TESTE BIOCHIMIE - Medicina generala

Proteinele:
1. Care este unitatea structurală a proteinelor simple?
a) [ ] mononucleotidele
b) [ ] glucoză
c) [x] aminoacizii
d) [ ] acizii graşi
e) [ ] glicerolul

2. Grupările libere COOH (carboxil) sunt prezente în:

a) [ ] colesterol
b) [ ] triacilgliceroli
c) [ ] glucoză
d) [x] aminoacizi
e) [ ] baze azotate

3. Grupările libere NH2 (amino) sunt prezente în:

a) [x] proteine simple
b) [ ] glucoză
c) [ ] trigliceride
d) [ ] acizii grasi
e) [ ] uracil

4. Care compusi contin azot?

a) [x] proteinele simple
b) [ ] grăsimile neutre
c) [ ] glucoza liberă
d) [x] ADN
e) [ ] fructoza

5 În componenţa căror compuşi este prezentă gruparea SH?

a) [x] proteine simple
b) [ ] triacilgliceroli
c) [ ] amidon
d) [ ] acizi nucleici
e) [ ] baze azotate.

6. Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi acide?

a) [ ] guanidinică
b) [ ] imidazolică
c) [x] carboxilică
d) [ ] amino
e) [ ] metilică

7. Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi bazice?

a) [ ] fosforică
b) [ ] carboxilică
c) [x] amino
d) [ ] metilică
e) [x] guanidinică

8. Selectaţi polimerii biologici :

a) [ ] nucleozidele
b) [ ] aminoacizii
c) [ ] glucoza
d) [x] ADN
e) [x] colagenul

9. Ce grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine?

a) [x] hidroxiaminoacizii
b) [x] aminoacizii homociclici
c) [ ] beta-aminoacizi
d) [ ] aminoacizii diaminodicarboxilici
e) [ ] seria D a aminoacizilor

10. Selectaţi aminoacizii hidrofobi nepolari:

a) [ ] Ser
b) [x] Val
c) [x] Ile
d) [ ] Asp
e) [ ] Glu

11. Selectaţi aminoacizii hidrofili polari:

a) [x] Ser
b) [ ] Val
c) [ ] Ile
d) [x] Asp
e) [ ] Leu

12. Selectaţi aminoacizii bazici:

a) [ ] Arg
b) [ ] Ser
c) [ ] Tyr
d) [ ] Gln
e) [x] Lys

13. Selectaţi aminoacizii acizi:

a) [ ] Ala
b) [ ] Asn
c) [x] Asp
d) [x] Glu
e) [ ] His

14. Referitor la alfa-alanină este corectă afirmaţia:

a) [ ] prin transaminare formeaza acid aspartic
b) [ ] este componentă a coenzimei A
c) [x] prin decarboxilare formează piruvat
d) [ ] este aminoacid cetogen
e) [ ] este derivat al acidului butiric

15. Afirmaţiile corecte in legatură cu serina sunt:

a) [ ] este tioaminoacid
b) [ ] are punctul izoelectric in zona de pH bazic
c) [x] este aminoacid neesential
d) [ ] este aminoacid esential
e) [ ] la pH=4 migrează spre anod

16. În legătură cu treonina sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este aninoacid aromatic
b) [ ] este aminoacid diaminomonocarboxilic
c) [x] este aminoacid neesenţial
d) [x] radicalul treoninei poate forma legături de hidrogen
e) [ ] în soluţie cu pH=4 migrează spre anod

17. Afirmaţii corecte referitor la aspartat:

a) [ ] este aminoacid neutru
b) [ ] la pH fiziologic are sarcina neta pozitiva
c) [ ] este aminoacid esenţial
d) [x] participă la sinteza bazelor azotate purinice
e) [ ] este aminoacid aromatic

18. Glutamina este:

a) [ ] aminoacid acid
b) [ ] aminoacid indispensabil
c) [x] aminoacid neutru
d) [ ] aminoacid bazic
e) [ ] hidroxiaminoacid

19. Acidul glutamic este:

a) [ ] tio aminoacid
b) [ ] aminoacid bazic
c) [x] aminoacid dispensabil
d) [ ] aminoacid hidrofob
e) [ ] hidroxiaminoacid

20. Referitor la arginină sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este aminoacid aromatic
b) [ ] are pI in mediu acid
c) [ ] în forma hidroxilată intră in structura colagenului
d) [x] este aminoacid bazic
e) [ ] are în structură gruparea imidazolică

21. Care afirmări sunt corecte referitor la lizină?

a) [x] este aminoacid bazic
b) [ ] este aminoacid dispensabil
c) [x] prin modificări posttranslationale formează hidroxilizina
d) [ ] este aminoacid aromatic
e) [ ] pI este în mediu acid

22. Referitor la prolină sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este aminoacid
b) [x] este iminoacid
c) [ ] prin modificări posttranslationale formează hidroxilizina
d) [ ] este aminoacid bazic
e) [x] este proteinogen

23. Funcţiile proteinelor:

a) [ ] electroizolatoare
b) [ ] termoreglatoare
c) [x] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] de transport a informatiei genetice

24. Structura primară a proteinelor:

a) [x] prezintă succesiunea aminoacizilor uniţi prin legături peptidice
b) [x] este determinată genetic
c) [ ] este stabilizată de legăturile de hidrogen
d) [ ] e distrusă la denaturare
e) [ ] este afectată prin salifiere

25. Afirmaţii corecte în legatură cu structura primară a proteinelor:

a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ numai o singură dată
b) [ ] este stabilizată de legaturi esterice
c) [x] este caracteristică tuturor proteinelor
d) [x] se distruge prin hidroliză
e) [ ] nu este caracteristică tuturor proteinelor

26. Referitor la legatura peptidică sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] fiecare grupare peptidică poate forma doar o legătură de hidrogen
b) [x] legatura peptidică există sub 2 forme de rezonanţă - ceto si enol
c) [ ] are doar configuratia cis
d) [ ] legatura peptidică poate fi numai în forma enol
e) [x] atomii grupei peptidice se află în acelaşi plan

27. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

a) [ ] lantul polipeptidic conţine mai mulţi aminoacizi N- si C-terminali
b) [x] lantul polipeptidic conţine cite un singur aminoacid N- si C-terminal
c) [ ] la formarea structurii primare acidul glutamic participă cu ambele grupe carboxil
d) [ ] legatura de hidrogen stabilizează structura primară a proteinelor
e) [ ] legatura peptidică stabilizează structura secundară a proteinelor

28. Structura secundară a proteinelor:

a) [ ] este aranjarea lantului polipeptidic intr-o structură haotică
b) [ ] e stabilzată de interacţiuni hidrofobe şi ionice
c) [x] este alfa-helixul şi beta-structură
d) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogen
e) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice

29. Referitor la alfa-elice sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare
b) [ ] nu posedă simetrie elicoidală
c) [ ] radicalii aminoacizilor participă la formarea alfa-elicei
d) [x] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe aceeaşi catenă
polipeptidică
e) [ ] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe catene polipeptidice
diferite

30. Structura secundară (beta-structură):

a) [x] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe catene polipeptidice
diferite
b) [ ] este stabilizată de legături hidrofobe
c) [ ] posedă forma unui cilindru
d) [ ] este stabilizată de legături peptidice
e) [x] poate fi paralelă şi antiparalelă

31. Structura terţiară a proteinelor:

a) [x] este aranjarea spatială a lanţului polipeptidic
b) [ ] e stabilizată numai de legături covalente
c) [x] este stabilizată de legăturile formate intre radicalii aminoacizilor amplasati liniar departe unul
de altul
d) [ ] este stabilizată de legăturile formate intre radicalii aminoacizilor amplasati liniar aproape unul
de altul
e) [ ] nu se distruge la denaturare

32. Structura terţiară a proteinelor:

a) [x] determină activitatea biologică a proteinelor
b) [x] este stabilizată de legături covalente, de hidrogen, electrostatice, hidrofobe
c) [ ] include numai segmente alfa
d) [ ] include numai segmente în conformaţie beta
e) [ ] se realizează doar prin legături hidrofobe

33. Structura cuaternară a proteinelor:

a) [x] este organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică funcţională
b) [ ] fiecare protomer separat poseda activitate biologica
c) [x] se formează prin legături necovalente dintre suprafetele de contact ale protomerilor
d) [ ] e o însuşire structurală a mioglobinei
e) [ ] nu se distruge prin denaturare

34. Selectaţi proteinele oligomere:

a) [x] hemoglobina
b) [ ] mioglobina
c) [x] LDH (lactatdehidrogenaza)
d) [x] imunoglobulinele
e) [x] creatinkinaza

35. Hemoglobină (Hb):

a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi
b) [ ] prezintă tetramer format din 4 lanţuri de tip alfa
c) [ ] fiecare tetramer conţine o singura grupare prostetică "hem"
d) [ ] protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice
e) [ ] protomerii sunt fixaţi prin forţe covalente

36. Clasificarea proteinelor:

a) [x] exista atât proteine simple, cât şi conjugate
b) [ ] proteinele simple sunt formate din aminoacizi şi un compus neproteic
c) [ ] albuminele, histonele sunt proteine conjugate
d) [x] glicoproteinele şi nucleoproteinele sunt proteine conjugate
e) [ ] proteinele conjugate sunt formate doar din aminoacizi

37. Albuminele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine
c) [ ] sunt proteine bazice
d) [x] menţin presiunea oncotică sangvină
e) [x] asigură transportul diferitor compuşi

38. Globulinele plasmei sangvine:

a) [ ] sunt nucleoproteine
b) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globuline
c) [ ] sunt proteine fosforilate
d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză
e) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică

39. Histonele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) [x] se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4
c) [ ] sunt proteine acide
d) [ ] sunt componente ale ribozomilor
e) [x] intră în componenta nucleozomilor

40. Afirmaţii corecte referitor la enzime:

a) [ ] sunt catalizatori nebiologici
b) [ ] prezintă catalizatori anorganici
c) [x] poseda specificitate de actiune
d) [ ] catalizează doar reacţii de scindare
e) [ ] catalizează numai reacţii de sinteză

41. Proprietăţile comune ale enzimelor şi catalizatorilor anorganici:

a) [ ] modifică direcţia reacţiei
b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei
c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde
d) [ ] activitatrea lor se reglează
e) [x] nu se consumă în decursul reactiei

42. Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:

a) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la temperaturi înalte
b) [ ] activitatea lor nu poate fi reglata
c) [ ] posedă viteză catalitică mai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici
d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde
e) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la pH extrem acid sau bazic

43. Natura chimică a enzimelor:

a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simple
b) [ ] sunt glicolipide
c) [x] prezintă compuşi macromoleculari
d) [ ] sunt numai nucleoproteide
e) [x] sunt proteine simple si conjugate

44. Referitor la enzimele conjugate sunt

corecte afirmatiile:
a) [ ] specificitatea este determinată de cofactor
b) [x] specificitatea este determinată de apoenzimă
c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă
d) [x] la cataliză participă atăt apoenzima, cât si cofactorul
e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei

45. Referitor la cofactor sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] ca cofactori pot servi doar lipidele
b) [x] ca cofactori pot fi nucleotidele, vitaminele, peptidele
c) [ ] gruparea prostetică este cofactorul slab legat de apoenzimă
d) [ ] coenzima prezintă cofactorul legat covalent cu apoenzima
e) [ ] cofactorul este partea proteică a enzimei

46. Functiile cofactorilor în cadrul activitatii enzimatice:

a) [x] stabilizează conformaţia activă a enzimelor
b) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică
c) [ ] determină specificitatea de acţiune a enzimei
d) [x] leagă substratul la enzimă
e) [ ] determină directia reactiei chimice

47. Centrul activ al enzimelor reprezintă:

a) [ ] linie frintă în molecula enzimei
b) [ ] un plan in molecula enzimei
c) [x] structură compusă unicală tridimensională
d) [ ] un punct din structura terţiară a enzimei
e) [x] locul unde se fixează substratul

48. Centrul activ (CA) al enzimelor:

a) [x] este locul de legare a substratului
b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) [ ] în CA se fixează activatorii si inhibitorii enzimei
d) [ ] CA se formează numai la proteinele cu structură cuaternară
e) [x] CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara

49. La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele funcţionale (1) ale
radicalilor aminoacizilor (2):
a) [x] OH - Ser
b) [x] COOH - Glu
c) [ ] COOH - Asn
d) [ ] COOH - Gln
e) [ ] NH2 - Val

50. Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat:

a) [x] e substanţa asupra careia acţionează enzima
b) [ ] toate enzimele fixează numai un singur substrat
c) [x] unele enzime interacţionează cu cîteva substraturi
d) [ ] se leagă de centrul activ al enzimei exclusiv prin legături covalente
e) [ ] este parte componentă a enzimei

51. Centrul alosteric al enzimei:

a) [x] este un centru diferit de centrul activ
b) [ ] este locul fixării substratului
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor
d) [ ] este locul fixării doar a activatorilor alosterici
e) [x] este locul la care se fixează activatorii şi inhibitorii alosterici

52. Referitor la enzimele alosterice sunt corecte afirmatiile:

a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alosterice
b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite
c) [ ] efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric nu modifică conformatia moleculei enzimei
d) [ ] modulatorii alosterici se leagă covalent în centrul activ al enzimei
e) [x] modulatorii alosterici modifică conformaţia moleculei enzimei

53. Referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor sunt corecte afirmările:

a) [ ] formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorie
b) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substrat
c) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură rigidă, stabilă
d) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură stabilă
e) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapă a mecanismului de acţiune a
enzimelor

54. Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor:

a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică
b) [x] în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică
c) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă
d) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică
e) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

55. Proprietăţile generale ale enzimelor:

a) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate absolută de substrat
b) [x] enzimele sunt termolabile
c) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate relativă de substrat
d) [x] toate enzimele posedă activitate maximală de actiune la un pH optim
e) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului

56. Specificitatea enzimatica:

a) [ ] e determinată de coenzimă
b) [ ] depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimă
c) [x] poate fi absolută de substrat
d) [ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici
e) [x] poate fi stereochimică - catalizează transformările doar a unui stereoizomer al substratului

57. Care enzime posedă stereospecificitate?

a) [x] fumaraza
b) [ ] ureaza
c) [ ] citratsintaza
d) [ ] carbanhidraza
e) [ ] alcooldehidrogenaza

58. Termolabilitatea enzimatică:

a) [x] la temperatura mai înaltă de 50 C majoritatea enzimelor denaturează
b) [ ] e determinată de coenzimă
c) [x] temperatura optimală pentru majoritatea enzimelor este de 20-400 C
d) [ ] la temperatura mai înaltă de 50 C activitatea majoritătii enzimelor creşte
e) [ ] la temperatură scăzută, mai joasă de 10 C, activitatea enzimelor nu se modifică

59. Inhibitia competitivă:

a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă
b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă
c) [x] inhibitorul se aseamană structural cu substratul
d) [ ] se caracterizează prin fixarea concomitentă la enzimă a substratului şi a inhibitorului
e) [ ] inhibitorul competitiv se leagă în centrul alosteric

