Sunteți pe pagina 1din 97

1.

Albuminele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine
c) [ ] sunt proteine bazice
d) [x] menţin presiunea oncoticăsangvină
e) [x] asigură transportul diferitor compuşi
f) [x] sunt sintetizate exclusive in hepatocite

2. Globulinele plasmei sangvine:


a) [ ] sunt nucleoproteine
b) [x] la electroforezăse separăîn alfa1, alfa2, beta şi gama globuline
c) [ ] sunt proteine fosforilate
d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză
e) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică
f) [x] sunt protein simple din plasma sangvina
g) [x] se sintetizeaza partial in tesutul limfatic

3. Grupările libere COOH (carboxil) sunt


prezente în:
a) [ ] colesterol
b) [ ] triacilgliceroli
c) [ ] glucoză
d) [x] aminoacizi
e) [ ] baze azotate

4. Funcţiile proteinelor:
a) [ ] electroizolatoare
b) [ ] termoreglatoare
c) [x] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] de transport a informatiei genetice

5. Selectaţi polimerii biologici :


a) [ ] nucleozidele
b) [ ] aminoacizii
c) [ ] glucoza
d) [x] ADN
e) [x] colagenul

6. Care este unitatea structuralăa proteinelor


simple?
a) [ ] mononucleotidele
b) [ ] glucoză
c) [x] aminoacizii
d) [ ] acizii graşi
e) [ ] glicerolul

7. Hemoglobină(Hb):
a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi
b) [ ] prezintătetramer format din 4 lanţuri de tip alfa
c) [x ] fiecare tetramer conţine o singura grupare prostetică"hem"
d) [ ] protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice
e) [ ] protomerii sunt fixaţi prin forţe covalente
8. Histonele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) [x] se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4
c) [ ] sunt proteine acide
d) [ ] sunt componente ale ribozomilor
e) [x] intrăîn componenta nucleozomilor

9. Proteinele fixatoare de calciu sunt:


a) [ ] hemoglobina
b) [x] calmodulina
c) [x] colagenul
d) [ ] mioglobina
e) [x] Ca-ATP-aza

10. Afirmaţii corecte referitor la enzime:


a) [ ] sunt catalizatori nebiologici
b) [ ] prezintăcatalizatori anorganici
c) [x] poseda specificitate de actiune
d) [ ] catalizeazădoar reacţii de scindare
e) [ ] catalizeazănumai reacţii de sinteză
[x] sunt catalizatori biologici;
d) [x] există si în formă neactivă în organism;

11. Centrul activ (CA) al enzimelor:


a) [x] este locul de legare a substratului
b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) [ ] în CA se fixeazăactivatorii si inhibitorii enzimei
d) [ ] CA se formeazănumai la proteinele cu structurăcuaternară
e) [x] CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara

12. Clasificarea enzimelor:


a) [x] se clasificăîn şase clase
b) [x] clasa indicătipul de reacţie chimică
c) [ ] clasa indicăgruparea sau legătura chimicăa substratului
d) [ ] fiecare enzimăposedăun cod alcătuit din 3 cifre
e) [ ] cifra a doua a codului indicănumărul de ordine a enzimei în clasa
respective

13. Izomerazele:
a) [ ] catalizeazăreacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [ ] catalizeazăreacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] peptidazele se referăla izomeraze
d) [x] catalizeazăreacţii de interconversie a izomerilor
e) [x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile

14. Referitor la mecanismul de acţiune a


enzimelor sunt corecte afirmările:
a) [ ] formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorie
b) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substrat
c) [ ] complexul enzimă-substrat e o structurărigidă, stabilă
d) [ ] complexul enzimă-substrat e o structurăstabilă
e) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapăa mecanismului
de acţiune a enzimelor

15.Chimia proteinelor Enzimele A3 Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de


acţiune a enzimelor:
a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică
b) [x] în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică
c) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă
d) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică
e) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

16. Ligazele:
a) [x] catalizeazăreacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATPului
b) [ ] catalizeazăreacţii de scindare a legăturilor covalente
c) [x] glutaminsintetaza se referăla ligaze
d) [ ] în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare
fosfat pentru substrat
e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile

17. Natura chimicăa enzimelor:


a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simple
b) [ ] sunt glicolipide
c) [x] prezintăcompuşi macromoleculari
d) [ ] sunt numai nucleoproteide
e) [x] sunt proteine simple si conjugate

18. Care enzime posedăstereospecificitate?


a) [x] fumaraza
b) [ ] ureaza
c) [ ] citratsintaza
d) [ ] carbanhidraza
e) [ ] alcooldehidrogenaza

19. Centrul activ al enzimelor reprezintă:


a) [ ] linie frintăîn molecula enzimei
b) [ ] un plan in molecula enzimei
c) [x] structură compusă unicală tridimensională
d) [ ] un punct din structura terţiarăa enzimei
e) [x] locul unde se fixeazăsubstratul

Chimia proteinelor Enzimele A3 Centrul activ (CA) al enzimelor:


a) [x] este locul de legare a substratului
b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) [ ] în CA se fixeazăactivatorii si inhibitorii enzimei
d) [ ] CA se formeazănumai la proteinele cu structurăcuaternară
e) [x] CA se formeazăla proteinele cu structurăterţiarăsi cuaternar

20. Centrul alosteric al enzimei:


a) [x] este un centru diferit de centrul activ
b) [ ] este locul fixării substratului
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor
d) [ ] este locul fixării doar a activatorilor alosterici
e) [x] este locul la care se fixeazăactivatorii şi inhibitorii alosterici

21. Coenzima NAD+ :


a) [x] transferăhidrid-ionul
b) [ ] se uneste cu apoenzima prin legături covalente
c) [x] se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe
d) [ ] contine riboflavina
e) [x ] vitamina componentăeste B3

NAD +:
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida
c) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvent
e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē

22. Coenzima NADP:


a) [x] participăîn reacţii de oxidoreducere
b) [ ] contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinic
c) [ ] participăla reactii de hidroliză
d) [ ] se leagăcovalent cu apoenzima
e) [ ] contine B1

23. Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):


EMBED Equation.3
a) [x] catalizeazăreacţii de oxido-reducere
b) [ ] catalizeazăreacţii de izomerizare
c) [ ] adiţionează şi cedeazădoar electroni
d) [x] adiţionează şi cedeazăelectroni si protoni
e) [ ] catalizeazăreacţii de carboxilare

24. Enzimele se deosebesc de catalizatorii


anorganici prin faptul că:
a) [ ] catalizeazăreacţiile chimice doar la temperaturi înalte
b) [ ] activitatea lor nu poate fi reglata
c) [ ] posedăvitezăcataliticămai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici
d) [x] catalizeazăreacţiile în condiţii blînde
e) [ ] catalizeazăreacţiile chimice doar la pH extrem acid sau basic

25. Functiile cofactorilor în cadrul activitatii


enzimatice:
a) [x] stabilizeazăconformaţia activăa enzimelor
b) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică
c) [ ] determinăspecificitatea de acţiune a enzimei
d) [x] leagăsubstratul la enzimă
e) [ ] determinădirectia reactiei chimice

26. Indicaţi afirmările corecte referitor la


substrat:
a) [x] e substanţa asupra careia acţioneazăenzima
b) [ ] toate enzimele fixeazănumai un singur substrat
c) [x] unele enzime interacţioneazăcu cîteva substraturi
d) [ ] se leagăde centrul activ al enzimei exclusiv prin legături covalente
e) [ ] este parte componentăa enzimei

27. La formarea centrului activ al enzimelor


participăgrupele funcţionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2):
a) [x] OH - Ser
b) [x] COOH - Glu
c) [ ] COOH - Asn
d) [ ] COOH - Gln
e) [ ] NH2 – Val

28. Oxidoreductazele catalizează:


a) [ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [x] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] reacţii de transfer al restului fosfat
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

29. Proprietăţile comune ale enzimelor şi


catalizatorilor anorganici:
a) [ ] modificădirecţia reacţiei
b) [x] nu modificăechilibrul reacţiei
c) [ ] catalizeazăreacţiile în condiţii blînde
d) [ ] activitatrea lor se reglează
e) [x] nu se consumăîn decursul reactiei

30. Proprietăţile generale ale enzimelor:


a) [ ] toate enzimele posedădoar specificitate absolutăde substrat
b) [x] enzimele sunt termolabile
c) [ ] toate enzimele posedădoar specificitate relativăde substrat
d) [x] toate enzimele posedăactivitate maximalăde actiune la un pH optim
e) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului

31. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt


corecte afirmaţiile:
a) [ ] contin nicotinamida
b) [ ] vitamina componentăeste B6
c) [x] vitamina componentăeste B2
d) [ ] participăla reactii de hidroliză
e) [x] participăla reactii de dehidrogenare

32. Referitor la enzimele alosterice sunt corecte


afirmatiile:
a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alosterice
b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite
c) [ ] efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric nu modifică
conformatia moleculei enzimei
d) [ ] modulatorii alosterici se leagăcovalent în centrul activ al enzimei
e) [x] modulatorii alosterici modificăconformaţia moleculei enzimei

33. Referitor la enzimele conjugate sunt


corecte afirmatiile:
a) [ ] specificitatea este determinatăde cofactor
b) [x] specificitatea este determinatăde apoenzimă
c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă
d) [x] la catalizăparticipăatăt apoenzima, cât si cofactorul
e) [ ] cofactorul e componenta proteicăa enzimei

34. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt


corecte afirmaţiile:
a) [ ] contin nicotinamida
b) [ ] vitamina componentăeste B6
c) [x] vitamina componentăeste B2
d) [ ] participăla reactii de hidroliză
e) [x] participăla reactii de dehidrogenare

35. Hidrolazele:
a) [x] catalizeazăreacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apei
b) [ ] catalizeazăreacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] fosfatazele se referăla hidrolaze
d) [ ] catalizeazăreacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile

36. Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de


acţiune a enzimelor:
a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică
b) [x] în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică
c) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă
d) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică
e) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

37.Selectati afirmatiile corecte referitoare la compusul chimic:

a)se hidroxilează cu vit c


b)cantități mari în ciolagen
c)se obține prin modificări posttranslaționale
40. Selectati enzimele care se refera la
hidrolaze:
a) [x] lipaza
b) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
c) [x] pepsina
d) [x] amilaza
e) [ ] fosfofructokinaza

35. La oxidoreductaze se referă:


a) [] hidratazele;
b) [x] hidroxilazele;
c) [x ] reductazele;
d) [ ] hidrolazele;
e) [ ] kinazele

41. Oxidoreductazele catalizează:


a) [ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [x] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] reacţii de transfer al restului fosfat
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

42.Selectati procesul chimic la care participa vitamina C:


Hidroxilarea prolinei si lizinei in structura colagenului

43. Specificitatea enzimatica:


a) [ ] e determinatăde coenzimă
b) [ ] depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimă
c) [x] poate fi absolutăde substrat
d) [ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici
e) [x] poate fi stereochimică- catalizeazătransformările doar a unui stereoizomer al substratului

44. Transferazele catalizează:


a) [x] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altul
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

45. Inhibitia competitivă:


a) [x] reprezintăo inhibiţie reversibilă
b) [ ] reprezintăo inhibiţie ireversibilă
c) [x] inhibitorul se aseamanăstructural cu substratul
d) [ ] se caracterizeazăprin fixarea concomitentăla enzimăa substratului şi a
inhibitorului
e) [ ] inhibitorul competitiv se leagăîn centrul alosteric

46.Care afirmaţii sunt corecte referitor la


izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)?
a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si H
b) [ ] sunt proteine dimere
c) [x] lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferite
d) [ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genă
e) [ ] LDH are 4 izoforme

47.Creatinfosfokinaza(CPK):
a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;
b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;
c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;
d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul miocardic;
e) [ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul miocardic;

48. Influenţa pH-lui asupra activităţii


enzimelor:
a) [x] fiecare enzimăare pH optimal de actiune
b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsinăeste 7-8
c) [ ] pH-ul nu modificăactivitatea cataliticăa enzimei
d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2
e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7

49. Inhibitia alosterică:


a) [ ] este caracteristicătuturor enzimelor
b) [ ] este ireversibilă
c) [ ] se înlăturăprin exces de substrat
d) [ ] se caracterizeazăprin fixarea inhibitorului în centrul activ al enzimei
e) [x] este reversibilă

50. Inhibitia competitivă:


a) [x] reprezintăo inhibiţie reversibilă
b) [ ] reprezintăo inhibiţie ireversibilă
c) [x] inhibitorul se aseamanăstructural cu substratul
d) [ ] se caracterizeazăprin fixarea concomitentăla enzimăa substratului şi a
inhibitorului
e) [ ] inhibitorul competitiv se leagăîn centrul alosteric

51. Chimia proteinelor Enzimele A1 Inhibiţia competitivă:


a) [ ] se caracterizeazăprin fixarea inhibitorului la centrul alosteric al enzimei
b) [x] la centrul activ al enzimei se leagăcompusul al carui concentraţie e mai
mare
c) [ ] inhibiţia competitivăse inlaturăprin exces de inhibitor
d) [ ] inhibitorul este scindat fermentativ
e) [ ] inhibitorul concureazăcu substratul pentru fixarea în centrul alosteric

46.Inhibiţia enzimatică necompetitivă:


a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;
b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;
c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;
d) [x] se formează un complex triplu: ESI;
e) [ ] se formează un complex dublu: EI.

46. Inhibitia necompetitivă:


a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;
b) [ ] se inlatură prin exces de substrat;
c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie pentru a se lega de enzimă;
d) [ ]V max scade dar creşte Km;
e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;

52. Izoenzimele:
a) [ ] sunt proteine cu structurătertiară
b) [x] sunt proteine oligomere
c) [x] catalizeazăuna si aceeaşi reacţie
d) [ ] catalizeazădiferite reacţii
e) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri

48. Katalul prezintă:


a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S in 1 min la 250 C;
b) [ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S in 1 min la 250 C;
c) [x]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in 1 sec la 250 C;
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă;
e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea

53.Proprietăţile pepsinei:
a) [x] pepsina este secretatăsub formăde pepsinogen de celulele principale ale
mucoasei stomacale
b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
e) [x] activarea pepsinogenului constăîn scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide
(42 de aminoacizi)

54.Pepsina:
a) [x] scindeazălegăturile peptidice la formarea cărora participăgrupările -NH2ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţioneazăasupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindeazălegăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindeazăproteinele pânăla aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază
Referitor la pepsină şi activarea ei sunt
corecte afirmaţiile:
a) [ ] este o hidratază
b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] se obtine prin proteoliza limitatăa pepsinogenului
d) [ ] se activeazăprin fosforilare
e) [x] se activeazăsub actiunea HCl si autocatalitic

55. Referitor la succinatdehidrogenază(SDH)


și reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] face parte din clasa transferazelor
b) [ ] acidul malonic provoacăo inhibiţie ireversibilăa SDH
c) [ ] inhibitorii modificăstructura primarăa SDH
d) [x] inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilor
e) [x] SDH catalizeazăreacţia: Succinat + FAD →Fumarat + FADH2

51 – Selectați afirmațiile corecte referitaore la imaginea prezentată:


Km- este acea concentraţie de S pentru care v de reacţie este jumătate din Vmax.
KmreflectăafinitateaEpentruSşianumecucâtKmestemaimicăcuatîtafinitateaestemaimareşi inversAceastă
curbăestenumităcurbaluiMichaelis-Mentenşiseexprimăprinecuaţia:
[S]
V=Vmax x
Km +[S]
unde:V-Vreacţieilaunmomentdat
Vmax- vitezamax
Km-constanta lui Michaelis Menten
[S] –C% molară a S

57. Mecanismele de activare a enzimelor sunt:


a) [x] proteoliza parţială
b) [x] modificarea covalentă(fosforilare-defosforilare)
c) [ ] autoasamblarea secundară
d) [x] activarea alosterică
e) [ ] activarea competitivă

58. Termolabilitatea enzimatică:


a) [x] la temperatura mai înaltăde 50EMBED Equation.3C majoritatea enzimelor
denaturează
b) [ ] e determinatăde coenzimă
c) [x] temperatura optimalăpentru majoritatea enzimelor este de 20-400 C
d) [ ] la temperatura mai înaltăde 50EMBED Equation.3C activitatea majoritătii
enzimelor creşte
e) [ ] la temperaturăscăzută, mai joasăde 10EMBED Equation.3C, activitatea
enzimelor nu se modifică

54. Unitatea internaţională este:


a) [ x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S în 1 min la 250 C;
b) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S în 1 min la 250 C ;
c) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S în 1 sec la 250 C ;
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1 molecule de E;
e) [ ] cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S în 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.

61. Acid pantotenic si coenzima A:

a) [x ] conlucrează la transferul grupei acil datorită grupului reactiv SH;


b) [x] participă la activarea acizilor graşi,
c) [x] CoA participă în decarboxilarea oxidativă a piruvatului;
d) [ ] CoA este componentă a oxidoreductazelor;
e) [ ] este coenzima pentru transformarea: acid piruvic acid lactic.

