Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definiție
o Aminoacizii sunt compuși organici cu func țiuni mixte, care con țin în molecula lor
grupa carboxil (−COOH) și grupa amino (−NH2) . Aminoacizii au formula generală
unde R este un radical organic care poate să fie un rest
NH2
hidrocarbonat sau să conțină și alte grupe funcționale, inclusiv grupe carboxil sau
amino.
o În timp ce grupa carboxil (−COOH) are caracter acid, grupa amino (−NH2) are
caracter bazic. Cele două grupe se neutralizează reciproc, intramolecular, astfel că
aminoacizii apar ca amifoni, ioni care con țin ambele tipuri de sarcini electrice. R
H3N+ CH
COO
o Aminoacizii pot fi identificați cu sulfat de cupru, caz în care se colorează în albastru
intens, sau cu ninhidrină, atunci când se colorează în albastru sau albastru-violet.
Denumire
o Aminoacizii se denumesc folosind cuvântul „acid“, urmat de „amino“ și numele
acidului corespunzător. Se indică și poziția grupei amino în catena acidului.
o Prin prefixele „di“, „tri“ etc., se arată numărul de grupe amino și carboxil, iar
poziția relativă a două grupe funcționale se precizează cu literele grece ști „ α“, „β“,
„γ“, „δ“, „ε“, în care acidul este α dacă grupările amino și carboxil se leagă de
același atom de carbon, β dacă se leagă la atomi de carbon alăturați, iar, pe
măsură ce crește distanța, se vor numi γ, δ, ε.
o Sunt utilizate adesea denumiri preluate din biochimie.
NH2 NH2
acid α amino-propanoic acid β amino-propanoic
Clasificare
o În natură se găsesc aproximativ 300 de aminoacizi, dintre care circa 20, numi ți
aminoacizi naturali sau α-aminoacizi, intră în structura proteinelor naturale.
o Aminoacizii care nu sunt sintetizați de organismul animal și trebuie introdu și
prin hrană, alimente de origine vegetală și animală, se numesc aminoacizi
esențiali. Aceștia sunt: valina, leucina, izoleucina, lisina, treonina, fenil-alanina,
metionina, triptofan și histidina. Aminoacizii care sunt sintetizați de organism se
numesc neesențiali.
Clasificare
o Acizi monoaminomonocarboxilici
o Acizi monoaminodicarboxilici
NH2 NH2
acid 2-aminobutandioic, acid acid 2-aminopentandioic, acid
aspartic, acid asparagic (Asp) glutamic (Glu)
Clasificare
o Amidele aminoacizilor dicarboxilici
–
–
=
=
O NH2 O NH2
Aspargină (Asn) Glutamină (Gln)
o Aminoacizi bazici
–
NH2 NH2 NH NH2
o Tioaminoacizi
CH2 CH COOH Prolină (Pro)
SH NH2
Acid 2-amino-3-tiopropanoic,
Cisteină (Cis)
Izomerie
o Izomerie de catenă
o Izomerie optică
Cu excepția glicinei, α-aminoacizii conțin cel puțin un atom de carbon asimetric
și sunt optic activi.
Proprietăți fizice
o Aminoacizii sunt substanțe solide, cristalizate.
o Se topesc la temperaturi ridicate, de peste 250 ◦ C, cu descompunere.
o Sunt solubili în apă și insolubili în solvenți organici.
o Aminoacizii inferiori au gust dulce, iar cei superiori au gust amar.
o Sunt incolori la temperatura camerei.
o Între sarcinile de semn contrar ale amfionilor se stabilesc atrac ții electrostatice
puternice.
Proprietăți chimice
o Aminoacizii au caracter amfoter, ceea ce înseamnă că se pot comporta atât ca
acizi, cât și ca baze. Grupa carboxil cu caracter acid, cedează un proton H +
grupei amino, cu caracter bazic, rezultând structura de amfion – ion cu ambele
tipuri de sarcini electrice. În apă (pH=7), aminoacizii ionizează astfel:
o Soluțiile de aminoacizi sunt solu ții tampon, adică neutralizează mici cantită ți de
acizi și baze și mențin pH-ul soluțiilor constant.
Proprietăți chimice
o Reacția aminoacizilor cu acizi (pH<7)
Cation
glicil-glicină
(Gli-Gli)
>