CH2PO32- ENZIMA CH2OH ENZIMA CH2PO32-

CH2PO32- CH2PO32- CH2OH

H C O H H C
fosfoglucomutaza O H fosfoglucomutaza
H C O H
H
C OH H H
H C C OH H C C OH H C
OH C C OH OH C C O PO32- OH C C O PO32-
H OH H OH H OH

Glucoza 6-fosfat Glucoza 1,6-difosfat Glucoza 1-fosfat

 GLICOGENOGENEZA
O

• reacţiile glicogenogenezei: HN
C
CH

CH2OH C CH
O N
H C O H O O O
H
C OH O
H C + -
O P O P O P O CH2
-
O
OH C C O P O - - -
O O O H H
H OH O-
H H
OH OH

Glucoza 1-fosfat UTP - Uridin trifosfat

UDP- glucoza
pirpfosforilaza

O
C
HN CH
CH2OH
H C C CH
O H N
O
H
C OH O
H C O
O O
OH C C O P O P O CH2 O + -
O P O P O-
-
H OH O O- H H
O- O-
H H
OH OH

Uridin difosfat glucoza Pirofosfat

 GLICOGENOGENEZA
• reacţiile glicogenogenezei:
CH2OH
H C O H
4 H 1
C OH H C O O
OH C C O P O P O Uridina Uridin difosfat glucoza
H OH O- O-

+
H2C OH H2C OH H2C OH
C O C O C O
Glicogen
1 (n ozide)
C OH C C OH C C OH C
O C C O C C O C C O
OH OH OH

Glicogen
sintetaza
UDP

H2C OH H2C OH H2C OH H2C OH

C O C O C O C O Glicogen
1 4 1
C OH C C OH C C OH C C OH C (n+1 ozide)
O C C O C C O C C O C C O
OH OH OH OH
 GLICOGENOGENEZA
• reacţiile glicogenogenezei:

Amilo-1,4-1,6-transglicozidazei
(enzima de deramifiere)
 GLICOGENOLIZA

• reprezintă procesul metabolic prin care organismul

îşi asigură necesarul de glucoză prin hidroliză glicoge-
nului;
• constă în hidroliza legăturilor 1,4-glicozidice şi elibe-
rarea glucozei sub formă de glucoză 1-fosfat printr-o
reacţie catalizată de 1,4-glucan-fosfat glucozil transfe-
raza;
• legăturile 1,6-glicozidice sunt hidrolizate la glucoză
atunci când la o distanţă de patru unităţi glicozidice
de o ramificaţie, o componentă trizaharidică este tran-
sferată pe catena liniară sub acţiunea catalitică a
amilo- 1,4-1,6-glucan transferaza sau enzima de dera-
mificare.
 GLICOGENOLIZA
• hidroliza legăturilor 1,4-glicozidice şi eliberarea glu-
cozei sub formă de glucoză 1-fosfat printr-o reacţie
catalizată de 1,4-glucan-fosfat glucozil transferaza;

H2C OH H2C OH H2C OH H2C OH H2C OH H2C OH

C O C O C O C O C O C O
1 4 1 1 4 4 1 4 1
4 1
C OH C C OH C C OH C C OH C C OH C C OH C
C C C C C C C C C C C C
O O O O O O OH
OH OH OH OH OH OH
Glicogen (n)
legatura
-(1,4)-glicozidicã H3PO4 glicogen fosforilaza
(1,4-glucan-fosfat-glucozil transferaza)

H2C OH H2C OH H2C OH H2C OH H2C OH H2C OH

C O C O C O C O C O C O
1
C OH C C OH C C OH C C OH C C OH C + C OH C O
C C C C C C C C C C C C
O O O O O OH OH O P OH
OH OH OH OH OH OH
OH
Glicogen (n-1) Glucoza-1-P
 GLICOGENOLIZA
• hidroliza legăturilor 1,6-glicozidice:
C H2C OH
C OH O
C C
O H2C OH
HO C C C OH
C C H2C
O C O OH
HO C C OH
O C C legatura
C O
HO C C OH
-(1,6)-glicozidicã
O C1
C
HO C
O
HO
H2C OH H2C 6 H2C OH

C O C O C O
C OH C C OH C C OH
C C C C C C
OH O O
OH OH OH
Rest glicogen
Amilo-1,4-1,6-glucan transferaza
(enzima de deramifiere) H2C
OH
C
C OH O
C
HO C
C
O
HO
H2C OH H2C OH H2C OH H2C OH H2C H2C OH

C O C O C O C O C O C O
C OH C C OH C C OH C C OH C C OH C C OH C
C C C C C C C C C C C C
OH O O O O O O
OH OH OH

Rest glicogen
 GLICOGENOLIZA
• hidroliza legăturilor 1,6-glicozidice:
H2C
OH
C
C OH O
C
HO C C
O
HO
H2C OH H2C OH H2C OH H2C OH H2C H2C OH