60. Inhibiţia competitivă:

a) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului la centrul alosteric al enzimei
b) [x] la centrul activ al enzimei se leagă compusul al carui concentr. e mai mare
c) [ ] inhibiţia competitivă se inlatură prin exces de inhibitor
d) [ ] inhibitorul este scindat fermentativ
e) [ ] inhibitorul concurează cu substratul pentru fixarea în centrul alosteric

61. Inhibitia alosterică:

a) [ ] este caracteristică tuturor enzimelor
b) [ ] este ireversibilă
c) [ ] se înlătură prin exces de substrat
d) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului în centrul activ al enzimei
e) [x] este reversibilă

62. Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) și reglarea activităţii ei sunt corecte

afirmaţiile:
a) [ ] face parte din clasa transferazelor
b) [ ] acidul malonic provoacă o inhibiţie ireversibilă a SDH
c) [ ] inhibitorii modifică structura primară a SDH
d) [x] inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilor
e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD → Fumarat + FADH2

63. Referitor la pepsină şi activarea ei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este o hidratază
b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] se obtine prin proteoliza limitată a pepsinogenului
d) [ ] se activează prin fosforilare
e) [x] se activează sub actiunea HCl si autocatalitic

64. Activitatea specifică este:

a) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 µmol de substrat in 1 min la 250 C
b) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mmol de substrat in 1 min la 250 C
c) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mol de substrat in 1sec la 250 C
d) [ ] numărul mol de substrat ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă
e) [x] cantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1µmol de substratîn 1 min la 250 C
raportată la 1mg proteină

65. Izoenzimele:
a) [ ] sunt proteine cu structură tertiară
b) [x] sunt proteine oligomere
c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie
d) [ ] catalizează diferite reacţii
e) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri

66. Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)?
a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si H
b) [ ] sunt proteine dimere
c) [x] lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferite
d) [ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genă
e) [ ] LDH are 4 izoforme

67. Vitamina B1:

a) [x] coenzima de bază a vitaminei B1 este tiaminpirofosfatul
b) [ ] coenzima de bază a vitaminei B1 este flavinmononucleotidul
c) [x] coenzima vitaminei B1 participă la decarboxilarea oxidativă a alfa-cetoacizilor
d) [ ] coenzima vitaminei B1 participă la decarboxilarea aminoacizilor
e) [ ] se mai numeste riboflavină

68. Vitamina B2:

a) [x] este riboflavina
b) [ ] este tiamina
c) [ ] coenzima vitaminei B2 este tiamindifosfatul
d) [x] coenzimele vitaminei B2 sunt FMN şi FAD
e) [ ] coenzimele vitaminei B2 sunt NAD şi NADP
 69. Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):
a) [x] catalizează reacţii de oxido-reducere
b) [ ] catalizează reacţii de izomerizare
c) [ ] adiţionează şi cedează doar electroni
d) [x] adiţionează şi cedează electroni si protoni
e) [ ] catalizează reacţii de carboxilare

70. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] contin nicotinamida
b) [ ] vitamina componentă este B6
c) [x] vitamina componentă este B2
d) [ ] participă la reactii de hidroliză
e) [x] participă la reactii de dehidrogenare

71. Coenzima NAD+ :

a) [x] transferă hidrid-ionul
b) [ ] se uneste cu apoenzima prin legături covalente
c) [x] se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe
d) [ ] contine riboflavina
e) [ ] vitamina componentă este B3


72. Coenzima NADP :
a) [x] participă în reacţii de oxidoreducere
b) [ ] contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinic
c) [ ] participă la reactii de hidroliză
d) [ ] se leagă covalent cu apoenzima
e) [ ] contine B1

73. Coenzimele vitaminei B6:

a) [ ] sunt piridoxaminfosfatul şi piridoxalfosfatul
b) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelor
c) [x] participă în reacţiile de decarboxilare a aminoacizilor
d) [ ] participă la decarboxilarea alfa-cetoacizilor
e) [ ] participă în reacţiile de carboxilare a aminoacizilor

74. Clasificarea enzimelor:

a) [x] se clasifică în şase clase
b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică
c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului
d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre
e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în clasa respectivă

75. Oxidoreductazele catalizează:

a) [ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [x] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] reacţii de transfer al restului fosfat
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

76. Transferazele catalizează:

a) [x] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altul
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

77. Hidrolazele:
a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apei
b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] fosfatazele se referă la hidrolaze
d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile

78. Liazele:
a) [ ] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului
b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] fumaraza se referă la liaze
d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [x] decarboxilazele se referă la liaze

79. Izomerazele:
a) [ ] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze
d) [x] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor
e) [x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile

80. Ligazele:
a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului
b) [ ] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente
c) [x] glutaminsintetaza se referă la ligaze
d) [ ] în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat
e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile

81. În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea OH?

a) [x] proteine simple
b) [ ] trigliceride
c) [ ] adenină
d) [ ] cisteină
e) [x] seruna

82. Proteinele fixatoare de calciu sunt:

a) [ ] hemoglobina
b) [x] calmodulina
c) [x] colagenul
d) [ ] mioglobina
e) [x] Ca-ATP-aza

83. Sarcina electrică a proteinei depinde de:

a) [x] componenţa aminoacidică
b) [x] pH-ul solutiei
c) [ ] concentratia proteinei
d) [ ] temperatura soluţiei
e) [ ] radicalii hidrofobi ai aminoacizilor

84. Punctul izoelectric (pI) al tetrapeptidei Glu - Asp - Cys - Ser se afla in zona pH-lui :
a) [ ] 9,0 - 10
b) [ ] 7 - 9,0
c) [ ] 8 - 10
d) [x] 4,0 - 5,0
e) [ ] 6,0 - 7,0

85. pI al tetrapeptidei Arg - Lys - His - Ala se afla in zona pH -lui:

a) [ ] 3.6 - 4.0
b) [ ] 4.0 - 4.5
c) [ ] 5.0 - 7.0
d) [ ] 2,0 - 3,0
e) [x] 7.7 - 8.8

86. Punctul izoelectric (pI):

a) [x] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică sumară a proteinei este egală cu zero
b) [ ] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică sumară a proteinei este pozitivă
c) [ ] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică sumară a proteinei este negativă
d) [ ] pI al proteinelor bazice este în mediul acid
e) [ ] pI al proteinelor acide este în mediul bazic

87. Solubilitatea proteinelor:

a) [ ] proteinele fibrilare se dizolvă bine în apă
b) [x] depinde de sarcina electrică şi membrana apoasă
c) [x] depinde de natura solvenţilor şi de temperatură
d) [ ] proteinele fibrilare sunt mai solubile ca cele globulare
e) [ ] este maximală în punctul izoelectric

88. Factorii ce stabilizează solutiile coloidale proteice sunt:

a) [x] membrana apoasă ce se formează la hidratarea grupelor funcţionale hidrofile
b) [x] sarcina electrică dependentă de pH-ul mediului
c) [ ] sarcina electrică dependentă de radicalii hidrofobi ai aminoacizilor
d) [ ] membrana apoasă ce se formează la hidratarea grupelor funcţionale hidrofobe
e) [ ] sarcina electrică determinată de aminoacizii N- şi C-terminali

89. Condiţiile de salifiere ale proteinelor sunt:

a) [x] înlăturarea membranei apoase
b) [x] neutralizarea sarcinei electrice
c) [ ] cresterea temperaturii
d) [ ] adăugarea sărurilor metalelor grele
e) [ ] micsorarea concentratiei solutiei proteice

90. Salifierea:
a) [ ] este hidratarea moleculei proteice
b) [x] este dehidratarea moleculei proteice
c) [x] este un proces reversibil
d) [ ] este trecerea micromoleculelor prin membrana semipermiabilă
e) [ ] conduce la distrugerea structurii terţiare a proteinei

91. Afirmaţii corecte referitor la molecula proteică denaturată sunt:

a) [ ] se distruge structura primară
b) [ ] creste activitatea biologică
c) [x] se distruge structura tertiară, cuaternară
d) [x] nu se distrug legăturile peptidice
e) [ ] nu se modifică starea nativă

92. În calitate de soluţii coloidale, proteinele posedă:

a) [ ] viteză de difuzie mare
b) [x] viscozitate mărită
c) [x] difuzie redusă
d) [x] proprietăţi optice
e) [ ] viscozitate redusă

93. Influenţa pH-lui asupra activităţii enzimelor:

a) [x] fiecare enzimă are pH optimal de actiune
b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsină este 7-8
c) [ ] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei
d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2
e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7

94. Mecanismele de activare a enzimelor sunt:

a) [x] proteoliza parţială
b) [x] modificarea covalentă (fosforilare-defosforilare)
c) [ ] autoasamblarea secundară
d) [x] activarea alosterică
e) [ ] activarea competitivă

95. Selectati enzimele care se refera la hidrolaze:

a) [x] lipaza
b) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
c) [x] pepsina
d) [x] amilaza
e) [ ] fosfofructokinaza

Glucidele:
96. Funcţiile glucidelor:
a) [x] energetică
b) [ ] menţin presiunea oncotică
c) [ ] sunt emulgatori
d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici
e) [ ] de transport

97. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:

a) [ ] amiloza
b) [x] glucoza
c) [x] glicogenul
d) [x] riboza, dezoxiriboza
e) [ ] amilopectina

98. Monozaharidele sunt:

a) [x] compuşi polihidroxicarbonilici
b) [ ] polialcooli
c) [ ] esteri simpli
d) [ ] eteri compuşi
e) [ ] aldehide

99. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] se supun hidrolizei
b) [x] unele sunt monomerii amidonului
c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali intramoleculari
d) [x] se clasifică în cetoze şi aldoze
e) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri - alfa şi beta

100. Maltoza:
a) [x] este dizaharidă cu proprietăţi reducătoare
b) [ ] este monozaharidă cu proprietăţi reducătoare
c) [ ] se obţine sub acţiunea lipazei pancreatice
d) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucoză
e) [ ] este unitatea repetitivă a celulozei

101. Lactoza:
a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-galactoză
b) [x] monozaharidele constituente sunt piranoze
c) [ ] este unitatea repetitivă a glicogenului
d) [x] posedă proprietăţi reducătoare
e) [ ] nu poate fi sintetizată în celulele umane

102. Zaharoza:
a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
b) [x] nu posedă proprietăţi reducătoare
c) [ ] se obţine prin hidroliza amidonului
d) [ ] ambele monozaharide constituente sunt în formă furanozică
e) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală până la alfa-glucopiranoză şi beta-fructofuranoză

103. Glucoza:
a) [x] există sub forma a 2 anomeri - alfa şi beta
b) [ ] forma glucofuranozică este cea mai stabilă
c) [x] este un monozaharid
d) [ ] nu posedă atomi asimetrici de carbon
e) [ ] este o cetohexoză

104. Fructoza:
a) [x] este o cetohexoza
b) [ ] este o pentoză
c) [x] este componentă a zaharozei
d) [ ] este principalul glucid din sânge
e) [ ] este principala componentă a lactozei

105. Homoglicanii:
a) [ ] unitatea structurală a celulozei este maltoza
b) [x] celuloza este o polizaharidă predominantă în regnul vegetal
c) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză
d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucoză
e) [ ] în structura celulozei predomină legăturile α-1,6-glicozidice

106. Afirmaţii corecte referitor la glucide:

a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor
b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză
c) [x] ambele hexoze din lactoză sunt în formă furanozică
d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge
e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză

107. Digestia glucidelor:

a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide
b) [ ] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza
c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză
d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat
e) [x] celuloza nu este scindată de amilaza pancreatică

108. Intoleranţa la lactoză:

a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei
b) [x] este determinată de deficitul de lactază
c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi moştenită şi dobândită
d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, diaree cronică
e) [ ] se manifestă prin cataractă

109. Absorbţia glucozei:

a) [x] necesită Na+
b) [ ] necesită Ca2+
c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza
d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu

110. Glicogenul:
a) [x] se depozitează în muşchii scheletic
b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos
c) [x] se depozitează în ficat
d) [ ] muschii scheletici utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile

111. Glicogenoliza:
a) [x] este scindarea glicogenului
b) [ ] este scindarea glucozei
c) [ ] este un proces strict hidrolitic
d) [ ] decurge intens postprandial
e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie

112. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):

a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza
b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat
d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice

113. Glicogen fosforilaza:

a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare
c) [x] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
e) [ ] este activată de ATP

114. Reglarea hormonală a glicogenolizei:

a) [ ] insulina activează glicogenoliza
b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza
c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

115. Reacţia chimică: Glucozo-1-fosfat ↔ Glucozo-6-fosfat:

a) [x] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6-fosfataza
c) [ ] este o reacţie din glicoliză
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] este o reacţie din glicogenoliză

116. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii scheletici:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea
glicemiei
d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi

117. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea
glicemiei
d) [ ] G-6-P se include în glicogenogeneză în ficat
e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat

118. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):

a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza
b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza
c) [x] este catalizată de enzima de deramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,4-glicozidazică

119. Selectaţi enzimele glicogenolizei:

a) [ ] glicogen sintaza
b) [x] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucokinaza
e) [ ] fosfofructokinaza

120. Glicogenogeneza:
a) [ ] este sinteza glucozei
b) [x] este sinteza glicogenului
c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile
d) [x] decurge intens postprandial
e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie

121. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:

a) [x] glicogen sintaza
b) [ ] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucozo 6 fosfotaza
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza

122. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):

a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP
b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP
c) [ ] glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

123. Glicogen sintaza:

a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare
c) [ ] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
e) [x] necesită prezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei
 124. Reglarea hormonală a glicogenogenezei:
a) [x] insulina activează glicogenogeneza
b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza
c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei
e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

125. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):

a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza
b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
c) [x] este catalizată de enzima de ramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică

126. Glicogenozele:
a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului
b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi
c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat
d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală
e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie

127. Glucokinaza:
a) [ ] este prezentă doar în muschii scheletici
b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat
d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină

128. Hexokinaza:
a) [ ] este prezentă doar în ficat
b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] este o enzima din glicoliza
d) [ ] este activată de glicozo-6-fosfat
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

129. Glicoliza:
a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici
b) [x] are loc în toate ţesuturile
c) [x] reprezintă scindarea glucozei
d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului
e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O

130. Glicoliza:
a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul
c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O
e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
 131. Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP:
a) [x] este prima reacţie din glicoliză
b) [x] este prima reacţie din glicogenogeneză
c) [ ] în toate ţesuturile este catalizată de enzima hexokinaza
d) [ ] este ultima reactive din glicoliza
e) [x] în muşchi hexokinaza este inhibată de glucozo-6-fosfat

132. Reacţia: Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat:

a) [ ] este prima reacţie a glicolizei
b) [x] este a doua reacţie din glicoliză
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
d) [x] este catalizată de enzima glucozofosfat izomeraza
e) [ ] este catalizată de enzima hexokinaza

133. Reacţia: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP:

a) [ ] este a treia reacție din glicogenoliză
b) [ ] este o reacţie reversibilă
c) [ ] este catalizată de enzima fosfofructomutaza
d) [x] este catalizată de enzima fosfofructokinaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare

134. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:

a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatul
b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei
c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei
d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi
e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei

135. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat:

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza
d) [x] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataldolaza
e) [ ] este catalizată de enzima fosfofructokinaza

136. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat ↔ dihidroxiacetonfosfat:

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat mutaza
d) [x] este catalizată de enzima triozofosfat izomeraza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază

137. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat + NAD+ + H3PO4 ↔ 1,3-difosfoglicerat + NADH+H+

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrataza
d) [x] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrogenaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
 138. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP
a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o ligază

139. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP

a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus supermacroergic
d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare

140. Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat

a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [ ] este o reacţie a glicogenogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa transferazelor

141. Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H2O

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] este catalizată de enzima enolaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază

142. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP

a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] piruvatul este un compus macroergic
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare

143. Reacţia: Piruvat + NADH+H+ ↔ lactat + NAD+

a) [ ] are loc în condiţii aerobe
b) [x] are loc în condiţii anaerobe
c) [x] este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH)
d) [x] LDH este oxido-reductază
e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs

144. Căile de utilizare a piruvatului:

a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA
b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat
c) [x] se carboxilează la oxaloacetat
d) [ ] se oxidează în lanţul respirator
e) [ ] nu poate fi utilizat în gluconeogeneză

145. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:

a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O

146. Produsele finale ale glicolizei anaerobe:

a) [ ] 2 molecule de piruvat
b) [ ] glucoza
c) [ ] 4 ATP
d) [x] 2 H2O
e) [x] 2 molecule de lactat

147. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:

a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
e) [x] piruvatkinaza

148. Glicoliza este activată de:

a) [ ] NADH
b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP

149. Glicoliza este inhibată de:

a) [ ] NAD+
b) [x] citrat
c) [x] acizii graşi
d) [ ] glucoză
e) [ ] AMP

150. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de enzimele:

a) [ ] hexokinaza
b) [ ] fosfofructokinaza
c) [x] fosfogliceratkinaza
d) [ ] glucokinaza
e) [x] piruvatkinaza

151. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:

a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat
b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat
c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat
d) [x] succinil-CoA → succinat
e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat

152. Reglarea hormonală a glicolizei:

a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat
b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei
d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza
e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică

153. Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei?

a) [ ] piruvat kinaza
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [x] lactat dehidrogenaza
d) [ ] malat dehidrogenaza
e) [ ] piruvat dehidrogenaza

154. Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule de glucoză:

a) [x] 38 ATP
b) [x] 44 H2O
c) [ ] 5 CO2
d) [ ] 22 H2O
e) [ ] 44 ATP

155. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de piruvat:
a) [ ] 3
b) [ ] 2
c) [x] 15
d) [ ] 30
e) [ ] 6

156. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de lactat:
a) [ ] 6
b) [x] 18
c) [ ] 15
d) [ ] 36
e) [ ] 3

157. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:

a) [ ] hexokinaza
b) [x] fosfoglicerat kinaza
c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] fosfoglicerat mutaza
e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza

158. Gluconeogeneza:
a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză
b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice
c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
d) [x] decurge intens în inaniţie
e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

159. Gluconeogeneza:
a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză
b) [ ] are loc intens postprandial
c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi
d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

160. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:

a) [ ] acetil CoA
b) [ ] acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
d) [x] lactatul
e) [x] oxaloacetatul
161. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:
a) [ ] beta-hidroxibutiratul
b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
d) [ ] colesterolul
e) [ ] bazele azotate purinice

162. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat + ADP + H3PO4:

a) [x] este o reacţie anaplerotică
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în citozol
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază

163. Piruvat carboxilaza:

a) [ ] este enzimă a glicolizei
b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei
c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina
d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul
e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA

164. Reacţia: Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP:

a) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [x] are loc în citozol
e) [ ] raportul ATP/ADP înalt favorizează formarea oxaloacetatului

165. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor enzime:

a) [x] piruvat carboxilaza
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] lactat dehidrogenaza
e) [ ] fosfofructokinaza
 166. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat + H2O → fructozo-6-fosfat + H3PO4:
a) [ ] este o reacţie din glicogenoliză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este fructozo-1,6-difosfataza

167. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + H2O → glucoză + H3PO4:

a) [x] este o reacţie din glicogenoliză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfataza

168. Glucozo-6-fosfataza:
a) [x] este enzimă a glicogenolizei
b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei
c) [x] este o hidrolază
d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză
e) [ ] este activată de insulină

169. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:

a) [x] 2 molecule de piruvat
b) [x] 4 ATP
c) [x] 2 GTP
d) [ ] 6 H3PO4
e) [ ] 6 ADP

170. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:

a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilarea lor
b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale gluconeogenezei
c) [ ] insulina activează gluconeogeneza
d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol
din ţesutul adipos
e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza

171. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:

a) [x] glicerol kinaza
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [ ] piruvat carboxilaza
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza

172. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:

a) [ ] aspartataminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza

173. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite
b) [ ] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamare
c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentoze
d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în hexoze
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

174. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [x] sinteza pentozelor
b) [ ] generarea de NADH
c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2
e) [ ] formarea pirofosfatului

175. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+:

a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei
c) [ ] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat fosfataza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH

176. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă + NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2
e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2

177. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [x] 2 NADP+
d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat

178. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:

a) [x] ribulozo-5-fosfat
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH

179. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):

a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

180. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:

a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza

181. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):

a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [x] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

182. Fructozuria esenţială:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei
c) [x] are loc acumulare de fructoză
d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

183. Intoleranţa la fructoză:

a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei
b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei

c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfataza

d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză
e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice

184. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):

a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP
b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza

185. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:

a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza

186. Galactozemia:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea galactitolului în cristalin
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

187. Intoleranţa la galactoză:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei
c) [ ] se acumulează doar galactoză
d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal
e) [x] se manifestă clinic prin cataractă

188. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism

189. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic
b) [ ] amplificarea glicogenogenezei
c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului
d) [ ] maladia Addison
e) [x] hipercorticism

190. Hipoglicemia poate fi cauzată de:

a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic
b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei

191. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:

a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid

192. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:

a) [ ] inhibarea glucokinazei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei

193 Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] glicogenoliza
d) [x] sinteza lipidelor în ficat
e) [ ] gluconeogeneza

194. Insulina provoacă:

a) [x] activarea glicolizei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză
e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)

195. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei
b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [ ] activarea triglicerid lipazei
d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

196. Efectele insulinei:

a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
c) [ ] inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi
d) [ ] inhibă sinteza proteinelor
e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor

197. Reglarea hormonală a glicemiei:

a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza
b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza
c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza
d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza
e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei

198. Sinteza insulinei:

a) [x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivă
b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare
c) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin decarboxilare
d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentă
e) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare

199. Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):

a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat
b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP
c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4
d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP
e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4

200. Metabolismul:
a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei
b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energiei
c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică
d) [x] constă din două faze - catabolism şi anabolism
e) [ ] nu necesită energie

201. Funcţiile metabolismului constau în:

a) [x] producerea energiei chimice
b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, polizaharidelor, lipidelor, acizilor nucleici)
c) [x] transformarea substanţelor nutritive in precursori ai macromoleculelor celulare
d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni, amine biogene etc.)
e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte

202. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolism
d) [ ] catabolismul necesită energie
e) [x] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

203. Căile metabolice:

a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate
b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile
c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibile
d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimă
e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă

204. Catabolismul:
a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe simple
b) [ ] necesită energie
c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării

205. Anabolismul:
a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [x] necesită energie
c) [ ] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării

206. Căile catabolice şi anabolice:

a) [ ] coincid ca direcţie
b) [x] posedă reacţii şi enzime comune
c) [ ] sunt identice
d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare
e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului

207. Reglarea metabolismului:

a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului
c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile
d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice
e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

208. Bioenergetica:
a) [ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchise
b) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului
c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic
d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului
e) [x] ∆E = ∆G + T∆S

209. Energia liberă (∆G):

a) [x] este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului la temperatură şi presiune
constantă
0
b) [x] condiţiile standard sunt: t =25 C, concentraţia substraturilor - 1 mol, pH =7,0, presiunea 760
tori
c) [ ] dacă ∆G > 0 - reacţia este exergonică
d) [ ] dacă ∆G < 0 - reacţia este endergonică
e) [ ] dacă ∆G > 0 - produsele reacţiei au o energie liberă mai mică decât substanţele iniţiale

210. ATP-ul:
a) [ ] este unica nucleotidă macroergică
b) [ ] este o nucleotidă pirimidinică
c) [ ] este sursă de energie
d) [x] are două legături macroergice
e) [x] este intermediar energetic (transportă energia de la procesele exergonice la cele endergonice)

211. Variantele de hidroliză a ATP-lui:

a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol
b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol
c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

212. Energia ce se formează la hidroliza ATP-lui este determinată de:

a) [x] repulsia electrostatică
b) [x] gradul mic de stabilitate a ATP-lui
c) [x] prezenţa ionilor de Mg2+
d) [ ] prezenţa apei
e) [ ] scindarea legăturilor glicozidice

213. ATP-ul:
a) [ ] conţine trei legături macroergice

b) [ ] nu poate fi donator de grupări fosfat

c) [x] poate fi donator de grupări pirofosfat
d) [x] energia eliberată în procesele catabolice este utilizată pentru sinteza ATP-lui
e) [ ] energia eliberată la hidroliza ATP-lui este utilizată în reacţiile exergonice

214. Starea energetică a celulei:

a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])
b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])
c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-900
d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolice
e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice

215. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei
legături macroergice din ATP:
a) [ ] ADP
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] AMP
d) [ ] GMP
e) [x] fosfoenolpiruvat

216. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei
legături macroergice din ATP:
a) [x]
1,3-difosfoglicerat
b) [ ] acetil-CoA
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [ ] UDP-glucoza
e) [ ] fructozo-6-fosfat

217.Viteza proceselor metabolice:

a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+
b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici
c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+
d) [x] este influenţată de hormoni
e) [ ] nu depinde de conţinutul de ATP

218. Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:

a) [x] glicerol-3-fosfat
b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat
d) [x] glucozo-6-fosfat
e) [ ] GTP

219. ICare din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:

a) [ ] glucozo-1-fosfat
b) [x] pirofosfat
c) [x] fosfoenolpiruvat
d) [x] acetil-CoA
e) [ ] UDP-galactoza

220. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [ ] este localizat în citozol
b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 -
dihidrolipoil dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA
d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului

221. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului
b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
c) [x] activează în mitocondrii
d) [ ] conţine 2 coenzime
e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

222. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH
b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH
c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator

223. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH
b) [x] sarcina energetică mică activează enzimele complexului PDH
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDH
d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin sarcină energetică
e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare

224. Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:

a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+
b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2
c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + NADH+H+
d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2

225. Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat

dehidrogenaza:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12

226. Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat

dehidrogenaza:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina
 227. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

228. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD

229. Ciclul Krebs:

a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor organici
b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolism
c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2 molecule de CO2
d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobe
e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2

230. Ciclul Krebs:

a) [ ] furnizează echivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi
b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţionează în condiţii aerobe
d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule de CO2
e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării

231. Reacţia: Acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HS-CoA

a) [x] este prima reacţie din ciclul Krebs
b) [x] este o reacţie utilizată la transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol
c) [ ] este catalizata de citrat liaza
d) [x] reprezintă o condensare aldolică urmată de hidroliză
e) [ ] reacţia necesită ATP pentru energie

232. Citrat sintaza:

a) [ ] catalizează prima reacţie a ciclului ornitinic
b) [ ] este din clasa ligazelor
c) [x] este enzimă alosterică
d) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH
e) [x] este inhibată de acizii graşi

233. Reacţia: Citrat ↔ izocitrat:

a) [x] este o reacţie a ciclului Krebs
b) [x] cis-aconitatul este intermediar al reacţiei
c) [x] izomerizarea se realizează prin dehidratare, succedată de hidratare
d) [ ] este catalizată de enzima izocitrat dehidrogenaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa izomerazelor
234. Reacţia: Izocitrat + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + CO2 + NADH+H+
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
b) [ ] este catalizată de izoenzima aconitază
c) [ ] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială poate utiliza ca coenzimă şi NADP+
d) [ ] izocitrat dehidrogenaza citoplasmatică utilizează ca coenzimă doar NAD+
e) [x] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială este activată de ADP şi inhibată de NADH

235. Reacţia: alfa-cetoglutarat + NAD+ + HS-CoA → succinil-CoA + CO2 + NADH+H+

a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
b) [x] este catalizată de complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
c) [ ] reacţia nu se supune reglării
d) [ ] se petrece în citozol
e) [x] succinil-CoA este un compus macroergic

236. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:

a) [x] este activat de Ca2+
b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA
d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic
e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic

237. Reacţia: Succinil-CoA + GDP + H3PO4 ↔ succinat + GTP + HS-CoA:

a) [x] este o reacţie a ciclului Krebs
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
d) [x] este catalizată de enzima succinil-CoA sintetaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa liazelor

238. Reacţia: Succinat + FAD ↔ fumarat + FADH2:

a) [ ] decurge în citozol
b) [x] este catalizată de enzima succinat dehidrogenaza
c) [ ] enzima ce catalizează reacţia este o enzimă alosterică
d) [x] malonatul este inhibitor competitiv al enzimei
e) [ ] enzima este inhibată de AMP

239. Succinat dehidrogenaza:

a) [x] este o enzimă a ciclului Krebs
b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă
c) [ ] este inhibată de NADH
d) [x] este inhibată de malonat
e) [ ] este inhibată de fumarat

240. Reacţia: Fumarat + H2O ↔ L-malat:

a) [ ] este o reacţie de hidroliză
b) [x] este catalizată de enzima fumaraza
c) [ ] fumaraza poate utiliza ca substrat şi maleatul
d) [x] fumaraza este o enzimă stereospecifică
e) [ ] malatul este inhibitor alosteric al enzimei
 241. Reacţia: Malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+:
a) [ ] este catalizată de enzima malat reductaza
b) [x] este o reacţie utilizată în sistema-navetă malat-aspartat
c) [x] este o reacţie din ciclul Krebs
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este reglatoare
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de citrat

242. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:

a) [x] citrat sintaza
b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza

243. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul Krebs:

a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat
b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA
c) [x] succinil-CoA → succinat
d) [ ] succinat → fumarat
e) [ ] fumarat → malat

244. Reglarea ciclului Krebs:

a) [ ] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ADP-lui
b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza
e) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

245. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12

246. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina

247. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+
 248. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD

249. Reacţiile anaplerotice:

a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs
b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs
c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs
d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP
e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH

250. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4:

a) [x] este o reacţie anaplerotică
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este catalizată de piruvat carboxilaza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
e) [x] enzima are ca grupare prostetică biotina

251. Reacţia: Fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP ↔ oxaloacetat + GTP:

a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] este o reacţie anaplerotică
c) [x] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [ ] este catalizată de enzima piruvat kinaza
e) [x] este o reacţie reglatoare din gluconeogeneză

252. Selectaţi reacţiile anaplerotice:

a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP
e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4

253. Oxidarea biologică:

a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în organismele vii
b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apei
d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente
e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente

254. NAD+:
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida
c) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvent
e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē
 255. FAD:
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în FAD este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în FAD este riboflavina
c) [ ] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
d) [ ] un H+ al substratului se transferă pe FAD, altul trece în solvent
e) [x] adiţionează 2H+ şi 2ē

256. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [ ] succinat DH
b) [x] glutamat DH
c) [x] izocitrat DH
d) [x] alcool DH
e) [ ] acil-CoA-DH

257. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [x] lactat DH
b) [x] malat-DH
c) [ ] acil-CoA DH
d) [x] beta-hidroxibutirat DH
e) [ ] succinat DH

258. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:

a) [x] succinat DH
b) [ ] glutamat DH
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
d) [x] glicerol-3-fosfat DH
e) [ ] acil-CoA-DH

259. Lanţul respirator (LR):

a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere
d) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2
e) [ ] produsul final al LR este H2O2

260. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):

a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē
b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+
d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar H+

261. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:

a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē
b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē
c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē
d) [x] citocromii transferă doar elecroni
e) [ ] un citocrom transferă doi electroni
 262. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul respirator:
a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē
b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-
redox de a adiţiona ē
c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox
de a ceda ē
d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo
e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo

263. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:

a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză
d) [ ] decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza
e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza

264. Fosforilarea oxidativă:

a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)
b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR
c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare
d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V
e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui

265. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):

a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependente
b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependente
c) [x] conţine FMN
d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) [ ] conţine FAD

266. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza):

a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat
b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte
substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)
c) [ ] conţine NAD+
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

267. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):

a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ reductaza)
b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ reductaza)
c) [x] conţine citocromii b şi c1
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

268. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):

a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-
b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa
c) [ ] conţine citocromii b şi c1
d) [x] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine ioni de cupru

269. Citocromii:
a) [x] reprezintă hemoproteine
b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator
c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+
d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă
e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē

270. Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus intermediar
macroergic
b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază
c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei interne
mitocondriale
d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa externă -
pozitiv
e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru protoni

271. Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din matricea mitocondrială în spaţiul
intermembranar
b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul F0 al ATP-sintazei
c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială
d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-lui
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni

272. ATP-sintaza:
a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială
b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1
c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială
d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar
e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei

273. ATP-sintaza:
a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat
b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă
c) [x] este inhibată de oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin
lanţul respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator

274. Inhibiţia lanţului respirator (LR):

a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonă
b) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina A
c) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO
d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui
e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi

275. Agenţii decuplanţi:

a) [ ] inhibă ATP-sintaza
b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator
c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea mitocondrială
d) [x] sunt substanţe liposolubile
e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē

276. Agenţii decuplanţi:

a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui
b) [x] măresc termogeneza
c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator
d) [ ] activează hidroliza ATP-lui
e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar

277. Selectaţi agenţii decuplanţi:

a) [ ] rotenona
b) [ ] oligomicina
c) [x] 2,4-dinitrofenolul
d) [ ] monooxidul de carbon
e) [x] acizii graşi

278. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:

a) [ ] monooxidul de carbon
b) [x] oligomicina
c) [ ] tiroxina
d) [ ] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul

279. Câtul de fosforilare (P/O):

a) [x] reprezintă raportul dintre numărul de molecule de ATP formate şi numărul de atomi de oxigen
utilizaţi în lanţul respirator
b) [ ] pentru oxidarea glicerol-3-fosfatului P/O este 3/1
c) [x] pentru oxidarea succinatului P/O este 2/1
d) [ ] pentru oxidarea piruvatului P/O este 2/1
e) [ ] pentru oxidarea acidului ascorbic P/O este 2/1

280. Produsele finale ale lanţului respirator:

a) [ ] H2O2
b) [x] H2O
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului succinat-CoQ
reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului NADH-CoQ
reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului CoQH2-citocrom
c reductaza)

281. Decuplarea fosforilării oxidative:

a) [x] este un proces adaptiv la frig
b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare
c) [ ] este prezentă în hipotiroidie
d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb
e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP

282. Ţesutul adipos brun:

a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui
b) [x] este ţesut specializat în termogeneză
c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi
d) [ ] conţine puţine mitocondrii
e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)

283. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă mitocondrială:

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial

284. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:

a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [ ] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial

285. Sistema-navetă glicerol-fosfat:

a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din mitocondrie în citozol
b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială
d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+
e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
FADH2

286. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în citozol):

a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+
c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+

287. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în matricea mitocondrială):

a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+
 288. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă mitocondrială:
a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru NAD+ şi NADH
b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă
glicerol-fosfat
c) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă
malat-aspartat
d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către citrat
e) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către carnitină

289. Oxidarea microzomială:

a) [ ] are loc în mitocondrie
b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic
c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici
d) [x] este catalizată de monooxigenaze
e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui

290. Oxidarea microzomială:

a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2O
b) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2
c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul P450 ,flavoproteine
d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor
e) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici

291. Citocromul P450:

a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO
b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi
c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau NADPH
d) [ ] este component al lanţului respirator
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

Acizii nucleici

292. Bazele azotate majore în componenţa DNA sunt:

a) [ ] 5 - metilcitozina
b) [x] citozina
c) [ ] 2 - metiladenina
d) [x] guanina
e) [x] timina

293. Bazele azotate majore în componența DNA sunt:

a) [x] adenina
b) [ ] 1-metilguanina
c) [ ] dihidrouracilul
d) [ ] hipoxantina
e) [ ] xantina
 294. Selectați bazele azotate majore din componența ARN sunti:
a) [ ] 5 - metilcitozina
b) [x] adenina
c) [ ] 2 - metiladenina
d) [x] guanina
e) [x] uracilul

295. Componentele structurale ale DNA-ului sunt:

a) [ ] dihidrouracilul
b) [ ] riboza
c) [x] acidul fosforic
d) [x] adenina
e) [ ] uracilul

296. Componentele structurale ale RNA-ului sunt:

a) [ ] timina
b) [x] citozina
c) [x] adenina
d) [x] guanina
e) [ ] ribuloza

297. În acizii nucleici nu există următoarele tipuri de legături chimice:

a) [x] peptidică
b) [ ] 3',5'-fosfodiesterică
c) [ ] N-glicozidică
d) [ ] interacțiune hidrofobă
e) [ ] de hidrogen

298. Pentru DNA sunt corecte afirmaţiile

a) [ ] este un poliribonucleotid
b) [ ] conține AMP, CMP, UMP, GMP
c) [x] la capatul 5' se află 3 resturi de fosfat
d) [x] mononucleotidele sunt legate prin legături 3',5'-fosfodiesterice
e) [ ] monomerii se leagă prin legături N-glшcozidice

299. Adenozina:
a) [ ] este o nucleotidă
b) [ ] conţine legătura glicozidică N1 - C'1
c) [x] este componentă a ATP-lui
d) [ ] conține dezoxiriboză
e) [ ] conţine o bază azotată pirimidinică

300. Сitidină:
a) [ ] este o dezoxiribonucleotidă
b) [ ] conţine legătura glicozidică N9-C'1
c) [x] este o ribonucleozidă
d) [ ] conţine acid fosforic
e) [ ] conţine o bază azotată purină
 301.Timidina:
a) [x] este un dezoxiribonucleozidă
b) [ ] este prezentă în RNA
c) [ ] este o ribonucleotidă
d) [ ] conţine o bază azotată purinică
e) [ ] conţine legătura glicozidică N9-C'1

302. Uridina:
a) [ ] este o ribonucleotidă
b) [ ] se conţine în DNA
c) [x] conţine o bază azotată pirimidinică
d) [ ] conţine o legătură 3',5'-fosfodiesterică
e) [ ] conţine legătura glicozidică N9-C'1

303.Dezoxicitidina:
a) [ ] este o nucleotidă
b) [ ] este componentă a RNA
c) [ ] conţine acid fosforic
d) [ ] conţine o legătură 3',5'-fosfodiesterică
e) [x] conţine legătura glicozidică N1-C'1

304. Acidul adenilic:

a) [x] este constituit din adenină, riboză şi acid fosforic
b) [x] este o nucleozidă
c) [ ] conţine legătura glicozidică N1-C'1
d) [x] este AMP-ul
e) [ ] este AMP-ul ciclic

305. Numărul legăturilor de hidrogen din DNA dublu catenar cu secvenţa T - C - G - A - G

-G

A - G - C - T - C -C este:

a) [ ] 10
b) [ ] 11
c) [x] 16
d) [ ] 13
e) [ ] 17

306. Referitor la structura secundară a DNA sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este bicatenară
b) [ ] catenele sunt paralele
c) [x] bazele azotate ocupă interiorul dublului helix
d) [ ] bazele azotate complementare se leagă între ele prin legături covalente
e) [ ] o spiră conţine 3,6 perechi de nucleotide
307. Referitor la structura secundară a DNA sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] dublul helix este alcătuit din două catene polipeptidice antiparalele
b) [x] bazele azotate complementare se leagă între ele prin legături de hidrogen
c) [ ] catenele antiparalele sunt identice după componenţa nucleotidică
d) [ ] catenele antiparalele sunt identice după secvenţa nucleotidică
e) [x] planurile bazelor azotate sunt orientate perpendicular pe axul helixului

308. Referitor la DNA sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] toate tipurile de DNA sunt orientate spre stânga
b) [x] forma clasică B conţine 10 perechi de nucleotide la o spiră
c) [ ] forma A conţine 3,6 perechi de nucleotide la o spiră
d) [ ] forma Z conţine 12 perechi de nucleotide şi e orientată spre dreapta
e) [ ] în toate tipurile de DNA raportul G+C/A+T=1

309. Afirmaţii corecte referitoare la DNA (legile complementarităţii):

a) [ ] la aceeaşi specie DNA din diferite ţesuturi are o compoziţie nucleotidică diferită
b) [x] componenţa nucleotidică a DNA la specii distincte este diferită
c) [ ] compoziţia nucleotidică a DNA la aceeaşi specie depinde de vârstă, raţia alimentară, condiţiile
mediului ambiant
d) [ ] în toate tipurile de ADN, A=G si T=C
e) [x] în toate tipurile de ADN, A=T şi G=C

310. Afirmaţii corecte referitoare la nucleozomi:

a) [x] reprezintă unitatea structurală a cromatinei
b) [x] reprezintă octamere histonice înfăşurate cu DNA
c) [ ] reprezintă nivelul superior de organizare a materialului cromozomial
d) [ ] între DNA şi histone se stabilesc legături covalente
e) [ ] conţin histona H1

311. Histonele:
a) [ ] sunt proteine bogate în Asp şi Glu
b) [x] formele fosforilate favorizează transcripţia
c) [ ] sunt componente structurale ale ribozomului
d) [ ] se leagă covalent cu DNA
e) [x] sunt proteine bazice

312. Afirmaţii corecte referitoare la RNA:

a) [ ] este preponderent bicatenar
b) [ ] compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţii
c) [ ] cantitatea de RNA în celulă este constantă
d) [ ] se conţine doar în nucleu şi mitocondrii
e) [x] conţine uracil, citozină, adenină şi guanină

313. Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este implicat în activarea aminoacizilor
b) [ ] este copia exactă a catenei codificatoare de DNA
c) [ ] la capătul 5'conţine o secvenţă poliadenilică
d) [x] serveşte matriţă pentru sinteza proteinelor
e) [ ] este parte componentă a ribozomilor

314. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt:

a) [x] transportă aminoacizii la sediul sintezei proteinelor
b) [x] aminoacidul se leagă la capătul 3'-OH al RNAt
c) [ ] bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide identic codonului de pe RNAm
d) [ ] aceeaşi moleculă de RNAt poate transporta mai mulţi aminoacizi
e) [ ] conţin doar baze azotate majore

315. Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:

a) [ ] sunt macromolecule bicatenare
b) [ ] servesc matriţă pentru sinteza proteinelor
c) [ ] se conţin doar în nucleu
d) [x] sunt componente structurale ale ribozomilor
e) [ ] reprezintă o conformaţie în „foaie de trifoi"

316. Structura şi funcţile ribozomilor:

a) [x] ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi
b) [ ] reprezintă sediul de biosinteză a RNAm
c) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente
d) [ ] constau din RNAr şi proteine histonice
e) [x] conţin RNAm

317. Replicarea DNA:

a) [x] este bazată pe principiul complementarităţii
b) [x] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNA
c) [ ] decurge fără desfacerea dublului helix de DNA
d) [ ] este un proces conservativ
e) [ ] nu necesită energie

318. Biosinteza DNA necesită:

a) [ ] participarea nucleozid-monofosfaţilor
b) [ ] prezenţa DNA monocatenar
c) [x] participarea complexului de enzime - DNA-replicaza
d) [ ] prezenţa ribonucleozid-difosfaţilor
e) [x] prezenţa dezoxibonucleozid-trifosfaţilor

319. Referitor la replicare sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] sediul replicării este nucleul
b) [ ] sinteza catenelor de DNA are loc în direcţia 3' 5'
c) [ ] ambele catene se sintetizează discontinuu
d) [x] forţa motrice a procesului este hidroliza pirofosfatului
e) [x] angajează simultan întregul cromozom

320. Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:

a) [x] DNA-polimerazele I, II, III
b) [x] helicaza
c) [ ] transaminazele
d) [ ] RNA-polimeraza RNA-dependentă
e) [ ] dehidrogenazele

321. Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:

a) [ ] RNA-polimerazele I, II, III
b) [ ] transpeptidaza
c) [x] topoizomerazele
d) [x] RNA-polimeraza DNA-dependentă
e) [x] DNA-ligaza

322. Fragmentele Okazaki:

a) [ ] sunt regiuni de DNA ce nu conţin informaţie genetică
b) [ ] se sintetizează în direcţia 3' 5'
c) [ ] se formează la sinteza catenei de DNA lider
d) [ ] sunt sintetizate de DNA-polimeraza II
e) [x] sunt unite de DNA-ligaze

323. DNA-polimerazele (III):

a) [ ] nu necesită matriţă
b) [ ] nu necesită primer
c) [ ] utilizează ca substraturi nucleozid-difosfaţii
d) [x] posedă activitate 3' 5'-exonucleazică
e) [x] are activitate 5' 3'-polimerazică

324. DNA-polimerazele (I):

a) [x] îndepărtează primerii prin activitatea sa 5'→3'-exonucleazică
b) [x] adaugă dezoxiribonucleotide prin activitatea sa 5'→3'-polimerazică
c) [ ] sintetizează catena lider şi catena întârziată de DNA
d) [ ] nu necesită energie
e) [x] participă la repararea DNA

325. Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] angajează simultan întregul cromozom
b) [x] este un proces asimetric
c) [ ] are loc în citoplasmă
d) [x] în calitate de matriţă serveşte catena anticodogenă
e) [ ] RNA este sintetizat în direcţia 3'→5

326. Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:

a) [ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt ribonucleozid-difosfaţii
b) [x] are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza RNA-dependentă
c) [x] este un proces procesiv
d) [x] forţa motrice a transcrierii e hidroliza pirofosfatului
e) [ ] la transcriere participă şi dezoxiribonucleotidele

327. RNA polimerazele:

a) [ ] nu necesită matriţă
b) [ ] necesită primer
c) [ ] utilizează ca substraturi ribonucleozid-monofosfaţii
d) [ ] posedă activitate 3' 5'-exonucleazică
e) [x] au activitate 5' 3'-polimerazică

328. Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:

a) [ ] ambele procese necesită primer
b) [x] decurg în nucleu
c) [x] ca substraturi se utilizează nucleozid-trifosfaţii
d) [ ] ambele procese angajează simultan întregul cromozom
e) [ ] sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5'

329. Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul RNAm) includ:

a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki
b) [x] adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-guanozinei
c) [x] poliadenilarea capătului 3' al RNAm
d) [x] excizia intronilor şi legarea capetelor intronilor (splising-ul)
e) [ ] înlăturarea dimerului de timină

330. Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul RNAt) includ:

a) [x] adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei nucleotidice CCA
b) [ ] ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-guanozinei
c) [ ] poliadenilarea capătului 5' al RNAt
d) [x] modificări covalente ale bazelor azotate (formarea bazelor azotate minore)
e) [ ] înlăturarea primer-ului

331. RNA-polimeraza RNA-dependentă:

a) [ ] posedă activitate 3' 5'-polimerazică
b) [x] participă la replicarea RNA
c) [ ] este o reverstranscriptază
d) [x] este prezentă doar la RNA-virusuri
e) [ ] utilizează ca matriţă RNA a celulei-gazdă

332. DNA-polimeraza-RNA-dependentă:
a) [x] este numită şi reverstranscriptază
b) [ ] posedă activitate 3' 5'-polimerazică
c) [ ] participă la replicarea RNA
d) [x] se utilizează în ingineria genetică pentru sinteza unor gene
e) [x] permite includerea informaţiei virale în genomul uman

333.Repararea DNA necesită următoarele enzime:

a) [x] DNA-polimeraza I
b) [ ] RNA polimeraza DNA-dependentă
c) [x] endonucleaze specifice
d) [x] DNA-ligaza
e) [ ] telomeraza
334. Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este singlet
b) [ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3' 5'
c) [ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni
d) [x] codul este degenerat
e) [ ] un codon specifică mai mulţi aminoacizi

335. În legatură cu codul genetic sunt corecte afirmațiile:

a) [ ] conține 3 codoni de inițiere
b) [x] unii aminoacizi sunt specificați de mai mulți codoni
c) [ ] conține un singur codon de terminare
d) [x] codul este colinear
e) [ ] codul are semne de punctuație

336.Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:

a) [x] modificarea chimică a unor baze azotate din DNA
b) [ ] modificarea covalentă a RNA
c) [x] tranziţie şi transversie
d) [x] deleţie de nucleotide
e) [x] inserţie de nucleotide

337. Mutaţiile prin transversie:

a) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică
b) [x] pot conduce la modificări ale structiurii şi funcţiei proteinei codificate
c) [x] pot determina formarea unui codon-stop
d) [ ] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţiei
e) [x] pot conduce la formarea codonilor sinonimi

338. Mutaţiile prin deleţie:

a) [x] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţia
b) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică
c) [ ] nu afectează structura şi funcţia proteinei codificate
d) [x] pot conduce la formarea codonilor-stop
e) [x] pot cauza maladii ereditare

339. Aminoacil-RNAt-sintetazele:
a) [ ] participă la formarea legăturilor peptidice
b) [x] posedă specificitate faţă de ARNt şi aminoacid
c) [x] are capacitatea de autocontrol
d) [ ] nu necesită ATP
e) [x] catalizează reacţia de activare a aminoacizilor

340. Activarea aminoacizilor:

a) [x] are loc în citoplasmă
b) [ ] constă în legarea aminoacidului la ARNm
c) [x] necesită energia a 2 legături macroergice
d) [ ] are loc fără participarea enzimelor
e) [ ] necesită GTP
 341. Iniţierea sintezei proteinelor necesită:
a) [x] subunitatea mică şi mare a ribozomului
b) [x] RNAm
c) [ ] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii Tu, Ts, G
e) [ ] ATP

342. Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor constă din:

a) [x] ribozomul integral
b) [ ] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul A
c) [x] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul P
d) [x] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P
e) [ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3

343. Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:

a) [x] complexul de initiere
b) [ ] aminoacil-RNAt-sintetaza
c) [x] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3
e) [ ] ATP

344. Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se caracterizează prin:

a) [x] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A
b) [ ] legarea fmet-RNAtfmet în locusul P
c) [ ] legarea aminoacidului la RNAt
d) [x] formarea legăturii peptidice între aminoacizi
e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm

345. În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:

a) [x] înlăturarea RNAt din locusul P
b) [x] hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt
c) [x] disocierea ribozomului în subunităţi
d) [ ] transpeptidarea
e) [ ] translocarea

346.Modificările posttranslaţionale includ:

a) [ ] formarea prolinei din hidroxiprolină
b) [ ] excizia intronilor
c) [x] fosforilarea unor proteine
d) [x] metilarea lizinei, argininei
e) [x] formarea punţilor disulfidice

347. Modificările posttranslaţionale includ:

a) [ ] poliadenilarea
b) [ ] „cap"-area
c) [ ] transversia
d) [ ] tranziţia
e) [x] carboxilarea glutamatului
 348. Inducţia enzimatică (reglarea lac-operonului):
a) [x] necesită prezenţa represorului
b) [ ] necesită prezenţa corepresorului
c) [x] e caracteristică pentru căile catabolice
d) [ ] în calitate de inductor serveşte produsul final al căii metabolice
e) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive

349. Represia enzimatică:

a) [x] necesită prezenţa represorului
b) [ ] necesită prezenţa inductorului
c) [ ] e caracteristică pentru căile catabolice
d) [ ] în calitate de corepresor serveşte substratul căii metabolice
e) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive

350. La reglarea expresiei genelor la om participă:

a) [ ] catecolaminele
b) [ ] glucagonul
c) [x] cortizolul
d) [x] calcitriolul
e) [x] retinolul

351. Telomeraza prezintă:

a) [ ] o ribonucleotidă
b) [x] o ribonucleoproteină
c) [x] enzima ce alungeşte capetele cromozomilor
d) [ ] enzimă ce utilizează ca substraturi ribonucleotide
e) [x] o transcriptază ce foloseşte ca matriţă RNA

Metabolismul Lipidelor:

352. Lipidele sunt:

a) [ ] substanţe organice solubile în apă
b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă
c) [x] substanţe organice solubile în solvenţi organici
d) [ ] omogene după structură
e) [x] substanţe organice insolubile în apă

353. Funcţiile lipidelor:

a) [x] energetică
b) [x] izolatoare
c) [ ] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] contractilă

354. Clasificarea structurală a lipidelor:

a) [ ] protoplasmatice
b) [ ] de rezervă
c) [x] saponifiabile
d) [ ] neutre
e) [x] nesaponifiabile

355. După rolul biologic lipidele se clasifică în:

a) [x] structurale
b) [x] de rezervă
c) [ ] saponifiabile
d) [ ] neutre
e) [ ] nesaponifiabile

356. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:

a) [x] amfifile
b) [ ] esenţiale
c) [ ] saponifiabile
d) [x] neutre
e) [ ] nesaponifiabile

357. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi:

a) [ ] caprinic
b) [ ] caproic
c) [x] oleic
d) [x] palmitic
e) [x] stearic

358. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:

a) [ ] lignoсeric
b) [ ] oleic
c) [ ] palmitoleic
d) [x] linolenic
e) [x] linoleic

359. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
a) [ ] stearic (С18)
b) [x] arahidonic (С20:4)
c) [ ] nervonic (С24:1)
d) [ ] palmitic (С16)
e) [ ] oleic (С18:1)

360. A1 Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
a) [ ] lignoceric(C24)
b) [ ] miristic (C14)
c) [x] butiric (C4)
d) [ ] caprilic (C8)
e) [ ] lauric (C12)

361. Acilglicerolii:
a) [ ] sunt constituenţi ai membranelor biologice
b) [x] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c) [x] reprezintă o formă de stocare a energiei
d) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dizolvă în ea
e) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

362 Glicerofosfolipidele:
a) [ ] sunt insolubile în solvenţi organici
b) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei
e) [x] sunt componentele membranelor biologice

363. Lecitinele şi cefalinele:

a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
b) [x] sunt lipide structurale
c) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei
d) [ ] sunt grasimi neutre
e) [ ] au rol energetic

364. Fosfatidilcolina:
a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă
c) [ ] se mai numesc şi cefaline
d) [x] rol structural - constituienţi a membranelor biologice
e) [x] rezultă prin metilarea fosfatidiletanolaminelor

365. Fosfatidiletanolamina:
a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei
b) [ ] conţine sfingozina
c) [ ] conţine ceramida
d) [ ] se mai numeşte şi lecitină
e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

366. Fosfatidilcolina şi fosfatidiletanolamina:

a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor
b) [x] sunt componenţii principali ai membranelor celulare
c) [ ] reprezintă o rezervă de energie
d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică

367. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?

a) [ ] lecitinele
b) [ ] cefalinele
c) [x] fosfatidilserina
d) [ ] trigliceridele
e) [ ] cerebrozidele

368. Sfingomielinele conţin:

a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic
b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
c) [ ] polialcool ciclic, ceramida
d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină
e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol

369. Sfingozina:
a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat
b) [x] e component al sfingomielinei
c) [x] este constituent al glicolipidelor
d) [ ] este baza structurală a glicerofosfolipidelor
e) [ ] nu intră în structura ceramidei

370. Cerebrozidele:
a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creierului
b) [ ] nu conţine sfingozină
c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucoza
d) [ ] conţin oligozaharide
e) [x] din ele se formează sulfatidele

371. Gangliozidele:
a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol
b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucoză
d) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactoză
e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor

372. Glicolipidele:
a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharide
b) [ ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sulfuric
c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide
d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
e) [ ] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic

373. Colesterolul:
a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului
b) [x] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3
c) [x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5
d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3
e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil

374. Acizii biliari:

a) [x] se sintetizează din colesterol
b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina
d) [x] sunt compuşi polari
e) [x] participă la emulsionarea grăsimilor

375. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului
b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

376. Proprietătile principale ale membranei:

a) [ ] simetria
b) [x] fluiditatea
c) [x] asimetria
d) [ ] imobilitatea componentelor
e) [ ] monostratul lipidic

377. Proteinele membranelor biologice:

a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale
b) [x] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare
c) [ ] posedă numai capacitate de mişcare laterală
d) [x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară,
antigenică
e) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

378. Glucidele membranelor biologice sunt:

a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasma
b) [x] fixate covalent de lipide sau proteine
c) [ ] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidice
d) [ ] responsabile de permeabilitatea membranei
e) [x] responsabile de comunicarea intercelulară

379. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:

a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi esenţiali
b) [x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor
e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

380. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:

a) [ ] are loc în stomac
b) [x] are loc în duoden
c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric
e) [x] se digeră doar lipidele emulsionate

381 Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:

a) [x] lipazele pancreatice şi intestinale
b) [ ] lipoproteinlipaza
c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] colesterolesteraza

382. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:

a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele
b) [x] colesterolesteraza scindează colesterolul esterificat
c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina
d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi
e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .

383.Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:

a) [x] 2-monogliceridelor
b) [x] acidului fosforic
c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă scurtă
d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă
e) [ ] bazelor azotate

384. Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-intestinal:

a) [x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă
b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ
c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară
d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată
e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv

385. Referitor la micelele lipidice sunt corecte afirmatiile:

a) [ ] se absorb numai în duoden
b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi colesterol
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului
d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă scurtă
e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor

386. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:

a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta
b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
d) [ ] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

387. Chilomicronii:
a) [ ] se sintetizează în ficat
b) [ ] se secretă din intestin direct în sînge
c) [x] apoproteina de bază este apo B48
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul
e) [x] transportă trigliceridele exogene

388. Catabolismul chilomicronilor:

a) [x] resturile chilomicronice se supun hidrolizei în hepatocite
b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB
c) [x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
d) [x] lipoproteinlipaza este activată de insulină
e) [ ] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

389. VLDL:
a) [x] apoproteina principală este apoB100
b) [ ] transportă trigliceridele exogene
c) [ ] sunt sintetizate în enterocitele intestinale
d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide
e) [ ] au rol antiaterogen

390 Catabolismul VLDL:

a) [x] sunt degradate de lipoproteinlipază
b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL
c) [ ] insulina inhibă catabolismul VLDL
d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol
e) [ ] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază

391. LDL :
a) [x] contin apoB100
b) [ ] procentul colesterolului este foarte mic
c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni
d) [ ] se sintetizează în enterocite
e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi

392. HDL:
a) [x] sunt sintetizate si secretate de hepatocite şi enterocite
b) [x] transportă colesterolul de la ţesuturi spre ficat
c) [ ] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice
d) [ ] sunt lipoproteine proaterogene
e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt

393. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP
b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PPi
d) [ ] AG + ATP + HSCoA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P
e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P

394. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
b) [ ] se petrece în mitocondrii
c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază
d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
e) [ ] activarea este o reacţie reversibilă

395. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-
oxidării:
a) [ ] necesită energie
b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
e) [ ] AG sunt transportaţi de malic enzimă

396. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a) [x] se desfăsoară în matricea mitocondriilor
b) [ ] se oxidează AG liberi
c) [ ] se desfăsoară în citotozol
d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA
e) [ ] malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

397. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii.