62.Selectati procesul chimic la care participa vitamina C:


hidroxilare pro și lys

63. Bazele azotate majore în componența DNA sunt:


a) [x] adenina
b) [ ] 1-metilguanina
c) [ ] dihidrouracilul
d) [ ] hipoxantina
e) [ ] xantina
Bazele azotate majore în componenţa DNA sunt:
a) [ ] 5 - metilcitozina
b) [x] citozina
c) [ ] 2 - metiladenina
d) [x] guanina
e) [x] timina

64. Biosinteza DNA necesită:


a) [ ] participarea nucleozid-monofosfaţilor
b) [ ] prezenţa DNA monocatenar
c) [x] participarea complexului de enzime - DNA-replicaza
d) [ ] prezenţa ribonucleozid-difosfaţilor
e) [x] prezenţa dezoxibonucleozid-trifosfaţilor

65. Componentele structurale ale DNA-ului sunt:


a) [ ] dihidrouracilul
b) [ ] riboza
c) [x] acidul fosforic
d) [x] adenina
e) [ ] uracilul

66. DNA-polimerazele (I):


a) [x] îndepărteazăprimerii prin activitatea sa 5'→3'-exonucleazică
b) [x] adaugădezoxiribonucleotide prin activitatea sa 5'→3'-polimerazică
c) [ ] sintetizeazăcatena lider şi catena întârziatăde DNA
d) [ ] nu necesităenergie
e) [x] participăla repararea DNA

67. DNA-polimerazele (III):


a) [ ] nu necesitămatriţă
b) [ ] nu necesităprimer
c) [ ] utilizeazăca substraturi nucleozid-difosfaţii
d) [x] posedăactivitate 3'EMBED Equation.35'-exonucleazică
e) [x] are activitate 5'EMBED Equation.33'-polimerazică

68. Fragmentele Okazaki:


a) [ ] sunt regiuni de DNA ce nu conţin informaţie genetică
b) [ ] se sintetizeazăîn direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) [ ] se formeazăla sinteza catenei de DNA lider
d) [ ] sunt sintetizate de DNA-polimeraza II
e) [x] sunt unite de DNA-ligaze

69. Referitor la replicare sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] sediul replicării este nucleul
b) [ ] sinteza catenelor de DNA are loc în direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) [ ] ambele catene se sintetizeazădiscontinuu
d) [x] forţa motrice a procesului este hidroliza pirofosfatului
e) [x] angajeazăsimultan întregul cromozom

70. Repararea DNA necesităurmătoarele enzime:


a) [x] DNA-polimeraza I
b) [ ] RNA polimeraza DNA-dependentă
c) [x] endonucleaze specifice
d) [x] DNA-ligaza
e) [ ] telomeraza

71. Replicarea DNA:


a) [x] este bazatăpe principiul complementarităţii
b) [x] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNA
c) [ ] decurge fărădesfacerea dublului helix de DNA
d) [ ] este un proces conservativ
e) [ ] nu necesită energie

73. Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:


a) [x] DNA-polimerazele I, II, III
b) [x] helicaza
c) [ ] transaminazele
d) [ ] RNA-polimeraza RNA-dependentă
e) [ ] dehidrogenazele

74. Telomeraza prezintă:


a) [ ] o ribonucleotidă
b) [x] o ribonucleoproteină
c) [x] enzima ce alungeşte capetele cromozomilor
d) [ ] enzimăce utilizeazăca substraturi ribonucleotide
e) [x] o transcriptazăce foloseşte ca matriţăRNA

75. Componentele structurale ale RNA-ului sunt:


a) [ ] timina
b) [x] citozina
c) [x] adenina
d) [x] guanina
e) [ ] ribuloza

76. DNA-polimeraza-RNA-dependentă:
a) [x] este numită şi reverstranscriptază
b) [ ] posedăactivitate 3'EMBED Equation.35'-polimerazică
c) [ ] participăla replicarea RNA
d) [x] se utilizeazăîn ingineria geneticăpentru sinteza unor gene
e) [x] permite includerea informaţiei virale în genomul uman

77. La reglarea expresiei genelor la om participă:


a) [ ] catecolaminele
b) [ ] glucagonul
c) [x] cortizolul
d) [x] calcitriolul
e) [x] retinolul

78. Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul


RNAm) includ:
a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki
b) [x] adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-guanozinei
c) [x] poliadenilarea capătului 3' al RNAm
d) [x] excizia intronilor şi legarea capetelor intronilor (splising-ul)
e) [ ] înlăturarea dimerului de timină

79. Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul


RNAt) includ:
a) [x] adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei nucleotidice CCA
b) [ ] ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-guanozinei
c) [ ] poliadenilarea capătului 5' al RNAt
d) [x] modificări covalente ale bazelor azotate (formarea bazelor azotate minore)
e) [ ] înlăturarea primer-ului

80. Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:


a) [x] modificarea chimicăa unor baze azotate din DNA
b) [ ] modificarea covalentăa RNA
c) [x] tranziţie şi transversie
d) [x] deleţie de nucleotide
e) [x] inserţie de nucleotide

81. Mutaţiile prin deleţie:


a) [x] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţia
b) [ ] reprezintăsubstituirea unei baze purinice cu altăbazăpurinică
c) [ ] nu afecteazăstructura şi funcţia proteinei codificate
d) [x] pot conduce la formarea codonilor-stop
e) [x] pot cauza maladii ereditare

82. Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:


a) [ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt ribonucleozid-difosfaţii
b) [x] are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza RNA-dependentă
c) [x] este un proces procesiv
d) [x] forţa motrice a transcrierii e hidroliza pirofosfatului
e) [ ] la transcriere participă şi dezoxiribonucleotidele

83. Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] este implicat în activarea aminoacizilor
b) [ ] este copia exactăa catenei codificatoare de DNA
c) [ ] la capătul 5'conţine o secvenţăpoliadenilică
d) [x] serveşte matriţăpentru sinteza proteinelor
e) [ ] este parte componentăa ribozomilor

84. Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] angajeazăsimultan întregul cromozom
b) [x] este un proces asimetric
c) [ ] are loc în citoplasmă
d) [x] în calitate de matriţăserveşte catena anticodogenă
e) [ ] RNA este sintetizat în direcţia 3'→5

85.RNA- afirmatia corecta:


a) [x] compozitia nucleotidica se supune legitatii complementaritatii
b) [ ] cantitatea de ARN in celula este constanta
c) [x] este un ribonucleotide monocatenar
d) [x] nucleotidele constituent – AMP,GMP,UMP,CMP
e) [x] nucleotidele sunt legate prin legaturi 3’, 5’ -fosfodiesterice

86. RNA polimerazele:


a) [ ] nu necesitămatriţă
b) [ ] necesităprimer
c) [ ] utilizeazăca substraturi ribonucleozid-monofosfaţii
d) [ ] posedăactivitate 3'EMBED Equation.35'-exonucleazică
e) [x] au activitate 5'EMBED Equation.33'-polimerazică

87. Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:


a) [ ] sunt macromolecule bicatenare
b) [ ] servesc matriţăpentru sinteza proteinelor
c) [ ] se conţin doar în nucleu
d) [x] sunt componente structurale ale ribozomilor
e) [ ] reprezintăo conformaţie în „foaie de trifoi"

88. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt:


a) [x] transportăaminoacizii la sediul sintezei proteinelor
b) [x] aminoacidul se leagăla capătul 3'-OH al RNAt
c) [ ] bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide identic codonului de pe RNAm
d) [ ] aceeaşi moleculăde RNAt poate transporta mai mulţi aminoacizi
e) [ ] conţin doar baze azotate majore

89.Selectati bazele azotate majore din comnponenta ARN:


a) [x] adenina
b) [x] guanina
c) [x] citozina
d)[x] uracil
e) [ ] timina

90. Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:


a) [ ] ambele procese necesităprimer
b) [x] decurg în nucleu
c) [x] ca substraturi se utilizeazănucleozid-trifosfaţii
d) [ ] ambele procese angajeazăsimultan întregul cromozom
e) [ ] sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5'

91. Activarea aminoacizilor:


a) [x] are loc în citoplasmă
b) [ ] constăîn legarea aminoacidului la ARNm
c) [x] necesităenergia a 2 legături macroergice
d) [ ] are loc fărăparticiparea enzimelor
e) [ ] necesităGTP

92. Aminoacil-RNAt-sintetazele:
a) [ ] participăla formarea legăturilor peptidice
b) [x] posedăspecificitate faţăde ARNt şi aminoacid
c) [x] are capacitatea de autocontrol
d) [ ] nu necesităATP
e) [x] catalizeazăreacţia de activare a aminoacizilor

93. Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor constădin:


a) [x] ribozomul integral
b) [ ] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul A
c) [x] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul P
d) [x] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P
e) [ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3

94. Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:


a) [x] complexul de initiere
b) [ ] aminoacil-RNAt-sintetaza
c) [x] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3
e) [ ] ATP

96. Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] este singlet
b) [ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) [ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni
d) [x] codul este degenerat
e) [ ] un codon specificămai mulţi aminoacizi

88. În legatură cu codul genetic sunt corecte afirmațiile:


a) [ ] conține 3 codoni de inițiere
b) [x] unii aminoacizi sunt specificați de mai mulți codoni
c) [ ] conține un singur codon de terminare
d) [x] codul este colinear
e) [ ] codul are semne de punctuație

95. Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se caracterizează


prin:
a) [x] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A
b) [ ] legarea fmet-RNAt fmet în locusul P
c) [ ] legarea aminoacidului la RNAt
d) [x] formarea legăturii peptidice între aminoacizi
e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm

97. În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:


a) [x] înlăturarea RNAt din locusul P
b) [x] hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt
c) [x] disocierea ribozomului în subunităţi
d) [ ] transpeptidarea
e) [ ] translocarea

98. Iniţierea sintezei proteinelor necesită:


a) [x] subunitatea mică şi mare a ribozomului
b) [x] RNAm
c) [ ] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii Tu, Ts, G
e) [ ] ATP

99. Modificările posttranslaţionale includ:


a) [ ] poliadenilarea
b) [ ] „cap"-area
c) [ ] transversia
d) [ ] tranziţia
e) [x] carboxilarea glutamatului
100. Modificările posttranslaţionale includ:
a) [ ] formarea prolinei din hidroxiprolină
b) [ ] excizia intronilor
c) [x] fosforilarea unor proteine
d) [x] metilarea lizinei, argininei
e) [x] formarea punţilor disulfidice

101. Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] este singlet
b) [ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) [ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni
d) [x] codul este degenerat
e) [ ] un codon specificămai mulţi aminoacizi

102. Structura şi funcţile ribozomilor:


a) [x] ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi
b) [ ] reprezintăsediul de biosintezăa RNAm
c) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente
d) [ ] constau din RNAr şi proteine histonice
e) [x] conţin RNAm

95. Căile metabolice:


a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate
b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile
c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibile
d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimă
e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă

103. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] anabolismul reprezintăsinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) [ ] energia obţinutăîn anabolism este utilizatăîn catabolism
d) [ ] catabolismul necesităenergie
e) [x] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

104. Anabolismul:
a) [x] reprezintăsinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [x] necesităenergie
c) [ ] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi
d) [ ] nu necesităenzime
e) [ ] nu este supus reglării

105. Bioenergetica:
a) [ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchise
b) [ ] energia liberă(∆G) este energia care nu poate fi utilizatăpentru
efectuarea lucrului
c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic
d) [ ] energia legată(T∆S) este energia care poate fi utilizatăpentru efectuarea
lucrului
e) [x] ∆E = ∆G + T∆S

106. Căile catabolice şi anabolice:


a) [ ] coincid ca direcţie
b) [x] posedăreacţii şi enzime comune
c) [ ] sunt identice
d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare
e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolicăa metabolismului

107. Care din compuşii enumeraţi nu sunt


macroergici:
a) [x] glicerol-3-fosfat
b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat
d) [x] glucozo-6-fosfat
e) [ ] GTP

109. Catabolismul:
a) [x] reprezintăscindarea substanţelor compuse la substanţe simple
b) [ ] necesităenergie
c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular
d) [ ] nu necesităenzime
e) [ ] nu este supus reglării

110. Ciclul Krebs:


a) [ ] furnizeazăechivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi
b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţioneazăîn condiţii aerobe
d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxideazăpânăla 2 molecule de CO2
e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării

111. Ciclul Krebs:


a) [x] este calea finalăcomunăa oxidării compuşilor organici
b) [x] furnizeazăsubstanţe intermediare pentru anabolism
c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxideazăpânăla 2 molecule de CO2
d) [ ] funcţioneazăîn condiţii anaerobe
e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participănemijlocit O2

112. Citrat sintaza:


a) [ ] catalizeazăprima reacţie a ciclului ornitinic
b) [ ] este din clasa ligazelor
c) [x] este enzimăalosterică
d) [ ] este activatăde citrat, succinil-CoA, ATP, NADH
e) [x] este inhibatăde acizii graşi

113. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:


a) [x] este activat de Ca2+
b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA
d) [x] în calitate de coenzime utilizeazăderivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HSCoA, acidul lipoic
e) [ ] în calitate de coenzime utilizeazăderivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic

114. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):


a) [ ] este localizat în citozol
b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil
acetiltransferaza, E3- dihidrolipoil dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA
d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
e) [ ] catalizeazăcarboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului
115. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza
(PDH):
a) [x] catalizeazăreacţia de decarboxilare oxidativăa piruvatului
b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
c) [x] activeazăîn mitocondrii
d) [ ] conţine 2 coenzime
e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

116. Energia liberă(∆G):


a) [x] este energia care poate fi utilizatăpentru efectuarea lucrului la
temperatură şi presiune constantă
b) [x] condiţiile standard sunt: t =250C, concentraţia substraturilor - 1 mol, pH =7,0, presiunea 760 tori
c) [ ] dacă ∆G > 0 - reacţia este exergonică
d) [ ] dacă ∆G < 0 - reacţia este endergonică
e) [ ] dacă ∆G > 0 - produsele reacţiei au o energie liberămai micădecât
substanţele iniţiale

117. Funcţiile metabolismului constau în:


a) [x] producerea energiei chimice
b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, polizaharidelor, lipidelor, acizilor nucleici)
c) [x] transformarea substanţelor nutritive in precursori ai macromoleculelor celulare
d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni, amine biogene etc.)
e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte

118. La hidroliza căror compuşi se elibereazămai


multăenergie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
a) [ ] ADP
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] AMP
d) [ ] GMP
e) [x] fosfoenolpiruvat

119. La hidroliza căror compuşi se elibereazămai


multăenergie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
a) [x]
1,3-difosfoglicerat
b) [ ] acetil-CoA
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [ ] UDP-glucoza
e) [ ] fructozo-6-fosfat

120. Metabolismul:
a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei
b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi
energiei
c) [x] aprovizioneazăcelulele cu energie chimică
d) [x] constădin douăfaze - catabolism şi anabolism
e) [ ] nu necesităenergie

121. Oxidarea biologică:


a) [x] reprezintătotalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în
organismele vii
b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2cu formarea apei
d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente
e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente

122. Selectaţi reacţiile anaplerotice:


a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O →citrat + HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+↔alfa-cetoglutarat + NADH+H++ NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2+ GDP →oxaloacetat + GTP
e) [x] piruvat + CO2+ ATP →oxaloacetat + ADP + H3PO4

111. Reacţiile anaplerotice:


a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs
b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs
c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs
d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP
e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH

123. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] anabolismul reprezintăsinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) [ ] energia obţinutăîn anabolism este utilizatăîn catabolism
d) [ ] catabolismul necesităenergie
e) [x] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

127. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):


a) [ ] este localizat în citozol
b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil
acetiltransferaza, E3- dihidrolipoil dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA
d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
e) [ ] catalizeazăcarboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului

Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):


a) [x] catalizeazăreacţia de decarboxilare oxidativăa piruvatului
b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
c) [x] activeazăîn mitocondrii
d) [ ] conţine 2 coenzime
e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

116. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):


a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH
b) [x] sarcina energetică mică activează enzimele complexului PDH
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDH
d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin sarcină energetică
e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare

128. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:


a) [x] citrat sintaza
b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza
Reglarea ciclului Krebs:
a) [ ] viteza ciclului este diminuatăde concentraţia înaltăa ADP-lui
b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA
c) [ ] sarcina energeticămicăinhibăactivitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibăizocitrat dehidrogenaza
e) [x] NADH inhibăizocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat
dehidrogenaza

129. Reglarea metabolismului:


a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglatăde enzimele ce catalizează
reacţii comune ale anabolismului şi catabolismului
c) [ ] procesele metabolice se regleazăla nivelul reacţiilor reversibile
d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor
anabolice
e) [ ] hormonii nu participăla reglarea proceselor metabolice

130. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:


a) [ ] decarboxilarea oxidativăa CH3COOH
b) [ ] decarboxilarea oxidativăa CH3COCH2COOH
c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator

131.132. Selectaţi vitaminele - componente ale


coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina

Selectaţi coenzimele complexului enzimatic


piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

Selectaţi coenzimele complexului enzimatic


piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD

133. Selectaţi coenzimele necesare pentru


funcţionarea normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

134. Selectaţi coenzimele necesare pentru


funcţionarea normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD

135. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FADdependente:


a) [x] succinat DH
b) [ ] glutamat DH
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
d) [x] glicerol-3-fosfat DH
e) [ ] acil-CoA-DH

136.Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:


a) [ ] succinat DH
b) [x] glutamat DH
c) [x] izocitrat DH
d) [x] alcool DH
e) [ ] acil-CoA-DH

137. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD


+
-dependente:
a) [x] lactat DH
b) [x] malat-DH
c) [ ] acil-CoA DH
d) [x] beta-hidroxibutirat DH
e) [ ] succinat DH

138. Selectaţi coenzimele necesare pentru


funcţionarea normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

139. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de


substrat din ciclul Krebs:
a) [ ] izocitrat →alfa-cetoglutarat
b) [ ] alfa-cetoglutarat →succinil-CoA
c) [x] succinil-CoA →succinat
d) [ ] succinat →fumarat
e) [ ] fumarat →malat

140. Reacţia sumarăa decarboxilării oxidative a


piruvatului:
a) [ ] piruvat + NAD++ HS-CoA →acil-CoA + CO2+ NADH+H+
b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA →acetil-CoA + CO2+ FADH2
c) [x] piruvat + NAD++ HS-CoA →acetil-CoA + CO2+ NADH+H+
d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA →acetil-CoA + E1-TPP + CO2
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA →acetil-CoA + biotina-CO2

141.Reacţiile anaplerotice:
a) [x] completeazărezervele intermediarilor ciclului Krebs
b) [ ] asigurăcu acetil-CoA ciclul Krebs
c) [ ] micşoreazăcantitatea intermediarilor ciclului Krebs
d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP
e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH

Selectaţi reacţiile anaplerotice:


a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O →citrat + HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+↔alfa-cetoglutarat + NADH+H++ NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2+ GDP →oxaloacetat + GTP
e) [x] piruvat + CO2+ ATP →oxaloacetat + ADP + H3PO4

142. Variantele de hidrolizăa ATP-lui:


a) [x] ATP + H2O →ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol
b) [ ] ATP + H32O →ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol
c) [x] ATP + H2O →AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
d) [ ] ATP + H2O →AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
e) [x] H4P2O7 + H2O →2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

143. Selectaţi vitaminele - componente ale


coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12

144. Selectaţi vitaminele - componente ale


coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavin

145. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea


normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12

146.Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea


normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavin

147. Starea energeticăa celulei:


a) [x] se caracterizeazăprin sarcina energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])
b) [x] se caracterizeazăprin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])
c) [ ] în condiţii normale sarcina energeticăa celulei este 500-900
d) [ ] sarcina energeticăînaltăstimuleazăprocesele catabolice
e) [ ] sarcina energeticăjoasăstimuleazăprocesele anabolice

148. Succinat dehidrogenaza:


a) [x] este o enzimăa ciclului Krebs
b) [ ] este o enzimăNAD+-dependentă
c) [ ] este inhibatăde NADH
d) [x] este inhibatăde malonat
e) [ ] este inhibatăde fumarat

149.Viteza proceselor metabolice:


a) [ ] nu este dependentăde raportul NADPH/NADP+
b) [ ] nu este influenţatăde modulatorii alosterici
c) [x] este dependentăde raportul NADH/NAD+
d) [x] este influenţatăde hormoni
e) [ ] nu depinde de conţinutul de ATP

150. Agenţii decuplanţi:


a) [ ] inhibăATP-sintaza
b) [ ] inhibăcomplexele lanţului respirator
c) [x] înlăturăgradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea
mitocondrială
d) [x] sunt substanţe liposolubile
e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē

134. Agenţii decuplanţi:


a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui
b) [x] măresc termogeneza
c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator
d) [ ] activează hidroliza ATP-lui
e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar

151. ATP-sintaza:
a) [ ] este enzimăresponsabilăde fosforilarea la nivel de substrat
b) [x] este enzimăresponsabilăde fosforilarea oxidativă
c) [x] este inhibatăde oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşoreazăatât sinteza ATP-lui, cât şi transferul
de electroni prin lanţul respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţeazătransferul de electroni prin lanţul
respirator

152. ATP-sintaza:
a) [x] este localizatăîn membrana internămitocondrială
b) [x] este alcătuitădin factorii F0 şi F1
c) [ ] factorul F0este localizat în matricea mitocondrială
d) [ ] factorul F1este localizat în spaţiul intermembranar
e) [x] factorul F1 reprezintăsubunitatea cataliticăa enzimei

153.Citocromii:
a) [x] reprezintăhemoproteine
b) [ ] participăla transferul H+şi ēîn lanţul respirator
c) [x] funcţionarea citocromilor implicătransformarea: Fe2+↔Fe3+
d) [ ] transferăH+şi ēpe ubichinonă
e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē

154.Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):


a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+şi ēde la dehidrogenazele NAD+-dependente
b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+şi ēde la dehidrogenazele FADdependente
c) [x] conţine FMN
d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) [ ] conţine FAD

155. Complexul II al lanţului respirator (succinatCoQ reductaza):


a) [ ] transferăH+şi ēîn lanţul respirator doar de pe succinat
b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+şi ēîn lanţul respirator şi de pe alte
substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)
c) [ ] conţine NAD+
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

156. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):


a) [x] colecteazăH+şi ēde la complexul I (NADH-CoQ reductaza)
b) [x] colecteazăH+şi ēde la complexul II (succinat-CoQ reductaza)
c) [x] conţine citocromii b şi c1
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

157. Complexul IV al lanţului respirator


(citocromoxidaza):
a) [x] transferă4ēde la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O
2-b) [x] O2- interacţioneazăcu protonii, formând apa
c) [ ] conţine citocromii b şi c1
d) [x] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine ioni de cupru

158. Decuplarea fosforilării oxidative:


a) [x] este un proces adaptiv la frig
b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare
c) [ ] este prezentăîn hipotiroidie
d) [ ] predominăîn ţesutul adipos alb
e) [ ] se caracterizeazăprin sinteza sporităde ATP

159. Lanţul respirator (LR):


a) [ ] este localizat în membrana externămitocondrială
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere
d) [x] transferăH+şi ēde pe coenzimele reduse pe O2
e) [ ] produsul final al LR este H2O2

160. Mecanismul fosforilării oxidative:


a) [ ] în rezultatul transferului de ēîn lanţul respirator (LR) se formeazăun
compus intermediar macroergic
b) [ ] ēservesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază
c) [x] transferul de ēîn LR genereazăgradient de protoni între suprafeţele
membranei interne mitocondriale
d) [x] suprafaţa internăa membranei interne mitocondriale se încarcănegativ,
iar suprafaţa externă- pozitiv
e) [ ] membrana internămitocondrialăeste permeabilăpentru protoni

161. Mecanismul fosforilării oxidative:


a) [x] transferul de ēîn LR este însoţit de transport de ēdin matricea mitocondrialăîn spaţiul
intermembranar
b) [x] H+revin în mitocondrii prin factorul F0al ATP-sintazeic) [ ] H+
trec liber prin membrana internămitocondrială
d) [x] fluxul de H+este forţa motrice ce determinăsinteza ATP-lui
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni

144. Fosforilarea oxidativă:


a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)
b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR
c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare
d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V
e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui

162. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelorredox din lanţul respirator:


a) [x] este o forţămotrice ce determinăcapacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē
b) [ ] cu cât valoarea Eoeste mai electronegativă, cu atât este mai înaltăcapacitatea sistemului-redox de
a adiţiona ē
c) [ ] cu cât valoarea Eoeste mai electropozitivă, cu atât este mai înaltăcapacitatea sistemului-redox de a
ceda ē
d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo
e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo

163. Produsele finale ale lanţului respirator:


a) [ ] H2O2
b) [x] H2O
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+prin intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+prin intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c
reductaza)

152. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:


a) [ ] monooxidul de carbon
b) [x] oligomicina
c) [ ] tiroxina
d) [ ] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul

165. Selectaţi procesele ce au loc în matricea


mitocondrială:
a) [x] decarboxilarea oxidativăa piruvatului
b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [ ] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitochondrial

166. Selectaţi procesele ce au loc în membrana


internămitocondrială:
a) [ ] decarboxilarea oxidativăa piruvatului
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitochondrial

167. Sistema-navetăglicerol-fosfat:
a) [ ] este un mecanism de transfer al H+şi ēde la NADH din mitocondrie în citozol
b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+↔glicerol-3-fosfat + NAD+
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internămitocondrială
d) [ ] în matricea mitocondrialăare loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+↔dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+
e) [x] în matricea mitocondrialăare loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔dihidroxiaceton-fosfat + FADH2

168. Sistema-navetămalat-aspartat (selectaţi reacţia


ce are loc în citozol):
a) [x] oxaloacetat + NADH+H+↔malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+↔malat + NADP+
c) [ ] oxaloacetat + FADH2↔malat + FADH2
d) [ ] malat + FAD ↔oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NAD+ ↔oxaloacetat + NADH+H+

169. Sistema-navetămalat-aspartat (selectaţi reacţia


ce are loc în matricea mitocondrială):
a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+↔malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + FADH2↔malat + FADH2
c) [x] malat + NAD+ ↔oxaloacetat + NADH+H+
d) [ ] malat + FAD ↔oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NADP+ ↔oxaloacetat + NADPH+H+

170. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:


a) [ ] NADH/NAD+transferă2H+şi 2ē
b) [x] FMNH2/FMN transferă2H+şi 2ē
c) [ ] CoQH2/CoQ transferă1H+şi 2ē
d) [x] citocromii transferădoar elecroni
e) [ ] un citocrom transferădoi electroni

171. Ţesutul adipos brun:


a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui
b) [x] este ţesut specializat în termogeneză
c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi
d) [ ] conţine puţine mitocondrii
e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)

172. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul


respirator (LR):
a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+si ē
b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferădoar ē
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferădoar H+
d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+şi ē, altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+şi ē, altele doar H+

173. Transportul echivalenţilor reducători prin


membrana internămitocondrială:
a) [ ] membrana internămitocondrialăeste permeabilăpentru NAD+şi NADH
b) [x] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde sistema-
navetăglicerol-fosfat
c) [x] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde sistema-navetămalat-
aspartat
d) [ ] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde către citrat
e) [ ] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde către carnitină

174. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:


a) [ ] toată ∆G este utilizatăpentru sinteza ATP-lui
b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizatăpentru sinteza ATP-lui
c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizatăpentru termogeneză
d) [ ] decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza
e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogenezaEMBED Equation.3

175. Absorbţia glucozei:


a) [x] necesităNa+
b) [ ] necesităCa2+
c) [x] necesităenzima Na+,K+-ATP-aza
d) [ ] implicăantiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implicăsimportul ionilor de sodiu şi de potasiu

176. Afirmaţii corecte referitor la glucide:


a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor
b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză
!c) [] ambele hexoze din lactozăsunt în formăfuranozică
d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge
e) [ ] zaharoza este alcătuitădin 2 molecule de alfa-glucoză

177. Glicogenoliza (reacţia catalizatăde enzima glicogen fosforilaza):


a) [ ] glicogen n glucoze+ H2O →glicogen n-1 glucoze + glucoza
b) [x] glicogen n glucoze+ H3PO4→glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze+ H3PO4→glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat
d) [x] glicogen fosforilaza scindeazălegăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindeazălegăturile alfa-1,6-glicozidice

178. Digestia glucidelor:


a) [x] amilaza salivară şi cea pancreaticăscindeazălegăturile α-1,4-glicozidice din
polizaharide
b) [ ] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza
c) [ ] amilaza salivarăscindeazăamidonul pânăla glucoză
d) [ ] dizaharidazele nu posedăspecificitate de substrat
e) [x] celuloza nu este scindatăde amilaza pancreatică

179. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen


(glicogenogeneza):
a) [ ] este catalizatăde enzima glicogen sintaza
b) [ ] este catalizatăde enzima fosfoglucomutaza
c) [x] este catalizatăde enzima de ramificare
d) [x] enzima ce catalizeazăprocesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică
e) [ ] enzima ce catalizeazăprocesul are activitate 1,6-glicozidazică

180. glicogen fosforilaza:


a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [ ] este reglatădoar prin fosforilare-defosforilare
c) [x] forma activăeste cea fosforilată
d) [ ] scindeazăatât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din
glicogen
e) [ ] este activatăde ATP

181. Glicogen sintaza:


a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [x] este reglatăprin fosforilare-defosforilare
c) [ ] forma activăeste cea fosforilată
d) [ ] formeazăatât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din
glicogen
e) [x] necesităprezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei

182. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):


a) [ ] glucoza + ATP →glucozo-1-fosfat + ADP
b) [x] glucoza + ATP →glucozo-6-fosfat + ADP
c) [ ] glicozo-1-fosfat →glucozo-6-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP →UDP-glucoza + H4P2O7
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP →UDP-glucoza + H4P2O7

183. Glicogenogeneza:
a) [ ] este sinteza glucozei
b) [x] este sinteza glicogenului
c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile
d) [x] decurge intens postprandial
e) [ ] se activeazăîn situaţii de stres, inaniţie

184. Glicogenoliza:
a) [x] este scindarea glicogenului
b) [ ] este scindarea glucozei
c) [ ] este un proces strict hidrolitic
d) [ ] decurge intens postprandial
e) [x] se activeazăîn situaţii de stres, inaniţie

185. Glicogenozele:
a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul
glicogenului
b) [x] se caracterizeazăprin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi
c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depoziteazădoar în ficat
d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală
e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie

186. Glicogenul:
a) [x] se depoziteazăîn muşchii scheletici
b) [ ] se depoziteazăîn ţesutul adipos
c) [x] se depoziteazăîn ficat
d) [ ] muschii scheleticiutilizeazădepozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile

187. Glucozo-6-fosfataza:
a) [x] este enzimăa glicogenolizei
b) [ ] este enzimăa glicogenogenezei
c) [x] este o hidrolază
d) [ ] se activeazăla o concentraţie înaltăde glucoză
e) [ ] este activatăde insulin

188. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:


a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [x] glucoza obţinutăprin hidroliza G-6-P este secretatăîn sânge şi utilizatăpentru
menținerea glicemiei
d) [ ] G-6-P se include în glicogenogenezăîn ficat
e) [ ] G-6-P se utilizeazăca sursăde energie doar pentru ficat

189. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii


scheletici:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [ ] glucoza obţinutăprin hidroliza G-6-P este secretatăîn sânge şi utilizatăpentru
menținerea glicemiei
d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizeazăca sursăde energie pentru muşchi

190. Reglarea hormonalăa glicogenogenezei:


a) [x] insulina activeazăglicogenogeneza
b) [ ] adrenalina stimuleazăglicogenogeneza
c) [x] glucagonul inhibăglicogenogeneza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei
e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

191. Reglarea hormonalăa glicogenolizei:


a) [ ] insulina activeazăglicogenoliza
b) [x] adrenalina stimuleazăglicogenoliza
c) [ ] glucagonul inhibăglicogenoliza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

192. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen


(glicogenoliza):
a) [ ] este catalizatăde glucozo-6-fosfataza
b) [ ] este catalizatăde glicogen fosforilaza
c) [x] este catalizatăde enzima de deramificare
d) [x] enzima ce catalizeazăprocesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică
e) [ ] enzima ce catalizeazăprocesul are activitate 1,4-glicozidazică

193. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:


a) [x] glicogen sintaza
b) [ ] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucozo 6 fosfotaza
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza
182, Selectaţi enzimele glicogenolizei:
a) [ ] glicogen sintaza
b) [x] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucokinaza
e) [ ] fosfofructokinaza

195. Funcţiile glucidelor:


a) [x] energetică
b) [ ] menţin presiunea oncotică
c) [ ] sunt emulgatori
d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici
e) [ ] de transport

197. Care enzimănu participăla scindarea aerobăa glucozei?


a) [ ] piruvat kinaza
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [x] lactat dehidrogenaza
d) [ ] malat dehidrogenaza
e) [ ] piruvat dehidrogenaza

198. . Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule de glucoză:


a) [x] 38 ATP
b) [x] 44 H2O
c) [x] 6 CO2
d) [ ] 22 H2O
e) [ ] 44 ATP

199. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea complete a unei


molecule de piruvat:
a) [ ] 3
b) [ ] 2
c) [x] 15
d) [ ] 30
e) [ ] 6

200. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completăa


unei molecule de lactat:
a) [ ] 6
b) [x] 18
c) [ ] 15
d) [ ] 36
e) [ ] 3

201. Glicoliza este activatăde:


a) [ ] NADH
b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP

202. Glicoliza este inhibatăde:


a) [ ] NAD+
b) [x] citrat
c) [x] acizii graşi
d) [ ] glucoză
e) [ ] AMP

203. Glicoliza:
a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul
c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2şi H2O
e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

191. Glicoliza:
a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici
b) [x] are loc în toate ţesuturile
c) [x] reprezintă scindarea glucozei
d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului
e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O

204. Glucokinaza:
a) [ ] este prezentădoar în muschii scheletici
b) [ ] catalizeazăfosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat
d) [ ] este inhibatăde glicozo-6-fosfat
e) [x] este enzimăiductibilă, activatăde insulin

205. Gluconeogeneza:
a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză
b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice
c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
d) [x] decurge intens în inaniţie
e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

206. Gluconeogeneza din alaninănecesităenzimele:


a) [ ] aspartataminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza

207. Gluconeogeneza din glicerol necesităenzimele:


a) [x] glicerol kinaza
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [ ] piruvat carboxilaza
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza

208. Gluconeogeneza din lactat necesităprezenţa următoarelor


enzime:
a) [x] piruvat carboxilaza
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] lactat dehidrogenaza
e) [ ] fosfofructokinaza

209. Gluconeogeneza:
a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză
b) [ ] are loc intens postprandial
c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi
d) [ ] asigurăcu glucoză ficatul şi rinichii
e) [x] asigurăcu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

210. Hexokinaza:
a) [ ] este prezentădoar în ficat
b) [x] catalizeazăfosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] este o enzimadin glicoliza
d) [ ] este activatăde glicozo-6-fosfat
e) [ ] posedăspecificitate absolutăde substrat

211. În glicolizăATP-ul se formeazăîn reacţiile catalizate de


enzimele:
a) [ ] hexokinaza
b) [ ] fosfofructokinaza
c) [x] fosfogliceratkinaza
d) [ ] glucokinaza
e) [x] piruvatkinaza

212. Căile de utilizare a piruvatului:


a) [x] în condiţii aerobe se decarboxileazăla acetil-CoA
b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat
c) [x] se carboxileazăla oxaloacetat
d) [ ] se oxideazăîn lanţul respirator
e) [ ] nu poate fi utilizat în gluconeogeneză

213. Pentru sinteza unei molecule de glucozăsunt necesare:


a) [x] 2 molecule de piruvat
b) [x] 4 ATP
c) [x] 2 GTP
d) [ ] 6 H3PO4
e) [ ] 6 ADP

214. Piruvat carboxilaza:


a) [ ] este enzimăa glicolizei
b) [ ] este enzimăa glicogenogenezei
c) [x] gruparea prosteticăa enzimei este biotina
d) [ ] gruparea prosteticăa enzimei este tiamin-pirofosfatul
e) [x] este enzimăreglatoare activatăde acetil-CoA

215.Produsele finale ale glicolizei anaerobe:


a) [ ] 2 molecule de piruvat
b) [ ] glucoza
c) [x] 2 ATP
d) [x] 2 H2O
e) [x] 2 molecule de lactat

216. Reglarea hormonalăa glicolizei:


a) [x] glucagonul inhibăfosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat
b) [x] insulina activeazăenzimele reglatoare ale glicolizei
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei
d) [ ] somatotropina stimuleazăglicoliza
e) [ ] adrenalina stimuleazăglicoliza hepatică

217. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru


gluconeogeneză:
a) [ ] acetil CoA
b) [ ] acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
d) [x] lactatul
e) [x] oxaloacetatul

218. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru


gluconeogeneză:
a) [ ] beta-hidroxibutiratul
b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
d) [ ] colesterolul
e) [ ] bazele azotate purinice

219. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:


a) [ ] hexokinaza
b) [x] fosfoglicerat kinaza
c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] fosfoglicerat mutaza
e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza

220. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:


a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
e) [x] piruvatkinaza

221. Reacţia sumarăa glicolizei anaerobe:


a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O →2 lactat + 2ADP + 2H3PO4
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4→2 lactat + 2ADP + 2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4→2 lactat + 2ATP + 2H2O
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4→2 piruvat + 2ATP + 2H2O
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4→2 piruvat + 4ATP + 4H2O

222. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:


a) [ ] glucoza →glucozo-6-fosfat
b) [x] fosfoenolpiruvat →piruvat
c) [ ] fructozo-6-fosfat →fructozo-1,6-difosfat
d) [x] succinil-CoA →succinat
e) [x] 1,3-difosfoglicerat →3-fosfoglicerat

223. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:


a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid

224. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:


a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite
b) [ ] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamare
c) [x] în etapa oxidativăare loc conversia glucozei în pentoze
d) [x] în etapa neoxidativăare loc conversia pentozelor în hexoze
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

225. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în


ficat:
a) [ ] inhibarea glucokinazei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei

226. Efectele insulinei:


a) [x] favorizeazăutilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
c) [ ] inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi
d) [ ] inhibăsinteza proteinelor
e) [ ] stimuleazăcatabolismul proteinelor

227.en nzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în


ficat:
a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza

228. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:


a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza

229. Fructozuria esenţială:


a) [ ] este cauzatăde deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzatăde deficitul ereditar al fructokinazei
c) [x] are loc acumulare de fructoză
d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat
e) [ ] se manifestăclinic prin retard mintal

230. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:


a) [x] sinteza pentozelor
b) [ ] generarea de NADH
c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2
e) [ ] formarea pirofosfatului
231. Galactozemia:
a) [ ] este cauzatăde deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzatăde deficitul ereditar al galactokinazei
c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) [x] se manifestăprin cataractădeterminatăde acumularea galactitolului în cristalin
e) [ ] se manifestăclinic prin retard mintal

232. Hiperglicemia poate fi condiţionatăde:


a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism

224. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:


a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic
b) [ ] amplificarea glicogenogenezei
c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului
d) [ ] maladia Addison
e) [x] hipercorticism

233. Hipoglicemia poate fi cauzatăde:


a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic
b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei

234. Insulina provoacă:


a) [x] activarea glicolizei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză
e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză(GLUT)

235. Insulina stimulează:


a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] glicogenoliza
d) [x] sinteza lipidelor în ficat
e) [ ] gluconeogeneza
[x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor

236. Intoleranţa la fructoză:


a) [x] este cauzatăde deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei
b) [ ] este cauzatăde deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei
c) [x] se acumuleazăfructozo-1-fosfat ce inhibăglucozo-6-fosfataza
d) [x] conduce la insuficienţăhepatică, ciroză
e) [x] se manifestăclinic prin crize hipoglicemice

237. Intoleranţa la galactoză:


a) [ ] este cauzatăde deficitul ereditar al galactokinazei
b) [x] este cauzatăde deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei
c) [ ] se acumuleazădoar galactoză
d) [x] se manifestăclinic prin retard mintal
e) [x] se manifestăclinic prin cataractă

238. Intoleranţa la lactoză:


a) [ ] este determinatăde deficitul galactokinazei
b) [x] este determinatăde deficitul de lactază
c) [x] deficienţa enzimei ce determinăintoleranţa la lactozăpoate fi moştenită şi dobândită
d) [x] se manifestăprin dureri abdominale, diaree cronică
e) [ ] se manifestăprin cataractă

239. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):


a) [ ] fructoza + ATP →fructozo-6-fosfat + ADP
b) [x] fructoza + ATP →fructozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP →fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔gliceraldehidă+ dihidroxiacetonfosfat

240. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi


reacţiile):
a) [x] fructoza + ATP →fructozo-6-fosfat + ADP
b) [ ] fructoza + ATP →fructozo-1-fosfat + ADP
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP →fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [x] fructozo-1,6-difosfat ↔gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔gliceraldehidă+ dihidroxiacetonfosfat

241. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):


a) [x] galactoza + ATP →galactozo-1-fosfat + ADP
b) [ ] galactoza + ATP →galactozo-6-fosfat + ADP
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔UDP-galactoza + H4P2O7
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza

242. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozofosfat:


a) [x] ribulozo-5-fosfat
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH

243. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+→6-fosfogluconolactonă+ NADPH+H+:


a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei
c) [ ] enzima ce catalizeazăreacţia este glucozo-6-fosfat fosfataza
d) [ ] enzima ce catalizeazăaceastăreacţie este lactonaza
e) [x] enzima ce catalizeazăaceastăreacţie este inhibatăde NADPH
c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenaza

244. Reglarea hormonalăa glicemiei:


a) [x] glucagonul amplificăglicogenoliza
b) [ ] catecolaminele inhibăglicogenoliza
c) [x] cortizolul faciliteazăgluconeogeneza
d) [ ] somatotropina inhibăgluconeogeneza
e) [ ] cortizolul activeazăabsorbţia glucozei
245. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozofosfat:
a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+→6-fosfogluconolactonă+ NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+→ 6-fosfogluconolactonă+ NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O →6-fosfogluconat
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ →ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2
e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ →ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2

246.Sinteza si secretia insulinei:


Sinteza insulinei:
a) [x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivă
b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare
c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza limitată
d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentă
e) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare

247. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:


a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [x] 2 NADP+
d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat

248. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:


a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] este o dehidrogenare
c) [x] este catalizatăde enzima enoil-CoA hidrataza
d) [ ] este catalizatăde enzima acil-CoA hidrataza
e) [x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

249. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:


a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

250. Acizii biliari:


a) [x] se sintetizeazădin colesterol
b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
c) [ ] se conjugăîn ficat cu bilirubina
d) [x] sunt compuşi polari
e) [x] participăla emulsionarea grăsimilor

251. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastrointestinal:


a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindeazăfosfogliceridele
b) [x] colesterolesteraza scindeazăcolesterolul esterificat
c) [ ] ceramidaza scindeazăsfingozina
d) [ ] lipaza gastricăeste activăla adulţi
e) [ ] lipaza pancreaticăscindeazărestul acil din poziţia beta a trigliceridelor .

252. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):


a) [ ] carnitina + ATP + AG →acilcarnitina + ADP
b) [ ] AG + ATP + biotina →acil-AMP + biotin-P
c) [x] AG + ATP + HS-CoA →acil-CoA + AMP + PPi
d) [ ] AG + ATP + HSCoA + H2O →acil-AMP + HSCoA + AMP +2P
e) [ ] coenzima Q + ATP + AG →acil-CoQ +AMP + 2P

253. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor


graşi):
a) [x] este prima etapăa oxidării AG în ţesuturi
b) [ ] se petrece în mitocondrii
c) [ ] reacţia este catalizatăde acetil-CoA carboxilază
d) [x] reacţia este catalizatăde acil-CoA sintetaza
e) [ ] activarea este o reacţie reversibilă

254. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei


(enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):
a) [ ] ATP - ADP
b) [ ] AMP - ATP
c) [ ] malonat - AMP
d) [ ] acetoacetat - citrat
e) [x] citrat - palmitoil-CoA

255. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:


a) [x] în inaniţie prelungităcreierul utilizeazăcorpi cetonici
b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazutăîn diabetul zaharat insulino-dependent
d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazutăîn boala Hartnup

256. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat


pentru:
a) [x] sinteza corpilor cetonici
b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [ ] beta-oxidare
d) [x] sinteza colesterolului
e) [ ] sinteza glucozei

257. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):


a) [x] se desfăsoarăîn matricea mitocondriilor
b) [ ] se oxideazăAG liberi
c) [ ] se desfăsoarăîn citotozol
d) [x] constăîn scindarea completăa acil-CoA pânăla acetil-CoA
e) [ ] malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

258. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implicădesfasurarea


unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectăeste:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

259. Biosinteza acizilor graşi:


a) [ ] are loc în mitocondrii
b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complex polienzimatic
c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participăNADPH
e) [ ] ca donator de H se utilizeazăNADH

260. Biosinteza acizilor graşi:


a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP
b) [x] enzimele formeazăcomplexul acid gras-sintaza
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

261. Biosinteza colesterolului:


a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesităNADPH
c) [x] substrat serveşte acetil-CoA
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de cholesterol

262. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):


a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
b) [ ] ca coenzimăacetil-CoA carboxilaza utilizeazăvitamina B6
c) [x] carboxilarea necesităATP şi biotină
d) [ ] ca coenzimăacetil-CoA carboxilaza utilizeazăvitamina B1
e) [ ] sinteza necesită2 molecule de ATP
d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2 a lizinei

263. Biosinteza propriu-zisăa acizilor graşi:


a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP
b) [ ] ambii radicali se leagăla gruparea -SH a cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizeazăATP
d) [x] reacţiile sunt catalizate de acetiltransacilaza şi maloniltransacilaza
e) [ ] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

264. Biosinteza triacilglicerolilor:


a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
b) [ ] se intensificăîn inaniţie
c) [ ] se amplificăîn diabetul zaharat tipul I
d) [x] este activatăde insulină
e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitata

a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi


b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoA
c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-fosfat
d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la grupările –OH ale glicerolului
e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza trigliceridelor

265. Calcitriolul:
a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
b) [x] se sintetizeazăprin douăhidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
d) [ ] inhibăbiosinteza proteinei ce asigurăabsorbţia Ca2+ din intestin
e) [ ] acţioneazăprin AMPc

266. Catabolismul chilomicronilor:


a) [x] resturile chilomicronice se supun hidrolizei în hepatocite
b) [ ] lipoproteinlipaza este activatăde apoB
c) [x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
d) [x] lipoproteinlipaza este activatăde insulină
e) [ ] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

267. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA


(2) şi câte molecule de ATP (3) se formeazăla oxidarea completăa acidului palmitic (C16):
a) [ ] 6 8 131
b) [ ] 6 7 114
c) [x] 7 8 130
d) [ ] 5 6 121
e) [ ] 8 9 143

268. Cetonemia:
a) [x] poate apărea în inaniţie
b) [ ] poate fi generatăde o dietăsăracăîn lipide
c) [ ] este determinatăde o raţie bogatăîn glucide
d) [x] este cauzatăde sinteza sporităa corpilor cetonici în ficat
e) [ ] este determinatăde utilizarea intensăa corpilor cetonici în ţesuturi

269. Chilomicronii:
a) [ ] se sintetizeazăîn ficat
b) [ ] se secretădin intestin direct în sînge
c) [x] apoproteina de bazăeste apo B48
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul
e) [x] transportătrigliceridele exogene

270. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:


a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului
b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

271. Corpii cetonici sunt următorii compuşi:


a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

272. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor


graşi:
a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare - cu HSCoA
c) [x] la oxidare se utilizeazăNAD+şi FAD, la sinteză- NADPH
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
e) [x] la sintezăparticipărestul malonil, iar la beta-oxidare - nu

273. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:


a) [ ] are loc în stomac
b) [x] are loc în duoden
c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizeazăHCl al sucului gastric
e) [x] se digerădoar lipidele emulsionate

274. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP


(biosinteza propriu-zisăa acizilor graşi):
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2
c) [ ] enoil-ACP ehidrogenaza hidroxibutiril-ACP + NADP+
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

275. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din


mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza
c) [x] enzima malică
d) [ ] succinat dehidrogenaza
e) [ ] fumaraza

276. Funcţiile lipidelor:


a) [x] energetică
b) [x] izolatoare
c) [ ] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] contractilă

277. Glicerol-3-fosfatul se formează:


a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza
b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
e) [ ] în ţesutul adipos - se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

278. Glicolipidele:
a) [x] reprezintăceramida legatăde mono- sau oligozaharide
b) [ ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sulfuric
c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide
d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
e) [ ] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic

279. În procesul de biosintezăa tracilglicerolilor acidul


fosfatidic:
a) [ ] se acileazăsub acţiunea transacilazei şi se transformăîn triglicerid
b) [ ] se fosforileazăsub acţiunea kinazei şi se transformăîn lecitină
c) [x] se hidrolizeazăsub acţiunea fosfatazei şi se transformăîn diglicerid
d) [ ] se esterificăsub acţiunea esterazei şi se transformăin diacilglicerol
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformăîn lizolecitina

280. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi


suferăurmatoarele modificări:
a) [x] se oxidează
b) [ ] se reduc
c) [ ] se scurteazăcu 4 atomi de carbon
d) [x] se scurteazăcu 2 atomi de carbon
e) [x] se formeazăo moleculăde acetil-CoA
281. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi
forma sa de transport din mitocondrie în citozol (2):
a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
d) [ ] acetil-CoA aspartat
e) [x] acetil-CoA citrate

282. Intermediarul comun în sinteza trigliceridelor şi a


fosfatidelor:
a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] CDP-diglicerid
e) [ ] acidul fosforic

283. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei


alimentare, deoarece:
a) [x] asigurăaprovizionarea cu acizi graşi esenţiali
b) [x] asigurăabsorbţia vitaminelor liposolubile
c) [ ] servesc ca sursăde substanţe proteice
d) [ ] participăla sinteza nucleotidelor
e) [ ] sunt sursăde intermediari pentru sinteza bilirubinei

284. Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastrointestinal:


a) [x] acizii graşi cu catenăscurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă
b) [ ] acizii graşi cu catenălungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ
c) [x] acizii graşi cu catenălungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară
d) [ ] acizii graşi cu catenălungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată
e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv

285. Metabolismul vitaminei D:


a) [x] se sintetizeazăîn piele sub acţiunea razelor ultraviolete
b) [ ] forma activăa vitaminei D este colecalciferolul
c) [x] forma activăeste calcitriolul
d) [ ] calcitriolul se sintetizeazăîn piele prin hidroxilarea colesterolului
e) [ ] formarea calcitriolului este inhibatăde hormonii tiroidieni

286. Obezitatea:
a) [ ] se caracterizeazăprin acumulare excesivăde fosfolipide în ţesutul adipos
b) [ ] este cauzatăde hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II
e) [ ] este prezentăîn hipertiroidie

287. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:


a) [ ] lignoсeric
b) [ ] oleic
c) [ ] palmitoleic
d) [x] linolenic
e) [x] linoleic

288. Prima spirăde sintezăa acizilor graşi saturaţi cu număr par


de atomi de carbon:
a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP
b) [x] utilizează2 molecule de NADPH
c) [x] finalizeazăcu formarea butiril-ACP
d) [ ] finalizeazăcu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon
e) [ ] utilizează2 molecule de FAD
e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2

289. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a


beta-oxidării acizilor graşi) sunt:
a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
b) [x] trans-enoil-CoA + FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
e) [ ] trans-enoil-CoA + NADH + H+

290. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizeazăaceastăreacţie:


a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+tioesteraza

291. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:


a) [ ] enoil-CoA + H2O
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
e) [ ] cetoacil-CoA

292. Proprietătile principale ale membranei:


a) [ ] simetria
b) [x] fluiditatea
c) [x] asimetria
d) [ ] imobilitatea componentelor
e) [ ] monostratul lipidic

293. Proteinele membranelor biologice:


a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale
b) [x] formeazălegături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare
c) [ ] posedănumai capacitate de mişcare laterală
d) [x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare
intercelulară, antigenică
e) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

294. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza


propriu-zisăa acizilor graşi):
a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizeazăNADPH
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizeazăNADH

295. Reacţia de sintezăa beta-cetoacil-ACP (biosinteza


propriu-zisăa acizilor graşi):
a) [x] este reacţia de condensare a acetilului cu malonilul
b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi
c) [ ] este însoţităde consumul unei molecule de CO2
d) [x] este catalizatăde enzima beta-cetoacil-ACP sintaza
e) [ ] este catalizatăde enzima tiolaza

296. Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:


a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)
c) [ ] ciclizarea scualenului
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

297. Referitor la micelele lipidice sunt corecte afirmatiile:


a) [ ] se absorb numai în duoden
b) [x] conţin acizi graşi cu catenălungă, monogliceride şi colesterol
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului
d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenăscurtă
e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor

298. Reglarea biosintezei colesterolului:


a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza
c) [ ] enzima reglatoare este activatăde colesterol şi de acidul mevalonic
d) [x] insulina activeazăenzima reglatoare prin defosforilarea ei
e) [ ] insulina activeazăenzima reglatoare prin fosforilarea ei

299. cindarea completăa triacilgliceridelor în tractul


gastro-intestinal necesită:
a) [x] lipazele pancreatice şi intestinale
b) [ ] lipoproteinlipaza
c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] colesterolesteraza

300. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizeazăaceastăreacţie:


a) [ ] hidroliza beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrolaza
b) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrataza
c) [ ] dehidratara beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA dehidrataza
d) [x] scindarea beta-cetoacil-CoA tiolaza
e) [ ] oxidarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA oxidaza

302. Sintaza acizilor graşi:


a) [x] este un complex multienzimatic
b) [x] catalizeazăreacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
d) [ ] reprezintăun tetramer enzimatic
e) [ ] conţine douăgrupări -OH la care se leagăintermediarii biosintezei

303.Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină(sinteza de novoa fosfogliceridelor):


a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei
b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei
c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei
d) [ ] ca cofactor serveşte derivatul vitaminei B6
e) [x] în reacţie participăS-adenozilmetionina

304. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină(sinteza de


novoa fosfogliceridelor):
a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) [x] enzima este o decarboxilază
e) [ ] enzima este o carboxilază
d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6

305.Sinteza fosfogliceridelor:
a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serină
b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novoserveşte ATP-ul
d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervăserveşte GTP-ul
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

306. Sinteza de novoa fosfogliceridelor:


a) [ ] serina interacţioneazăcu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
b) [ ] serina se activează, formând CDP-serină
c) [ ] CDP-serina interacţioneazăcu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
d) [x] acidul fosfatidic se activează, formând CDP-diglicerid
e) [x] CDP-digliceridul interacţioneazăcu serina, formând fosfatidilserină

307. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:


a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
b) [ ] 7 acetil-CoA + 7ATP + 7CO2+ 7H+
c) [ ] 8 acetil-CoA + 7 NADPH + 7H++ 7CO2
d) [ ] 8 acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-CoA + 14 NADPH + 14H++ 7 malonil-CoA

308. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în


intestin:
a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta
b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
d) [ ] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros
e) [x] lipidele resintetizate interacţioneazăcu apoproteinele şi formeazăchilomicronii

309. Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a


fosfatidilcolinei:
a) [ ] serina
b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
d) [ ] S-adenozilhomocisteina
e) [ ] tetrahidrofolatul

310. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):


a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
b) [ ] are loc hidratarea substratului
c) [ ] este catalizatăde enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă
d) [x] este catalizatăde enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă
e) [ ] are loc dehidratarea substratului

311. 1. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi)


b) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetăal citratului
c) [ ] pentru transport se utilizeazăGTP
d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi (malic
enzima)
e) [ ] la transport participăenzima acetil-CoA carboxilaza

312. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmăîn


mitocondrii în procesul beta-oxidării:
a) [ ] necesităenergie
b) [x] în proces participăcarnitin-acil-transferazele I şi II
c) [x] sistemul-navetătransportănumai AG activaţi
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
e) [ ] AG sunt transportaţi de malic enzimă
e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină

313. Utilizarea acetil-CoA:


a) [x] se oxideazăîn ciclul Krebs
b) [ ] se utilizeazăpentru sinteza aminoacizilor
c) [x] se utilizeazăpentru sinteza acizior graşi
d) [ ] se include în gluconeogeneză
e) [x] se utilizeazăîn cetogeneză

314. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi


a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat
b) [x] sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursăde energie
c) [x] necesităprezenţa oxaloacetatului
d) [ ] pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoză

315. Vitamina A:
a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] retinolul întrăîn componenţa rodopsinei
d) [x] are acţiune antioxidantă
e) [ ] se depoziteazăîn ţesutul muscular

316. Vitamina D:
a) [ ] nu se sintetizeazăîn organismul uman
b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală
c) [ ] este derivat al glicerolului
d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală

317. Vitamina E:
a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [x] favorizeazăfertilitatea
d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
e) [ ] se depoziteazăîn cantităţi mari în ţesutul osos
318. Vitamina K:
a) [ ] vicasolul este forma vegetalăa vitaminei K
b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacăhipovitaminoza K
c) [x] posedăacţiune antihemoragică
d) [ ] posedăacţiune anticoagulantă
e) [x] este coenzimăa carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării
II, VII, IX şi X

319. Vitaminele liposolubile:


a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic
b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
c) [ ] nu se depoziteazăîn organismul uman
d) [ ] se acumuleazăîn ţesutul muscular
e) [x] sunt derivaţi ai izoprenului

320. VLDL:
a) [x] apoproteina principalăeste apoB100
b) [ ] transportătrigliceridele exogene
c) [ ] sunt sintetizate în enterocitele intestinale
d) [x] transportătrigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide
e) [ ] au rol antiaterogen
a) [ ] apoproteina principală este apoB48
b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-sensibilă
c) [x] sunt sintetizate în ficat

322. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:


a) [ ] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculăde butiril-CoA şi una de acetilCoA
b) [x] oxidarea completăa propionil-CoA necesităvitaminele H şi B12
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
d) [x] oxidarea completăa propionil-CoA necesităCO2, ATP, Mg2+
e) [x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formăde succinil-CoA
a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA

323. Acidul folic:


a) [ ] este aminoacid
b) [x] este vitamină
c) [ ] este coenzimă
d) [x] constădin pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) [ ] constădin pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină
b) [x ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul tetrahidrofolic (FH4);
c) [x] transferă fragmentele monocarbonice în diverse reacţii enzimatice;
d) [ ] se sintetizează în organismul uman;
e) [ ] Ser + FH4= N5N10-metilenFH4 + Glu

324. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi


acceptor de grupări:
a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x] metilen
e) [ ] carboxyl

325. Acidul tetrahidrofolic (THF):


a) [ ] este vitamină
b) [x] este cofactor
c) [ ] participăla carboxilarea aminoacizilor
d) [ ] participăla decarboxilarea aminoacizilor
e) [x] participăla transferul grupărilor cu un atom de carbon

Acidul tetrahidrofolic (THF):


a) [x] participăla metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)
b) [x] Ser + THF ↔Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
c) [ ] Gly + THF ↔Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
d) [ ] Ser + THF →NH3+ CO2+ N5,N10-CH2-THF
e) [x] Gly + THF →NH3+ CO2+ N5,N10-CH2-THF
a) [x ] participă la metabolismul metioninei
b) [x] homocisteină + N5 -metil-THF → Met + THF
c) [ ] Met + N5 -metil-THF → homocisteină + THF
d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferază
e) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6

326. Alaninaminotransferaza (ALT):


a) [ ] catalizeazăreacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat
b) [x] catalizeazăreacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea sericăa ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice
d) [ ] are valoare diagnosticăînaltăîn infarctul miocardic
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea sericăa ALT scade

327. Amoniacul se obţine în următoarele procese:


a) [ ] ciclul Krebs
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice

328. Amoniacul se obţine în următoarele procese:


a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici

329. Aspartataminotransferaza (AST):


a) [ ] catalizeazăreacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizeazăreacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea sericăa AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea sericăa AST atinge valori maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea sericăa AST scade

330. Bilirubina indirectă:


a) [ ] este o substanţăfoarte solubilăîn apă
b) [ ] circulăîn plasmăîn stare liberă
c) [x] este transportatăde albumine
d) [x] complexul bilirubină-albuminăse numeşte bilirubinăliberă
e) [ ] complexul bilirubină-albuminăse numeşte bilirubinăconjugat
a) [x] este o substanţă puţin solubilă în apă
331. Bilirubina indirectă:
a) [x] este captatădin sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor
b) [x] este transportatăîn microzomi de ligandine
c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge
d) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
e) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza

332. Bilirubina serică:


a) [x] constituie 8,5 - 20,5 µmol/L
b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestăprin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predominăbilirubina conjugată
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentăexclusiv bilirubina liberă

333. Biosinteza asparaginei (Asn):


a) [x] Asn se sintetizeazădin acid aspartic
b) [ ] este catalizatăde aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] este catalizatăde asparaginsintetaza
d) [ ] reacţia nu necesităenergie
e) [ ] Asn se sintetizeazădin glutamină

334. Biosinteza glutaminei (Gln):


a) [ ] Gln se sintetizeazădin asparagină
b) [x] Gln se sintetizeazădin acid glutamic
c) [ ] este catalizatăde glutaminaza
d) [x] este catalizatăde glutaminsintetaza
e) [ ] reacţia nu necesităenergie

335. Biosinteza hemului (a doua reacţie):


a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP →porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O
b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic →porfobilinogen + 2 H2O
c) [ ] reacţia este catalizatăde porfobilinogen sintetaza
d) [x] reacţia este catalizatăde delta-aminolevulinat dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul

336. Biosinteza hemului (prima reacţie):


a) [x] Gly + succinil-CoA →acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP →acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
c) [x] reacţia este catalizatăde delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] reacţia este catalizatăde delta-aminolevulinat decarboxilaza
e) [x] enzima este reglatăprin inducţie-represie de hem

337. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):


a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] acidul aspartic

338. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei


IX în hem):
a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+→hem + 2H+
b) [x] protoporfirina IX + Fe2+→hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizatăde enzima fierochelataza
d) [ ] enzima este activatăalosteric de hem
e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară

339. Biosinteza nucleotidelor citidilice:


a) [x] CTP se sintetizeazădin UTP
b) [ ] CMP se sintetizeazădin UMP
c) [ ] sursăde grupare amino pentru citozinăeste amoniacul liber
d) [x] sursăde grupare amino pentru citozinăeste Gln
e) [x] sinteza este cuplatăcu hidroliza ATP-lui pânăla ADP şi H3PO4

340. Biosinteza nucleotidelor timidilice:


a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timinăeste S-adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare -CH3 pentru timinăeste N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)
e) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timinăeste metionina
e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza

341. Căile generale de degradare a aminoacizilor:


a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea

342. Carenţa proteică:


a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)
c) [ ] este însoţităde bilanţazotat pozitiv
d) [x] este însoţităde bilanţazotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat
a) [x] hipoproteinemie
b) [ ] mărirea presiunii osmotice
c) [x] edeme
d) [x] atrofie musculară
e) [ ] bilanţ azotat pozitiv

343. Catabolismul aminoacizilor:


a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
b) [ ] Glu şi Gln intrăîn ciclul Krebs prin oxalilacetat
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) [ ] Asp şi Asn intrăîn ciclul Krebs prin fumarat
e) [x] Pro se include în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
b) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv cetoformatori
d) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori
e) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori
a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
b) [ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
c) [x] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin succinil-CoA

344. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):


a) [ ] are loc în hepatocite
b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
c) [ ] biliverdină+ NAD+→bilirubină+ NADH+H+
d) [x] biliverdină+ NADPH+H+→bilirubină+ NADP+
e) [ ] reacţia este catalizatăde biliverdin dehidrogenaza

345. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea


Hb în biliverdină):
a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea
biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea
verdoglobinei
d) [x] ulterior de la verdoglobinăse detaşeazăglobina şi Fe 3+cu obţinerea biliverdinei
e) [ ] Hb se transformădirect în biliverdină

346. Catabolismul hemoglobinei (Hb):


a) [ ] începe în eritrocitele intacte
b) [ ] are loc exclusiv în sânge
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
e) [x] zilnic se degradează ≈6g de Hb

347. Catabolismul hemoglobinei (Hb):


a) [x] succesiunea corectăa transformărilor este: Hb →verdoglobină →biliverdină →
bilirubină
b) [ ] succesiunea corectăa transformărilor este: Hb →biliverdină →verdoglobină →
bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite
e) [ ] reacţiile au loc în sânge

348. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000

349. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5

350. Cauzele icterelor:


a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

351. Cauzele icterelor:


a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă
b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial

352. Ciclul gama-glutamilic:


a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare
b) [ ] decurge fărăutilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin membranele celulare
b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilor
c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din
glutation
d) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului
e) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de ATP

353. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):


a) [x] debuteazăcu formarea carbamoilfosfatului
b) [ ] sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) [ ] sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizeazăo legăturămacroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

355. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul


Krebs:
a) [ ] ciclul Krebs furnizeazăNADPH necesar pentru sinteza ureei
b) [x] ciclul Krebs asigurăsinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

356. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:


a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
b) [x] glicerolul se transformăîn glucoză
c) [ ] surplusul de glucozănu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei - dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizeazăNADPH pentru sinteza
acizilor graşi

357. Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:


a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
b) [ ] aminoacizii care se transformăîn intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi
transformaţi în glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformăîn piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizatăpentru sinteza aminoacizilor
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză

358. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:


a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi
b) [ ] surplusul de proteine nu poate fi convertit în acizi graşi
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformăîn intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza
lipidelor
359. Conjugarea bilirubinei:
a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
b) [x] enzima ce catalizeazăconjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubinăconjugată(directă)
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubinăliberă(indirectă)

360. Decarboxilarea aminoacizilor:


a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării -COOH din aminoacizi în formăde CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)
d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene
c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilare

361. Dezaminarea aminoacizilor (DA):


a) [ ] DA intramolecularăeste caracteristicăpentru toţi aminoacizii
b) [x] DA oxidativăconduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintăcalea principalăde sintezăa aminoacizilor dispensabili

362. Dezaminarea directa a aminoacizilor:


a) [ ] este caracteristicătuturor aminoacizi
b) [x] Ser + H2O →piruvat + NH3(enzima - serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O →piruvat + NH3+ H2O (enzima - treonindehidrataza)
d) [x] Thr + H2O → α-cetobutirat + NH3(enzima - treonindehidrataza)
e) [x] Glu + NAD++ H2O →alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 a - (enzima -glutamatdehidrogenaza)
d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)
e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică

363. Dezaminarea indirectăa aminoacizilor (transdezaminarea):


a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este principala cale de sintezăa aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapăare loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativăa acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizeazăNADPH+H+

364. Dezaminarea oxidativăa aminoacizilor (AA):


a) [x] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedăo activitate înaltăla pH-ul fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativădirectăeste principala cale de dezaminare a tuturor L-AA

365. Digestia nucleoproteinelor:


a) [ ] componenta proteicăse scindeazăexclusiv în stomac
b) [ ] acizii nucleici se scindeazăîn stomac
c) [x] acizii nucleici se scindeazăîn intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi
RNA-zelor pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic
366. Eliminarea renalăa amoniacului:
a) [x] este cuplatăcu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplatăcu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizeazăreacţia: Gln + H2O →Glu + NH3
d) [ ] glutaminaza nu este prezentăîn rinichi
e) [x] NH3+ H++ Cl-→NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi

367. Enzimele ciclului ureogenetic:


a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza

368. Enzimele ciclului ureogenetic:


a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza

369. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:


a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindeazăresturile de acid glucuronic de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →stercobilinogen →urobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →mezobilirubină →urobilinogen
→stercobilinogen

370. Excreţia renalăa pigmenţilor biliari:


a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale
d) [x] bilirubina conjugatăpoate trece în urină
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină

371. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):


a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [ ] Phe se sintetizeazădin Tyr prin hidroxilare
d) [x] sunt aminoacizi micşti - gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator
c) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare

372. Fenilcetonuria:
a) [x] este cauzatăde deficienţa ereditarăa fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină
c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului,
fenillactatului, fenilacetatului
e) [x] se manifestăclinic prin retard mental

373. Glutamat dehidrogenaza:


a) [ ] este o enzimădin clasa hidrolazelor
b) [x] este o enzimădin clasa oxidoreductazelor
c) [ ] în calitate de coenzime utilizeazăFAD şi FMN
d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
b) [x] este enzimă alosterică

374. Glutamatdehidrogenaza face parte din:


a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze

375. Guta:
a) [ ] principala modificare biochimicăîn gutăeste uremia
b) [x] principala modificare biochimicăîn gutăeste hiperuricemia
c) [ ] este cauzatăde defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei
d) [x] este cauzatăde defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor
purinice
e) [ ] este cauzatăde defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul
nucleotidelor purinice

376. Hemoglobina (Hb) participăla:


a) [x] transportul sangvin al O2
b) [x] transportul sangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic

377. Hemoglobina (Hb):


a) [ ] este o proteinătetramerăunităcu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultămajoră) este alcătuitădin 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbăvalenţa: Fe2+ ↔Fe3+
e) [ ] este o nucleoproteină

378. Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple
b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] la hemoproteine se referăhemoglobina şi mioglobina
d) [x] la hemoproteine se referăcatalaza, citocromii, peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteinăoligomeră

379. Icterul hepatic microzomial (modificările


pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală- cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă- cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată- cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în urinăapare bilirubina conjugată

380. Icterul hepatic microzomial este determinat de:


a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice

381. Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor


biliari):
a) [ ] bilirubina totală- cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă- cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată- cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în cazul obstrucţiei complete - lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină
d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută

382. Icterul posthepatic este cauzat de:


a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stazăbiliarăintrahepatică
d) [x] blocarea parţialăsau totalăa canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

383. Icterul prehepatic:


a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere

384. Inozinmonofosfatul (IMP):


a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui

385. La catabolismul aminoacizilor participăenzimele:


a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
a) [x] mutazele, carboxilazele
b) [ ] hexokinazele
c) [x] metiltransferazele
d) [x] decarboxilazele
e) [ ] helicazele

386. La cromoproteine se referă:


a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele

387. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:


a) [x] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilăa piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat
(PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilăa piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x] alfa-aminoacid + PALP ↔alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔alfa-cetoacid + PALP

388. NH3este utilizat la sinteza:


a) [x] ureei
b) [ ] acidului uric
c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului
e) [ ] acetoacetatului

389. NH3 este utilizat:


a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali
b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) [x] în aminarea reductivăa alfa-cetoglutaratului
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu

390. Precursorul catecolaminelor:


a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamine

391. Precursorul histaminei:


a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul

392. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:


a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) [x] sărurile de amoniu
e) [ ] acidul uric

393. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:


a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale
b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât și netoxice
d) [ ] alcoolii, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice

394.Reactia chimica:
a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat

394.Reactia chimica:

a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) [x] este reacţia de formare a histaminei
d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei
e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei


b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei


b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei


b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC

a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei


b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei
e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei

a) [x] este reacţia de decarboxilare a 3,4-dioxifenilalaninei (DOPA)


b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii
arteriale
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială

a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza


b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)
d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC
e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei

Transaminarea: Asp+ alfa-cetoglutarat OA + Glu;E-ASAT


AlAT– localizat în citoplasmamaimultororgane , Înnormă–4-36U/L (înC%multmai
mari înhepatocite şimiocard)
AsAT–localizatatâtîn citoplasmacâtşimitocondrii(miocard,ficat),Înnormă–10-35U/L
Suntenzimeintracelulare-creştereaniveluluisericallorestecauzaleziunilorcelularelanivelul ţesutuluiafectat
(sd de citolizăa ţesuturilor încareseaflăaceste E)

Dezaminarea oxidativa directa:Glu+NAD+H2O alfa-cetoglutarat+NADH+H+NH3;

Transreaminarea:alfa-cetoglutarat+NH3+NADPH+HGlu+NADP+H2O
Prima etapa a biosintezeia.a. dispensabili

395. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:


a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă alosterică
b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
c) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare

Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:


a) [ ] GMP activează sinteza proprie
b) [ ] AMP activează sinteza proprie
c) [x] AMP inhibă sinteza proprie şi sinteza inozinmonofosfatului (IMP)
d) [x] GMP inhibă sinteza proprie şi sinteza IMP-lui
e) [x] ATP este utilizat la sinteza GMP-lui, iar GTP este utilizat la sinteza AMP-lui

397. Selectaţi compuşii chimici care participăla sinteza


nucleotidelor purinice:
a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic

398. Selectaţi compuşii chimici care participăla sinteza nucleotidelor purinice:


a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] serina

399. Manifestările clinice ale gutei:


a) [x] artrităgutoasă
b) [ ] xantoame cutanate
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază
e) [ ] litiazăbiliară

400. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:


a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină+ 2ATP→citrulină+ 2ADP + 2H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină →citrulină+ H3PO4
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină+ ATP→citrulină+ ADP + H3PO4
d) [ ] citrulină+ Asp + ATP →argininosuccinat + ADP + H3PO4
e) [x] citrulină+ Asp + ATP →argininosuccinat + AMP + H4P2O7

401. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:


a) [x] argininosuccinat →arginină+ fumarat
b) [ ] argininosuccinat + H2O →arginină+ fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP →arginină+ fumarat + AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină →H2N-CO-NH2+ ornitină
e) [x] arginină+ H2O →H2N-CO-NH2+ ornitină

402. Serotonina se sintetizeazădin:


a) [ ] histidină
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan

403. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):


a) [x] are loc prin douăreacţii succesive
b) [ ] sursăde grupare amino pentru AMP este glutamina
c) [ ] sursăde grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul
d) [ ] necesităconsum de energie sub formăde ATP
e) [x] procesul este activat de GTP

404. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în


sinteza ureei):
a) [ ] HCO3-+ NH4+ + ATP + H2O →carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
b) [x] HCO3-+ NH4+ + 2ATP + H2O →carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activatăde N-acetilglutamat

405. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:


a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP →PRPP + ADP
b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP →PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP →PRPP + AMP + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizatăde enzima PRPP-sintetaza
e) [x] PRPP-sintetaza este enzimăalosterică şi este inhibatăde ATP şi GTP

406. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozilpirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza nucleotidelor
purinice:
a) [ ] PRPP + Glu →fosforibozilamină+ alfa-cetoglutarat + H4P2O7
b) [ ] PRPP + Gln →fosforibozilamină+ Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln →fosforibozilamină+ Glu + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizatăde enzima amidofosforiboziltransferaza
e) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimăalosterică şi este inhibatăde AMP şi GMP

407. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):


a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive
b) [x] sursăde grupare amino pentru GMP este glutamina
c) [ ] sursăde grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) [ ] necesităconsum de energie sub formăde GTP
e) [x] procesul este activat de ATP

408. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea


carbamoilfosfatului):
a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizeazăo moleculăde ATP
b) [ ] sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) [x] sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizeazăo legăturămacroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

409. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):


a) [x] HCO3-+ Gln+ 2ATP + H2O →carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4
b) [ ] HCO3-+ NH4+ + 2ATP + H2O →carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [ ] HCO3-+ NH4+ + ATP + H2O →carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

410. Sursele atomilor inelului pirimidinic:


a) [ ] glicina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina

411. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:


a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare

412. Transaminarea aminoacizilor (TA):


a) [x] reprezintătransferul grupării -NH2de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid
b) [x] este o etapăa transdezaminării aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA

413. Transaminazele aminoacizilor:


a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] toate transaminazele posedăspecificitate absolutăpentru substrat
d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinatăde coenzimă
e) [x] coenzimele transaminazelor sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul

414. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizeazăaceste
reacţii:
a) [ ] Asp + H2O →oxaloacetat + NH3+ H2O aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat →oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O →Asp + NH3 asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP++ H2O →alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD++ H2O →alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

415. Transreaminarea aminoacizilor:


a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este o cale de sintezăa tuturor aminoacizilor
c) [x] în prima etapăare loc aminarea reductivăa alfa-cetoglutaratului
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizeazăNAD+

416. Ureogeneza:
a) [x] are loc exclusiv în ficat
b) [ ] are loc în rinichi
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finalăa NH3
a) [ ] este sinteza de NH3
b) [x] necesită consum de energie
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [ ] ureea este compus toxic
e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina

417. Absorbţia aminoacizilor (AA):


a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
d) [x] la transportul AA participăNa+ ,K+ -АТP-aza
e) [ ] la transportul AA participăGTP-sintaza
a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros
b) [x] are loc in intestinul subţire
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural

418. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedăspecificitate absolutăde substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [ ] scindeazăaminoacizii de la capătul C-terminal
e) [x] sunt exopeptidaze

419. Bilanţul azotat echilibrat:


a) [ ] denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] aratăpredominarea proceselor de degradare a proteinelor faţăde cele de biosinteză
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei

420. Bilanţul azotat negativ:


a) [ ] denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [x] denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai micădecît a celui eliminat
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

421. Bilanţul azotat pozitiv:


a) [x] denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] aratăpredominarea proceselor de degradare a proteinelor faţăde cele de biosinteză
c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

422. Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formăde zimogeni de pancreasul exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [ ] scindeazăaminoacizii de la capătul N-terminal
d) [x] sunt exopeptidaze
e) [ ] sunt endopeptidaze

423. Chimotripsina:
a) [ ] este secretatăde celulele principale ale mucoasei stomacale în formăde
chimotripsinogen inactiv
b) [ ] este secretatăde pancreasul exocrin în formăactivă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin
proteoliza limitată
424. Funcţiile biologice ale proteinelor:
a) [ ] coenzimatică
b) [x] catalitică
c) [x] plastică
d) [x] de transport
e) [x] imunologică

425. Funcţiile biologice ale proteinelor:


a) [x] antigenică
b) [ ] genetică
c) [x] contractilă
d) [x] energetică
e) [x] reglatoare

426. Pepsina:
a) [x] scindeazălegăturile peptidice la formarea cărora participăgrupările -NH2ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţioneazăasupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindeazălegăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindeazăproteinele pânăla aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază

427. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:


a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric

428. Proprietăţile pepsinei:


a) [x] pepsina este secretatăsub formăde pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
e) [x] activarea pepsinogenului constăîn scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de
aminoacizi)

429. Rolul HCl în digestia proteinelor:


a) [ ] activeazătripsinogenul
b) [ ] activeazăchimotripsinogenul
c) [x] сreează рНoptimal pentru acţiunea pepsinei
d) [ ] creează рНoptimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) [x] denatureazăparţial proteinele alimentare

430. Rolul HCl în digestia proteinelor:


a) [x] posedăacţiune antimicrobiană
b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] activeazătransformarea pepsinogenului în pepsină
d) [ ] inhibăsecreţia secretinei
e) [ ] stimuleazăformarea lactatului în stomac

431. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:


a) [ ] asparagina
b) [x] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina

432. Tripsina:
a) [x] este secretatăsub formăde tripsinogen inactiv
b) [ ] este o aminopeptidază
c) [ ] este o carboxipeptidază
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8

433. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:


a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi pânăla CO2 şi H2O
e) [ ] scindarea AA nu genereazăenergie

434. Valoarea biologicăa proteinelor este determinată


de aminoacizii indispensabili:
a) [ ] alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) [ ] serină
a) [ ] asparagină
b) [ ] cisteină
c) [x] metionină
d) [x] treonină
e) [ ] prolină

435. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:


a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] urea

436. Activitate biologicăposedă:


a) [x] hormonul liber
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport
e) [ ] nivelul total al hormonului

437. Adenilatciclaza:
a) [ ] este enzimăcitoplasmatică
b) [ ] genereazăinozitolfosfaţi
c) [x] catalizeazăformarea AMPc din ATP
d) [x] este inhibatăde proteina Gi
e) [ ] participăla sinteza ATP-lui

438. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):


a) [x] stimuleazăsecreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni
b) [ ] amplificăsinteza glucagonului
c) [ ] acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
d) [x] activeazătransformarea colesterolului în pregnenolonă
e) [ ] este un hormon de naturăsteroidică

439. Hormonii adenohipofizari:


a) [x] sunt de naturăproteică
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi
d) [ ] acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
e) [x] regleazăfuncţiile altor glande endocrine periferice

440. Hormonii adenohipofizari sunt:


a) [ ] corticoliberina
b) [x] somatotropina
c) [ ] gonadoliberinele
d) [x] tireotropina
e) [ ] prolactostatina

441. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:


a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina

442. Hormonii sexuali:


a) [ ] se sintetizeazănumai în glandele sexuale
b) [ ] acţioneazăprin mecanismul membranaro-intracelular
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
e) [ ] utilizeazăreceptori membranari
a) [ ] folitropina
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant
d) [x] estradiolul
e) [x] progesterona

443. Hipocorticismul (boala Adison) se


caracterizeazăprin:
a) [ ] obezitate centripetă
b) [ ] hipertensiune arterială
c) [x] scăderea conţinutului de Na+, Cl-şi creşterea K+ în sânge
d) [ ] hiperglicemie, glucozurie
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor

444. Calcitonina:
a) [x] este sintetizatăde celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
b) [x] regleazăconcentraţia calciului şi a fosfaţilor
c) [ ] acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
d) [ ] hormon de naturăsteroidică
e) [ ] acţioneazăasupra intestinului, rinichilor şi a oaselor
445. Catecolaminele sunt:
a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
b) [x] derivaţi ai tirozinei
c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
e) [ ] hormoni proteino-peptidici

446. Clasificarea structuralăa hormonilor:


a) [x] proteino-peptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor
a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple
b) [x] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului
c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor

463 - Compusul chimic prezentat la nivelul rinichilor favorizeaza:

a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei


b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
d) [ ] reabsorbţia de fosfaţi
e) [ ] reabsorbţia de Ca++

464 - Compusul chimic prezentat regleaza:

a) [ ] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor


b) [x] favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
d) [ ] inhibă cetogeneza
e) [ ] scad concentraţia acizilor graşi liberi în sânge
[x] efect antiinflamator
[x] posedă efect permisiv asupra catecolaminelor, glucagonului
[x] favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei
[x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
[x] induc biosinteza proteinelor în ficat şi rinichi
[x] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi

a) [x] concentraţia natriului şi a potasiului


b) [x] homeostazia hidrică
c) [ ] concentraţia ionilor de calciu şi fosfaţi
d) [ ] sinteza parathormonului
e) [ ] glicemia
[x] concentraţia natriului şi a potasiului
[x] homeostazia hidrică
la nivelul rinichilor
[x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
[x] eliminarea de K+, H+, NH4+

testosteron
[x] stimulează spermatogeneza
[x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
[x] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor
[x] induc sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
[x] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
[x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
a) [x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine
b) [x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
c) [ ] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor
d) [ ] au efect hperglicemiant
e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia
[x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine
[x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
[x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia

449. Corticosteroizii se utilizează:


a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartritănespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
d) [ ] ca agenţi fibrinolitici
e) [ ] în calitate de hemostatice

450. Diabetul zaharat se caracterizeazăprin:


a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] uremie
d) [x] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie

451. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:


a) [ ] accelereazălipoliza
b) [x] inhibătrigliceridlipaza din ţesutul adipos
c) [x] activeazălipoproteinlipaza
d) [ ] inhibăsinteza lipidelor
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonic
a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei
b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [ ] activarea triglicerid lipazei
d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

452. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:


a) [ ] faciliteazătransportul aminoacizilor în muşchi
b) [x] stimuleazăbiosinteza proteinelor
c) [ ] determinăbilanţazotat negativ
d) [ ] inhibăbiosinteza proteinelor
e) [ ] stimuleazădegradarea proteinelor

453. Efectele metabolice ale T3 şi T4:


a) [x] stimuleazăproducerea ATP-ului
b) [ ] nu posedăacţiune calorigenă
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
d) [ ] posedăefect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)
e) [x] intensificăcatabolismul proteinelor (bilanţazotat negativ)

454. Efectele metabolice ale T3 şi T4:


a) [x] regleazădiviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic
b) [x] regleazămetabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei
c) [x] stimuleazăfosforilarea oxidativăîn mitocondrii şi utilizarea de O2
d) [ ] în concentraţii fiziologice posedăefect decuplant puternic
e) [ ] inhibăATP-sintaza

455. Fosfolipaza „C" :


a) [ ] este localizatăîn citozol
b) [ ] scindeazăfosfolipidele membranare, generând prostaglandine
c) [x] este activatăde proteina Gq
d) [ ] este activatăde hormonii steroidici
e) [ ] este inhibatăde cofeină

456. Fosfoprotein fosfatazele catalizează:


a) [ ] formarea AMP ciclic din ATP
b) [x] defosforilarea unor enzime reglatoare
c) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoare
d) [ ] activarea proteinkinazelor
e) [ ] activarea proteinelor Gs

457. Glucagonul:
a) [ ] este un derivat al triptofanului
b) [ ] se sintetizeazăîn celulele insulare beta
c) [x] se sintetizeazăîn celulele insulare alfa
d) [x] este o polipeptidă
e) [ ] este un compus de naturăsteroidă
a) [x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon
b) [ ] se sintetizează direct în formă activă
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
e) [ ] are efect hipoglicemiant
a) [x] activează gluconeogeneza
b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] stimulează sinteza proteinelor
e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor

458. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestăprin:


a) [ ] obezitate
b) [ ] somnolenţă, memorie scăzută
c) [x] creşterea temperaturii corpului
d) [x] bilanţazotat negativ
e) [ ] bradicardie

459. Hiperparatiroidismul se manifestăprin:


a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie
d) [x] excreţia sporităa calciului cu urina
e) [x] osteoporoză

460. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestăprin:


a) [x] bradicardie
b) [x] micsorarea temperaturii corpului
c) [ ] exoftalmie
d) [ ] staturăjoasă
e) [ ] retard mental

461. Hipoparatiroidismului se caracterizeazăprin:


a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi
nervoase
d) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză

462. Homeostazia extracelularăa calciului este


asiguratăde:
a) [x] parathormonul
b) [x] calcitonină
c) [ ] vitaminele K şi E
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
e) [ ] tireotropina

463. Hormonii hipotalamusului:


a) [ ] sunt de naturăsteroidă
b) [x] prezintăpeptide scurte
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt liberinele şi statinele
e) [x] regleazăsecreţia hormonilor adenohipofizari

464. Hormonii sexuali:


a) [ ] se sintetizeazănumai în glandele sexuale
b) [ ] acţioneazăprin mecanismul membranaro-intracelular
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
e) [ ] utilizeazăreceptori membranari

465. Hormonii somatomamotropi sunt:


a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina
c) [ ] corticotropina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar

466. Hormonii sunt:


a) [x] substanţe biologice active
b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltăde acţiune
c) [ ] sintetizaţi în sânge
d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare

467. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:


a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [ ] somatotropina
d) [ ] tireotropina
e) [ ] gonadotropinele
468. Hormonul foliculostimulant (FSH):
a) [x] controleazăfuncţiile glandelor sexuale
b) [ ] se sintetizeazăîn foliculii ovarieni
c) [x] promoveazădezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [ ] inhibăspermatogeneza
e) [ ] este de naturăsteroidică

469. Hormonul luteinizant (LH):


a) [x] stimuleazăsinteza estrogenilor şi a progesteronei
b) [ ] promoveazădezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [ ] stimuleazădezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [ ] se sintetizeazăîn corpul galben
e) [x] este o glicoproteină

470. Insulina stimulează:


a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză
d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză(GLUT)

471. Insulina:
a) [x] este produsăde celulele beta ale pancreasului
b) [ ] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de naturăsteroidă
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30
resturi de aminoacizi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente

472. Iodtironinele:
a) [x] sunt derivaţi ai tirozinei
b) [ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroide
c) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)
d) [ ] acţioneazăprin mecanismul membranaro-intracelular
e) [ ] regleazămetabolismul calciului şi al fosfaţilor

473. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a


hormonilor este caracteristic pentru:
a) [x] iodtironine
b) [ ] glucagon
c) [ ] adrenalină
d) [x] cortizol
e) [ ] calcitonină
a) [x] activează gluconeogeneza
b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] stimulează sinteza proteinelor
e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor

474. Mecanismul membrano-intracelularde de


acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:
a) [ ] calcitriol
b) [x] glucagon
c) [x] adrenalină
d) [ ] cortizol
e) [ ] aldosteron

475. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune


a hormonilor mediat de AMPc:
a) [ ] este specific numai insulinei
b) [x] implicăactivarea proteinkinazelor A
c) [ ] este caracteristic pentru cortizol
d) [ ] reprezintăun mecanism de reglare a expresiei genelor
e) [x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare

476. Oxitocina:
a) [ ] este de naturăsteroidică
b) [x] exercităacţiune contractilăasupra uterului în travaliu
c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la
ejecţia laptelui
d) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e) [ ] se sintetizeazăîn foliculii ovarieni

477. Parathormonul:
a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă
b) [ ] este derivat al tirozinei
c) [x] se sintetizeazăsub formăde preprohormon
d) [ ] se sintetizeazăîn formăactivă
e) [x] acţioneazăprin AMP cyclic
a) [x] creşte calcemia
b) [ ] creşte fosfatemia
c) [ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestin
d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul şi fosfaţii
e) [x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi

478. Prolactina:
a) [ ] se sintetizeazănumai în glandele mamare
b) [ ] este un hormon de naturăsteroidă
c) [x] controleazăiniţierea şi întreţinerea lactaţiei
d) [x] stimuleazădezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
e) [ ] regleazăfuncţia glandelor sexual

479. Proteina Gs activă:


a) [x] activeazaadenilatciclaza
b) [ ] activeazăproteinkinazele
c) [x] reprezintăcomplexul alfa-GTP
d) [ ] este mesager secund al semnalului hormonal
e) [ ] este inactivatăde fosfodiesterază

480. Proteinele Gs:


a) [x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama
b) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externăa membranei citoplasmatice
c) [ ] posedăun domeniu de legare cu proteinkinazele
d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclaza
e) [ ] catalizeazăsinteza AMPc

481. Proteinkinaza A:
a) [ ] este inhibatăde adenilatciclază
b) [x] este activatăde AMP ciclic
c) [x] catalizeazăreacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare
d) [ ] este activatăde hormonii steroidici
e) [ ] este localizatăîn nucleu

482. Receptorii hormonali sunt:


a) [ ] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
c) [x] glicoproteine
d) [ ] metaloproteine
e) [ ] lipoproteine

483. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de


acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol
b) [ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari
c) [ ] este un mecanism rapid
d) [x] complexul hormon-receptor regleazăexpresia genelor
e) [ ] implicăactivarea proteinkinazelor

484. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3
b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
d) [x] sinteza calcitriolului este controlatăde parathormon
e) [ ] participăla reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu

485. Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] are loc în medulosuprarenale
b) [ ] are loc în cortexul suprarenal
c) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină →noradrenalină →dopamină →adrenalină
d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină →dopamină →noradrenalină →adrenalină
e) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină →adrenalină →noradrenalină →dopamină

486.Gonadotropinele:
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale
b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant (FSH) şi prolactina
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [] FSH inhibă spermatogeneza
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.

487. Hormonii neurohipofizari:


a) [x] sunt vasopresină şi oxitocină
b) [ ] sunt hormonii tropi
c) [x] prezintănonapeptide
d) [ ] se produc în lobul anterior al hipofizei
e) [ ] acţioneazăprin mecanismul citozolic nuclear

488.Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
b) [ ] stimuleazăactivitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) [ ] stimuleazăactivitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [x] utilizează receptori citozolici
e) [ ] utilizeazăreceptori membranari

489. Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] insulina acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
b) [x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formăparticularăa celui
membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagăinsulina
e) [x] subunitatea beta posedăactivitate enzimatica de tip tirozinkinazică

490. Referitor la mecanismul membranarointracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol


(DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq
b) [ ] DAG şi IP3 se formeazăsub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formeazăsub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
d) [ ] DAG inhibăproteinkinazele C
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

491. Referitor la mecanismul membranarointracelular sunt corecte afirmaţiile:


a) [x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu
d) [x] e caracteristic pentru hormonii peptidici
e) [ ] este un mecanism lent

492. Referitor la mecanismul membranarointracelular sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
b) [ ] hormonii pătrund în celulă
c) [x] implicăformarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidici
e) [x] la transducţia mesajului hormonal participămesagerii secunzi
493.

494. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] receptorii βsunt cuplaţi cu proteina Gp şi determinăformarea diacilglicerolilor şi a inozitolfosfaţilor
b) [ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determinăcreşterea concentraţiei AMPc
c) [ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi
determinăcreşterea de AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determinăscăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determinăcreşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+

495. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei


aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
b) [ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimuleazăsecreţia reninei
c) [ ] renina transformăangiotenzinogenul în angiotenzinăII
d) [x] enzima de conversie transformăangiotenzina I în angiotenzinăII
e) [ ] angiotenzina II inhibăsecreţia aldosteronului

496. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte


afirmaţiile:
a) [x] are loc prin iodurarea resturilor de tirozinădin componenţa
tireoglobulinei
b) [ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozinădin componenţa tironinei
c) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei libere
d) [x] pentru iodurarea tirozinei se utilizeazăiodul oxidat
e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază

Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei


iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei
b) [ ] nivelul scăzut de T3
plasmatic inhibăsinteza tireotropinei
c) [ ] tireotropina inhibăsecreţia iodtironinelor
d) [ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizeazăpreponderent T4
e) [x] glanda tiroidăposedămecanisme de autoreglare independente de tireotropină

497. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt


corecte afirmaţiile:
a) [x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici
b) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se reglează
c) [ ] toţi hormonii de naturăsteroidicăse sintetizeazădoar în suprarenale
d) [ ] cortizolul se sintetizeazăîn foliculii ovarieni
e) [ ] progesterona se sintetizeazăîn cortexul suprarenal

498. Referitor la vasopresinăsunt corecte afirmaţiile:


a) [x] se mai numeşte hormon antidiuretic
b) [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c) [ ] în insuficienţa de vasopresinăse dezvoltădiabetul steroid
d) [x] ţesutul-ţintăpentru vasopresinăeste rinichiul - epiteliul tubilor contorţi
distali şi colectori
e) [ ] se sintetizeazăîn suprarenale

499. Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului):


a) [x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină
b) [ ] sinteza maximalăde cortizol are loc seara
c) [ ] corticotropina inhibăsinteza şi secreţia de cortizol
d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferăvariaţii diurne (ritm circadian)
e) [ ] secreţia de cortizol este dependentăde concentraţia natriului şi a potasiului

500. Secreţia de insulinăeste activatăde:


a) [x] glucoză
b) [x] fructoză, manoză
c) [ ] somatostatină
d) [ ] serotonină
e) [ ] adrenalină

523 – Selectați efectele fiziologice ale compusului chimic prezentat:

↑catabolismulproteic ↓anabolismul proteic


GC cresc glicemiaprin:
↑ absorbţia intestinală a glucozei,
↑ neoglucogenezahepatică
GC cresclipoliza
↑cetogeneza hepatică
GC cresc retenţiadeNaCl şiapă (funcţiemineralo-corticoidă)
↑volemiaproducerea edemului încorticoterapie (efect advers)
↑demineralizarea osoasă (efect advers)

↑Reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+ la nivelul:


• Glandelor sudoripare
• rol în adaptarea la cald
• Glandelor digestive
Efecte pe muşchi şi nervi:↑activitateapompeiNa+/K+ ↓Na+IC şi↑K+IC

501.Androgenii:
a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul
b) [ ] principalul androgen este androsteronul
c) [ ] se depozitează în celule după sinteză
d) [ ] sunt transportaţi în sânge în stare liberă
e) [x] sunt transportaţi de o globulină sanguină specifică

Androgenii:
a) [x] sunt C19 steroizi
b) [x ] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
c) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronului
d) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)
e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă

Androgenii – efecte metabolice:


a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă, stimulînd sinteza proteinelor
b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi induc bilanţ azotat negativ
c) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
e) [] provoacă hiperglicemie

Androgenii – efecte fiziologice:


a) [x] asigură spermatogeneza
b) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundare
c) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
d) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
e) [] inhibă spermatogeneza

504. Efectele metabolice ale calcitoninei:


a) [ ] stimuleazăabsorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin
b) [ ] inhibăreabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi
c) [ ] acţioneazăprin intermediul calcitriolului
d) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+şi fosfat în oase
e) [x] micşoreazăconcentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

505. Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:


a) [x] stimularea lipolizei
b) [ ] stimularea secreţiei de insulină
c) [ ] inhibarea glicogenolizei
d) [ ] micşorarea tensiunii arteriale
e) [ ] inhibarea gluconeogenezei

512. Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:


a) [x] favorizeazăsinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect
anabolic)
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
c) [x] exercităacţiuni mitogene: influenţeazăcreşterea fetală, diferenţierea
celulară, procesele de regenerare
d) [ ] regleazăsinteza ATP-lui şi producerea căldurii
e) [ ] regleazăconcentraţia calciului şi a fosfaţilor

513. Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:


a) [x] stimuleazăsinteza proteinelor în ţesuturi
b) [ ] inhibătranscrierea şi translaţia
c) [x] determinăbilanţazotat pozitiv
d) [ ] inhibălipoliza
e) [ ] inhibăgluconeogeneza

514. Selectaţi hormonii care se sintetizeazăîn


cortexul suprarenal:
a) [x] cortizolul
b) [ ] adrenalina
c) [ ] noradrenalina
d) [ ] progesterona
e) [x] aldosteronul

515. Liberinele sunt:


a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele
e) [ ] tireotropina

516. Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:


a) [x] AMP-ciclic
b) [ ] GTP
c) [x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x] inozitolfosfaţii

517. indromul Cushing:


a) [ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor
b) [x] se caracterizeazăprin obezitate centripetă
c) [ ] se manifestăprin hipotensiune arterială
d) [ ] este însoţit de diabet insipid
e) [ ] se caracterizeazăprin hipoglicemie
518. Sinteza hormonilor pancreatici:
a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretăinsulina
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretăglucagonul
c) [x] celulele insulare D produc şi secretăsomatostatina
d) [ ] peptida C este sintetizatăde celulele C
e) [x] polipeptida pancreaticăeste sintetizatăde celulele F

519. Somatotropina (hormonul de creştere):


a) [x] acţioneazăprin intermediul somatomedinelor
b) [ ] inhibăprocesele anabolice
c) [x] controleazăcreşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
d) [ ] este un derivat al aminoacizilor
e) [ ] acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear

520. Statinele sunt:


a) [x] somatostatina
b) [ ] gonadostatinele
c) [x] prolactostatina
d) [ ] corticostatină
e) [ ] tireostatină

521. Tireoglobulina:
a) [ ] este hormon trop al hipofizei
b) [ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidieni
c) [x] este precursor al hormonilor tiroidieni
d) [x] conţine peste 100 de resturi de tirozină
e) [ ] este hormon reglator al hipotalamusului

522. Tireotropina (TSH):


a) [x] acţioneazăprin intermediul AMP ciclic
b) [x] activeazasinteza şi secreţia iodtironinelor
c) [ ] este precursorul hormonilor tiroidieni
d) [ ] este derivat al tirozinei
e) [ ] este sintetizatăîn glanda tiroidă

523. Transportul iodtironinelor este realizat de:


a) [x] globulina fixatoare de tiroxină(TBG)
b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină(TBPA)
c) [x] albumine
d) [ ] fibrinogen
e) [ ] hemoglobină

524. Acidoza metabolicăeste cauzatăde:


a) [x] cetonemie
b) [ ] voma intensă
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

525. Acidoza metabolicăeste prezentăîn:


a) [ ] diabetul insipid
b) [ ] diabetul steroid
c) [x] diabetul zaharat
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate

526. Acidoza respiratorie este cauzatăde:


a) [ ] hiperventilaţie pulmonară
b) [x] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomăintensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

527. Acidoza respiratorie este prezentăîn:


a) [x] astm bronşic
b) [ ] inaniţie
c) [ ] diabet zaharat
d) [x] emfizem pulmonar
e) [ ] inaniţie

528. Albuminele plasmatice transportă:


a) [x] acizi graşi
b) [ ] lipoproteine
c) [x] bilirubina
d) [ ] glucoza
e) [ ] uree

529. Albuminele plasmatice:


a) [ ] sunt proteine bazice
b) [ ] sunt proteine conjugate
c) [ ] sunt hidrofobe
d) [ ] sunt liposolubile
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

530. Albuminele plasmatice:


a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor
b) [x] sunt proteine acide
c) [ ] se sintetizeazăîn sânge
d) [x] menţin presiunea oncotică
e) [ ] sunt proteine cu structurăcuaternară

531. Albuminele plasmatice:


a) [ ] se sintetizeazăîn ţesutul muscular
b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii
e) [ ] la electroforezăse separăîn fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

532. Alcaloza metabolicăeste cauzatăde:


a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
d) [x] vomăintensă
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

533. Alcaloza respiratorie este cauzatăde:


a) [x] hiperventilaţie pulmonară
b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomăintensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

534. Azotemia apare în:


a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate
b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare
d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sintezăexcesivăde glycogen

535. Calciul plasmatic:


a) [ ] se conţine doar în formăionizată
b) [x] se conţine preponderent în plasmă
c) [x] Ca++ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmădoar în formăliberă

536. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este


determinatăde:
a) [ ] fenilalanină şi tirozină
b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

537. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice


este determinatăde:
a) [x] aminoacizii acizi
b) [x] aminoacizii bazici
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

538. Clasificarea funcţionalăa enzimelor plasmatice:


a) [x] secretorii
b) [x] excreto-secretorii
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare)
e) [ ] catabolice

539. Din grupa gama-globulinelor fac parte:


a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina

540. Fibrinogenul:
a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat
b) [ ] constădin 6 lanţuri polipeptidice identice
c) [ ] se activeazăîn ficat
d) [x] este transformat în fibrinăde către trombină
e) [ ] necesităvitamina K pentru sinteza sa
541. Fibrinolizina:
a) [ ] împiedicăformarea trombilor
b) [x] dizolvătrombii deja formaţi
c) [x] hidrolizeazămoleculele de fibrinădin componenţa trombilor
d) [ ] inactiveazătrombina
e) [ ] inhibăsinteza fibrinogenului

542. Ficatul şi metabolismul glucidelor:


a) [x] ficatul asigurănivelul constant al glucozei în sânge
b) [ ] glicogenoliza hepaticăse intensificăîn perioadele postprandiale
c) [x] glicogenoliza hepaticăse intensificăîn inaniţie
d) [ ] glicogenogeneza se intensificăîn inaniţie
e) [ ] gluconeogeneza se activeazăîn perioadele postprandiale

Ficatul şi metabolismul glucidelor:


a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
c) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei
d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei
e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

543. Ficatul şi metabolismul proteinelor:


a) [x] ficatul reprezintăsediul de sintezăa ureei
b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) [x] ficatul este sediul de sintezăa fibrinogenului, protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursăde enzime plasmatice
e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în protein

544. Fierul:
a) [ ] se conţine preponderent în plasmă
b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formăde Fe++
d) [ ] este absorbit în intestin sub formăde Fe+++
e) [ ] Fe+++este transportat de apoferitina

545. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):


a) [x] dizolvat în plasmăc
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3

546. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:


a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina

547. Funcţiile ficatului sunt:


a) [x] de depozitare a excesului glucidic
b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
c) [ ] de depozitare a proteinelor
d) [x] de dezintoxicare
e) [ ] de transport

548. Globulinele plasmatice:


a) [ ] toate sunt proteine simple
b) [x] reprezintăo clasăeterogenăde proteine
c) [x] la electroforezăse separăîn fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice
a) [ ] sunt nucleoproteine
b) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globuline
c) [ ] sunt proteine fosforilate
d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză
e) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică

549. Hiperproteinemia:
a) [ ] reprezintăcreşterea conţinutului proteinelor musculare
b) [x] reprezintăcreşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) [ ] este caracteristicăpentru ciroza hepatică
d) [ ] este caracteristicăpentru glomerulonefrite
e) [x] poate fi prezentăîn deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomăintensăetc.)

550. Hipokaliemia:
a) [ ] se dezvoltăîn hiporfuncţia cortexului suprarenal
b) [x] se dezvoltăîn hiperaldosteronism
c) [ ] se dezvoltăîn hipoparatiroidie
d) [x] este însoţităde dereglări ale funcţiei cardiace
e) [ ] conduce la osteoporoză

551. Hipoproteinemia:
a) [ ] reprezintămicşorarea concentraţiei proteinelor musculare
b) [ ] este însoţităde retenţie de apăîn patul sangvin
c) [x] este caracteristicăpentru ciroza hepatică
d) [x] este caracteristicăpentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentăîn deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă
intensăetc.)

552. Hipoxiile:
a) [x] reprezintămicşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi
b) [ ] reprezintămicşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

553. La coagularea sângelui participă(suplimentar


factorilor plasmatici):
a) [ ] haptoglobinele
b) [x] serotonina
c) [x] catecolaminele
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [x] fosfolipidele plachetare

554. La coagularea sângelui participă(suplimentar


factorilor plasmatici):
a) [ ] albuminele plasmatice
b) [x] ATP-ul
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice

555. La coagularea sângelui participă:


a) [ ] factori eritrocitari
b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari

556. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui


participă:
a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal

557. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:


a) [x] hipocalcemia este prezentăîn rahitism
b) [ ] hipocalcemia este determinatăde hiperparatiroidism
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
d) [ ] hipercalcemia este însoţităde tetanie
e) [ ] hipocalcemia este însoţităde retenţie de apă

558. Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine o moleculăde oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagăla Fe3+al hemului
c) [x] O2 se leagăla Fe2+al hemului
d) [ ] O2 se leagăla partea proteicăa hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagăla inelul tetrapirolic al hemului

559. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea


trombului):
a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei
b) [x] necesităprezenţa factorului XIII
c) [ ] are loc sub acţiunea heparinei
d) [x] necesităprezenţa ATP-lui
e) [ ] necesităprezenţa vitaminei K

560. Proteinele plasmatice:


a) [x] menţin presiunea oncotică
b) [x] transportăhormoni, metale, vitamine
c) [ ] nu participăîn coagularea sângelui
d) [ ] în normăsunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participa la mentinerea pH-ului

561. Protrombina:
a) [ ] este factor anticoagulant
b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizatăîn sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activeazăîn trombină
e) [ ] nu necesităvitamina K pentru sinteza sa

562. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:


a) [ ] participăla sinteza fibrinogenului
b) [x] participăla sinteza protrombinei
c) [ ] participăla activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesarăpentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) [x] este necesarăpentru carboxilarea Glu cu formarea gamacarboxiglutamatului

563. Schimbul de O2 şi CO2(selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):


a) [x] HHb + O2→HHbO2
b) [ ] KHb + O2→KHbO2
c) [x] HHbO2+ KHCO3 →KHbO2+ H2CO3
d) [ ] KHbO2+ H2CO3 →HHbO2+ KHCO3
e) [x] H2CO3 →CO2 +H2O

564. Schimbul de O2 şi CO2(selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):


a) [ ] HHbO2→HHb + O2
b) [x] KHbO2→KHb + O2
c) [x] CO2 +H2O →H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 →HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 →KHb + H2CO3

565. Principalele componente organice ale sângelui:


a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul

566. Principalele componente organice ale sângelui:


a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] urea

567. Elementele figurate ale sângelui:


a) [ ] chilomicronii
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele
e) [ ] lipoproteinele

568. Elementele figurate ale sângelui:


a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [ ] albuminele
d) [x] limfocitele
e) [ ] corpii cetonici

569. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:


a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)

570. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor


scheletici:
a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza

571. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:


a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)
b) [ ] glicinamidino transferaza
c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4

572. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:


a) [ ] lipaza
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
c) [ ] tripsina
d) [ ] renina
e) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5

573. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:


a) [ ] creatinfosfokinaza
b) [ ] glicinamidinotransferaza
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina

574. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţăde oxigen (O2) :


a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

575. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţăde oxigen (O2) :


a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

576. Selectaţi factorii coagulării sângelui care


participăatât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
b) [x] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilicăB

577. Selectaţi factorii coagulării sângelui care


participăatât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VII - proconvertina
b) [x] factorul I - fibrinogenul
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
e) [ ] factorul XII – Hageman

578. Selectaţi factorii coagulării sângelui care


participăatât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VII - proconvertina
b) [x] factorul II - protrombina
c) [x] factorul XIII - stabilizator de fibrină
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilicăB

579. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă


doar în calea extrinsecă:
a) [x] factorul VII - proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

580. Selectaţi factorii coagulării sângelui care


participădoar în calea intrinsecă:
a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilicăB

581. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:


a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza

582. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:


a) [ ] globulina antihemofilicăA
b) [x] trombostenina
c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilicăB
e) [ ] heparina

583. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiazăcalea extrinsecă:


a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

584. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui


care iniţiazăcalea intrinsecă:
a) [x] factorul XII - Hageman
b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrin

585. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:


a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza
a) [ ] accelerina
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] urokinaza
d) [ ] antiplasmina
e) [x] activatorul tisular al plasminogenului

586. Rolul proteinelor plasmei sangvine:


a) [x] participăla menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
b) [ ] nu participăla menţinerea echilibrului hidro-salin
c) [ ] participăla fagocitoză
d) [x] reprezintăo rezervăde aminoacizi
e) [ ] transportăoxigenul

587. Funcţiile sângelui:


a) [x] de transport
b) [x] homeostatică
c) [ ] energetică
d) [ ] catabolică
e) [ ] anabolica

588. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează


atât în plasmă, cât şi în eritrocite:
a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

589. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează


doar în eritrocite:
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

590. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează


doar în plasmă:
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

591. Selectaţi substanţele anticoagulante:


a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [ ] proteina C reactivă

592. Selectaţi substanţele anticoagulante:


a) [x] derivaţii cumarinei
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [ ] malatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina

593. Selectaţi substanţele azotate neproteice:


a) [x] ureea
b) [ ] fibrinogenul
c) [ ] corpii cetonici
d) [x] acidul uric
e) [ ] colesterolul

594. Selectaţi substanţele azotate neproteice:


a) [x] creatină
b) [ ] albuminele
c) [ ] trigliceridele
d) [x] aminoacizii
e) [ ] globulinele

595. Substanţele organice neazotate ale sângelui:


a) [x] colesterolul
b) [x] trigliceridele
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric

596. Substanţele organice neazotate ale sângelui:


a) [x] glucoza
b) [x] acidul lactic
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul

597. Transportul sangvin al oxigenului (O2):


a) [ ] O2 se transportăpreponderent în formădizolvată
b) [x] O2 se transportăpreponderent în formăde oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formăde transport al O2
d) [x] O2 se leagăla Fe2+al hemului
e) [ ] O2 se leagăla subunităţile proteice ale hemoglobinei
598. Trombina:
a) [ ] este sintetizată în formăactivă
b) [x] este sintetizată în formăde protrombinăneactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) [ ] stabilizează fibrina

599.Care afirmatie caracterizeaza colagenul?


a) [ ] este principala proteina intracelulara
b) [ ] constituie 55% din proteinele umane
c) [ ] predomina оn bacterii
d) [ ] оn cantitati mari este prezenta оn organele parenchimatoase
e) [x] este principala proteina a oaselor єi dintilor

600. Care din compusii de mai jos este constituent al glucozaminoglicanilor?


- mucopolizaharide
- acid hialuronic
- condroitin sulfati
- dermatan sulfati
- heparina
- component glucidica a glicoproteinelor

601. Care din enzimele enumerate sunt markeri ai starii functionale a tesutului osos?

602. Care din teoriile mentionate este o teorie a patogeniei cariei?


- teoria fizico-chimica
- teoria chimico-parazitara

603. Care este compozitia sumara a apatitei?


1. Ca9.48Mg0.18Na0.11(PO4)5.67)(CO3)0.45OH1.54 x0.46 H2O
2.Ca10-x-y(HPO4)v(PO4)6-x(CO3)w(OH)2-x-y
3.Ca8.68(HPO4)0.16(CO3)0.54(PO4)5.62OH0.1

604. Care este cota substantelor minerale in smalt?


a) [ ] cantitatea medie - 95%
b) [x] smalt - 96%
c) [x] dentina - 69%
d) [x] cement - 46%
e) [x] pulpa - 7%

605. Care este rolul citratului in homeostazia tesutului osos?


a) [ ] este reglator al biosintezei colagenului оn tesuturile dentare
b) [ ] influenteaza starea țesuturilor moi ale cavitații orale
c) [x] оn concentratii mici stimuleaza coprecipitarea fosfatului de calciu
d) [ ] оn concentratii medii accelereaza formarea cristalelor de apatita
e) [x] оn concentratii mari solubilizeaza apatita

606. Care este volumul mediu diurn de saliva?


- 500-700 ml

607. Care sunt etapele formarii placii dentare?


1.Transportul initial al microorganismelor spre suprafata dentara
2.Adsorbtia initiala reversibila a microorganismelor
3.Fixarea stabile ireversibila a microorganismelor
4.Colonizarea si formarea biofilmului

608. Care sunt glandele salivare majore?


- parotid
- sublinguala
- submaxilara

609. Care sunt particularitatile biosintezei colagenului?


a) [ ] are loc оn 20 de etape
b) [ ] intracelular are loc biosinteza lanturilor polipeptidice primare,
modificarea aminoacizilor єi glicozilarea
c) [x] intracelular se formeaza protropocolagenul
d) [ ] protropocolagenul reprezinta forma neglicozilata a tropocolagenului
e) [x] protropocolagenul are secvente suplimentare neоmpletite la capetele
N- єi C-terminale

a) [x] la biosinteza se utilizeaza 20 de aminoacizi


b) [ ] la biosinteza participa hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acidul gcarboxiglutamic
c) [x] se sintetizeaza catene polipeptidice primare analogice de mai multe tipuri - a1,
a2,a3 etc.
d) [x] lanturile polipeptidice au lungimea deosebit de mare (1000-1100 resturi de
aminoacizi)
e) [ ] sinteza catenelor are loc lent

610. Care sunt particularitatile structurii primare a colagenului?


a) [ ] este o catena polipeptidica liniara
b) [ ] catenele primare contin cca 300 resturi de aminoacizi
c) [x] catena reprezinta o linie frвnta, datorita inelelor prolinei єi
hidroxiprolinei
d) [x] este stabilizata de legaturi peptidice obiєnute єi atipice
e) [ ] legatura peptidica atipica este formata de grupele a-carboxil ale prolinei єi
hidroxiprolinei

611. Care sunt principalii glicozaminoglicani din component proteoglicanilor tesutului osos?
- condroitin-4-sulfat
- condroitin-6-sulfat
- keratin sulfan
- acid hialuronic
-heparina
- heparan-sulfatul

612. Care sunt proteinele principale ale matricei extracelulare a tesutului conjunctiv?
Proteinele fibrilare: -colagen
-elastina

613. Ce acizi organici sunt implicate major in remodelarea tesutului osos?


- acid citric
- acid lactic

614. Ce afirmatie caracterizeaza alfa-amilaza salivara?


a) [ ] este principala enzima a digestiei glucidelor la om
b) [ ] este o hidrolaza єi b-glicozidaza
c) [ ] scindeaza amidonul, glicogenul și celuloza
d) [x] poseda specificitate fata de legaturile a-1,4-O-glicozidice
e) [x] este produsa de glandele salivare

a) [x] face parte din clasa hidrolazelor


b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] NaCl este activator єi nu modifica structura primara a substratului
d) [ ] NaCl provoaca denaturarea enzimei
e) [ ] la activare se modifica structura primara a enzimei

615. Ce afirmatie caracterizeaza etapa de resorbtie a osului din cadrul procesului de remodelare osoasa?
- reglata de parathormonul si calcitonina
- responsabil : osteoclastul

616. Ce afirmatii caracterizeaza compozitia chimica a salivei?


- H2O-99.5%
- reziduu uscat-0.5%

617. Ce afirmatii caracterizeaza fluoroza?


- solubilitatea apatitei
- fluorul in apa potabila atinge 14 mg\l

618. Ce afirmatii caracterizeaza lizocimul?


a) [x] este o hidrolaza
b) [x] este o glicozidaza
c) [ ] scindeaza lipoproteinele membranelor bacteriene
d) [ ] participa la digestia glucidelor alimentare
e) [x] exercita actiune protectoare antihemoragica
f) [x] exercita actiune protectoare antimicrobiana.

619. Ce afirmatii caracterizeaza mucinaza?


a) [ ] sintetizeaza mucina;
b) [x] este o hidrolaza;
c) [ ] este o a-glicozidaza;
d) [ ] scindeaza resturile glucozei din acidul mucoitin-sulfuric;
e) [x] asigura inlaturarea moleculilor uzate ale mucinei єi reinnoirea lor.

620. Ce afirmatii caracterizeaza procesul de biosinteza a colagenului?


a) [ ] are loc оn 20 de etape
b) [ ] intracelular are loc biosinteza lanturilor polipeptidice primare,
modificarea aminoacizilor єi glicozilarea
c) [x] intracelular se formeaza protropocolagenul
d) [ ] protropocolagenul reprezinta forma neglicozilata a tropocolagenului
e) [x] protropocolagenul are secvente suplimentare neоmpletite la capetele
N- єi C-terminale

621. Ce afirmatii sunt corecte referitor la fluorul din tesuturile dentare?


a) [x] cantitatea depinde de aportul alimentar
b) [ ] la continut normal оn apa se formeaza fluorura de calciu
c) [ ] fluorapatita este cea mai putin stabila forma a apatitei
d) [ ] la continut sporit оn apa se formeaza fluorapatita
e) [x] la continut sporit оn apa se dezvolta fluoroza

622. Ce compusi minerali NU se regasesc in saliva in conditii fiziologice?


a) [ ] amoniacul єi ureea
b) [ ] acidul uric
c) [x] bilirubina
d) [ ] aminoacizii liberi
e) [ ] colina

a) [ ] glucoza
b) [ ] acizii organici
c) [ ] colesterolul єi fosfolipidele
d) [ ] vitaminele
e) [x] heparina

a) [ ] vitaminele grupei B (B1, B2, B6)


b) [ ] acidul nicotinic єi nicotinamida
c) [x] acizii ascorbic, pantotenic, folic
d) [ ] biotina
e) [x] toate vitaminele liposolubile

623. Ce conditii sunt necesare pentru a avea loc mineralizarea tesutului osos?
a) [x] acumularea cantitatii suficiente de fosfati
b) [x] acumularea cantitatii suficiente de calciu
c) [ ] acumularea cantitatii suficiente de magneziu
d) [x] crearea pH optim
e) [ ] pH-ul optim este slab acid (6,8)

624. Ce factori influenteaza transformarea placii dentare in tartru?


a) [ ] este corelata cu scaderea cantitatii proteinelor оn placa
b) [x] este asociata cu creєterea cantitatii proteinelor оn placa
c) [ ] este favorizata de concentratia mare a glucidelor оn saliva
d) [x] este favorizata de concentratia mare de NH3 оn saliva єi placa
e) [ ] este stimulata de pH acid

625. Ce forme majore ale fosfatilor de calciu sunt prezente in tesuturi dentare dure?
a) [ ] CaHPO4
b) [x] Ca3(PO4)2
c) [x] Ca8H2(PO4)6x5H2O
d) [x] Ca(Ca3(PO4)2)3(OH)2
e) [x] Ca10(PO4)6(OH)2

626. Ce functii indeplinesc proteoglicanii tesutului conjunctiv?


a) [x] fixeaza єi depoziteaza cationi (Ca2+, Na+, K+)
b) [x] fixeaza apa
c) [x] confera tesuturilor elasticitate єi rezistenta la comprimare
d) [x] servesc drept lubrefianti оn articulatii
e) [ ] regleaza fluiditatea tisulara

627. Ce functii indeplineste tesutul conjunctiv?


a) [x] biomecanica
b) [ ] de eliminare
c) [x] de protectie
d) [x] de depozitare
e) [ ] de mentinere a echilibrului hidrosalin

628. Ce particularitate structural este specifica pentru Gla-proteinele osoase?


- proteine derivate din cele serice
- contin acid carboxiglutamic

629. Ce particularitati structurale caracterizeaza cristalele de hidroxiapatita?


a) [x] sunt prisme ce au la baza un hexagon
b) [x] fiecare prisma este alcatuita din 3 celule elementare
c) [x] celula elementara este o prisma cu baza rombica
d) [ ] laturile rombului nu sunt egale
e) [x] o celula elementara contine o molecula de apatita

630. Ce particularitati structurale sunt caracteristice pentru colagen?


a) [x] unitatile de tropocolagen se asambleaza оn microfbrile, fibrile єi fibre
b) [x] unitatile de tropocolagen se unesc prin legaturi covalente оncruciєate
c) [x] legaturile covalente оncruciєate se formeaza оntre radicalii
lizinei, hidroxilizinei si alizina
d) [ ] legaturile covalente оncruciєate sunt nestabile, slabe єi uєor se
distrug
e) [ ] оn microfibrile unitatile tropocolagenice sunt deplasate una fata de alta cu
1/5 din lungime

631. Ce particularitati sunt caracteristice compozitiei aminoacidice a colagenului?


a) [x] contine: 33% - glu; 25% - pro єi hyp; 10% - ala
b) [x] contine: lizina, 5-hidroxilizina, alizina cca 14%
c) [ ] contine: 4- єi 5-hidroxiprolina
d) [ ] contine: acid δ-carboxiglutamic
e) [ ] practic nu contine: cistina, cisteina єi metionina
f) [x] contine: acid gama-carboxiglutamic

632. Ce proces este parte a mecanismului aparitiei si dezvoltarii cariei?


1.Producerea acizilor organici
2.Difuzuia acizilor in smalt, dentina, cement si solubilitate partiala a cristalelor de hidroxiapatita
3.Efluxul substantelor minerale (Ca si Pi)
4.Remineralizarea
5.Expunerea substantelor organice

633. Ce proprietati fizico-chimice poseda colagenul?


a) [ ] este o proteina solubila atвt оn solventi organici, cвt єi оn apa
b) [x] оn solutii se tumefiaza
c) [x] poseda rezistenta considerabila la tractie
d) [x] este termostabila
e) [ ] proprietatile sunt conferite de prezenta cisteinei єi glicinei

634. Ce proprietati generale sunt caracteristice glucozaminoglicanilor?


- catene mari neramificate ,compuse din elemente dizaharidice repetabile
- se contine N-acetilglucozamina sau N-acetilgalactozamina
- grupa carboxil sau sulfat aprovizioneaza cu sarcina electrica negative mare

635. Ce substanta NU influenteaza metabolismul tesutului osos?

636. Ce substante produse de bacteriile placii pot afecta parodontiul?


a) [x] enzimele lizozomale
b)> [x] histamina
c) [x] prostaglandinele
d) [ ] prostaciclina
e) [ ] complexele imune circulante

637. Colagenoliza –selectati afirmatiile corecte:


a) [x] colagenoliza are menirea de a reinnoi moleculele de colagen
"imbatranite" sau deteriorate
b) [ ] colagenul nu se scindeaza, conservвndu-se toate moleculele produse
c) [x] ritmul reоnnoirii colagenului este acelaєi оn toate tesuturile
d) [ ] cel mai lent se reоnnoieєte colagenul оn organele
parenchimatoase
e) [ ] enzimele catabolismului colagenului sunt glicozidaze

638. Selectati afirmatiile ce caracterizeaza biosinteza colagenului:


a) [ ] are loc intracelular
b) [ ] maturizarea protropocolagenului are loc prin asocierea subunitatilor
c) [x] procolagen-N- єi -C-peptidazele scindeaza fragmentele
neоmpletite
d) [x] tropocolagenul este unitatea structurala a colagenului
e) [ ] tropocolagenul este unitatea structurala a colagenului єi elastinei

639. Selectati afirmatiile corecte referitor la dereglarile hidroxilarii Pro si Lys din colagen:
a) [x] pot fi determinate de carenta vit.C - scorbut
b) [ ] pot fi determinate de carenta Fe2+ - homosideroza
c) [ ] pot fi determinate de carenta enzimei prolil oxidaza - sindromul Ehlers-Danlos
d) [x] оn scorbut enzima prolil hidroxilaza este mai putin activa deoarece
nu este suficienta vit.C pentru a mentine fierul оn starea redusa (Fe2+)
e) [x] scorbutul se manifesta prin diminuarea rezistentei colagenului (creєterea
mobilitatii dintilor, creєterea fragilitatii capilarelor)

640. Selectati afirmatiile corecte referitor la particularitatile structurii elastinei:


a) [ ] unitatea structurala a elastinei este tropoelastina
b) [ ] elastina matura se formeaza din 4 molecule de proelastina
c) [x] lanturile elastinei unite covalent formeaza agregate
d) [x] la formarea agregatelor se pot оntre ele uni 2,3 sau 4 molecule
de elastina
e) [x] structura covalenta ce leaga catenele elastinei se numeєte desmozina
sau izodesmozina

641. Selectati afirmatiile corecte referitor la structura secundara a colagenului:


a) [x] este a-spirala colagenica
b) [ ] este rasucita spre dreapta
c) [x] o spira contine 3,3 resturi de aminoacizi єi are 0,93 nm
d) [ ] este stabilizata de legaturi de hidrogen
e) [x] este stabilizata de interactiunile sterice dintre inelele Pro si Hyp

642. Selectati afirmatiile corecte referitor la substantele organice ale tartrului dentar:
- proteine
- polizaharide complexe
- aminoacizi
- acizi grasi
- fosfolipide
- colesterol

643. Selectati afirmatiile corecte referitor la tipurile de colagen:


a) [ ] exista cca 12 tipuri de colagen
b) [ ] diviziunea tipurilor colagenului se bazeaza pe configuratie
c) [ ] toate tipurile sunt formate din 3 forme de catene primare: a1, a2 єi a3
d) [x] оn oase єi dinti predomina tipul I
e) [x] colagenul tip I are compozitia [a1(I)]2·[a2(I)]

644. Selectati afirmatiile corecte referitor la tropocolagen (TC):


- unitatea structurala de baza a colagenului

645. Selectati cauzele fiziologice ale hipersalivatiei sau ptialismului sau sialoreei:
- eruptia dintilor
- graviditatea (I-II semestru)
- menstruatia
- stimulate reflector (miros, gust, masticatie)

646. Selectati cauzele hiposalivatiei sau hipoptialismului:


Fiziologice | Patologice
-varsta |-medicamente (cca 400)
-sexul |- radioterapia regiunii capului si gatului
-masa corpului |-afectiuni sistemice
-perioada zilei |
-anotimpul |

647.Selectati compusii minerali majori ai fazei minerale a tesutului osos:


a) [ ] fosfatul monoacid de calciu
b) [x] fosfatul tricalcic
c) [ ] carbonatul de calciu
d) [ ] lactatul єi citratul de calciu
e) [x] apatite

648. Selectati enzimele salivare:


- alfa-amilaza salivara
- lizocimul
- anhidraza carbonica VI
- lactoperoxidaza
- ureaza
- pirofosfataza
- fosfataza acida
- hialuronidaza
- beta-glucuronidaza
- colinesteraza
- ribonucleaza

649. Selectati forma speciala a tesutului conjunctiv:


a) [x] dentina
b) [ ] tesut adipos

650. Selectati particularitatile biosintezei colagenului:


a) [ ] hidroxilarea prolinei єi lizinei are loc pвna la includerea lor оn
biosinteza colagenului
b) [x] enzimele hidroxilarii sunt prolilhidroxilaza єi lizilhidroxilaza
c) [x] hidroxilarea prolinei єi lizinei necesita prezenta O2, Fe2+, acidului
ascorbic
d) [ ] transformrea lizinei оn alizina este catalizata de liziltransaminaza
e) [ ] alizina este cetona lizinei

a) [x] la biosinteza se utilizeaza 20 de aminoacizi


b) [ ] la biosinteza participa hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acidul gcarboxiglutamic
c) [x] se sintetizeaza catene polipeptidice primare analogice de mai multe tipuri - a1,
a2,a3 etc.
d) [x] lanturile polipeptidice au lungimea deosebit de mare (1000-1100 resturi de
aminoacizi)
e) [ ] sinteza catenelor are loc lent

651. Selectati proteinele fibrilare ale tesutului conjunctiv:


a) [x] colagenul
b) [x] elastina
c) [ ] keratina
d) [ ] spectrina
e) [ ] fibrina

652. Selectati proteinele specifice salivare:


a) [x] mucinele
b) [x] staterina
c) [x] proteinele bogate in histidine –HRP
d) [x] cistatinele

S-ar putea să vă placă și