C O C O C O C O C O C O
C OH C C OH C C OH C C OH C C OH C C OH C
C C C C C C C C C C C C
OH O O O O O O
OH OH OH OH OH OH
H2O Rest glicogen

H2C OH
Amilo-1,4-1,6-glucan transferaza
C O (enzima de deramifiere)
C OH C
C C
OH OH
OH
H2C OH H2C OH H2C OH H2C OH H2C H2C OH

C O C O C O C O C O C O
C OH C C OH C C OH C C OH C C OH C C OH C
C C C C C C C C C C C C
OH O O O O O O
OH OH OH OH OH OH

Rest glicogen
 GLICOGENOLIZA

• gucoză-1-P sub acţiunea fosfomutazei formează

gucoză-6-P:

H2C OH ++ HO P O CH2
Mg 6
C O OH C O
1 fosfoglucomutaza
C OH C O C OH C
C C C C
OH O P OH OH OH
OH OH OH

Glucoza-1-P Glucoza-6-P
LIPIDELE
 LIPIDELE
• lipidele formează un grup heterogen de compuşi chi-
mici care au proprietatea comună de a fi insolubili în
apă şi solubili în solvenţi organici;
• clasificare
- lipide simple sau lipide saponificabile:
▪ gliceride;
▪ fosfogliceride;
▪ sfingolipide;
▪ ceruri.
- lipide complexe sau lipide nesaponificabile:
▪ steroizi;
▪ terpene;
▪ carotenoizi.
 ACIZII GRAŞI

• sunt acizi monocarboxilici cu catenă liniară, saturată

sau nesaturată, cu număr par de atomi de carbon;

• acizii graşi saturaţi au formula chimică generală:

O
CH3 (CH2)n C
1
OH

O
CH3 (CH2) CH2 C COOH
16 13 1 OH CH3

acid palmitic (C16)

 ACIZII GRAŞI
• acizii graşi nesaturaţi datorită legăturilor chimice
duble prezintă izomerie cis/trans:
O
CH3 (CH2)7 CH CH (CH2)7 C
18 10 9 1 OH
H
C COOH
CH3 C
H

trans
H H
C C

COOH
CH3

cis

acid oleic C18:1(9)

• prin biosinteză naturală rezultă numai formele izo-
mere cis.
 GLICERIDELE

• reprezintă forma de depozit a lipidelor în organism;

• din punct de vedere chimic sunt esteri ai glicerolului
cu acizi graşi (acid oleic, acid palmitic, acid palmitoleic,
acid stearic);
• după numărul acizilor graşi esterificaţi se diferenţiază
în:
▪ monogliceride:
O
 1 CH2 OH O  1 CH2 OH
 1 CH2 O C R1
 2 CH O C R2  2 CH OH
 2 CH OH
' 3 CH2 OH ' 3 CH2 O C R3
' 3 CH2 OH
O
1-()-acilglicerol 2-()-acilglicerol 3-(')-acilglicerol
 GLICERIDELE

▪ digliceride:
O O
 1 CH2 O C R1  1 CH2 O C R1

 2 CH O C R2  2 CH OH
O
' O
3 CH2 OH ' 3 CH2 O C R2

1,2-()-diacilglicerol 1,3-(,')-diacilglicerol

▪ trigliceride: O
CH2 O C R1
O
CH O C R2
O
CH2 O C R3

triacilglicerol
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
• sunt fosfolipide derivate din acidul fosfatidic;
• sunt componente structurale importante ale mem-
branelor celulare, tecii de mielină, surfactantului
pulmonar (fosfatidilcolina);
• particularităţile structurale le conferă caracter amfi-
ionic şi amfipatic.

O
CH2 O C R1
O
CH O C R2
O-
CH2 O
P
O O-

acid fosfatidic
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
• fosfatidilcolinele sau lecitinele prezintă în structură
colina:

HO CH2 CH2 N+(CH3)3

O
CH2 O C R1
O
CH O C R2

O-
CH2 O
P
O O CH2 CH2 N+(CH3)3
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
• fosfatidiletanolaminele sau cefalinele prezintă în
structură etanolamina:

+
HO CH2 CH2 NH 3

O
CH2 O C R1
O
CH O C R2

O-
CH2 O
P
+
O O CH2 CH2 NH 3
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
• fosfatidilserinele sau serincefalinele prezintă în
structură serina:

+
NH 3
HO CH2 CH2 COO-

O
CH2 O C R1
O
CH O C R2

O-
CH2 O N+H3
P
O O CH2 CH COO-
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
• fosfatidiinozitolii sau inozitolfosfatidele prezintă în
structură inozitolul:

H OH
OH H
OH H
HO HO
H OH
H H
O
CH2 O C R1
O
CH O C R2
O-
CH2 O
P OH
O O
OH
HO HO
OH
 SFINGOLIPIDELE
GLICERIDELE

• sunt lipide care au în structură un aminoalcool

superior – sfingozina sau derivatul hidrogenat
dihidrosfingozina, de care este legat amidic un acid
gras;
CH3 (CH2)12 CH CH CH CH CH2OH CH3 (CH2)14 CH CH CH2OH

OH NH2 OH NH2

Dihidrosfingozina
Sfingozina

CH3 (CH2)12 CH CH CH CH CH2OH

OH NH
C O
R
 SFINGOLIPIDELE
GLICERIDELE

• sfingomielinele sunt sfingolipidele care conţin fosfor;

- au caracter amfiionic şi amfipatic;
- sunt componente ale membranelor celulare, tecii de
mielină, lipoproteinelor plasmatice.

O-
CH3 (CH2)12 CH CH CH CH CH2 O
P
OH NH O CH2 CH2 N+(CH3)3
O
C O
R
 SFINGOLIPIDELE
GLICERIDELE
• glicosfingolipide prezintă în structura lor monoza-
haride sau oligozaharide;

• sunt componente structurale prezente în majoritatea

ţesuturilor în special în ţesutul nervos;

• după natura glucidelor componente se împart în:

- cerebrozide şi
- gangliozide.
 SFINGOLIPIDELE
GLICERIDELE
• cerebrozidele prezintă în structura lor frecvent -ga-
lactoză şi mai rar -glucoză esterificate cu resturi
sulfat;
• au caracter amfipatic;
CH2 OH
CH3 (CH2)12 CH CH CH CH CH2 O O OH
OH NH H OH

C O H H
OH H
R

CH2 OH
CH3 (CH2)12 CH CH CH CH CH2 O O OH
-
OH NH OSO3

C O H
OH
R

Galactocerebrozid
 SFINGOLIPIDELE
GLICERIDELE
• gangliozidele prezintă în structura lor un oligozaha-
rid constituit din:
- -galactoză,
- -glucoză,
- N-acetilgalactozamină şi
- unu – trei resturi de acid N-acetil-neuraminic sau
acid sialic

• sunt componente structurale prezente în majoritatea

ţesuturilor în special în ţesutul nervos;
 CERURILE
GLICERIDELE

• cerurile sau ceridele sunt esteri ai acizilor graşi cu

număr mare de atomi de carbon (30-40);

• au un caracter pronunţat hidrofob;

• la nivelul tegumentelor formează un strat protector.

 LIPIDELE NESAPONIFICABILE
GLICERIDELE

• sunt lipide complexe care prin hidroliză nu se des-

compun în componentele constitutive;

• din această categorie fac parte:

- steroizii;
- terpenele;
- carotenoizii.
 LIPIDELE NESAPONIFICABILE
GLICERIDELE

• steroizii cuprind un număr mare de compuşi care au

o structură formată din trei nuclee ciclohexanice şi
unul ciclopentanic la care sunt substituiţi diverse
grupări funcţionale şi catene laterale:

- colesterolul;
- hormonii corticosteroizi;
- acizii biliari;
- hormonii estrogeni;
- hormonii androgeni.
 LIPIDELE NESAPONIFICABILE
GLICERIDELE
• colesterolul:
21 22 24 27
20
18 23 25
26
12 17
19 11 13 16
14 15
1 9
2 10 8
3 5 7
6
HO
4 Colesterol

- este component al membranei celulare, al tecii de

mielină, al lipoproteinelor plasmatice etc.
- este un precursor în biosinteza:
▪ hormonilor corticostroizi;
▪ acizilor biliari;
▪ hormonilor estrogeni;
▪ hormonilor androgeni.
 LIPIDELE NESAPONIFICABILE
GLICERIDELE

• terpenele
- în această categorie sunt descrise:
▪ vitaminele K;
▪ vitaminele E;
▪ ubichinona sau coenzima Q.
CH3
H3C O CH3
8 1 CH3 CH3 CH3
7 2
6
5 3 (CH3)3 CH (CH2)3 CH (CH2)3 CH CH3
4
HO
CH3

-Tocoferol (Vitamina E)
O H3CO O CH3
CH3 H2
H
8 1
7 2 C C
6 CH3 CH3 H3CO O C C
5 4 3 10
H2
(CH2 CH2 C (CH2 CH2 CH CH2)3 H CH3
O

Filochinona (Vitamina K1) Ubichinona (Coenzima Q)

 LIPIDELE NESAPONIFICABILE
GLICERIDELE
• carotenoizii sunt hidrocarburi nesaturate din clasa
polienelor care prezintă o ciclizare la una sau la ambele
extremităţi;
• au fost descrişi:
▪ -carotenii
▪ -carotenii
▪ -carotenii
▪ criptoxantina
H3C CH3 CH3 CH3 H3C CH3
H3C CH3 CH3 CH3 H3C CH3
(CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2
(CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2
CH3 H3C
CH3 H3C -carotenul
-caroten

CH3 CH3 H3C CH3 CH3

H3C CH3 H3C CH3 H3C CH3
(CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2 (CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2

CH3 H3C CH3 H3C CH2OH

-carotenul criptoxantina
 GLICERIDELE

ACIZII NUCLEICI
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• sunt macromolecule cu structură chimică relativ sim-
plă care conţin şi trasmit informaţia genetică:
▪ acidul deoxiribonucleic - ADN.
▪ acidul ribonucleic - ARN.
• diviziunea celulară, manifestarea organismelor vii în
ansamblu pot fi considerate rezultatul a trei procese
fundamentale:
▪ replicare,
▪ transcriere,
▪ biosinteză proteică.
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• acizii nucleici sunt formaţi din nucleotide legate între
ele prin legături fosfat-diesterice:
– ADN-ul rezultă din înlănţuirea deoxiribonucleoti-
delor
iar,
– ARN-ul rezultă din înlănţuirea ribonucleotidelor.

• deoxiribonucleotidele şi ribonucleotidele prezintă în

structura lor:
– o bază azotată purinică,
– o bază azotată pirimidinică,
– o petoză,
şi
– o moleculă de acid fosforic.
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• bazele azotate purinice – adenina şi guanozina – pre-
zintă o structură asemănătoare purinei:

N1 6 5 7N
2
3 4 9 8
N N
H
iar, purina

• bazele azotate pirimidinice – citozina, timina şi uraci-

lul – prezintă o structură asemănătoare pirimidinei:

N3 4 5
2
1 6
N
pirimidina
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• riboza din componenţa deoxiribonucleotidelor are
structura -D-2-deoxiribofuranozei:
CH2OH
5 O OH
4H H1C
H 3 2
H

OH H

iar, -D-2-deoxiriboza

• riboza din componenţa ribonucleotidelor are struc-

tura -D-ribofuranozei:
CH2OH
5 O OH
4H H 1C
H 3 2
H

OH OH

-D-riboza
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• nucleozidul defineşte structura formată dintr-o bază
azotată purinică sau pirimidinică şi pentoză:

NH2
C
adenina N C N
HC C 9 CH
N N
CH2OH
O
-D-2-deoxiriboza
H H 1C
H
H

OH H

Adenozina
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• nucleozidul defineşte structura formată dintr-o bază
azotată purinică sau pirimidinică şi pentoză:

O
C
guanina HN C N
C C 9 CH
H2N N N

CH2OH
O
H H 1C -D-2-deoxiriboza
H
H

OH H

Guanozina
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• nucleozidul defineşte structura formată dintr-o bază
azotată purinică sau pirimidinică şi pentoză:

NH2
C
citozina N CH
C 1 CH
O N
CH2OH
O
H H1 C -D-riboza
H
H

OH OH

Citidina
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• nucleozidul defineşte structura formată dintr-o bază
azotată purinică sau pirimidinică şi pentoză:

timina C
HN 1 C N
C C 9 CH
H2N N N

CH2OH
1O
H H 1C -D-riboza
H
H

OH OH

Timidina
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• nucleozidul defineşte structura formată dintr-o bază
azotată purinică sau pirimidinică şi pentoză:
O
C
HN CH
Uracil
C 1 CH
O N

CH2OH
O
-D-riboza
H H 1C
H
H

OH OH

Uridina
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• nucleotidul defineşte structura rezultată din esterifica-
rea nucleozidelor cu acid fosforic:

NH2
C
adenina N C N
HC C 9 CH
O N N
-
O P O CH2
5 O
-
O
H H1 C -D-2-deoxiriboza
H
H

OH H

Adenozin-5-fosfat
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• nucleotidul defineşte structura rezultată din esterifica-
rea nucleozidelor cu acid fosforic:

O
C
guanina HN C N
C C 9 CH
H2N N N
O
- CH2
O P O
5 O
-
O
H H 1C -D-2-deoxiriboza
H
H

OH H

Guanozin-5-fosfat
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• nucleotidul defineşte structura rezultată din esterifica-
rea nucleozidelor cu acid fosforic:

NH2
C
citozina N CH
C 1 CH
O O N
- CH2
O P O
5 O
-
O -D-riboza
H H1 C
H
H

OH OH

Citidin-5-fosfat
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• nucleotidul defineşte structura rezultată din esterifica-
rea nucleozidelor cu acid fosforic:

O
C CH3
HN C
timina
C 1 CH
O N
O
- CH2
O P O
5 O
-
O
H H 1C -D-riboza
H
H

OH H

Timidin-5-fosfat
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• nucleotidul defineşte structura rezultată din esterifica-
rea nucleozidelor cu acid fosforic:
O
C
HN CH
uracil
C 1 CH
O N
O
-
O P O CH2
5 O
-
O -D-riboza
H H 1C
H
H

OH OH

Uridin-5-fosfat
 ACIZII NUCLEICI
GLICERIDELE
• acizii nucleici sunt formaţi din nucleotide legate între
ele prin legături fosfat-diesterice
• ADN-ul prezintă 2 lanţuri polideoxinucleotidice dispu-
se helicoidal în jurul unui ax comun iar ARN-ul prezin-
tă un singur lanţ poliribonucleotic
NH2
C
N C N
A
HC C CH
N N
O
CH2 O
H H C
H
H NH2
OH C
O
O N CH
P C
- C CH
O
O O N
CH2
O
H H C O
H
H C
HN C N
O OH G
O C C CH
P H2N N N
-
O
O
CH2 O
H H C
H
H
O OH
GLICERIDELE

ENZIME
 ENZIME
GLICERIDELE
• enzimele sunt catalizatori biologici care permit desfă-
şurarea cu viteză mare a reacţiilor biochimice necesare
vieţii şi multiplicării celulare;
• numărul enzimelor existente în natură este foarte
mare, fiecare compus chimic din lumea vie prezintă cel
puţin o enzimă care catalizează sinteza şi degradarea sa
metabolică;
• specificitate catalizei enzimatice împiedică formarea
produşilor secundari de reacţie.
 ENZIME
GLICERIDELE

• enzimele sunt macromolecule proteice structurate în:

1. enzime de natură exclusiv proteică care prin hi-
droliză eliberează numai aminoacizi constituenţi:
– ribonucleaza;
– tripsina;
– lizozimul.
2. enzime de natură heteroproteică care prezintă în
structura lor:
– o componentă proteică – apoenzima;
– o componentă neproteică – cofactor enyimatic.
 ENZIME
GLICERIDELE

• în funcţie de tipul de reacţie catalizată enzimele au

fost clasificate în:
1. oxidoreductaze – enzimele care catalizează reacţii de
oxido-reducere;
2. transferaze – enzimele care catalizează transferul u-
nor grupări de atomi de pe un substrat pe alt substrat;
3. hidrolaze – enzime care catalizează scindarea unei
legături chimice în prezenţa apei.
 ENZIME
GLICERIDELE

• în funcţie de tipul de reacţie catalizată enzimele au

fost clasificate în:

4. liaze – enzime care catalizează reacţii de scindare a

unei legături chimice;
5. izomeraze – enzime care catalizează formarea de
structuri izomere;
6. ligaze – enzime care catalizează reacţii de formare a
unei legături chimice.
 ENZIME
GLICERIDELE

• cataliza enzimatică se caracterizează prin:

– specificitate absolută;
– specificitate relativă;
– specificitatea optică sau stereospecificitate.
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina B1 (tiamina):
CH3
6
CH2 +
N1 5 N3 4C
2
3 4 HC 2 1 5C
H3C N NH2 S CH2 CH2 OH
Vitamina B1

– forma coenzimatică este tiaminpirofosfatul (TPP),

(esterul pirofosfatic al vitaminei) sintetizata la nivel
tisular:
Tiamin
pirofosforilaz-
CH3 kinaza CH3
CH2 CH2
N1 65 N+3 C N1 6 5 N+ C
3 4
4
AMP ATP 2 3 4
O- O-
2 HC 2 1 5C
3 4 HC 2 1 5 C
H3C N NH2 S CH2 CH2 OH H3C N NH2 S CH2 CH2 O P O P O-
O O
Tiamina Tiaminpirofofatul (TPP)
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina B1 şi tiaminpirofosfatul:
CH3
CH2
N1 6 5 N+ C
3 4
2 3 4
O- O-
HC 2 1 5C
H3C N NH2 S CH2 CH2 O P O P O-
O O
Tiaminpirofofatul (TPP)

• prezintă rol de coenzimă în:

– decarboxilarea acidului piruvic, cetoglutaric;

– în biosinteza nicotinamidei;
– transferul de grupe cetol.

• activitatea coenzimatică necesită prezenţa Ca2+, Mg2+,

Fe3+.
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina B2 (riboflavina):
CH2 CH CH CH CH2 OH

H3C N N O
8 9 1
7 2C
6
5 10 4 3 NH
H3C N
O

Vitamina B2

– la nivel tisular, în przenţa ATP-ului se sintetizează

două flavonucleotite – flavinadeninmononucleotid (FMN)
şi flavinadenindinucleotid (FAD) care sunt coenzimele
multor enzime care catalizează reacţii de oxido-reduce-
re;
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina B2 şi flavonucleotite FMN FAD:
OH OH OH
CH2 CH CH CH CH2 O P O-
OH OH OH O
H3C N N O NH2
O
CH2 CH CH CH CH2 O P O- C
O P O-
H3C O- NH N N
N N O O
C H3C N C

NH
O CH2 O N N

H3C N C H H
O
Flavinmononucleotid - FMN
Flavin-adenindinucleotid - FAD OH OH

• FMN şi FAD sunt coenzimele multor enzime (flavoen-

zime) care catalizează reacţii de oxido-reducere:

OH OH OH OH OH OH

CH 2 CH CH CH CH 2 O CH 2 CH CH CH CH 2 O R
R H

H3C N N H3C N N
O + - 1 2
O
8 9 1 + 2H + 2e 8 9
7 2 7
SH2 + 6 6 10 3 NH
+ SOX
5 10 4 3 NH 5 4
H3C N + 2H+ + 2e- H3C N
O H O

FMN, FAD(forma oxidata) FMNH2, FADH2 (forma redusa)

 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina PP (acidul nicotinic şi nicotinamida):
O O
C C
OH NH2

N N
Acid nicotinic Nicotinamida
(niacina) (niacinamida)

• nicotinamida intră în structura a două coenzime nico-

tinamidadenin dinucleotid (NAD) şi nicotinamidadenin
dinucleotidfosfat (NADP):
NH2 O
C
6 N NH2
N1 5 7

2 8
3
4 9 O O
N 2' 3' 5' 5 N+
N
CH2 O P O P O CH2 O
OH OH 4' OH OH
1' 4 1
O
3 2

OH OH

Nicotinamidadenin dinucleotid (NAD+)

 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina PP (acidul nicotinic şi nicotinamida):
O O
C C
OH NH2

N N
Acid nicotinic Nicotinamida
(niacina) (niacinamida)

• nicotinamida intră în structura a două coenzime nico-

tinamidadenin dinucleotid (NAD) şi nicotinamidadenin
dinucleotidfosfat (NADP);
NH2 O
C
N NH2
N1 6 5 7
8
2
3
4 9 O O N+
N 2' 3' 5' 5
N
CH2 O P O P O CH2 O
OH OH 4' OH OH
1' 4 1
O O
3 2

OH O P OH
OH
+
Nicotinamidadenin dinucleotidfosfat (NADP)
 COENZIME
GLICERIDELE

• vitamina PP şi coenzimele nicotinaminice NAD şi NADP

• coenzimele nicotinaminice sunt asociate enzimelor
care catalizează reacţii de oxido-reducere:

+
O H H O H
C C
NH2 + 2H+ + 2e- NH2
SH2 + .. + Sox
+ -
N+ O + 2H + 2e N O

R O P OH R O P OH

OH OH

NAD+ (NADP+) NADH + H+ (NADPH + H+)

 COENZIME
GLICERIDELE
• acidul pantotenic şi coenzima A
• acidul pantotenic este format din acidul pantoic şi -
alanina: CH 3

HO CH2 C CH CO NH CH2 CH2 COOH

CH3 OH

Acid pantoic alaninã

Acid pantotenic
• la nivel tisular din acidul pantotenic în prezenţa ATP-
ului se sintetizează coenzima A: SH

NH2 Tioetanolaminã CH2

mercaptoetilaminã)
N CH2
N Adeninã
OH OH CH3 NH

N N CH2 O P O P O CH2 C CH CO NH CH2 CH2 CO

OPO3H2 Ribozã O O CH3 OH

OH

O alaninã
Acid pantoic

Adenozid-difosfat
Coenzima A
 COENZIME
GLICERIDELE
• acidul pantotenic şi coenzima A
• are rol în reacţii de transfer de grupe acil sub formă
de R-CO~S-CoA în cadrul metabolismului intermediar
în reacţii de degradare sau de biosinteză:

CH3 (CH2)n C CH2 C~S CoA

-ceto-acil-CoA O O

CoASH -ceto-acil-CoA
CH3 CS CoA tiolaza
O

CH3 (CH2)n CSCoA

O
acil-CoA
 COENZIME
GLICERIDELE
• acidul pantotenic şi coenzima A
• are rol în reacţii de transfer de grupe acil sub formă
R-CO~S-CoA în cadrul metabolismului intermediar în
reacţii de biosinteză sau de degradare :

citrat
sintetaza
H2C COOH

H CH2 C~SCoA + O C COOH HO C COOH

HOH
O H2 C COOH H2C COOH
CoA~SH
Acetil-CoA Acid oxalacetic Acid citric
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina B6 (piridoxina) şi piridoxalfosfatul:
– se prezintă sub trei forme:
O
C
CH2 OH H CH2 NH2
HO CH2OH HO CH2OH
4 5 HO CH2OH
4 5 3 4
3 5
3
2 2 2
1 6 1 6 1
6
H3C N H3C N N
Piridoxol Piridoxal Piridoxamina

– formele coenzimatice ale vitaminei - piridoxalfosfatul

şi piridoxaminfosfatul - rezultă prin fosforilarea grupării
hidroximetil din poziţia 5 cu ATP la :
O CH2 NH2 CH2 NH2
C CHO O-
H
HO CH2OH HO CH2 O P O-
4 5 kinaza 4
3 3 5
O-
2 2
1 6 ATP 1 6
H3C N ADP H3C N
Piridoxal Piridoxalfosfat
(Piridoxamina) (Piridoxaminfosfat)
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina B6 (piridoxina) şi piridoxal fosfatul:
– piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul ce constitue
gruparea prostetică a multor enzime (de care se leagă
printr-un rest de lizină) implicate în reacţii metabolice
ale aminoacizilor (transaminare, decarboxilare, trans-
sulfurare etc.)

R1 CH COOH R1 C COOH

NH2
transaminare O
+
+ piridoxal
fosfat
R2 C COOH R2 CH COOH

O NH2
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina B6 (piridoxina) şi piridoxal fosfatul:
– piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul ce constitue
gruparea prostetică a multor enzime (de care se leagă
printr-un rest de lizină) implicate în reacţii metabolice
ale aminoacizilor (transaminare, decarboxilare, trans-
sulfurare etc.)

R CH NH2 R CH2 NH2

COOH CO2
aminoacizi amine primare

decarboxilare
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina B6 (piridoxina) şi piridoxal fosfatul:
– piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul ce constitue
gruparea prostetică a multor enzime (de care se leagă
printr-un rest de lizină) implicate în reacţii metabolice
ale aminoacizilor (transaminare, decarboxilare, trans-
sulfurare etc.)

CH2 SH CH2 SH transsulfurare CH3

transaminare
CH NH2 C O CH O
COOH COOH 2H+ COOH
H2S
 COENZIME
GLICERIDELE
• acidul folic este o substanţă cristalină de culoare găl-
buie, uşor solubil în apă şi constituit dintr-o grupare
pteridinică, acid para-amino-benzoic şi acid glutamic:

OH H COOH
9 10
C N CH2 NH C N CH
4 5
3 6 H
O (CH2)
2 7
1 8
H2N N N COOH

Pteridina Acid para-amino- Acid glutamic

benzoic
 COENZIME
GLICERIDELE
• forma coenzimatică a acidului formic este derivatul
hidrogenat 5,6,7,8-tetrahidrofolic (THFA) sintetizat la
nivel tisular sub acţiunea folat reductaza NADPH
dependentă.

OH H OH H
9 10 9 10
C N CH2 NH C N CH2 NH
4 5 4 5
6 3 6
3 H H
2 7 H 2 7
1 8 1 8
H2N N N H H2N N N H
H
Acid tetrahidrofolic Acid dihidrofolic
(FH4 sau THFA) (FH2 sau DHFA)
 COENZIME
GLICERIDELE
• acidul folic participă în calitate de coenzimă în reacţii
de transfer de grupe metil, metilen, metenil, formil,
formimino. OH H
9 10
C N CH2 NH OH CH2
4 5
OH CH3 3 6 H C N CH2 N
+
10 2 7 H 4 5 6
1 8 3
C N CH2 NH H2N N N H 2
4 5 6 7
3 1 8
2 7 H H2N N N
1 8
H2N N N Acid tetrahidrofolic H
(FH4 sau THFA)
H Acid N5 N10 metilen FH4
Acid N5 metil FH4

CH2 OH CHO
OH 10 NH
10 NH
+ C N CH2 OH
C N CH2 N 4 CH
4 3 5 6 10
3 5 6
2 C N CH2 N
2 7
7 4 5
1 8 1 8 3 6
H2N N N H2N N N 2 7
1 8
H H2N N N
H
H
Acid N5 N10 metenil FH4 Acid N5-formil-FH 4
Acid formimino-FH4
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina H (biotina)
– prezintă în structură un ciclu tetraimidazolic
condensat cu un ciclu tetrahidrofenic la care este
ataşat acidul valerianic:

O
C
HN NH
HC CH

H2C CH
S (CH2)4 COOH

Biotina
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina H (biotina)
• la nivel tisular biotina se leagă covalent de un rest de
lizină din centru activ al biotin enzimelor:
– piruvat carboxilaza;
– acetil CoA carboxilaza;
– propionil CoA carboxilaza.

O
C
HN NH
HC CH H
O
N
H2C CH C (CH2)4
S (CH2)4 N E
CH
H
lizina
C

Biotin enzima O
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina H (biotina)

• carboxilazele prezintă au ca grupare prostetică bio-

tina de care se fixează CO2:

O O
O
C Mg++ C
- C
HN NH acetil-CoA O N NH
H + HCO-3 HC CH H
HC CH O O
N ATP N
ADP+Pi CH
H2C CH H2C C (CH2)4
C (CH2)4
S (CH2)4 N S (CH2)4 N E
CH E CH
H H

C C

O O
Biotin enzima Carboxibiotin enzima
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina H (biotina)
– CO2 astfel activat poate fi transferat pe diverşi
metaboliţi:
▪ acid piruvic;
▪ acetil CoA;
▪ propionil CoA.
O
O
O - O C
O
C C HN NH
- C
CH3 O N NH piruvat H
CH2 HC CH O
C O HC CH H carboxilaza + N
O H2C CH
+ N C O C (CH2)4
C H2C CH C (CH2)4 Mn2+ S (CH2)4 N
CH E
- O C
O S (CH2)4 N H
CH E -
O O
H C
Piruvat
C Oxalacetat
Biotin enzima O
O
Carboxibiotin enzima
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina H (biotina)
– CO2 astfel activat poate fi transferat pe diverşi
metaboliţi:
▪ acid piruvic;
▪ acetil CoA;
▪ propionil CoA.

O
O -
O O O C
C C HN NH
CH3 -
O C N NH acetil CoA HC CH H
CH2 O
C O H carboxilaza + N
HC CH O
N C O H2C CH C (CH2)4
S +
H2C CH C (CH2)4 S (CH2)4 N E
S CH
CoA S (CH2)4 N H
CH E
H CoA C
Acetil CoA
C Malonil CoA Biotin enzima O
O
Carboxibiotin enzima
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina H (biotina)
– CO2 astfel activat poate fi transferat pe diverşi
metaboliţi:
▪ acid piruvic;
▪ acetil CoA;
▪ propionil CoA.
O
O -O O
O C
C HN NH
C
- C
CH O N NH propionil CoA CH H
3 carboxilaza 2 HC CH O
HC CH H + N
CH2 O CH2 H2C CH
+ N C (CH2)4
C O H2C CH C (CH2)4 C O S (CH2)4 N E
CH
S (CH2)4 N H
S CH E
H S
C
CoA C CoA
Biotin enzima O
Propionil CoA O
Carboxibiotin enzima Succinil CoA
 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina B12

O
O
O CH2 CH2 C NH2 CH3
H3C
C CH2 C NH2
H2N C CH2
B CH2 CH2 C NH2
A
H3C N N O
H3C C N

+ CH
Co
O
H2N C CH2 N N CH3
D C
CH3

CH C CH2 CH2 C NH2

CH2 3
CH3 O
CH2
C O
N CH3
NH
CH2
N
H3C CH HO CH3
CH2 O
O
H H
O CN - ciancobalamina
P H H OH - hidroxicobalamina
- OH
O O 5'deoxiadenozil - deoxiadenozilcobalamina
CH3 - metilcobalamina

Vitaminele B12
 COENZIME
GLICERIDELE
O
O
• vitamina B12
O CH2 CH2 C NH2 CH3
H3C

– are rol de coenzimă în:

C CH2 C NH2
H2N C CH2
B CH2 CH2 C NH2
A
H3C N N

▪ reacţii transmetilare;
O
H3C C N

CH

▪ reacţii de biosinteză.
+
Co
O
H2N C CH2 N N CH3
D C
CH3

CH C CH2 CH2 C NH2

CH2 3
CH3 O
CH2
C O
N CH3
NH
CH2
N
H3C CH HO CH3
CH2 O
O
O
H H CN - ciancobalamina
P H H
- OH
O O
O O
- C
O O
C H C NH3+ OH H
OH CH3
H C NH3+ + 10 CH C N
9
CH2 NH
10
C N CH2 NH 2 5
4
CH 4 6
2 3 5 6 CH2 + 3 H
+ 2 7 Homocisteina
2
1 8
7 H
CH2 1 8 C O N N
H2N N N metiltransferaza H2N H
C O S H
H
SH CH3 Acid tetrahidrofolic
Acid N5-metil-FH4
Homocisteina Metionina
 O
COENZIME
GLICERIDELE
H2N
O CH2 CH2 C NH2 CH3
C CH2 C
H3C
O
CH2 C NH2
• vitamina B12
H3C
A
N N
B CH2 CH2 C NH2
O
– are rol de coenzimă în:
R

▪ reacţii transmetilare;
H3C

+ CH
Co
O
H2N C CH2
D
N N
C
CH3 ▪ reacţii de biosinteză.
CH3

CH C CH2 CH2 C NH2

CH2 3
CH3 O
CH2
C O
N CH3
NH
CH2
N
H3C CH HO CH3
CH2 O
O Deoxiadenozilcobalamina
H H
O
P H H R - 5'deoxiadenozil
- OH
O O -O O
C
O O O O
H C C H C H

H C CH3 H C CH3 H3C C H CH2

propionil CoA metilmalonil CoA metilmalonil CoA
C O carboxilaza C O C O C O
mutaza mutaza
S S S S
Carboxibiotin
CoA enzima Biotin CoA CoA CoA
enzima

Propionil CoA D-Metilmalonil CoA L-Metilmalonil CoA Succinil CoA

 COENZIME
GLICERIDELE
• vitamina C (acidul ascorbic)

- se găseşte în organism sub două forme active

metabolic - acid ascorbic şi acid dehidroascorbic:
OH OH
O C CH2 OH O C CH2 OH
-2 H+
H H
+2 H+
HO OH O O

Acid ascorbic Acid dehidroascorbic

- participă la numeroase reacţii de oxido-reducere ale

metabolismului intermediar.