Ordinea lor corectă este:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

398.Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
b) [ ] are loc hidratarea substratului
c) [ ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă
d) [x] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă
e) [ ] are loc dehidratarea substratului

399. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi)

sunt:
a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
b) [x] trans-enoil-CoA + FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
e) [ ] trans-enoil-CoA + NADH + H+

400. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] este o dehidrogenare
c) [x] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
d) [ ] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
e) [x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

401. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] enoil-CoA + H2O
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
e) [ ] cetoacil-CoA

402. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:

a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
 403. A1 Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:
a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H +
tioesteraza

404. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:

a) [ ] hidroliza beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrolaza
b) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrataza
c) [ ] dehidratara beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA dehidrataza
d) [x] scindarea beta-cetoacil-CoA tiolaza
e) [ ] oxidarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA oxidaza

405. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:
a) [x] se oxidează
b) [ ] se reduc
c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon
d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon
e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA

406. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP
(3) se formează la oxidarea completă a acidului palmitic (C16):
a) [ ] 6 8 131
b) [ ] 6 7 114
c) [x] 7 8 130
d) [ ] 5 6 121
e) [ ] 8 9 143

407. Utilizarea acetil-CoA:

a) [x] se oxidează în ciclul Krebs
b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
d) [ ] se include în gluconeogeneză
e) [x] se utilizează în cetogeneză

408. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:

a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei
b) [ ] prezenţa trano moleculă de FAD suplimentară
c) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentară
d) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară
e) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

409. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a) [ ] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculă de butiril-CoA şi una de acetil-CoA
b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+
e) [x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

410. Corpii cetonici sunt următorii compuşi:

a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

411 Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este un corp cetonic
b) [x] compusul reprezintă acidul acetoacetic
c) [ ] se utilizează în ficat
d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat

412. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:

a) [x] sinteza corpilor cetonici
b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [ ] beta-oxidare
d) [x] sinteza colesterolului
e) [ ] sinteza glucozei

413. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat
b) [x] sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursă de energie
c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului
d) [ ] pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoză

414. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici
b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependent
d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup

415. Cetonemia:
a) [x] poate apărea în inaniţie
b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă în lipide
c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide
d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat
e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

416. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetona
b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat
c) [ ] se sintetizează din malonil-CoA
d) [ ] sinteza lui are loc in citozol
e) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat

417. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare - cu HSCoA
c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză - NADPH
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu

418. Biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] are loc în mitocondrii
b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complex polienzimatic
c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH
e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH

419. Biosinteza acizilor graşi:

a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP
b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

420. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din
mitocondrie în citozol (2):
a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
d) [ ] acetil-CoA aspartat
e) [x] acetil-CoA citrat

421. A3 Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

a) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
c) [ ] pentru transport se utilizează GTP
d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi (malic enzima)
e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza

422. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza

acizilor graşi):
a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza
c) [x] enzima malică
d) [ ] succinat dehidrogenaza
e) [ ] fumaraza

423. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):

a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6
c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
d) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B1
e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP

424. Sintaza acizilor graşi:

a) [x] este un complex multienzimatic
b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
d) [ ] reprezintă un tetramer enzimatic
e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă intermediarii biosintezei

425. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a

sintezei acizilor graşi):
a) [ ] ATP ADP
b) [ ] AMP ATP
c) [ ] malonat AMP
d) [ ] acetoacetat citrat
e) [x] citrat palmitoil-CoA

426.Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi servește NADPH generat în:
a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici
b) [ ] glicoliză
c) [x] reacţia catalizată de enzima malică
d) [ ] oxidarea acidului glucuronic
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei

427. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:

a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP
b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea -SH a cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATP
d) [x] reacţiile sunt catalizate de acetiltransacilaza şi maloniltransacilaza
e) [ ] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

428. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] este reacţia de condensare a acetilului cu malonilul
b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi
c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2
d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza
e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza

429 Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH

430. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor
graşi):
a) [ ] enoil-ACP hidrataza
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza
c) [ ] enoil-ACP ehidrogenaza
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza
e) [x] enoil-ACP reductaza
butiril-ACP + FAD
acetoacetil-ACP + FADH2
hidroxibutiril-ACP + NADP+
cetoacil-ACP + NADPH
acil-ACP + NADP+

431. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:
a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP
b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH
c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP
d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon
e) [ ] utilizează 2 molecule de FAD

432. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:

a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
b) [ ] 7 acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
c) [ ] 8 acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2
d) [ ] 8 acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-CoA + 14 NADPH + 14H+ + 7 malonil-CoA

433. Biosinteza triacilglicerolilor:

a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
b) [ ] se intensifică în inaniţie
c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
d) [x] este activată de insulină
e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată

434. Glicerol-3-fosfatul se formează:

a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza
b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
e) [ ] în ţesutul adipos - se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

435. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic:

a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în triglicerid
b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină
c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid
d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerol
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina

436. Intermediarul comun în sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:

a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] CDP-diglicerid
e) [ ] acidul fosforic

437. Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:

a) [ ] serina
b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
d) [ ] S-adenozilhomocisteina
e) [ ] tetrahidrofolatul

438. Sinteza fosfogliceridelor:

a) [x] se poate realiza de novo
b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-ul
d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

439. Sinteza de novo a fosfogliceridelor:

a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
b) [ ] serina se activează, formând CDP-serină
c) [ ] CDP-serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
d) [x] acidul fosfatidic se activează, formând CDP-diglicerid
e) [x] CDP-digliceridul interacţionează cu serina, formând fosfatidilserină

440. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) [x] enzima este o decarboxilază
e) [ ] enzima este o carboxilază

441. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei
b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei
c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei
d) [ ] ca cofactor serveşte derivatul vitaminei B6
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina

442. Fosfatidilinozitolii:
a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile
b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi diacilgliceroli
c) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi triacilgliceroli
d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat
e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat

443. Biosinteza colesterolului:

a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesită NADPH
c) [x] substrat serveşte acetil-CoA
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol

444. Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:

a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)
c) [ ] ciclizarea scualenului
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

445. Reglarea biosintezei colesterolului:

a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza
c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic
d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei
e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei

446. Ateroscleroza:
a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesterolului
b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage
c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene
d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene
e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza

447. Obezitatea:
a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adipos
b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II
e) [ ] este prezentă în hipertiroidie

448. Precursorul eicosanoizilor:

a) [ ] acidul arahic
b) [x] acidul arahidonic
c) [ ] acidul linolenic
d) [ ] acidul fosfatidic
e) [ ] acidul behenic

449. La eicosanoizi se referă:

a) [x] tromboxanii
b) [ ] endotelinele
c) [ ] endorfinele
d) [x] prostaciclinele
e) [x] leucotrienele

450. Vitaminele liposolubile:

a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic
b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
c) [ ] nu se depozitează în organismul uman
d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular
e) [x] sunt derivaţi ai izoprenului

451. Vitamina A:
a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei
d) [x] are acţiune antioxidantă
e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular

452. Vitamina E:
a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [x] favorizează fertilitatea
d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos

453. Vitamina K:
a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K
c) [x] posedă acţiune antihemoragică
d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă
e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII,
IX şi X

454. Vitamina D:
a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman
b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală
c) [ ] este derivat al glicerolului
d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală

455. Metabolismul vitaminei D:

a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor ultraviolete
b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
c) [x] forma activă este calcitriolul
d) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea colesterolului
e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii tiroidieni

456. Calcitriolul:
a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestin
e) [ ] acţionează prin AMPc

Metabolismul proteinelor:
457. Funcţiile biologice ale proteinelor:
a) [ ] coenzimatică
b) [x] catalitică
c) [x] plastică
d) [x] de transport
e) [x] imunologică

458. Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [x] antigenică
b) [ ] genetică
c) [x] contractilă
d) [x] energetică
e) [x] reglatoare

459. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:

a) [ ] alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) [ ] serină

460. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:

a) [ ] asparagină
b) [ ] cisteină
c) [x] metionină
d) [x] treonină
e) [ ] prolină

461. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:

a) [ ] asparagina
b) [x] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina

462. Bilanţul azotat pozitiv:

a) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

463. Bilanţul azotat negativ:

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

464. Bilanţul azotat echilibrat:

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
 e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei

465. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [ ] activează tripsinogenul
b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare

466. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [x] posedă acţiune antimicrobiană
b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] activează transformarea pepsinogenului în pepsină
d) [ ] inhibă secreţia secretinei
e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac

467. Proprietăţile pepsinei:

a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
e) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de
aminoacizi)

468. Pepsina:
a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază

469. Tripsina:
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv
b) [ ] este o aminopeptidază
c) [ ] este o carboxipeptidază
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8

470. Chimotripsina:
a) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de chimotripsinogen
inactiv
b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin
proteoliza limitată

471. Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [ ] scindează aminoacizii de la capătul N-terminal
d) [x] sunt exopeptidaze
e) [ ] sunt endopeptidaze

472. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [ ] scindează aminoacizii de la capătul C-terminal
e) [x] sunt exopeptidaze

473. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza
e) [ ] la transportul AA participă GTP-sintaza

474. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros
b) [x] are loc in intestinul subţire
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural

475. Ciclul gama-glutamilic:

a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare
b) [ ] decurge fără utilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)

476. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:

a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale
b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice
d) [ ] alcoolii, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice

477. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:

a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic
b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul
d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
e) [x] are loc în ficat

478. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:

a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2O
e) [ ] scindarea AA nu generează energie

479. Căile generale de degradare a aminoacizilor:

a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea

480. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:

a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare

481. Dezaminarea aminoacizilor (DA):

a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii
b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili

482. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):

a) [x] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA

483. Dezaminarea directa a aminoacizilor:

a) [ ] este caracteristică tuturor aminoacizi
b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 (enzima - serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima - treonindehidrataza)
d) [x] Thr + H2O → α-cetobutirat + NH3 (enzima - treonindehidrataza)
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 a - (enzima -
glutamatdehidrogenaza)

484. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:

a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza
b) [x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat dehidrogenaza
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+
e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN

485. Glutamat dehidrogenaza:

a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
b) [x] este o enzimă din clasa oxidoreductazelor
c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează

486. Transaminarea aminoacizilor (TA):

a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid
b) [x] este o etapă a transdezaminării aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA

487. Transaminazele aminoacizilor:

a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substrat
d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimă
e) [x] coenzimele transaminazelor sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul

488. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:

a) [x] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în
piridoxaminfosfat (PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP

489. COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔COOH-CH2-CO-

COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-COOH
a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatului
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat

490. CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔CH3-CO-COOH + COOH-

CH2-CH2-CHNH2-COOH
a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat

491. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):

a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

492. Transreaminarea aminoacizilor:

a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor
c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+

493. Transdezaminarea alaninei:

a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei
b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi NH3
c) [x] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în procesul de transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

494. Transdezaminarea aspartatului:

a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului
b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din oxaloacetat şi NH3
c) [ ] include dezaminarea asparaginei
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi glutamatdehidrogenaza
e) [x] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD+

495. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce

catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

496. Alaninaminotransferaza (ALT):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade

497. Aspartataminotransferaza (AST):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade

498. Decarboxilarea aminoacizilor:

a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării -COOH din aminoacizi în formă de CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)
d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene

499. Reacţia chimică:

HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2
N NH N NH
NH2 NH2
a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) [x] este reacţia de formare a histaminei
d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei
e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

500. Reacţia chimică:

HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2
N NH N NH
NH2 NH2
a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei
b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii

501. Reacţia chimică:

HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2

NH NH2 NH NH2

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei

b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

502. Reacţia chimică:

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC

503. Reacţia chimică:

 HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2
HO NH2 HO NH2

a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei

b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei
e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei

504. Reacţia chimică:

HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2

HO NH2 HO NH2

a) [ ] este o reactie de carboxilare

b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea
tensiunii arteriale
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială

505. Reacţia chimică:

R-CH2-NH2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2

a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene

b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene
c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)
d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
e) [ ] cofactorul MAO este NAD-ul

506. Reacţia chimică:

NH2 NH2
| |
HOOC - CH- (CH2)2 - COOH → CH2 - (CH2)2 - COOH + CO2

a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza

b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)
d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC
e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei

507. Precursorul catecolaminelor:

a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina

508. Precursorul histaminei:

a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul

509. Serotonina se sintetizează din:

a) [ ] histidină
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan

510. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:

a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric

511. Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] ciclul Krebs
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice

512. Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici

513. Reacţia chimică:

Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4

a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a amoniacului

b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi
c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la ţesuturi spre ficat şi rinichi
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului
 514. Ureogeneza:
a) [x] are loc exclusiv în ficat
b) [ ] are loc în rinichi
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3

515. Ureogeneza:
a) [ ] este sinteza de NH3
b) [x] necesită consum de energie
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [ ] ureea este compus toxic
e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina

516. Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza

517. Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza

518. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5

519. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000

520. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) [x] debutează cu formarea carbamoilfosfatului
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
 521. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):
a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)

e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat

522. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4
e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7

523. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

a) [x] argininosuccinat → arginină + fumarat
b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină
e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină

524. Eliminarea renală a amoniacului:

a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi
e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi

525. NH3 este utilizat:

a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali
b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu

526. NH3 este utilizat la sinteza:

a) [x] ureei
b) [ ] acidului uric
c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului
e) [ ] acetoacetatului

527. Glutamatdehidrogenaza face parte din:

a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze

528. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:

a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) [x] sărurile de amoniu
e) [ ] acidul uric

529. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:

a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADPH necesar pentru sinteza ureei
b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

530. Glicina:
a) [ ] este aminoacid esenţial
b) [x] se transformă în serină
c) [ ] este un aminoacid cetogen
d) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie ireversibilă
e) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5,N10-СН2-THF (tetrahidrofolat)

531. Glicina participă la sinteza:

a) [x] nucleotidelor purinice
b) [ ] glutaminei
c) [x] creatinei
d) [x] hemului
e) [ ] nucleotidelor pirimidinice

532. Glicina participă la:

a) [x] sinteza serinei
b) [ ] sinteza indicanului
c) [ ] sinteza metioninei
d) [x] conjugarea acizilor biliari
e) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)

533. Serina (Ser):

a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat
d) [x] se poate forma din glicină
e) [ ] participă la sinteza metioninei

534. Serina (Ser):

a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor
b) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)
c) [ ] participă la sinteza hemului
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice
e) [ ] participă la biosinteza corpilor cetonici

535. S-adenozilmetionina (SAM):

a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei
b) [x] este forma activă a metioninei
c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3
d) [ ] serveşte ca donator de adenozil
e) [ ] serveşte ca donator de metionină

536. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):

a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [ ] Phe se sintetizează din Tyr prin hidroxilare
d) [x] sunt aminoacizi micşti - gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator

537. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în metabolismul fenilalaninei şi

al tirozinei:
a) [x] alcaptonuria
b) [ ] boala Hartnup
c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
d) [x] albinismul
e) [x] fenilcetonuria

538. Fenilcetonuria:
a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină
c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,
fenilacetatului
e) [x] se manifestă clinic prin retard mintal

539. Alcaptonuria:
a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei
d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinic
e) [x] conduce la artroze

540. Albinismul:
a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele
d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete
e) [ ] este însoţit de retard mintal

541. Histidina (His):

a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supune dezaminării oxidative
d) [x] se supune dezaminării intramoleculare
e) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină

542. Acidul glutamic (Glu):

a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul gama-aminobutiric (GABA)
c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama-carboxiglutamic
d) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotina
e) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina C

543. Acidul glutamic (Glu):

a) [ ] este aminoacid cetoformator
b) [x] se supune dezaminării oxidative directe
c) [x] din Glu se sintetizează glutamina
d) [ ] se supune dezaminării intramoleculare
e) [x] se obţine prin aminarea reductivă a α- cetoglutaratului (enzima -glutamatdehidrogenază)

544. Acidul glutamic:

a) [ ] este parte componentă a hemului
b) [ ] este parte componentă a acidului pantotenic
c) [x] este parte componentă a acidului folic
d) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetat
e) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat

545. Biosinteza glutaminei (Gln):

a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină
b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic
c) [ ] este catalizată de glutaminaza
d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
e) [ ] reacţia nu necesită energie

546. Acidul aspartic (Asp):

a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supune dezaminării oxidative directe
d) [x] se supune transdezaminării
e) [x] la dezaminare se transformă în oxaloacetat

547. Biosinteza asparaginei (Asn):

a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic
b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza
d) [ ] reacţia nu necesită energie
e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină

548. Acidul aspartic (Asp) participă la sinteza:

a) [ ] carbamoilfosfatului
b) [x] nucleotidelor pirimidinice
c) [ ] glutationului
d) [x] ureei
e) [ ] corpilor cetonici

549. Acidul aspartic (Asp) participă la:

a) [x] sistema-navetă malat-aspartat
b) [ ] ciclul glucoză-alanină
c) [x] sinteza nucleotidelor purinice
d) [ ] sinteza hemului
e) [x] sinteza glucozei

550. Prolina (Pro):

a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [ ] se produce din asparta
c) [x] se produce din glutamat
d) [ ] este aminoacid cetogen
e) [x] se poate hidroxila, formînd 3-hidroxiprolină şi/sau 4-hidroxiprolină

551. Prolina (Pro) participă la:

a) [x] biosinteza proteinelor
b) [ ] ciclul glucoză-alanină
c) [ ] sinteza nucleotidelor purinice
d) [ ] sinteza hemului
e) [x] sinteza glucozei.

552. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:

a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza

553. Lizina (Lys):

a) [x] este aminoacid indispensabil
b) [ ] se produce din glutamină
c) [ ] se produce din glutamat
d) [ ] este aminoacid strict cetogen
e) [x] se poate hidroxila, formînd hidroxilizină

554. Catabolismul aminoacizilor:

a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
b) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat
e) [x] Pro se include în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

555. Acidul folic:

a) [ ] este aminoacid
b) [x] este vitamină
c) [ ] este coenzimă
d) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină

556. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [ ] este vitamină
b) [x] este cofactor
c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor
d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor
e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon

557. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)
b) [x] Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

558. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:

a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x] metilen
e) [ ] carboxil

559. Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:

a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în
glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză

560. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:

a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
b) [x] glicerolul se transformă în glucoză
c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei - dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi

561. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:

a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi
b) [ ] surplusul de proteine nu poate fi convertit în acizi graşi
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza
lipidelor

562. Carenţa proteică:

a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)
c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat

563. Digestia nucleoproteinelor:

a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac
b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac
c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-
zelor pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic

564. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic

565. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] serina

566. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza nucleotidelor

purinice:
a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP
b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza
e) [x] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP

567. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza
nucleotidelor purinice:
a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7
b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza
e) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP

568. Inozinmonofosfatul (IMP):

a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui

569. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [x] are loc prin două reacţii succesive
b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
e) [x] procesul este activat de GTP

570. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive
b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP
e) [x] procesul este activat de ATP

571. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:

a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă alosterică
b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
c) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare

572. Reutilizarea bazelor purinice:

a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)
b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)
c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza
(HGPRT)
d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta
e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat

573. Sursele atomilor inelului pirimidinic:

a) [ ] glicina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina

574. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATP
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

575. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [x] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4
b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

576. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic
d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O
e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+

577. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)
b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7
c) [ ] OMP + CO2 → UMP
d) [x] OMP → UMP + CO2
e) [ ] OMP → CMP + CO2

578. Biosinteza nucleotidelor citidilice:

a) [x] CTP se sintetizează din UTP
b) [ ] CMP se sintetizează din UMP
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber
d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln
e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4

579. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:

a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelor
b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată
corespunzătoare
c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină
d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH
e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2

580. Biosinteza nucleotidelor timidilice:

a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare -CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)
e) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timină este metionina

581. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:

a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] ureea

582. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:

a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
e) [x] beta-alanina

583. Produşii catabolismului timinei:

a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
e) [ ] beta-alanina

584. Guta:
a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia
b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia
c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei
d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice
e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice

585. Manifestările clinice ale gutei:

a) [x] artrită gutoasă
b) [ ] xantoame cutanate
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază
e) [ ] litiază biliară

586. La cromoproteine se referă:

a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele

587. Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple
b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina
d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră

588. Hemoglobina (Hb):

a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4
hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
e) [ ] este o nucleoproteină

589. Hemoglobina (Hb) participă la:

a) [x] transportul sangvin al O2
b) [x] transportul sangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic

590. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):

a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] acidul aspartic

591. Biosinteza hemului (prima reacţie):

a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza
e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem

592. Biosinteza hemului (a doua reacţie):

a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O
b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O
c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul

593. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):

a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+
b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza
d) [ ] enzima este activată alosteric de hem
e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară

594. Porfiriile:
a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul
hemului
b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului
c) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul bazelor
azotate purinice
d) [x] se caracterizează prin excreţia crescută de porfirine şi precursori ai acestora
e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate

595. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

a) [ ] începe în eritrocitele intacte
b) [ ] are loc exclusiv în sânge
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb
 596. Catabolismul hemoglobinei (Hb):
a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină → bilirubină
b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină → bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite
e) [ ] reacţiile au loc în sânge

597. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):

a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei
d) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei
e) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină

598. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):

a) [ ] are loc în hepatocite
b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+
d) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+
e) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza

599. Bilirubina indirectă:

a) [ ] este o substanţă foarte solubilă în apă
b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
c) [x] este transportată de albumine
d) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă
e) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată

600. Bilirubina indirectă:

a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor
b) [x] este transportată în microzomi de ligandine
c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge
d) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
e) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza

601. Conjugarea bilirubinei:

a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă)

602. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:

a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen →
urobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină →
urobilinogen → stercobilinogen

603. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:

a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale
d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină

604. Bilirubina serică:

a) [x] constituie 8,5 - 20,5 μmol/L
b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă

605. Cauzele icterelor:

a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

606. Cauzele icterelor:

a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă
b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial

607. Icterul neonatal:

a) [x] este determinat de o hemoliză intensă
b) [x] este determinat de o „imaturitate" a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubina
c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică
e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei

608. Icterul prehepatic:

a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere

609. Icterul hepatic premicrozomial:

a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II
b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice
pentru conjugarea bilirubinei
c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă
d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubinei
e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat

610. Icterul hepatic microzomial este determinat de:

a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice

611. Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală - cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă - cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în urină apare bilirubina conjugată

612. Icterul hepatic postmicrozomial:

a) [ ] este determinat de hemoliză
b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică
d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotor
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din
hepatocite în capilarele biliare

613. Icterul posthepatic este cauzat de:

a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stază biliară intrahepatică
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

614.Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală - cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă - cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în cazul obstrucţiei complete - lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină

615.Transportul sangvin al oxigenului (O2):

a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată
b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei

616. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

617. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

618. Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului

619.Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):

a) [x] dizolvat în plasmăc
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3

620. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:

a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina

621. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):

a) [x] HHb + O2 → HHbO2
b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O

622. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):

a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3

623. Hipoxiile:
a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi
b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

624. Anemia falciformă (HbS):

a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie

Hormonii:

625. Hormonii sunt:

a) [x] substanţe biologice active
b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune
c) [ ] sintetizaţi în sânge
d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare

626. Activitate biologică posedă:

a) [x] hormonul liber
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport
e) [ ] nivelul total al hormonului

627. Clasificarea structurală a hormonilor:

a) [x] proteino-peptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor onii A2

628. Clasificarea structurală a hormonilor:

a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple
b) [x] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului
c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor

629. Receptorii hormonali sunt:

a) [ ] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
c) [x] glicoproteine
d) [ ] metaloproteine
e) [ ] lipoproteine
630. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:
a) [x] iodtironine
b) [ ] glucagon
c) [ ] adrenalină
d) [x] cortizol
e) [ ] calcitonină

631. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [ ] insulină
b) [ ] somatotropină
c) [ ] corticoliberină
d) [x] calcitriol
e) [ ] hormonul paratiroidian

632. Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [ ] calcitriol
b) [x] glucagon
c) [x] adrenalină
d) [ ] cortizol
e) [ ] aldosteron

633. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu
d) [x] e caracteristic pentru hormonii peptidici
e) [ ] este un mecanism lent

634. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
b) [ ] hormonii pătrund în celulă
c) [x] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidici
e) [x] la transducţia mesajului hormonal participă mesagerii secunzi

635. Proteinele Gs:

a) [x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama
b) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
c) [ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele
d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclaza
e) [ ] catalizează sinteza AMPc

636. Proteina Gs activă:

a) [x] activeaza adenilatciclaza
b) [ ] activează proteinkinazele
c) [x] reprezintă complexul alfa-GTP
d) [ ] este mesager secund al semnalului hormonal
e) [ ] este inactivată de fosfodiesterază
637. Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:
a) [x] AMP-ciclic
b) [ ] GTP
c) [x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x] inozitolfosfaţii

638. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:

a) [ ] este specific numai insulinei
b) [x] implică activarea proteinkinazelor A
c) [ ] este caracteristic pentru cortizol
d) [ ] reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor
e) [x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare

639. Adenilatciclaza:
a) [ ] este enzimă citoplasmatică
b) [ ] generează inozitolfosfaţi
c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP
d) [x] este inhibată de proteina Gi
e) [ ] participă la sinteza ATP-lui

640. AMP ciclic este:

a) [ ] precursor în sinteza acizilor nucleici
b) [x] mesager secundar al semnalului hormonal
c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic
d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză
e) [ ] nucleozidă

641. Fosfodiesteraza:
a) [x] catalizează reacţia de scindare a AMPc
b) [ ] catalizează reacţia de formare a AMPc
c) [ ] este activată de cofeină
d) [x] este inhibată de viagră
e) [ ] e localizată în nucleu

642. Proteinkinaza A:
a) [ ] este inhibată de adenilatciclază
b) [x] este activată de AMP ciclic
c) [x] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare
d) [ ] este activată de hormonii steroidici
e) [ ] este localizată în nucleu

643. Cofeina inhibă:

a) [x] fosfodiesteraza
b) [ ] adenilatciclaza
c) [ ] proteina Gs
d) [ ] proteinkinaza A
e) [ ] fosfoprotein fosfataza
 644. Fosfoprotein fosfatazele catalizează:
a) [ ] formarea AMP ciclic din ATP
b) [x] defosforilarea unor enzime reglatoare
c) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoare
d) [ ] activarea proteinkinazelor
e) [ ] activarea proteinelor Gs

645. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:

a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare
b) [x] activarea unor proteinkinaze
c) [ ] expresia genelor
d) [ ] sinteza DNA
e) [ ] biosinteza proteinelor

646. Calmodulină:
a) [ ] poate fixa Fe2+ şi Mg2+
b) [x] conţine 4 domenii de fixare pentru Ca2+
c) [ ] este o nucleotidă
d) [ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys
e) [x] în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni

647. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de

diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq
b) [ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
d) [ ] DAG inhibă proteinkinazele C
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

648. Fosfolipaza „C" :

a) [ ] este localizată în citozol
b) [ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine
c) [x] este activată de proteina Gq
d) [ ] este activată de hormonii steroidici
e) [ ] este inhibată de cofeină

649. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [ ] catecolamine
b) [x] hormonii steroidici
c) [ ] hormoni hidrofili
d) [ ] hormonii de natură proteică
e) [x] hormonii lipofili

650. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol
b) [ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari
c) [ ] este un mecanism rapid
d) [x] complexul hormon-receptor reglează expresia genelor
e) [ ] implică activarea proteinkinazelor

651. Hormonii hipotalamusului:

a) [ ] sunt de natură steroidă
b) [x] prezintă peptide scurte
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt liberinele şi statinele
e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari

652. Liberinele sunt:

a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele
e) [ ] tireotropina

653. Statinele sunt:

a) [x] somatostatina
b) [ ] gonadostatinele
c) [x] prolactostatina
d) [ ] corticostatină
e) [ ] tireostatină

654. Hormonii adenohipofizari:

a) [x] sunt de natură proteică
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi
d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
e) [x] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice

655. Hormonii adenohipofizari sunt:

a) [ ] corticoliberina
b) [x] somatotropina
c) [ ] gonadoliberinele
d) [x] tireotropina
e) [ ] prolactostatina

656. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:

a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [ ] somatotropina
d) [ ] tireotropina
e) [ ] gonadotropinele

657. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):

a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni
b) [ ] amplifică sinteza glucagonului
c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă
e) [ ] este un hormon de natură steroidică

658. Hormonii somatomamotropi sunt:

a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina
c) [ ] corticotropina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar

659. Somatotropina (hormonul de creştere):

a) [x] acţionează prin intermediul somatomedinelor
b) [ ] inhibă procesele anabolice
c) [x] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
d) [ ] este un derivat al aminoacizilor
e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

660. Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:

a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
c) [x] determină bilanţ azotat pozitiv
d) [ ] inhibă lipoliza
e) [ ] inhibă gluconeogeneza

661. Prolactina:
a) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
b) [ ] este un hormon de natură steroidă
c) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
d) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
e) [ ] reglează funcţia glandelor sexuale

662. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:

a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina

663. Tireotropina (TSH):

a) [x] acţionează prin intermediul AMP ciclic
b) [x] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor
c) [ ] este precursorul hormonilor tiroidieni
d) [ ] este derivat al tirozinei
e) [ ] este sintetizată în glanda tiroidă

664. Hormonul foliculostimulant (FSH):

a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale
b) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni
c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [ ] inhibă spermatogeneza
e) [ ] este de natură steroidică

665. Hormonul luteinizant (LH):

a) [x] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei
b) [ ] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [ ] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [ ] se sintetizează în corpul galben
e) [x] este o glicoproteină

666. Hormonii neurohipofizari:

a) [x] sunt vasopresină şi oxitocină
b) [ ] sunt hormonii tropi
c) [x] prezintă nonapeptide
d) [ ] se produc în lobul anterior al hipofizei
e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic nuclear

667. Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] se mai numeşte hormon antidiuretic
b) [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c) [ ] în insuficienţa de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid
d) [x] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori
e) [ ] se sintetizează în suprarenale

668. Oxitocina:
a) [ ] este de natură steroidică
b) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui
d) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni

669. Iodtironinele:
a) [x] sunt derivaţi ai tirozinei
b) [ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroide
c) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)
d) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
e) [ ] reglează metabolismul calciului şi al fosfaţilor

670. Tireoglobulina:
a) [ ] este hormon trop al hipofizei
b) [ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidieni
c) [x] este precursor al hormonilor tiroidieni
d) [x] conţine peste 100 de resturi de tirozină
e) [ ] este hormon reglator al hipotalamusului

671. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tireoglobulinei
b) [ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tironinei
c) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei libere
d) [x] pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat
e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază

672 Transportul iodtironinelor este realizat de:

a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c) [x] albumine
d) [ ] fibrinogen
e) [ ] hemoglobină

673. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei
b) [ ] nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei
c) [ ] tireotropina inhibă secreţia iodtironinelor
d) [ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4
e) [x] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină

674. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a) [x] stimulează producerea ATP-ului
b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
d) [ ] posedă efect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)
e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)

675. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic
b) [x] reglează metabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei
c) [x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2
d) [ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
e) [ ] inhibă ATP-sintaza

676. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:

a) [ ] obezitate
b) [ ] somnolenţă, memorie scăzută
c) [x] creşterea temperaturii corpului
d) [x] bilanţ azotat negativ
e) [ ] bradicardie

677. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestă prin:

a) [x] bradicardie
b) [x] micsorarea temperaturii corpului
c) [ ] exoftalmie
d) [ ] statură joasă
e) [ ] retard mental

678. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:

a) [x] parathormonul
b) [x] calcitonină
c) [ ] vitaminele K şi E
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
e) [ ] tireotropină

679. Parathormonul:
a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă
b) [ ] este derivat al tirozinei
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon
d) [ ] se sintetizează în formă activă
e) [x] acţionează prin AMP ciclic

680. Parathormonul:
a) [x] creşte calcemia
b) [ ] creşte fosfatemia
c) [ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestin
d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul şi fosfaţii
e) [x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi

681. Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:

a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoase
d) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză

682. Hiperparatiroidismul se manifestă prin:

a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie
d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
e) [x] osteoporoză

683. Calcitonina:
a) [x] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
b) [x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
d) [ ] hormon de natură steroidică
e) [ ] acţionează asupra intestinului, rinichilor şi a oaselor

684. Efectele metabolice ale calcitoninei:

a) [ ] stimulează absorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin
b) [ ] inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi
c) [ ] acţionează prin intermediul calcitriolului
d) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
e) [x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

685. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3
b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
d) [x] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon
e) [ ] participă la reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu

686. Sinteza hormonilor pancreatici:

a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonul
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina
d) [ ] peptida C este sintetizată de celulele C
e) [x] polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F

687. Insulina:
a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului
b) [ ] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de natură steroidă
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente

688. Secreţia de insulină este activată de:

a) [x] glucoză
b) [x] fructoză, manoză
c) [ ] somatostatină
d) [ ] serotonină
e) [ ] adrenalină

689. Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] insulina acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
b) [x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
e) [x] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică

690. Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:

a) [x] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de
regenerare
d) [ ] reglează sinteza ATP-lui şi producerea căldurii
e) [ ] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor

691. Insulina:
a) [ ] activează glicogenfosforilaza
b) [ ] inhibă glicogensintaza
c) [ ] activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei
d) [ ] inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei
e) [x] induce sinteza glucokinazei în hepatocite

692. Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză
d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)

693. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [ ] accelerează lipoliza
b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos
c) [x] activează lipoproteinlipaza
d) [ ] inhibă sinteza lipidelor
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonic

694. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:

a) [ ] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
c) [ ] determină bilanţ azotat negativ
d) [ ] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor

695. Diabetul zaharat se caracterizează prin:

a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] uremie
d) [x] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie

696. Glucagonul:
a) [ ] este un derivat al triptofanului
b) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta
c) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
d) [x] este o polipeptidă
e) [ ] este un compus de natură steroidă

697. Glucagonul:
a) [x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon
b) [ ] se sintetizează direct în formă activă
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
e) [ ] are efect hipoglicemiant

698. Secreţia de glucagon este:

a) [x] inhibată de somatostatină
b) [ ] stimulată de hiperglicemie
c) [ ] inhibată de hipoglicemie
d) [x] stimulată de agoniştii beta adrenergici
e) [ ] activată de insulină

699. Glucagonul:
a) [x] activează gluconeogeneza
b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] stimulează sinteza proteinelor
e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor

700. Somatostatina:
a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier
b) [ ] este de natură steroidică
c) [ ] activează secreţia de glucagon şi insulină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina

701. Catecolaminele sunt:

a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
b) [x] derivaţi ai tirozinei
c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
e) [ ] hormoni proteino-peptidici

702. Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc în medulosuprarenale
b) [ ] are loc în cortexul suprarenal
c) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină
d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină
e) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină

703. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] receptorii β sunt cuplaţi cu proteina Gp şi determină formarea diacilglicerolilor şi a
inozitolfosfaţilor
b) [ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determină creşterea concentraţiei
AMPc
c) [ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină
creşterea de AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determină scăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determină creşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+

704. Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:

a) [x] stimularea lipolizei
b) [ ] stimularea secreţiei de insulină
c) [ ] inhibarea glicogenolizei
d) [ ] micşorarea tensiunii arteriale
e) [ ] inhibarea gluconeogenezei

705. Feocromocitomul:
a) [ ] este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelor
b) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului
c) [ ] este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele
d) [ ] este cauzat de hiposecreţia de cortizol
e) [x] se manifestă clinic prin hipertensiune arterială

706. Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul suprarenal:

a) [x] cortizolul
b) [ ] adrenalina
c) [ ] noradrenalina
d) [ ] progesterona
e) [x] aldosteronul

707 Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici
b) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se reglează
c) [ ] toţi hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale
d) [ ] cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni
e) [ ] progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal

708. Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului):

a) [x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină
b) [ ] sinteza maximală de cortizol are loc seara
c) [ ] corticotropina inhibă sinteza şi secreţia de cortizol
d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)
e) [ ] secreţia de cortizol este dependentă de concentraţia natriului şi a potasiului

709. Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) [ ] stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [x] utilizează receptori citozolici
e) [ ] utilizează receptori membranari

710. Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:

a) [x] induc biosinteza proteinelor în ficat şi rinichi
b) [x] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi
c) [ ] induc sinteza proteinelor în muşchi
d) [ ] stimulează sinteza glicogenului
e) [ ] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos şi limfoid

711. Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:

a) [ ] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor
b) [x] favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
d) [ ] inhibă cetogeneza
e) [ ] scad concentraţia acizilor graşi liberi în sânge

712. Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:

a) [x] efect antiinflamator
b) [ ] în concentraţii mari stimulează sinteza anticorpilor
c) [x] posedă efect permisiv asupra catecolaminelor, glucagonului
d) [ ] provoacă hipoglicemie
e) [ ] favorizează depozitarea calciului şi a fosfaţilor în oase

713. Mineralocorticoizi:
a) [ ] se sintetizează în medulosuprarenale
b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
c) [x] se sintetizează din colesterol
d) [ ] reglează concentraţia de calciu şi fosfaţi
e) [x] aldosteronul este principalul mineralocorticoid la om

714. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
b) [ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimulează secreţia reninei
c) [ ] renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II
d) [x] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II
e) [ ] angiotenzina II inhibă secreţia aldosteronului

715. Angiotensina II:

a) [x] măreşte presiunea sângelui
b) [ ] are efect vasodilatator
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron
d) [x] se sintetizează în formă inactivă
e) [ ] este de natură steroidică

716. Mineralocorticosteroizii reglează:

a) [x] concentraţia natriului şi a potasiului
b) [x] homeostazia hidrică
c) [ ] concentraţia ionilor de calciu şi fosfaţi
d) [ ] sinteza parathormonului
e) [ ] glicemia

717. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:

a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
d) [ ] reabsorbţia de fosfaţi
e) [ ] reabsorbţia de Ca++

718. Sindromul Cushing:

a) [ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor
b) [x] se caracterizează prin obezitate centripetă
c) [ ] se manifestă prin hipotensiune arterială
d) [ ] este însoţit de diabet insipid
e) [ ] se caracterizează prin hipoglicemie

719. Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:

a) [ ] obezitate centripetă
b) [ ] hipertensiune arterială
c) [x] scăderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
d) [ ] hiperglicemie, glucozurie
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor

720. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin:

a) [ ] hiperpigmentarea tegumentelor
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge
c) [ ] creşterea concentraţiei de K+ în sânge
d) [ ] hipotensiune arterială
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului

721. Corticosteroizii se utilizează:

a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
d) [ ] ca agenţi fibrinolitici
e) [ ] în calitate de hemostatice

722. Hormonii sexuali:

a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
e) [ ] utilizează receptori membranari

723. Hormonii sexuali sunt:

a) [ ] folitropina
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant
d) [x] estradiolul
e) [x] progesterona

724. Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] estrogenii se sintetizează în corpul galben
b) [ ] progesterona se sintetizează în folicului ovarieni
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
e) [ ] în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii

725. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] lutropina inhibă sinteza şi secreţia hormonilor sexuali
b) [x] folitropina stimulează spermatogeneza
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
d) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului
e) [ ] progesterona stimulează secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei

726. Androgenii:
a) [x] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
b) [ ] utilizează receptori membranari
c) [ ] principalul reprezentant este androstendionul
d) [ ] sunt de natură proteică
e) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

727. Selectaţi efectele metabolice ale androgenilor:

a) [x] activează replicarea şi transcrierea, stimulând sinteza proteinelor
b) [ ] determină bilanţ azotat negativ
c) [x] induc sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
e) [ ] provoacă hiperglicemie

728. Selectaţi efectele fiziologice ale androgenilor:

a) [x] stimulează spermatogeneza
b) [ ] reglează tensiunea arterială
c) [x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
d) [x] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor
e) [ ] inhibă sinteza anticorpilor

729. Selectaţi efectele fiziologice ale estrogenilor:

a) [x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine
b) [x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
c) [ ] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor
d) [ ] au efect hperglicemiant
e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia

Singele:

730. Funcţiile sângelui:

a) [x] de transport
b) [x] homeostatică
c) [ ] energetică
d) [ ] catabolică
e) [ ] anabolica

731. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul

732. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] ureea

733. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] chilomicronii
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele
e) [ ] lipoproteinele

734. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [ ] albuminele
d) [x] limfocitele
e) [ ] corpii cetonici

735. Selectaţi substanţele azotate neproteice:

a) [x] ureea
b) [ ] fibrinogenul
c) [ ] corpii cetonici
d) [x] acidul uric
e) [ ] colesterolul

736. Selectaţi substanţele azotate neproteice:

a) [x] creatină
b) [ ] albuminele
c) [ ] trigliceridele
d) [x] aminoacizii
e) [ ] globulinele

737. Azotemia apare în:

a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate
b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare
d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sinteză excesivă de glicogen

738. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] colesterolul
b) [x] trigliceridele
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric

739. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] glucoza
b) [x] acidul lactic
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul

740. Referitor la componenţa electrolitică a sângelui sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+
b) [ ] principalul ion al lichidului intracelular este Na+
c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme
d) [ ] hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronism
e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă

741. Hipokaliemia:
a) [ ] se dezvoltă în hiporfuncţia cortexului suprarenal
b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism
c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie
d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace
e) [ ] conduce la osteoporoză

742. Calciul plasmatic:

a) [ ] se conţine doar în formă ionizată
b) [x] se conţine preponderent în plasmă
c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă

743. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:

a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism
b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie
e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă

744. Fierul:
a) [ ] se conţine preponderent în plasmă
b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++
d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
e) [ ] Fe+++ este transportat de apoferitina

745. Proteinele plasmatice:

a) [x] menţin presiunea oncotică
b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine
c) [ ] nu participă în coagularea sângelui
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui

746. Rolul proteinelor plasmei sangvine:

a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin
c) [ ] participă la fagocitoză
d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi
e) [ ] transportă oxigenul

747. Albuminele plasmatice:

a) [ ] sunt proteine bazice
b) [ ] sunt proteine conjugate
c) [ ] sunt hidrofobe
d) [ ] sunt liposolubile
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

748. Albuminele plasmatice:

a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor
b) [x] sunt proteine acide
c) [ ] se sintetizează în sânge
d) [x] menţin presiunea oncotică
e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară

749. Albuminele plasmatice transportă:

a) [x] acizi graşi
b) [ ] lipoproteine
c) [x] bilirubina
d) [ ] glucoza
e) [ ] uree

750. Albuminele plasmatice:

a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular
b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii
e) [ ] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

751. C Globulinele plasmatice:

a) [ ] toate sunt proteine simple
b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice

752. Din grupa gama-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina

753 Hiperproteinemia:
a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare
b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

754. Hipoproteinemia:
a) [ ] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor musculare
b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [x] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

755 La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:

a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal

756. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:

a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

757. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:

a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

758. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:

a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

759. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:

a) [x] aminoacizii acizi
b) [x] aminoacizii bazici
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

760. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:

a) [ ] fenilalanină şi tirozină
b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

761. Acidoza metabolică este cauzată de:

a) [x] cetonemie
b) [ ] voma intensă
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

762. Acidoza metabolică este prezentă în:

a) [ ] diabetul insipid
b) [ ] diabetul steroid
c) [x] diabetul zaharat
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate

763. Acidoza respiratorie este cauzată de:

a) [ ] hiperventilaţie pulmonară
b) [x] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

764. Acidoza respiratorie este prezentă în:

a) [x] astm bronşic
b) [ ] inaniţie
c) [ ] diabet zaharat
d) [x] emfizem pulmonar
e) [ ] inaniţie

765. Alcaloza metabolică este cauzată de:

a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
d) [x] vomă intensă
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

766. Alcaloza respiratorie este cauzată de:

a) [x] hiperventilaţie pulmonară
b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

767. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:
a) [x] factorul XII - Hageman
b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrină

768. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

769. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:
a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilică A
b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B

770. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:
a) [x] factorul VII - proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

771. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
b) [x] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

772. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:
a) [ ] factorul VII - proconvertina
b) [x] factorul I - fibrinogenul
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
e) [ ] factorul XII - Hageman

773. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:
a) [ ] factorul VII - proconvertina
b) [x] factorul II - protrombina
c) [x] factorul XIII - stabilizator de fibrină
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

774. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:

a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului
b) [x] participă la sinteza protrombinei
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului

775. Protrombina:
a) [ ] este factor anticoagulant
 b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizată în sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa

776. Trombina:
a) [ ] este sintetizată în formă activă
b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) [ ] stabilizează fibrina

777. Fibrinogenul:
a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat
b) [ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice identice
c) [ ] se activează în ficat
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa

778. Transformarea fibrinogenului în fibrină:

a) [x] are loc în sânge
b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B
e) [ ] este un proces reversibil

779. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei
b) [x] necesită prezenţa factorului XIII
c) [ ] are loc sub acţiunea heparinei
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K

780. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] haptoglobinele
b) [x] serotonina
c) [x] catecolaminele
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [x] fosfolipidele plachetare

781. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] albuminele plasmatice
b) [x] ATP-ul
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice

782. La coagularea sângelui participă:

a) [ ] factori eritrocitari
 b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari

783. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:

a) [ ] globulina antihemofilică A
b) [x] trombostenina
c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilică B
e) [ ] heparina

784. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [ ] proteina C reactivă

785. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] derivaţii cumarinei
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [ ] malatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina

786. Heparina:
a) [x] este glicozaminoglican
b) [ ] este proteină
c) [x] este anticoagulant direct
d) [ ] este anticoagulant indirect
e) [ ] este factor fibrinolitic

787. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza

788. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] accelerina
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] urokinaza
d) [ ] antiplasmina
e) [x] activatorul tisular al plasminogenului

789. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acţiunea:

a) [ ] trombinei
b) [x] urokinazei
c) [x] streptokinazei
d) [ ] heparinei
e) [ ] accelerinei

790. Fibrinolizina:
a) [ ] împiedică formarea trombilor
b) [x] dizolvă trombii deja formaţi
c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor
d) [ ] inactivează trombina
e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului

791. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:

a) [x] secretorii
b) [x] excreto-secretorii
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare)
e) [ ] catabolice

792. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:

a) [ ] creatinfosfokinaza
b) [ ] glicinamidinotransferaza
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina

793. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)

94. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] lipaza
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
c) [ ] tripsina
d) [ ] renina
e) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).

795. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)
b) [ ] glicinamidino transferaza
c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4

796. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:

a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza

797. Funcţiile ficatului sunt:

a) [x] de depozitare a excesului glucidic
b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
c) [ ] de depozitare a proteinelor
d) [x] de dezintoxicare
e) [ ] de transport

798. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge
b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale
c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale

799. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
c) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei
d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei
e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

800. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):
a) [x] sinteza VLDL (pre-lipoproteinelor)
b) [ ] formarea chilomicronilor
c) [x] sinteza corpilor cetonici
d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor

801. Ficatul şi metabolismul proteinelor:

a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei
b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine