E amen 2018

Albuminele:

[ ] sunt proteine conjugate

[ ] sunt proteine ale plasmei sangvine

[ ] sunt proteine bazice

[ ] menţin presiunea oncotică sangvină

[ ] asigură transportul diferitor compuşi

Afirmaţii corecte referitor la enzime: a)

[ ] sunt catalizatori nebiologici

[ ] prezintă catalizatori anorganici

[ ] poseda specificitate de actiune

[ ] catalizează doar reacţii de scindare

[ ] catalizează numai reacţii de sinteză

[ ] sunt catalizatori biologici;

d) [ ] e istă si în formă neactivă în organism;

3.Centrul activ (CA) al enzimelor:

[ ] este locul de legare a substratului

[ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic

[ ] în CA se fi ează activatorii si inhibitorii enzimei

[ ] CA se formează numai la proteinele cu structură cuaternară

[ ] CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara

4.Clasificarea enzimelor

[ ] se clasifică în şase clase

[ ] clasa indică tipul de reacţie chimică

[ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului

[ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre

[ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în clasa respectivă

Izomerazele:

[ ] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

[ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

[ ] peptidazele se referă la izomeraze

[ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor

[ ] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile

Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor:

[ ] în componenta comple ului enzimă-substrat substratul nu se modifică

[ ] în componenta comple ului enzimă-substrat substratul se modifică

[ ] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă

[ ] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică

[ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

7. - ?

8.Ligazele:

[ ] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului

[ ] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente

[ ] glutaminsintetaza se referă la ligaze

[ ] în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat

[ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile

9. Natura chimică a enzimelor:

[ ] toate enzimele sunt doar proteine simple

[ ] sunt glicolipide

[ ] prezintă compuşi macromoleculari

[ ] sunt numai nucleoproteide

[ ] sunt proteine simple si conjugate

Care enzime posedă stereospecificitate?

[ ] fumaraza

[ ] ureaza

[ ] citratsintaza

[ ] carbanhidraza

[ ] alcooldehidrogenaza

Centrul activ al enzimelor reprezintă:

[ ] linie frintă în molecula enzimei

[ ] un plan in molecula enzimei

[ ] structură compusă unicală tridimensională

[ ] un punct din structura terţiară a enzimei

[ ] locul unde se fi ează substratul

12. Centrul alosteric al enzimei:

[ ] este un centru diferit de centrul activ

[ ] este locul fi ării substratului

[ ] este caracteristic tuturor enzimelor

[ ] este locul fi ării doar a activatorilor alosterici

[ ] este locul la care se fi ează activatorii şi inhibitorii alosterici

Coenzima NAD+ :

[ ] transferă hidrid-ionul

[ ] se uneste cu apoenzima prin legături covalente

[ ] se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe

[ ] contine riboflavina

[ ] vitamina componentă este B3

[ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina

[ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida

[ ] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)

[ ] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvent

[ ] adiţionează 2H+ şi 2ē

14. Coenzima NADP :

[ ] participă în reacţii de o idoreducere

[ ] contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinic

[ ] participă la reactii de hidroliză

[ ] se leagă covalent cu apoenzima

[ ] contine B1

Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):

[ ] catalizează reacţii de o ido-reducere

[ ] catalizează reacţii de izomerizare

[ ] adiţionează şi cedează doar electroni

[ ] adiţionează şi cedează electroni si protoni

[ ] catalizează reacţii de carbo ilare

16. Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:

[ ] catalizează reacţiile chimice doar la temperaturi înalte

[ ] activitatea lor nu poate fi reglata

[ ] posedă viteză catalitică mai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici

[ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde

[ ] catalizează reacţiile chimice doar la pH e trem acid sau bazic

Functiile cofactorilor în cadrul activitatii enzimatice:

[ ] stabilizează conformaţia activă a enzimelor

[ ] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică

[ ] determină specificitatea de acţiune a enzimei

[ ] leagă substratul la enzimă

[ ] determină directia reactiei chimice

Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat:

[ ] e substanţa asupra careia acţionează enzima

[ ] toate enzimele fi ează numai un singur substrat

[ ] unele enzime interacţionează cu cîteva substraturi

[ ] se leagă de centrul activ al enzimei e clusiv prin legături covalente

[ ] este parte componentă a enzimei

19.La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele funcţionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2):

[ ] OH - Ser

[ ] COOH - Glu

[ ] COOH - Asn

[ ] COOH - Gln

[ ] NH2 - Val

20.Liazele:

[ ] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului

[ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

[ ] fumaraza se referă la liaze

[ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici

[ ] decarbo ilazele se referă la liaze

21. O idoreductazele catalizează:

[ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

[ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

[ ] reacţii de transfer al restului fosfat

[ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici

[ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

Proprietăţile comune ale enzimelor şi

catalizatorilor anorganici:

[ ] modifică direcţia reacţiei

[ ] nu modifică echilibrul reacţiei

[ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde

[ ] activitatrea lor se reglează

[ ] nu se consumă în decursul reactiei

Proprietăţile generale ale enzimelor:

[ ] toate enzimele posedă doar specificitate absolută de substrat

[ ] enzimele sunt termolabile

[ ] toate enzimele posedă doar specificitate relativă de substrat

[ ] toate enzimele posedă activitate ma imală de actiune la un pH optim

[ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului

24 - ?

25. Referitor la enzimele alosterice sunt corecte afirmatiile:

[ ] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alosterice

[ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite

[ ] efectorii alosterici fi îndu-se la centrul alosteric nu modifică conformatia moleculei enzimei

[ ] modulatorii alosterici se leagă covalent în centrul activ al enzimei

[ ] modulatorii alosterici modifică conformaţia moleculei enzimei

26.Referitor la enzimele conjugate sunt corecte afirmatiile:

[ ] specificitatea este determinată de cofactor

[ ] specificitatea este determinată de apoenzimă

[ ] cofactorul e componenta termolabilă

[ ] la cataliză participă atăt apoenzima, cât si cofactorul

[ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei

Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:

[ ] contin nicotinamida
[ ] vitamina componentă este B6

[ ] vitamina componentă este B2

[ ] participă la reactii de hidroliză

[ ] participă la reactii de dehidrogenare

28. Hidrolazele:

[ ] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apei

[ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

[ ] fosfatazele se referă la hidrolaze

[ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici

[ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile

29.Referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor sunt corecte afirmările:

[ ] formarea comple ului enzimă-substrat nu este obligatorie

[ ] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea comple ului enzima-substrat

[ ] comple ul enzimă-substrat e o structură rigidă, stabilă

[ ] comple ul enzimă-substrat e o structură stabilă

[ ] formarea comple ului enzimă-substrat este ultima etapă a mecanismului de acţiune a enzimelor

30.Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:

[ ] este un corp cetonic

[ ] compusul reprezintă acidul acetoacetic

[ ] se utilizează în ficat

[ ] se sintetizează în ţesuturile e trahepatice

[ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat

31 - Selectati procesele chimice la care participa compusul prezentat:

Vitamina B2 (riboflavina)

Participa in:
-reactii de o idoreducere: Reacţia de dehidrogenare a succinatului

-Dezaminarea AA

-Degradarea aldehidelor (aldehidDH)

-Degradarea purinelor ( antino idaza)

-Ciclul Krebs (succinatDH)

-O idarea AG

-DOP (dihidrolipoilDH)

Nicotinamida (Vitamina PP)

Participa in:

-reacţiile de o ido-reducere (dehidrogenarea S –transferul unui hibrid ion (H+ şi 2 e). Alt proton rămâne în soluţie H+
-Reacţia de dehidrogenare a malatului

Pirido al fosfat (coenzima Vit B6)

Participa in:

-Reacţia de transaminare a aminoacizilor

Tiaminpirofosfat (coenzima Vit B1)

Participa in:

-Decarbo ilarea o idativă a piruvatului

-Decarbo ilarea o idativă a α cetoglutaratului

-Reacţii de transcetolare
-Reacţia sumară a decarbo ilării o idative a piruvatului cu participarea TPP (deriv. Vit. B 1)

32 -

Selectați afirmațiile corecte referitoare la enzima care catalizează reacția chimică:

Enzima: glutamate-decarbo ilaza

-este de clasa liazelor

Enzima: histidin decarbo ilaza

-catalizează ruperealeg. C-C, C-Sşi C-N; fără adiţionarea apei, adiţialalegături dubleşi reacţiile inverse.

-Co : PALP
 Enzima: lactate dehidrogenaza

-clasa: o idoreductazelor

Enzima: malat dehidrogenaza

-clasa: o idoreductaze

Enzima:succinat dehidrogenza

-clasa: o idoreducatze

Enzima: fumaraza

-clasa: liaza

-catalizează ruperealeg. C-C, C-Sşi C-N; fără adiţionarea apei, adiţialalegături dubleşi reacţiile inverse
 Enzima: he okinaza

-clasa: transferaza

-foloseste ATP

Enzima: fosfoglucomutaza

-clasa: izomeraze
 Enzima: glucozo-6-fosfataza

Clasa: hidrolaze
Gluconeogenea (III cale de ocolilre)
Enzima: glutamin sintetaza

-clasa: ligaze(sintetaze)

Enzima: glutaminaza
 Enzima: piruvat carbo ilaza

Clasa: ligaze
Co: Biotina (VitH)
 Enzima: alanin transaminaza

Clasa: transferaze
catalizează transferuri grupelor funcţionale de la un substrat la altul (metil, amino, acil)

Enzima: aspartat transaminaza

Clasa: transferaza

- Selectați afirmații corecte referitor la structura chimică:

NAD+(Nicotinamid adenine dinucleotid)

derivat Vit PP
forma o idata, participa in reactii de o ido-reducere
 NADPH (Nicotinamid adenine dinucleotid fosfat)

derivat VitPP
forma redusa

FAD (Flavin adenine dinucleotid)

derivate VitB2
structură heterociclică numita izoalo azină
participain reactii de o idoreducere
 Acid Tetrahidrofolic

derivat Vit B9
transportator al unor fragmente cu un atom de carbon (grupări monocarbonice):
-metil (-CH3),
-metilen (-CH2-),
-metenil (-CH=),
-formil (- COH)
-o imetil (-CH2-OH)
-formimino (-CH=NH)
THF participă ca coenzimă în reacţiile de biosinteză a serinei, glicinei, metioninei, timinei, sinteza purinelor.

Biotina

Co biotinica –Vit H
contine un heterociclu imidazolic saturat condensat cu tiofenul, un alt heterociclu saturat.
În funcție de catena laterală se deosebesc 2 biotine (separată din albușul deou șiizolată din ficat).
Participă în reacțiile de carbo ilare a piruvatului, acetil Co A și propionil CoA
Gluconeogeneză (I cale –piruvatcarbo ilaza)
Sinteza AG (formarea lui malonil CoA din acetil Co A)
O idarea AG cu număr impar (transformarea propionil-CoA în succinil CoA)
Intervine în catabolismulLeu
 Pirido al fosfat

Derivat Vit B6
Transaminarea AA
Decarbo ilarea AA
Transsulfurarea

Tiaminpirofosfat

Derivat Vit B1
Decarbo ilarea o idativă a piruvatului
Decarbo ilarea o idativă a α cetoglutaratului
Reacţii de transcetolare

Selectati enzimele care se refera la hidrolaze: a)

[ ] lipaza

[ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza

[ ] pepsina

[ ] amilaza

[ ] fosfofructokinaza

La o idoreductaze se referă: a)

[] hidratazele;

b) [ ] hidro ilazele;

c) [ ] reductazele;

d) [ ] hidrolazele; e)

[ ] kinazele.

– Selectați procesul chimic la care participă vitamina C:

Hidro ilarea prolinei si lizinei in structura colagenului

Specificitatea enzimatica: a) [ ]

e determinată de coenzimă

[ ] depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimă

[ ] poate fi absolută de substrat

[ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici

[ ] poate fi stereochimică - catalizează transformările doar a unui stereoizomer al substratului

38. Transferazele catalizează:

[ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

[ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

[ ] reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altul

[ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici

[ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

39.Activitatea specifică este:

[ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 µmol de substrat in 1 min la 25 0 C

[ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mmol de substrat in 1 min la 25 0 C

[ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mol de substrat in 1sec la 25 0 C

[ ] numărul mol de substrat ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă

[ ] cantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1µmol de substratîn 1 min la 25 0 C raportată la

1mg proteină

Inhibitia competitivă:

[ ] reprezintă o inhibiţie reversibilă

[ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă

[ ] inhibitorul se aseamană structural cu substratul

[ ] se caracterizează prin fi area concomitentă la enzimă a substratului şi a inhibitorului

[ ] inhibitorul competitiv se leagă în centrul alosteric

Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)?

[ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si H

[ ] sunt proteine dimere

[ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferite

[ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genă

[ ] LDH are 4 izoforme

42. Creatinfosfokinaza (CPK) :

a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;

[ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;

[ ] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;

[ ] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul miocardic;

[ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul miocardic;

Influenţa pH-lui asupra activităţii enzimelor:

[ ] fiecare enzimă are pH optimal de actiune

[ ] pH-ul optimal pentru pepsină este 7-8

[ ] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei

[ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2

[ ] pH-ul optimal al arginazei este 7

Inhibitia alosterică:

[ ] este caracteristică tuturor enzimelor

[ ] este ireversibilă

[ ] se înlătură prin e ces de substrat

[ ] se caracterizează prin fi area inhibitorului în centrul activ al enzimei

[ ] este reversibilă

Inhibiţia competitivă:

[ ] se caracterizează prin fi area inhibitorului la centrul alosteric al enzimei

[ ] la centrul activ al enzimei se leagă compusul al carui concentraţie e mai mare

[ ] inhibiţia competitivă se inlatură prin e ces de inhibitor

[ ] inhibitorul este scindat fermentativ

[ ] inhibitorul concurează cu substratul pentru fi area în centrul alosteric

46.Inhibiţia enzimatică necompetitivă:

[ ] inhibitorul se fi ează în centrul activ catalitic;

[ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;

[ ] inhibiţia se inlatură prin e ces de substrat;

[ ] se formează un comple triplu: ESI;

[ ] se formează un comple dublu: EI.

Inhibitia necompetitivă:

[ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;

[ ] se inlatură prin e ces de substrat;

[ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie pentru a se lega de enzimă;

[ ]V ma scade dar creşte Km;

[ ] V ma scade dar nu se modifică Km;

47. Izoenzimele:

[ ] sunt proteine cu structură tertiară

[ ] sunt proteine oligomere

[ ] catalizează una si aceeaşi reacţie

[ ] catalizează diferite reacţii

[ ] sunt alcătuite din diferiti protomeri

Katalul prezintă:

[ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S in 1 min la 250 C;

[ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S in 1 min la 250 C;

[ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in 1 sec la 250 C;

[ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă;

[ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea

Referitor la pepsină şi activarea ei sunt corecte afirmaţiile:

[ ] este o hidratază

[ ] face parte din clasa liazelor

[ ] se obtine prin proteoliza limitată a pepsinogenului

[ ] se activează prin fosforilare

[ ] se activează sub actiunea HCl si autocatalitic

Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) și reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:

[ ] face parte din clasa transferazelor

[ ] acidul malonic provoacă o inhibiţie ireversibilă a SDH

[ ] inhibitorii modifică structura primară a SDH

[ ] inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilor

[ ] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD → Fumarat + FADH 2

51 – Selectați afirmațiile corecte referitaore la imaginea prezentată:

Km- este acea concentraţie de S pentru care v de reacţie este jumătate din Vma .
Km reflectă afinitatea E pentru S şi anume cu cât Km este mai mică cu atît afinitatea este
mai mare şi inversAceastă curbă este numită curba lui Michaelis-Menten şi se e primă prin
ecuaţia:
[S]
V=Vma
Km +[S]
unde: V-V reacţiei la un moment dat
Vma - viteza ma
Km-constanta lui Michaelis Menten
–C% molară a S

Mecanismele de activare a enzimelor sunt: a)

[ ] proteoliza parţială

[ ] modificarea covalentă (fosforilare-defosforilare)

[ ] autoasamblarea secundară

[ ] activarea alosterică

[ ] activarea competitivă

53. Termolabilitatea enzimatică:

[ ] la temperatura mai înaltă de 500C majoritatea enzimelor denaturează

[ ] e determinată de coenzimă

[ ] temperatura optimală pentru majoritatea enzimelor este de 20-40 0 C

[ ] la temperatura mai înaltă de 500C activitatea majoritătii enzimelor creşte

0
[ ] la temperatură scăzută, mai joasă de 10 C, activitatea enzimelor nu se modifică

Unitatea internaţională este:

[ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S în 1 min la 250 C;

[] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S în 1 min la 250 C ;

[] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S în 1 sec la 250 C ;

[ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1 molecule de E;

[ ] cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S în 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.

– Selectați procesul chimic la care participă compusul prezentat:

56 – Selectați procesul chimic la care participă coenzima A:

Activarea acizilor grasi

57 - ?

58 - ?

Repararea DNA necesită următoarele enzime:

[ ] DNA-polimeraza I

[ ] RNA polimeraza DNA-dependentă

[ ] endonucleaze specifice

[ ] DNA-ligaza

[ ] telomeraza

[ ] este bazată pe principiul complementarităţii

[ ] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNA

[ ] decurge fără desfacerea dublului heli de DNA

[ ] este un proces conservativ

[ ] nu necesită energie

Selectaţi enzimele comple ului DNA-replicaza:

[ ] DNA-polimerazele I, II, III

[ ] helicaza

[ ] transaminazele

[ ] RNA-polimeraza RNA-dependentă

[ ] dehidrogenazele

Telomeraza prezintă:

[ ] o ribonucleotidă

[ ] o ribonucleoproteină

[ ] enzima ce alungeşte capetele cromozomilor

[ ] enzimă ce utilizează ca substraturi ribonucleotide

[ ] o transcriptază ce foloseşte ca matriţă RNA

63.Componentele structurale ale RNA-ului sunt:

[ ] timina

[ ] citozina

[ ] adenina

[ ] guanina

[ ] ribuloza

[ ] este numită şi reverstranscriptază


[ ] posedă activitate 3' 5'-polimerazică
[ ] participă la replicarea RNA

[ ] se utilizează în ingineria genetică pentru sinteza unor gene

[ ] permite includerea informaţiei virale în genomul uman

[ ] sunt proteine conjugate

[ ] se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4

[ ] sunt proteine acide

[ ] sunt componente ale ribozomilor

[ ] intră în componenta nucleozomilor

Inducţia enzimatică (reglarea lac-operonului): a)

[ ] necesită prezenţa represorului

[ ] necesită prezenţa corepresorului

[ ] e caracteristică pentru căile catabolice

[ ] în calitate de inductor serveşte produsul final al căii metabolice

[ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive

La reglarea e presiei genelor la om participă:

[ ] catecolaminele

[ ] glucagonul

[ ] cortizolul

[ ] calcitriolul

[ ] retinolul

Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul RNAm) includ: a)

[ ] sudarea fragmentelor Okazaki

[ ] adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-guanozinei

[ ] poliadenilarea capătului 3' al RNAm

[ ] e cizia intronilor şi legarea capetelor intronilor (splising-ul)

[ ] înlăturarea dimerului de timină

Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul RNAt) includ:

[ ] adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei nucleotidice CCA

[ ] ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-guanozinei

[ ] poliadenilarea capătului 5' al RNAt

[ ] modificări covalente ale bazelor azotate (formarea bazelor azotate minore)

[ ] înlăturarea primer-ului

Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:

[ ] modificarea chimică a unor baze azotate din DNA

[ ] modificarea covalentă a RNA

[ ] tranziţie şi transversie

[ ] deleţie de nucleotide

[ ] inserţie de nucleotide

Mutaţiile prin deleţie:

[ ] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţia

[ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică

[ ] nu afectează structura şi funcţia proteinei codificate

[ ] pot conduce la formarea codonilor-stop

[ ] pot cauza maladii ereditare

Mutaţiile prin transversie:

[ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică

[ ] pot conduce la modificări ale structiurii şi funcţiei proteinei codificate

[ ] pot determina formarea unui codon-stop

[ ] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţiei

[ ] pot conduce la formarea codonilor sinonimi

Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:

[ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt ribonucleozid-difosfaţii

[ ] are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza RNA-dependentă

[ ] este un proces procesiv

[ ] forţa motrice a transcrierii e hidroliza pirofosfatului

[ ] la transcriere participă şi dezo iribonucleotidele

Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:

[ ] este implicat în activarea aminoacizilor

[ ] este copia e actă a catenei codificatoare de DNA

[ ] la capătul 5'conţine o secvenţă poliadenilică

[ ] serveşte matriţă pentru sinteza proteinelor

[ ] este parte componentă a ribozomilor

Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:

[ ] angajează simultan întregul cromozom

[ ] este un proces asimetric

[ ] are loc în citoplasmă

[ ] în calitate de matriţă serveşte catena anticodogenă

[ ] RNA este sintetizat în direcţia 3'→5

Represia enzimatică:

[ ] necesită prezenţa represorului

[ ] necesită prezenţa inductorului

[ ] e caracteristică pentru căile catabolice

[ ] în calitate de corepresor serveşte substratul căii metabolice

[ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive

Afirmaţii corecte referitoare la RNA:

[ ] este preponderent bicatenar

[ ] compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţii

[ ] cantitatea de RNA în celulă este constantă

[ ] se conţine doar în nucleu şi mitocondrii

[ ] conţine uracil, citozină, adenină şi guanină

RNA polimerazele: a)

[ ] nu necesită matriţă

[ ] necesită primer

[ ] utilizează ca substraturi ribonucleozid-monofosfaţii

d) [ ] posedă activitate 3'  5'-e onucleazică

e) [ ] au activitate 5'  3'-polimerazică

Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:

[ ] sunt macromolecule bicatenare

[ ] servesc matriţă pentru sinteza proteinelor

[ ] se conţin doar în nucleu

[ ] sunt componente structurale ale ribozomilor

[ ] reprezintă o conformaţie în „foaie de trifoi"

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt:

[ ] transportă aminoacizii la sediul sintezei proteinelor

[ ] aminoacidul se leagă la capătul 3'-OH al RNAt

[ ] bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide identic codonului de pe RNAm

[ ] aceeaşi moleculă de RNAt poate transporta mai mulţi aminoacizi

[ ] conţin doar baze azotate majore

Selectați bazele azotate majore din componența ARN sunti:

[ ] 5 - metilcitozina

[ ] adenina

[ ] 2 - metiladenina

[ ] guanina

[ ] uracilul

Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:

[ ] ambele procese necesită primer

[ ] decurg în nucleu

[ ] ca substraturi se utilizează nucleozid-trifosfaţii

[ ] ambele procese angajează simultan întregul cromozom

[ ] sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5'

83. Activarea aminoacizilor:

[ ] are loc în citoplasmă

[ ] constă în legarea aminoacidului la ARNm

[ ] necesită energia a 2 legături macroergice

[ ] are loc fără participarea enzimelor

[ ] necesită GTP

[ ] participă la formarea legăturilor peptidice

[ ] posedă specificitate faţă de ARNt şi aminoacid

[ ] are capacitatea de autocontrol

[ ] nu necesită ATP

[ ] catalizează reacţia de activare a aminoacizilor

Comple ul de iniţiere a sintezei proteinelor constă din:

[ ] ribozomul integral

[ ] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul A

[ ] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul P

[ ] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P
[ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3

Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:

[ ] comple ul de initiere

[ ] aminoacil-RNAt-sintetaza

[ ] peptidiltransferaza

[ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3

[ ] ATP

Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se caracterizează prin:

[ ] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A

[ ] legarea fmet-RNAtfmet în locusul P

[ ] legarea aminoacidului la RNAt

[ ] formarea legăturii peptidice între aminoacizi

[ ] deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm

În legatură cu codul genetic sunt corecte afirmațiile:

[ ] conține 3 codoni de inițiere

[ ] unii aminoacizi sunt specificați de mai mulți codoni

[ ] conține un singur codon de terminare

[ ] codul este colinear

[ ] codul are semne de punctuație

În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:

[ ] înlăturarea RNAt din locusul P

[ ] hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt

[ ] disocierea ribozomului în subunităţi

[ ] transpeptidarea

[ ] translocarea

Iniţierea sintezei proteinelor necesită:

[ ] subunitatea mică şi mare a ribozomului

[ ] RNAm

[ ] peptidiltransferaza

[ ] factorii Tu, Ts, G

[ ] ATP

Modificările posttranslaţionale includ:

[ ] formarea prolinei din hidro iprolină

[ ] e cizia intronilor

[ ] fosforilarea unor proteine

[ ] metilarea lizinei, argininei

[ ] formarea punţilor disulfidice

Modificările posttranslaţionale includ:

[ ] poliadenilarea

[ ] „cap"-area

[ ] transversia

[ ] tranziţia

[ ] carbo ilarea glutamatului

Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:

[ ] este singlet


[ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3' 5'
[ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni

[ ] codul este degenerat

[ ] un codon specifică mai mulţi aminoacizi

Structura şi funcţile ribozomilor:

[ ] ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi

[ ] reprezintă sediul de biosinteză a RNAm

[ ] subunităţile sunt fi ate rigid prin legături covalente

[ ] constau din RNAr şi proteine histonice

[ ] conţin RNAm

Căile metabolice:

[ ] pot fi liniare, ciclice, ramificate

[ ] toate constau doar din reacţii ireversibile

[ ] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibile

[ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimă

[ ] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă

[ ] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple

[ ] necesită energie

[ ] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi

[ ] nu necesită enzime

[ ] nu este supus reglării

[ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchise

[ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului

[ ] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic

[ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului

[ ] ∆E = ∆G + T∆S

Căile catabolice şi anabolice:

[ ] coincid ca direcţie

[ ] posedă reacţii şi enzime comune

[ ] sunt identice

[ ] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare

[ ] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului

Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:

[ ] glicerol-3-fosfat

[ ] ATP
[ ] creatinfosfat

[ ] glucozo-6-fosfat

[ ] GTP

Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:

[ ] glucozo-1-fosfat

[ ] pirofosfat

[ ] fosfoenolpiruvat

[ ] acetil-CoA

[ ] UDP-galactoza

[ ] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe simple

[ ] necesită energie

[ ] are loc atât e tracelular, cât şi intracelular

[ ] nu necesită enzime

[ ] nu este supus reglării

[ ] este calea finală comună a o idării compuşilor organici

[ ] furnizează substanţe intermediare pentru anabolism

[ ] în ciclul Krebs acetil-CoA se o idează până la 2 molecule de CO2

[ ] funcţionează în condiţii anaerobe

[ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2

[ ] furnizează echivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi

[ ] decurge în citozol

[ ] funcţionează în condiţii aerobe

[ ] în ciclul Krebs o aloacetatul se o idează până la 2 molecule de CO2

[ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării

104. Citrat sintaza:

[ ] catalizează prima reacţie a ciclului ornitinic

[ ] este din clasa ligazelor

[ ] este enzimă alosterică

[ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH

[ ] este inhibată de acizii graşi

Comple ul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza: a) [ ]

este activat de Ca2+

[ ] este activat de ATP

[ ] este inhibat de NADH, succinil-CoA

[ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic

[ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic

Comple ul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH): a) [ ]

este localizat în citozol

[ ] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 -

dihidrolipoil dehidrogenaza

[ ] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD +, HS-CoA

[ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B 6, B12, acidul folic

[ ] catalizează carbo ilarea piruvatului cu formarea o aloacetatului

Comple ul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

[ ] catalizează reacţia de decarbo ilare o idativă a piruvatului

[ ] decarbo ilarea piruvatului este un proces reversibil

[ ] activează în mitocondrii

[ ] conţine 2 coenzime

[ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

Reglarea metabolismului:

[ ] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune

[ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului

[ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile

[ ] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice

[ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei legături
macroergice din ATP:

[ ] ADP

[ ] glucozo-6-fosfat

[ ] AMP

[ ] GMP

[ ] fosfoenolpiruvat

109. Metabolismul
[ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei

[ ] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energiei

[ ] aprovizionează celulele cu energie chimică

[ ] constă din două faze - catabolism şi anabolism

[ ] nu necesită energie

O idarea biologică:

[ ] reprezintă totalitatea proceselor de o ido-reducere ce decurg în organismele vii

[ ] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie

[ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apei

[ ] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente

[ ] enzime sunt o idazele FAD- şi FMN-dependente

111. Reacţiile anaplerotice:

[ ] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs

[ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs

[ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs

[ ] sunt reacţii generatoare de ATP

[ ] sunt reacţii generatoare de NADH

Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple

b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie

[ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolism

d) [ ] catabolismul necesită energie

[ ] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

113 - ?

114 - ?

115 - ?

Reglarea activităţii comple ului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

[ ] GTP, ATP sunt inhibitori ai comple ului PDH

[ ] sarcina energetică mică activează enzimele comple ului PDH

[ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele comple ului PDH

[ ] toate enzimele comple ului PDH se supun doar reglării prin sarcină energetică

[ ] toate enzimele comple ului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare

117. Reglarea ciclului Krebs:

[ ] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ADP-lui

[ ] comple ul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA

[ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului

[ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza

[ ] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi comple ul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

118. Reglarea metabolismului:

[ ] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune

[ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului

[ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile

[ ] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice

[ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

Rolul comple ului enzimatic piruvat dehidrogenaza: a) [ ]

decarbo ilarea o idativă a CH3COOH

[ ] decarbo ilarea o idativă a CH3COCH2COOH

[ ] dehidrogenarea şi decarbo ilarea CH3COCOOH

[ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive

[ ] formarea NADH pentru lanţul respirator

Selectaţi coenzimele comple ului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

[ ] pirido al fosfat

[ ] tiamin pirofosfat

[ ] acidul lipoic

[ ] acidul tetrahidrofolic

[ ] NAD+
Selectaţi coenzimele comple ului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

[ ] biotina

[ ] HS-CoA

[ ] acidul ascorbic

[ ] CoQ

[ ] FAD

Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:

[ ] pirido al fosfat

[ ] tiamin pirofosfat
[ ] acidul lipoic

[ ] acidul tetrahidrofolic

[ ] NAD+
Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:

[ ] biotina

[ ] HS-CoA

[ ] acidul ascorbic

[ ] CoQ

[ ] FAD

Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente: a)

[ ] succinat DH

[ ] glutamat DH

[ ] gliceraldehid-3-fosfat DH

[ ] glicerol-3-fosfat DH

[ ] acil-CoA-DH

Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente: a)

[ ] succinat DH

[ ] glutamat DH

[ ] izocitrat DH

[ ] alcool DH

[ ] acil-CoA-DH

Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente: a)

[ ] lactat DH

[ ] malat-DH

[ ] acil-CoA DH

[ ] beta-hidro ibutirat DH

[ ] succinat DH

Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:

[ ] citrat sintaza

[ ] aconitaza

[ ] izocitrat dehidrogenaza

[ ] comple ul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

[ ] malat dehidrogenaza
Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul Krebs:

[ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat

[ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA

[ ] succinil-CoA → succinat

[ ] succinat → fumarat

[ ] fumarat → malat

Reacţia sumară a decarbo ilării o idative a piruvatului:

[ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+

[ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2

[ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + NADH+H+

[ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2

[ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO 2

126.Selectaţi reacţiile anaplerotice:

[ ] acetil-CoA + o aloacetat + H2O → citrat + HSCoA

[ ] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3

[ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ o aloacetat + glutamat

[ ] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → o aloacetat + GTP

[ ] piruvat + CO2 + ATP → o aloacetat + ADP + H3PO4

Variantele de hidroliză a ATP-lui:

\a) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol

b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol

c) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol

d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol

e) [ ] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor comple ului enzimatic piruvat

dehidrogenaza:

[ ] tiamina

[ ] biotina

[ ] vitamina PP

[ ] vitamina B6

[ ] vitamina B12

Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor comple ului enzimatic piruvat

dehidrogenaza:
[ ] acidul folic

[ ] acidul pantotenic

[ ] acidul lipoic

[ ] acidul ascorbic

[ ] riboflavina

Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs: a)

[ ] tiamina

[ ] biotina

[ ] vitamina PP

[ ] vitamina B6

[ ] vitamina B12

Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:

[ ] acidul folic

[ ] acidul pantotenic

[ ] acidul lipoic

[ ] acidul ascorbic

[ ] riboflavina

Starea energetică a celulei:

[ ] se caracterizează prin sarcina energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])

[ ] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] [P])

[ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-900

[ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolice

[ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice

132. Succinat dehidrogenaza:

[ ] este o enzimă a ciclului Krebs

[ ] este o enzimă NAD+-dependentă

[ ] este inhibată de NADH

[ ] este inhibată de malonat

[ ] este inhibată de fumarat

133. Viteza proceselor metabolice:

[ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP +

[ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici

[ ] este dependentă de raportul NADH/NAD +

[ ] este influenţată de hormoni

[ ] nu depinde de conţinutul de ATP

134.Agenţii decuplanţi:

[ ] inhibă ATP-sintaza

[ ] inhibă comple ele lanţului respirator

[ ] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea mitocondrială

[ ] sunt substanţe liposolubile

[ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē

134. Agenţii decuplanţi:

[ ] favorizează sinteza ATP-lui

[ ] măresc termogeneza

[ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator

[ ] activează hidroliza ATP-lui

[ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar

[ ] este localizată în membrana internă mitocondrială

[ ] este alcătuită din factorii F0 şi F1

[ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială

[ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar

[ ] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei

[ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat

[ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea o idativă

[ ] este inhibată de oligomicină

[ ] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul
respirator

[ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator

137. Citocromii:

[ ] reprezintă hemoproteine

[ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator

[ ] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe 2+ ↔ Fe3+

[ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă
[ ] un citocrom poate transfera 2 ē
138. Citocromul P450:

[ ] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO

[ ] catalizează reacţii de hidro ilare a diferitor substraturi

[ ] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau NADPH

[ ] este component al lanţului respirator

[ ] posedă specificitate absolută de substrat

Comple ul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):

[ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependente

[ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependente

[ ] conţine FMN

[ ] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

[ ] conţine FAD

Comple ul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza): a)

[ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat

[ ] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H + şi ē în lanţul respirator şi de pe alte

substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)

[ ] conţine NAD+

[ ] conţine citocromii a şi a3

[ ] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

Comple ul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza): a) [ ]

colectează H+ şi ē de la comple ul I (NADH-CoQ reductaza)

[ ] colectează H+ şi ē de la comple ul II (succinat-CoQ reductaza)

[ ] conţine citocromii b şi c1

[ ] conţine citocromii a şi a3

[ ] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

Comple ul IV al lanţului respirator (citocromo idaza):

[ ] transferă 4ē de la citocromii c la o igenul molecular cu formarea a 2O 2-

[ ] O2- interacţionează cu protonii, formând apa

[ ] conţine citocromii b şi c1

[ ] conţine citocromii a şi a3

[ ] conţine ioni de cupru

Decuplarea fosforilării o idative:

[ ] este un proces adaptiv la frig

[ ] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare

[ ] este prezentă în hipotiroidie

[ ] predomină în ţesutul adipos alb

[ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP

Fosforilarea o idativă:

[ ] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)

[ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR

[ ] în LR sunt trei puncte de fosforilare

[ ] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V

[ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui

Inhibiţia lanţului respirator (LR):

[ ] comple ul I al LR este inhibat de rotenonă

[ ] comple ul III al LR este inhibat de antimicina A

[ ] citocromo idaza este inhibată de cianuri, CO

[ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui

[ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi

Lanţul respirator (LR):

[ ] este localizat în membrana e ternă mitocondrială

[ ] este un proces reversibil

[ ] este alcătuit din enzime şi sisteme de o ido-reducere

[ ] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2

[ ] produsul final al LR este H2O2

Mecanismul fosforilării o idative:

[ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus intermediar

macroergic

[ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază

[ ] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei interne

mitocondriale

[ ] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa e ternă -
pozitiv
[ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru protoni

Mecanismul fosforilării o idative:

[ ] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din matricea mitocondrială în spaţiul

intermembranar

[ ] H+ revin în mitocondrii prin factorul F0 al ATP-sintazei

[ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială

[ ] flu ul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-lui

[ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni

O idarea microzomială:

[ ] are loc în mitocondrie

[ ] are loc în reticulul endoplasmatic

[ ] constă în hidro ilarea unor compuşi chimici

[ ] este catalizată de monoo igenaze

[ ] are rol de sinteza a ATP-lui

O idarea microzomială:

[ ] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2O

[ ] reacţia sumară a procesului este: AH 2 + O2 → A + H2O2

[ ] lanţul microzomial de o idare conţine NADPH, citocromul P 450 ,flavoproteine

[ ] este utilizată pentru inactivarea enobioticelor

[ ] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici

Potenţialul de o ido-reducere (Eo) al sistemelor-redo din lanţul respirator:

[ ] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redo de a adiţiona şi a ceda ē

[ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redo de a
adiţiona ē

[ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redo de a
ceda ē

[ ] în lanţul respirator sistemele-redo sunt aranjate în ordinea descreşterii E o

[ ] în lanţul respirator sistemele-redo sunt aranjate în ordinea creşterii E o

Produsele finale ale lanţului respirator:

[ ] H2O2

[ ] H2O

[ ] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul comple ului succinat-CoQ
reductaza)
[ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul comple ului NADH-CoQ
reductaza)

[ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul comple ului CoQH2-citocrom c
reductaza)

151. Selectaţi agenţii decuplanţi:

[ ] rotenona

[ ] oligomicina

[ ] 2,4-dinitrofenolul

[ ] monoo idul de carbon

[ ] acizii graşi

Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei: a)

[ ] monoo idul de carbon

[ ] oligomicina

[ ] tiro ina

[ ] cianurile

[ ] 2,4-dinitrofenolul

153. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:

[ ] decarbo ilarea o idativă a piruvatului

[ ] beta-o idarea acizilor graşi

[ ] lanţul respirator

[ ] glicoliza anaerobă

[ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial

Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă mitocondrială:

[ ] decarbo ilarea o idativă a piruvatului

[ ] beta-o idarea acizilor graşi

[ ] lanţul respirator

[ ] glicoliza anaerobă

[ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial

155. Sistema-navetă glicerol-fosfat:

[ ] este un mecanism de transfer al H + şi ē de la NADH din mitocondrie în citozol

[ ] în citozol are loc reacţia: dihidro iaceton-fosfat + NADH+H + ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+

[ ] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială
[ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD + ↔ dihidro iaceton-fosfat +
NADH+H+
[ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidro iaceton-fosfat +
FADH2

Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în citozol):

[ ] o aloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+

[ ] o aloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+

[ ] o aloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2

[ ] malat + FAD ↔ o aloacetat + FADH 2

[ ] malat + NAD+ ↔ o aloacetat + NADH+H+

Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în matricea mitocondrială):

[ ] o aloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+

[ ] o aloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2

[ ] malat + NAD+ ↔ o aloacetat + NADH+H+

[ ] malat + FAD ↔ o aloacetat + FADH 2

[ ] malat + NADP+ ↔ o aloacetat + NADPH+H+

Sistemele de o ido-reducere ale lanţului respirator:

[ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē

[ ] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē

[ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē

[ ] citocromii transferă doar elecroni

[ ] un citocrom transferă doi electroni

159. Ţesutul adipos brun:

[ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui

[ ] este ţesut specializat în termogeneză

[ ] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi

[ ] conţine puţine mitocondrii

[ ] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)

160. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):

[ ] toate sistemele de o ido-reducere ale LR transferă şi H + şi ē

[ ] toate sistemele de o ido-reducere ale LR transferă doar ē

[ ] toate sistemele de o ido-reducere ale LR transferă doar H +

[ ] unele sisteme de o ido-reducere ale LR transferă şi H + şi ē, altele doar ē

[ ] unele sisteme de o ido-reducere ale LR transferă şi H + şi ē, altele doar H+

161. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă mitocondrială:

[ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru NAD + şi NADH

[ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă

glicerol-fosfat

[ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă malat-

aspartat

[ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către citrat

[ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către carnitină

162. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:

[ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui

[ ] apro imativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui

[ ] apro imativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză

[ ] decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza

[ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza

163. Absorbţia glucozei:

[ ] necesită Na+

[ ] necesită Ca2+

[ ] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza

[ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu

[ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu

164, Afirmaţii corecte referitor la glucide:

[ ] lactoza se conţine în laptele mamiferelor

[ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză

[ ] ambele he oze din lactoză sunt în formă furanozică

[ ] zaharoza este principalul glucid din sânge

[ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză

165. Glicogenoliza:

[ ] este scindarea glicogenului

[ ] este scindarea glucozei

[ ] este un proces strict hidrolitic

[ ] decurge intens postprandial

[ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie

166. Digestia glucidelor:

[ ] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide

[ ] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza

[ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză

[ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat

[ ] celuloza nu este scindată de amilaza pancreatică

Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza): a)

[ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza

[ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza

[ ] este catalizată de enzima de ramificare

[ ] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică

[ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică

168, Glicogen fosforilaza:

[ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei

[ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare

[ ] forma activă este cea fosforilată

[ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen

[ ] este activată de ATP

169, Glicogen sintaza:

[ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei

[ ] este reglată prin fosforilare-defosforilare

[ ] forma activă este cea fosforilată

[ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen

[ ] necesită prezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei

170, Glicogenogeneza:

[ ] este sinteza glucozei

[ ] este sinteza glicogenului

[ ] decurge intens în toate ţesuturile

[ ] decurge intens postprandial

[ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie

171, Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):

[ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP

[ ] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP

[ ] glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat

[ ] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

[ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

[ ] este scindarea glicogenului

[ ] este scindarea glucozei

[ ] este un proces strict hidrolitic

[ ] decurge intens postprandial

[ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie

172. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):

[ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza

[ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat

[ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat

[ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice

[ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice

[ ] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului

[ ] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi

[ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat

[ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală

[ ] pot fi tratate prin e cluderea glucidelor din alimentaţie

174, Glicogenul:

[ ] se depozitează în muşchii scheletici

[ ] se depozitează în ţesutul adipos

[ ] se depozitează în ficat
[ ] muschii scheletici utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei

[ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile

[ ] este enzimă a glicogenolizei

[ ] este enzimă a glicogenogenezei

[ ] este o hidrolază

[ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză

[ ] este activată de insulină

Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:

[ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie

[ ] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei

[ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea
glicemiei

[ ] G-6-P se include în glicogenogeneză în ficat

[ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat

177, Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii scheletici:

[ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie

[ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei

[ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea glicemiei

[ ] G-6-P se include în glicoliză

[ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi

178, Reglarea hormonală a glicogenogenezei:

[ ] insulina activează glicogenogeneza

[ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza

[ ] glucagonul inhibă glicogenogeneza

[ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei

[ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

179, Reglarea hormonală a glicogenolizei:

[ ] insulina activează glicogenoliza

[ ] adrenalina stimulează glicogenoliza

[ ] glucagonul inhibă glicogenoliza

[ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei

[ ] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

180, Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):

[ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza

[ ] este catalizată de glicogen fosforilaza

[ ] este catalizată de enzima de deramificare

[ ] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică

[ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,4-glicozidazică

181, Selectaţi enzimele glicogenogenezei:

[ ] glicogen sintaza

[ ] glicogen fosforilaza

[ ] fosfoglucomutaza

[ ] glucozo 6 fosfotaza

[ ] UDP-glucozo-pirofosforilaza

182, Selectaţi enzimele glicogenolizei:

[ ] glicogen sintaza

[ ] glicogen fosforilaza

[ ] fosfoglucomutaza

[ ] glucokinaza

[ ] fosfofructokinaza

183, Funcţiile glucidelor:

[ ] energetică

[ ] menţin presiunea oncotică

[ ] sunt emulgatori

[ ] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici

[ ] de transport

184. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:

[ ] amiloza

[ ] glucoza

[ ] glicogenul
[ ] riboza, dezo iriboza

[ ] amilopectina

185, Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei?

[ ] piruvat kinaza

[ ] glicerolfosfat dehidrogenaza

[ ] lactat dehidrogenaza

[ ] malat dehidrogenaza

[ ] piruvat dehidrogenaza

186 - ?

187. Câte molecule de ATP se obţin la o idarea completă a unei molecule de lactat:

[]6

[ ] 18

[ ] 15

[ ] 36

[]3

Câte molecule de ATP se obţin la o idarea completă a unei molecule de piruvat: a)

[]3

[]2

[ ] 15

[ ] 30

[]6

189. Glicoliza este activată de:

[ ] NADH

[ ] ATP

[ ] glucozo-6-fosfat

[ ] fructozo-2,6-difosfat

[ ] AMP, ADP

190. Glicoliza este inhibată de:

[ ] NAD+
[ ] citrat

[ ] acizii graşi
[ ] glucoză

[ ] AMP

[ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici

[ ] are loc în toate ţesuturile

[ ] reprezintă scindarea glucozei

[ ] reprezintă scindarea glicogenului

[ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO 2 şi H2O

191.Glicoliza:

[ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile

[ ] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul

[ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

[ ] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO 2 şi H2O

[ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

[ ] este prezentă doar în muschii scheletici

[ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor he oze

[ ] duce la formarea de glicozo-6-fosfat

[ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat

[ ] este enzimă iductibilă, activată de insulină

[ ] este sinteza glicogenului din glucoză

[ ] este sinteza glucozei din surse neglucidice

[ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate

[ ] decurge intens în inaniţie

[ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

193. Gluconeogeneza:

[ ] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză

[ ] are loc intens postprandial

[ ] decurge intens în ficat şi în rinichi

[ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii

[ ] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

194. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:

[ ] aspartataminotransferaza

[ ] piruvat carbo ilaza

[ ] piruvat kinaza

[ ] fosfoenolpiruvat carbo ikinaza

[ ] fosfofructokinaza

195. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:

[ ] glicerol kinaza

[ ] glicerolfosfat dehidrogenaza

[ ] piruvat carbo ilaza

[ ] fosfoenolpiruvat carbo ikinaza

[ ] fructozo-1,6-difosfataza

196. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor enzime:

[ ] piruvat carbo ilaza

[ ] fructozo-1,6-difosfataza

[ ] piruvat kinaza

[ ] lactat dehidrogenaza

[ ] fosfofructokinaza

197, Gluconeogeneza:

[ ] este sinteza glicogenului din glucoză

[ ] este sinteza glucozei din surse neglucidice

[ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate

[ ] decurge intens în inaniţie

[ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

197. Gluconeogeneza:

[ ] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză

[ ] are loc intens postprandial

[ ] decurge intens în ficat şi în rinichi

[ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii

[ ] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

[ ] este prezentă doar în ficat

[ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor he oze

[ ] este o enzima din glicoliza

[ ] este activată de glicozo-6-fosfat

[ ] posedă specificitate absolută de substrat

199. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de enzimele:

[ ] he okinaza

[ ] fosfofructokinaza

[ ] fosfogliceratkinaza

[ ] glucokinaza

[ ] piruvatkinaza

200, Căile de utilizare a piruvatului:

[ ] în condiţii aerobe se decarbo ilează la acetil-CoA

[ ] în condiţii anaerobe se reduce la lactat

[ ] se carbo ilează la o aloacetat

[ ] se o idează în lanţul respirator

[ ] nu poate fi utilizat în gluconeogeneză

201. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:

[ ] 2 molecule de piruvat

[ ] 4 ATP

[ ] 2 GTP

[ ] 6 H3PO4

[ ] 6 ADP

Piruvat carbo ilaza: a) [ ]

este enzimă a glicolizei

[ ] este enzimă a glicogenogenezei

[ ] gruparea prostetică a enzimei este biotina

[ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul

[ ] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA

Produsele finale ale glicolizei anaerobe: a)

[ ] 2 molecule de piruvat

[ ] glucoza

[ ] 4 ATP

[ ] 2 H2O

[ ] 2 molecule de lactat

204 - ?

205. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:

[ ] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatul

[ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei

[ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei

[ ] citratul şi ATP sunt modulatori negativi

[ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei

206. Reglarea hormonală a glicolizei:

[ ] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat

[ ] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei

[ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei

[ ] somatotropina stimulează glicoliza

[ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică

207. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:

[ ] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilarea lor

[ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale gluconeogenezei

[ ] insulina activează gluconeogeneza

[ ] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din
ţesutul adipos

[ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza

208. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:

[ ] acetil CoA

[ ] acizii graşi

[ ] acetoacetatul
[ ] lactatul

[ ] o aloacetatul

208. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:

[ ] beta-hidro ibutiratul

[ ] piruvatul

[ ] aminoacizii glucoformatori

[ ] colesterolul

[ ] bazele azotate purinice

209 - ?

210. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:

[ ] piruvatcarbo ilaza

[ ] fosfoglucoizomeraza

[ ] he okinaza

[ ] fosfofructokinaza

[ ] piruvatkinaza

211. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:

[ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4

[ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O

[ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O

[ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O

[ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O

212. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:

[ ] glucoza → glucozo-6-fosfat

[ ] fosfoenolpiruvat → piruvat

[ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat

[ ] succinil-CoA → succinat

[ ] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat

Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:

[ ] diabetul zaharat

[ ] tumorile corte ului suprarenal

[ ] hiperparatiroidia
[ ] hipotiroidia

[ ] diabetul insipid

Calea pentozo-fosfaţilor de o idare a glucozei:

[ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite

[] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamare

[ ] în etapa o idativă are loc conversia glucozei în pentoze

[ ] în etapa neo idativă are loc conversia pentozelor în he oze

[ ] reacţiile etapei neo idative sunt ireversibile

215. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:

[ ] inhibarea glucokinazei

[ ] activarea glicogen fosforilazei

[ ] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei

[ ] activarea fosfoenolpiruvat carbo ikinazei

[ ] inhibarea glicogen sintazei

Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic: a)

[ ] activarea acetil-CoA carbo ilazei

[ ] activarea lipoproteidlipazei

[ ] activarea triglicerid lipazei

[ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol

[ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

217. Efectele insulinei:

[ ] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat

[ ] măreşte cantitatea de NADPH

[ ] inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi

[ ] inhibă sinteza proteinelor

[ ] stimulează catabolismul proteinelor

218. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:

[ ] he okinaza

[ ] fructokinaza

[ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
[ ] fructozo-1-fosfat aldolaza

[ ] triozokinaza

219. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:

[ ] galactokinaza

[ ] he okinaza

[ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza

[ ] UDP-glucozo-he ozo-1-fosfat uridiltransferaza

[ ] UDP-glucozo-4-epimeraza

220. Fructozuria esenţială:

[ ] este cauzată de deficitul ereditar al he okinazei

[ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei

[ ] are loc acumulare de fructoză

[ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat

[ ] se manifestă clinic prin retard mintal

221. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de o idare a glucozei:

[ ] sinteza pentozelor

[ ] generarea de NADH

[ ] generarea de NADPH

[ ] generarea de FADH2

[ ] formarea pirofosfatului

[ ] este cauzată de deficitul ereditar al he okinazei

[ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei

[ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat

[ ] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea galactitolului în cristalin

[ ] se manifestă clinic prin retard mintal

223. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

[ ] stres

[ ] activarea glicogenolizei

[ ] activarea glicolizei
[ ] diminuarea gluconeogenezei

[ ] hiperinsulinism

224. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

[ ] e citarea sistemului nervos parasimpatic

[ ] amplificarea glicogenogenezei

[ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului

[ ] maladia Addison

[ ] hipercorticism

225. Hipoglicemia poate fi cauzată de:

[ ] stimularea sistemului nervos simpatic

[ ] activarea glicogenolizei

[ ] amplificarea glicolizei

[ ] hiperinsulinism

[ ] activarea gluconeogenezei

226. Insulina provoacă:

[ ] activarea glicolizei

[ ] activarea glicogen fosforilazei

[ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos

[ ] conversia aminoacizilor în glucoză

[ ] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)

227. Insulina stimulează:

[ ] transportul glucozei în ţesuturi

[ ] conversia glicerolului în glucoză

[ ] transformarea aminoacizilor în glucoză

[ ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor

[ ] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)

228. Intoleranţa la fructoză:

[ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei

[ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei

[ ] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfataza

[ ] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză

[ ] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice

229. Intoleranţa la galactoză:

[ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei

[ ] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-he ozo-1-fosfat uridiltransferazei

[ ] se acumulează doar galactoză

[ ] se manifestă clinic prin retard mintal

[ ] se manifestă clinic prin cataractă

230. Intoleranţa la lactoză:

[ ] este determinată de deficitul galactokinazei

[ ] este determinată de deficitul de lactază

[ ] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi moştenită şi dobândită

[ ] se manifestă prin dureri abdominale, diaree cronică

[ ] se manifestă prin cataractă

231. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):

[ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP

[ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP

[ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP

[ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidro iacetonfosfat

[ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidro iacetonfosfat

232.Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):

[ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP

[ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP

[ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP

[ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidro iacetonfosfat

[ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidro iacetonfosfat

233. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):

[ ] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP

[ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP

[ ] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat

[ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7

[ ] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza
Produsele finale ale etapei o idative a şuntului pentozo-fosfat:

[ ] ribulozo-5-fosfat

[ ] glucozo-6-fosfat

[ ] ATP

[ ] NADH

[ ] 2 NADPH

235.Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+:

[ ] este o reacţie din glicoliză

[ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de o idare a glucozei

[ ] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenaza

[ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza

[ ] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH

Reglarea hormonală a glicemiei:

[ ] glucagonul amplifică glicogenoliza

[ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza

[ ] cortizolul facilitează gluconeogeneza

[ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza

[ ] cortizolul activează absorbţia glucozei

237. Selectaţi reacţiile etapei o idative a şuntului pentozo-fosfat:

[ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă + NADH+H+

[ ] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+

[ ] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat

[ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2

[ ] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2

Sinteza si secretia insulinei

a).[ ] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivă

[ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare

[ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza limitată

[ ] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentă

[ ] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare

239. . Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:

[ ] FADH2
[ ] glucozo-6-fosfat

[ ] 2 NADP+
[ ] ATP

[ ] ribozo-5-fosfat

240. . Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):

[ ] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat

[ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP

[ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4

[ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP

[ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4

241. A doua reacţie a beta-o idării acizilor graşi:

[ ] este o dehidratare

[ ] este o dehidrogenare

[ ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza

[] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza

[ ] produsul reacţiei este beta-hidro iacil-CoA

242. A treia reacţie a beta-o idării acizilor graşi este:

[ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA

[ ] dehidratarea beta-hidro iacil-CoA

[ ] reducerea beta-cetoacil-CoA

[ ] decarbo ilarea acil-CoA

[ ] dehidrogenarea beta-hidro iacil-CoA

243. Acizii biliari:

[ ] sunt derivaţi ai colesterolului

[ ] constau din 28 atomi de carbon

[ ] se conjugă în ficat cu bilirubina

[ ] sunt compuşi polari

[ ] participă la emulsionarea grasimilor

244. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:

[ ] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele

[ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber

[ ] ceramidaza scindează sfingozina

[ ] lipaza gastrică este activă la adulţi

[ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .

245. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-o idarea acizilor graşi):

a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP

[ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P

[ ] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP

[] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P

[ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P

246.Activarea acizilor graşi (AG) (beta-o idarea acizilor graşi):

[ ] este prima etapă a o idării AG în ţesuturi

[ ] se petrece în mitocondrii

[ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carbo ilază

[ ] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza

[] activarea este o reacţie reversibila

247.Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carbo ilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):

a) [ ] ATP ADP

b) [ ] AMP ATP

c) [ ] malonat AMP

d) [ ] acetoacetat citrat

e) [ ] citrat palmitoil-CoA

Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

[ ] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici

[ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie

[ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependent

[ ] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil e celent pentru miocard

[ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup

249. Ateroscleroza:

[ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesterolului

[ ] are loc acumulare de colesterol în macrofage

[ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene

[ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene

[ ] LDL o idate favorizează ateroscleroza

250. Beta-hidro i-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:

[ ] sinteza corpilor cetonici

[ ] sinteza aminoacizilor

[ ] beta-o idare

[ ] sinteza colesterolului

[ ] sinteza glucozei

251. Beta-o idarea acizilor graşi (AG):

[ ] se desfasoară în matricea mitocondriilor

[ ] se o idează AG liberi

[ ] se desfasoară in citozol

[ ] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA

[ ] acetil-CoA este produsul final de o idare a acizilor graşi

Spirala Lynen (beta-o idarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor
corectă este:

[ ] hidratare, o idare, dehidratare, clivare

[ ] o idare, dehidratare, reducere, clivare

[ ] aditie, o idare, reducere, hidratare

[ ] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare

[ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

253. Biosinteza acizilor graşi:

[ ] are loc in mitocondrii

[ ] enzimele sintezei sunt organizate în comple e polienzimatice

[ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere

[ ] în reacţiile de o ido-reducere participă NADPH

[ ] ca donator de H se utilizează NADH

Biosinteza acizilor graşi:

[ ] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP

[ ] enzimele formează comple ul acid gras-sintaza

[ ] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil

[ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA

[ ] sinteza se petrece e clusiv în absenţa CO2

255. Biosinteza colesterolului:

[ ] are loc numai în ficat

[ ] necesită NADPH

[ ] substrat serveşte acetil-CoA

[ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina

[ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol

Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):

[ ] este o reacţie de carbo ilare a CH3-CO-SCoA

[ ] ca coenzimă acetil-CoA carbo ilaza utilizează vitamina B6

[ ] carbo ilarea necesită ATP şi biotină

[ ] în coenzimă vitamina H se fi ează de gruparea NH2 a lizinei

[ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP

257, Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:

[ ] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP

[ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteinei

[ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATP

[ ] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi maloniltransacilaza

[] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

258. Biosinteza triacilglicerolilor:

[ ] are loc e clusiv în ţesutul adipos

[ ] se intensifică în inaniţie

[ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I

[ ] este activată de insulină

[ ] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată

[ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi

[ ] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoA

[ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-fosfat

[ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la grupările –OH ale glicerolului

[ ] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza trigliceridelor

259. Calcitriolul:

[ ] este vitamina D de origine vegetală

[ ] se sintetizează prin două hidro ilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol

[ ] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei

[ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestin

[ ] acţionează prin AMPc

260. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

[ ] stearic (С18)

[ ] arahidonic (С20:4)

[] nervonic (С24:1)

[ ] palmitic (С16)

[] oleic (С18:1)

Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

[ ] lignoceric(C24)

[ ] miristic (C14)

[ ] butiric (C4)

[] caprilic (C8)

[ ] lauric (C12)

262. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?

[ ] lecitinele

[ ] cefalinele

[ ] fosfatidilserina

[ ] trigliceridele

[ ] cerebrozidele

263. Catabolismul chilomicronilor:

[ ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in hepatocite

[ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB

[ ] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza

[ ] lipoproteinlipaza este activată de insulina

[] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

264. Catabolismul VLDL:

[ ] sunt degradate de lipoproteinlipază

[ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL

[] insulina inhibă catabolismul VLDL

[ ] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol

[] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază

Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la o
idarea completă a acidului palmitic (C16):

a) [ ] 6 8 131

b) [] 6 7 114

c) [ ] 7 8 130

d) [ ] 5 6 121

e) [ ] 8 9 143

266. Cetonemia:

[ ] poate apărea în inaniţie

[ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide

[ ] este determinată de o raţie bogată în glucide

[ ] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat

[ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

267. Chilomicronii:

[] se sintetizează în ficat

[] se secretă din intestin direct în sînge

[ ] apoproteina de bază este apoB100

[ ] lipidul predominant este colesterolul

[ ] trasportă trigliceridele e ogene

268. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

[ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului

[ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele

[ ] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul

[ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului

[ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

269. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:

[ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidro ibutiric

[ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic

[ ] acidul beta-hidro ibutiric, acidul piruvic, acidul malic

[ ] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidro ibutiric

[ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

270. Deosebirile dintre o idarea şi biosinteza acizilor graşi:

[ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar o idarea – în citozol

[ ] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la o idare – cu HSCoA

[ ] la o idare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – NADPH

[ ] enzimele beta-o idării sunt asociate în comple polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu

[ ] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-o idare – nu

271. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:

[] are loc în stomac

[ ] are loc în duoden

[ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară

[ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric

[ ] se digeră doar lipidele emulsionate

272. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi serveste NADPH generat în:

[ ] ciclul acizilor tricarbo ilici

[ ] glicoliză

[ ] reacţia catalizată de enzima malică

[ ] o idarea acidului glucuronic

[ ] calea pentozo-fosfat de o idare a glucozei

273. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD

b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2

c) [ ] enoil-ACP reductaza hidro ibutiril-ACP + NADP+

d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH

e) [ ] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

274. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

[ ] piruvat dehidrogenaza
[ ] citratliaza

[ ] enzima malica

[ ] succinat dehidrogenaza

[ ] fumaraza

275. Funcţiile lipidelor:

[ ] energetică

[ ] izolatoare

[ ] catalitică

[ ] structurală

[ ] contractilă

Glicerol-3-fosfatul se formează:

[ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza

[ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza

[ ] prin reducerea dihidro iaceton-fosfatului

[ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului

[ ] în ţesutul adipos – se obţine e clusiv prin fosforilarea glicerolului

277. HDL:

[ ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi enterocite

[ ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL discoidale in mature

[] transportă colesterolul spre tesuturile e trahepatice

[] sunt lipoproteine proaterogene

[ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt

În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic:

[ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în triglicerid

[ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină

[ ] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid

[ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerol

[ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina

279. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi:

[ ] caprinic

[ ] caproic

[ ] oleic
[ ] palmitic

[ ] stearic

280. În rezultatul unei spire de beta-o idare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:

[ ] se o idează

[] se reduc

[ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon

[ ] se scurtează cu 2 atomi de carbon

[ ] se formează o moleculă de acetil-CoA

Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în
citozol (2):

a) [ ] butiril-CoA b) citrat

[ ] hidro ibutirat c) carnitină

[ ] acidul fumaric o aloacetat

d) [ ] acetil-CoA e) [ aspartat

] acetil-CoA citrat
282. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:

[ ] monoglicerid

[ ] UDP-diglicerid

[ ] acidul fosfatidic

[ ] CDP-diglicerid

[ ] acidul fosforic

283. La eicosanoizi se referă:

[ ] trombo anii

[ ] endotelinele

[ ] endorfinele

[ ] prostaciclinele

[ ] leucotrienele

284. LDL :

[ ] contin apoB100

[ ] procentul colesterolului atinge cota de 45%

[ ] se formează în plasmă din chilomicroni

[] se sintetizează în ficat
[ ] transportă colesterolul spre tesuturi

285. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:

[ ] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi esenţiali

[ ] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile

[ ] servesc ca sursă de substanţe proteice

[ ] participă la sinteza nucleotidelor

[ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

286. Lipidele sunt:

[ ] substanţe organice solubile în apă

[ ] substanţe neorganice solubile în apă

[ ]substanţe organice solubile în solvenţi organici

[] omogene după structură

[ ] substanţe organice insolubile în apă

Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-intestinal: a)

[ ] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă

[ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ

[ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară

d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată

[ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv

288. Obezitatea:

[ ] se caracterizează prin acumulare e cesivă de fosfolipide în ţesutul adipos

[ ] este cauzată de hiperinsulinism

[ ] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută

[ ] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II

[ ] este prezentă în hipertiroidie

289. O idarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:

[ ] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei

[ ] o moleculă de HSCoA suplimentara

[ ] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazei

epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH

[ ] o moleculă de NAD+ suplimentară

[ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la o idarea acizilor graşi saturaţi

290. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:

[ ] lignoсeric

[ ] oleic

[ ] palmitoleic

[ ] linolenic

[ ] linoleic

291. Precursorul eicosanoizilor:

[ ] acidul arahic

[ ] acidul arahidonic

[ ] acidul linolenic

[ ] acidul fosfatidic

[ ] acidul behenic

292. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:

[ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP

[ ] utilizează 2 molecule de NADPH

[ ] finalizează cu formarea butiril-ACP

[ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon

[ ] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2

293. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-o idării acizilor graşi) sunt:

[ ] acil-CoA + NADH + H+

[ ] enoil-CoA + FADH2

[ ] cetoacil-CoA + FADH2

[ ] hidro iacil-CoA + NADPH + H+

[ ] enoil-CoA + NADH + H+

294. Produşii reacţiei a 3-a a beta-o idării şi enzima ce catalizează această reacţie:

a) [ ] beta-hidro iacil-CoA + NADH betahidro iacil-CoA dehidrogenaza

b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza

c) [ ] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidro iacil-CoA dehidrogenaza

d) [ ] beta-o oacil-CoA + FADH2, hidro iacil-CoA dehidrogenaza

e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza

295. Produsul reacţiei a doua a beta-o idării acizilor graşi:

a)[ ] enoil-CoA + H2O

[ ] beta-hidro iacil-CoA + NADH + H+

[ ] beta-hidro iacil-CoA

[ ] acil-CoA + NADH + H+

[ ] cetoacil-CoA

296. Caracteristicile principale ale membranei:

[] simetria

[ ] fluiditatea

[ ] asimetria

[ ] imobilitatea componentelor

[ ] monostratul lipidic

297. Proteinele membranelor biologice:

[ ] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale

[ ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare

[] posedă numai capacitate de mişcare laterală

[ ] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară,

antigenică

[] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

298. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

[ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH

[ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP

[ ] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidro iacil-ACP

[ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP

[ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH

299. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

[ ] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul

[ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi

[ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2

[ ] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza

[ ] este catalizată de enzima tiolaza

Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:

[ ] generarea acetoacetil-CoA

[ ] formarea beta-hidro i-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)

[ ] ciclizarea scualenului

[ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului

[ ] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

301.

302.

303. Reglarea biosintezei colesterolului:

[ ] enzima reglatoare este beta-hidro i-beta-metilglutaril-CoA-sintaza

[ ] enzima reglatoare este beta-hidro i-beta-metilglutaril-CoA-reductaza

[ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic

[ ] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei

[ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei

304. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:

[ ] lipazele pancreatică şi intestinală

[ ] lipoproteinlipaza

[ ] fosfolipazele A2, B, C, D

[ ] lipaza gastrică

[ ] colesterolesteraza

305. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-o idării şi enzima ce catalizează această reacţie:

a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA b) cetoacil hidrolaza

[ ] hidratarea cetoacil-CoA c) cetoacil hidrataza

[ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza

d) [ ] scindarea cetoacil-CoA tiolaza

e) [ ] o idarea cetoacil-CoA cetoacil o idaza

306.

307. Biosinteza acizilor graşi:

[ ] are loc in mitocondrii

[ ] enzimele sintezei sunt organizate în comple e polienzimatice

[ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere

[ ] în reacţiile de o ido-reducere participă NADPH

[ ] ca donator de H se utilizează NADH

[ ] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP

[ ] enzimele formează comple ul acid gras-sintaza

[ ] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil

[ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA

[ ] sinteza se petrece e clusiv în absenţa CO2

308. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

[ ] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei

[ ] fosfatidilcolina se obţine prin carbo ilarea fosfatidiletanolaminei

[ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarbo ilarea fosfatidiletanolaminei

[ ] ca cofactor serveşte vitamina B6

[ ] în reacţie participă S-adenozilmetionina

309. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

[ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei

[ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carbo ilarea fosfatidilserinei

[ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarbo ilarea fosfatidilserinei

[ ] ca cofactor serveşte vitamina B6

[ ]ca cofactor serveşte biotina

310. Sinteza fosfogliceridelor:

[ ] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serină

[ ] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)

[ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-ul

[ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul

[ ] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

311. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:

[ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA

[ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+

[ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2

[ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+

[ ] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP

312. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:

[ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta

[ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale

[ ] se includ în resinteza lipidelor comple e în enterocite

[] se includ în resinteza lipidelor comple e în intestinul gros

[ ] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

313. Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:

[ ] serina

[ ] cisteina

[ ] S-adenozilmetionina

[ ] S-adenozilhomocisteina

[ ] tetrahidrofolatul

Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-o idarii acizilor graşi):

[ ] are loc decarbo ilarea substratului

[ ] are loc hidratarea substratului

[] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă

[ ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă

[ ] are loc dehidratarea substratului

Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

[ ] transportul este activ

[ ] este realizat de sistemul-navetă al citratului

[ ] pentru transport se utilizează GTP

[ ] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi

[ ] la transport participă enzima acetil-CoA carbo ilaza

316. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-o idării:

[ ] necesită energie

[ ] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II

[ ] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi

[ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă

[ ] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină

317. Utilizarea acetil-CoA:

[ ] se o idează în ciclul Krebs

[ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor

[ ] se utilizează pentru sinteza acizior graşi

[ ] se include in gluconeogeneză

[ ] se utilezează in cetogeneză

318. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

[ ] sunt utilizaţi doar de ficat

[ ] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca sursă de energie

[ ] necesită prezenţa o aloacetatului

[ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza

[ ] acumularea lor conduce la cetoacidoza

319. Vitamina A:

[ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii

[ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic

[ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei

[ ] are acţiune antio idantă

[ ] se depozitează în ţesutul muscular

320. Vitamina E:

[ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii

[ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic

[ ] favorizează fertilitatea

[ ] este cel mai potent antio idant neenzimatic natural

[ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos

321. Vitamina D:

[ ] nu se sintetizează în organismul uman

[ ] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală

[ ] este derivat al glicerolului

[ ] se poate depozita în organismul omului (ficat)

[ ] colecalciferolul este de origine vegetală

322. Vitamina K:

[ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K

[ ] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K

[ ] posedă acţiune antihemoragică

[ ] posedă acţiune anticoagulantă

[ ] este coenzimă a carbo ilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, I
şi

323. Vitaminele liposolubile:

[ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic

[ ] includ vitaminele A,E, K şi D

[ ] nu se depozitează în organismul uman

[ ] se acumulează în ţesutul muscular

[ ] sunt derivaţi izoprenici

324. VLDL:

[ ] apoproteina principală este apoB48

[ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-sensibilă

[ ] sunt sintetizate în ficat

[ ] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din e cesul de glucide

[ ] au rol antiaterogen

Selectati lipidele amfipatice:

(conțin o parte hidrofilă și o parte hidrofobă)
Fosfolipidele …

Selectati lipidele cu rol structural:

Fosfogliceride : lecitine(fosfatidilcolina) , cefaline(fosfatidiletanolamina), fosfatidilserina,
fosfatidilinozitol, plasmalogene;
Glicolipidele (glicosfingolipide) :cerebrozide, sulfatide, gangliozide
Sfingomielinele (derivati ai sfingozinei) :ceramida (sfingozina+AG) ,sfingomielina (ceramida +rest de
fosforilcolina)
colesterol

Selectati lipidele de rezerva:

Trigliceride

328. Selectati lipidele hidrofobe

Lipid nepolar

Lipid polar
 Selectati lipidele nepolare:
cerurile,
trigliceridele,
colesteridele;

Selectati lipidele polare:

fosfolipidele,
glicolipidele,
sfingomielinele,
colesterolul.

O idarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

[ ] în ultimul ciclu de beta-o idare se obţine o molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA

[ ] o idarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12

[ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs

[ ] o idarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+

[ ] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

332. Acidul folic:

[ ] contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic si Glu;

[ ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul tetrahidrofolic (FH4);

[ ] transferă fragmentele monocarbonice în diverse reacţii enzimatice;

[ ] se sintetizează în organismul uman;

[ ] Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.

Acidul tetrahidrofolic (THF):

[ ] este vitamină

[ ] este cofactor

[ ] participă la carbo ilarea aminoacizilor

[ ] participă la decarbo ilarea aminoacizilor

[ ] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon

[ ] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)

[ Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O

[ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O

[ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

[ ] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

[ ] participă la metabolismul metioninei

[ ] homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF

[ ] Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF

[ ] reacţia este catalizată de o metiltransferază

[ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B 6

334.Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:

[ ] acil

[ ] metil

[ ] amino

[ ] metilen

[ ] carbo il

Alaninaminotransferaza (ALT):

[ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat

[ ] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat

[ ] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile to ice

[ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic

[ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade

336. . Albinismul:

[ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidro ilazei

[ ] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei

[ ] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele

[ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete

[ ] este însoţit de retard mental

337. . Alcaptonuria:

[ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidro ilazei

[ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat

[ ] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdio igenazei

[ ] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinic

[ ] conduce la artroze

338. . Amoniacul se obţine în următoarele procese:

[ ] ciclul Krebs

[ ] beta-o idarea acizilor graşi

[ ] dezaminarea aminoacizilor

[ ] glicoliză

[ ] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice

[ ] transaminarea aminoacizilor

[ ] neutralizarea aminelor biogene

[ ] putrefacţia aminoacizilor în intestin

[ ] gluconeogeneză

[ ] o idarea corpilor cetonici

339. Aspartataminotransferaza (AST):

[ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi o aloacetat

[ ] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat

[ ] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice

[ ] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori ma imale în 24-48 ore

[ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade

340.Bilirubina indirectă:

a)[ ] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor

[ ] este transportată în microzomi de ligandine

[ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge

[ ] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic

[ ] agent de conjugare este UDP-glucoza

[ ] este o substanţă puţin solubilă în apă

[ ] circulă în plasmă în stare liberă

[ ] este transportată de albumine

[ ] comple ul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă

[ ] comple ul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată

341. . Bilirubina serică:

[ ] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L

[ ] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere

[ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată

[ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă e clusiv bilirubina liberă

[ ] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor

342. Biosinteza asparaginei (Asn):

[ ] Asn se sintetizează din acid aspartic

[ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)

[ ] este catalizată de asparaginsintetaza

[ ] reacţia nu necesită energie

[ ] Asn se sintetizează din glutamină

343. Biosinteza dezo iribonucleotidelor:

[ ] dezo iribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelor

[ ] iniţial are loc formarea dezo iribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată
corespunzătoare

[ ] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredo ină

[ ] tioredo ina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH

[ ] la reducerea tioredo inei participă FADH 2

344. Biosinteza glutaminei (Gln):

[ ] Gln se sintetizează din asparagină

[ ] Gln se sintetizează din acid glutamic

[ ] este catalizată de glutaminaza

[ ] este catalizată de glutaminsintetaza

[ ] reacţia nu necesită energie

Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):

[ ] glutamina

[ ] glicina

[ ] succinil-CoA

[ ] Fe2+
[ ] acidul aspartic

Biosinteza hemului (prima reacţie):

[ ] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2

[ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO 2 + ADP + H3PO4

[ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza

[ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarbo ilaza

[ ] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem

Biosinteza hemului (a doua reacţie):

[ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H 3PO4 + H2O

[ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O

[ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza

[ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza

[ ] coenzima este pirido alfosfatul

348. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei I în hem):

[ ] protoporfirina I + Fe3+ → hem + 2H+

[ ] protoporfirina I + Fe2+ → hem + 2H+

[ ] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza

[ ] enzima este activată alosteric de hem

[ ] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară

349. Biosinteza nucleotidelor citidilice:

[ ] CTP se sintetizează din UTP

[ ] CMP se sintetizează din UMP

[ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber

[ ] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln

[ ] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4

350. Biosinteza nucleotidelor timidilice:

[ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP

[ ] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP

[ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)

[ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)

[ ] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza

Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în metabolismul fenilalaninei şi al

tirozinei:

[ ] alcaptonuria

[ ] boala Hartnup

[ ] boala urinei cu miros de arţar

[ ] albinismul

[ ] fenilcetonuria

Caile generale de degradare a aminoacizilor: a) [

] dezaminarea

[ ] transsulfurarea

[ ] transaminarea

[ ] decarbo ilarea

[ ] transamidinarea

Carenţa proteică:

[ ] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale

[ ] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)

[ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv

[ ] este însoţită de bilanţ azotat negativ

[ ] bilanţul azotat nu este dereglat

[ ] hipoproteinemie

[ ] mărirea presiunii osmotice

[ ] edeme

[ ] atrofie musculară

[ ] bilanţ azotat pozitiv

354, . Catabolismul aminoacizilor:

[ ] Leu este aminoacid e clusiv cetoformator

[ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi e clusiv cetoformatori

[ ] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori

[ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori

[ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori

[ ] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

[ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

[ ] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin succinil-CoA

[ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin o alilacetat

[ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat

355. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

[ ] începe în eritrocitele intacte

[ ] are loc e clusiv în sânge

[ ] are loc în toate ţesuturile

[ ] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial

[ ] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb

[ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină → bilirubină

[ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină → bilirubină

[ ] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial

[ ] reacţiile au loc în hepatocite

[ ] reacţiile au loc în sânge

356.Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):

[ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem

[ ] ulterior are loc o idarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei

[ ] iniţial are loc o idarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei

[ ] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe 3+ cu obţinerea biliverdinei

[ ] Hb se transformă direct în biliverdină

357.Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):

[ ] are loc în hepatocite

[ ] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial

[ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+

[ ] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+

[ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza

Câte legaturi macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree? a) [

] 200

[ ] 400

[ ] 600

[ ] 800

[ ] 1000

359.Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
[]1
[]2

[]3

[]4

[]5

360. Cauzele icterelor:

[ ] creşterea vitezei de formare a bilirubinei

[ ] diminuarea degradării hemoproteinelor

[ ] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

[ ] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

[ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

[ ] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă

[ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

[ ] diminuarea sintezei hemoglobinei

[ ] tulburări e trahepatice ale flu ului biliar

[ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial

361. Ciclul gama-glutamilic:

[ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare

[ ] decurge fără utilizare de energie

[ ] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza

[ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic

[ ] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)

[ ] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin membranele celulare

[ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilor

[ ] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din

glutation

[ ] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului

[ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de ATP

Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

[ ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului

[ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul

[ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina

[ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică

[ ] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

363. Compusul chimic prezentat participa la:

Aspartat

Biosinteza o alacetat
- sistema-navetă malat-aspartat
sinteza nucleotidelor purinice
sinteza glucozei
acceptor de NH3 in transaminare
sinteza ureei(ciclul ornitinic –
dezaminare ->OA

Glutamat

acceptor de NH3 in transaminare

transdezaminare(directa si indirecta)
transreaminarea
α decarbo ilare -> obtinem GABA
carbo ilare -> form acid gama-carbo iglutamic
neutraizarea NH3 ( Glu+ATP+NH3->Gln+ADP
sinteza ureei(ciclul ornitinic) – formarea

Glicina

sinteza serinei
sinteza nucleotidelor PURINICE
- sinteza creatinei
sinteza hemului
conjugarea acizilor biliari
serveste ca sursa cu un atom de C pt THF
sint glutation

Histidina

-αdecarbo ilare -> obtinem HISTAMINA

dezaminare intramoleculara

Serina

Serveste ca sursa de fragmente cu un atom C pt

Sinteza Cys, Gly

Sinteza sfingozinei (SM, GL)
Sinteza fosfatidiletanolaminei
Sint Glucozei, lipidelor
 S – adenozilmmetionin

(donor de CH3, forma activa a metioninei)

Participa la :

Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamina

Sinteza adrenalinei din noradrenalina
Sinteza creatinei
Sinteza carnitinei
Sinteza carnozinei
La metilarea BA purinice si pirimidinice

364. Cone iunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:

[ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH 2 necesar pentru sinteza ureei

[ ] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP

[ ] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul

[ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei

[ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

365. . Cone iunea metabolismului proteic şi glucidic:

[ ] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori

[ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză

[ ] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză

[ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor

[ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză

366.Cone iunea metabolismului glucidic şi lipidic:

[ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză

[ ] glicerolul se transformă în glucoză

[ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi

[ ] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei – dihidro iaceton-fosfat

[ ] calea pentozo-fosfat de o idare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi

367.Cone iunea metabolismului proteic şi lipidic:

[ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi

[ ] surplusul de proteine poate fi convertit în acizi graşi

[ ] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului

[ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului

[ ] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza

lipidelor

Conjugarea bilirubinei:

[ ] agent de conjugare este UDP-glucuronatul

[ ] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza

[ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă

[ ] comple ul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă)

[ ] comple ul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)

Decarbo ilarea aminoacizilor:

[ ] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din aminoacizi în formă de CO 2

[ ] este un proces reversibil

[ ] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarbo ilare

[ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarbo ilare

[ ] în rezultatul alfa-decarbo ilării se obţin aminele biogene

370. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:

[ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii

[ ] DA o idativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului

[ ] toţi aminoacizii se supun DA o idative directe

[ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac

[ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili

Dezaminarea o idativă a aminoacizilor (AA):

[ ] are loc sub acţiunea o idazelor L- şi D aminoacizilor

[ ] coenzima o idazelor L-AA este FAD

[ ] coenzima o idazelor L-AA este NAD +

[ ] o idazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic

[ ] dezaminarea o idativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA

372.Dezaminarea directa a aminoacizilor:

[ ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi

[ ] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)

[ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)

[ ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)

[ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică

Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):

[ ] este un proces ireversibil

[ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili

[ ] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul

[ ] în etapa a doua are loc dezaminarea o idativă a acidului glutamic

[ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

374. Digestia nucleoproteinelor:

[ ] componenta proteică se scindează e clusiv în stomac

[ ] acizii nucleici se scindează în stomac

[ ] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire

[ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor
pancreatice

[ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic

375. Eliminarea renală a amoniacului:

[ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic

[ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant

[ ] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3

[ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi

[ ] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi

Enzimele ciclului ureogenetic:

[ ] glutaminaza

[ ] carbamoilfosfatsintetaza I

[ ] ornitincarbamoiltransferaza

[ ] glutaminsintetaza

[ ] glutamatdehidrogenaza

377.Enzimele ciclului ureogenetic:

[ ] asparaginaza

[ ] asparaginsintetaza

[ ] argininosuccinatsintetaza

[ ] argininosuccinatliaza

[ ] arginaza

378. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:

[ ] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale

[ ] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubină

[ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen → urobilinogen

[ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen →

stercobilinogen

[ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge

E creţia renală a pigmenţilor biliari:

[ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari

[ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta

[ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale

[ ] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină

[ ] bilirubina conjugată poate trece în urină

Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):

[ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili

[ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili

[ ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidro ilare

[ ] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatori

[ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator

Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:

[ ] catecolaminelor

[ ] serotoninei

[ ] histaminei

[ ] triiodtironinei (T3) şi tiro inei (T4)

[ ] melaninei

381. Fenilcetonuria:

[ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidro ilazei

[ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină

[ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină

[ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,

fenilacetatului

[ ] se manifestă clinic prin retard mental

382. Glutamatdehidrogenaza face parte din:

[ ] hidrolaze

[ ] ligaze

[ ] o idoreductaze

[ ] liaze

[ ] izomeraze

383. Glutamat dehidrogenaza:

[ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor

[ ] este enzimă alosterică

[ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN

[ ] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei

[ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează

384. . Guta:

[ ] principala modificare biochimică în gută este uremia

[ ] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia

[ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei

[ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice

[ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice

385.Hemoglobina (Hb):

[ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem

[ ] hemul este format din protoporfirina I şi Fe2+

[ ] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri

[ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+

[ ] hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile de histidină din componenţa lanţurilor alfa şi beta

386.Hemoglobina (Hb) participă la:

[ ] transportul sangvin al O2

[ ] transportul sangvin al CO2

[ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant

[ ] transportul sangvin al fierului

[ ] reglarea echilibrului acido-bazic

387. Hemoproteinele:

[ ] sunt proteine simple

[ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina I şi Fe2+

[ ] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina

[ ] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, pero idazele

[ ] mioglobina este o proteină oligomeră

388. Icterul neonatal:

[ ] este determinat de o hemoliză intensă

[ ] este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a prelua, conjuga şi e creta bilirubina

[ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate

[ ] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie to ică

[ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei

389.Icterul prehepatic(hemolitic):

[ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

[ ] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică

[ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate

[ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată

[ ] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere

390. Icterul hepatic premicrozomial:

[ ] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II

[ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru

conjugarea bilirubinei

[ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă

[ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubinei

[ ] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat

391.Icterul hepatic premicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):

[ ] bilirubina totală – cantitatea crescută

[ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută

[ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută

[ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărită

[ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită

392.Icterul hepatic microzomial este determinat de:

[ ] hemolize masive

[ ] hepatite virale

[ ] ciroze hepatice

[ ] afecţiuni biliare

[ ] hepatopatii alcoolice

Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):

[ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată

[ ] bilirubina liberă – cantitatea mărită

[ ] bilirubina conjugată – cantitatea mărită

[ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescută

[ ] în urină apare bilirubina conjugată

393.Icterul hepatic postmicrozomial:

[ ] este determinat de hemoliză

[ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi

[ ] este cauzat de stază biliară intrahepatică

[ ] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotor

[ ] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în
capilarele biliare

Icterul hepatic postmicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):

[ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată

[ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută

[ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută

[ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărită

[ ] în urină apare bilirubina conjugată

394.Icterul posthepatic este cauzat de:

[ ] hemoliză

[ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi

[ ] stază biliară intrahepatică

[ ] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare

[ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de

către ficat

395.Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):

[ ] bilirubina totală – cantitatea scăzută

[ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută

[ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută

[ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută

[ ] în cazul obstrucţiei complete – lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului

în urină

396. Inozinmonofosfatul (IMP):

[ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice

[ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice

[ ] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui

[ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui

[ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui

La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:

[ ] topoizomerazele

[ ] acil-CoA-sintetaza

[ ] transaminazele

[ ] glutamatdehidrogenaza

[ ] acil-CoA-dehidrogenaza

[ ] mutazele, carbo ilazele

[ ] he okinazele

[ ] metiltransferazele

[ ] decarbo ilazele

[ ] helicazele

La cromoproteine se referă:

[ ] nucleoproteinele

[ ] metaloproteinele

[ ] flavoproteinele

[ ] hemoproteinele
[ ] fosfoproteinele

Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:

[ ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)

[ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a pirido alfosfatului (PALP) în

pirido aminfosfat (PAMP)

[ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a pirido aminfosfatului în pirido alfosfat

[ ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP

[ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP

400. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:

[ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic

[ ] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)

[ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul

[ ] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza

[ ] conjugarea este precedată de o idarea substanţelor to ice

401. NH3 este utilizat:

[ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali

[ ] la sinteza corpilor cetonici

[ ] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului

[ ] la sinteza glutaminei şi a asparaginei

[ ] la formarea sărurilor de amoniu

402.NH3 este utilizat la sinteza:

[ ] ureei

[ ] acidului uric

[ ] acetonei

[ ] beta-hidro ibutiratului

[ ] acetoacetatului

403. Porfiriile:

[ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului

[ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului

[ ] se mai numesc ictere

[ ] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi eritropoietice

[ ] porfiriile sunt e clusiv cutanate

404. Precursorul catecolaminelor:

[ ] glutamatul

[ ] tirozina

[ ] triptofanul

[ ] histidina

[ ] glutamina

405. Precursorul histaminei:

[ ] triptofanul

[ ] histidina

[ ] tirozina

[ ] fenilalanina

[ ] aspartatul

406.Produsele finale de dezinto icare a NH3:

[ ] glutamina

[ ] asparagina

[ ] ureea

[ ] sărurile de amoniu

[ ] acidul uric

Putrefacţia aminoacizilor în intestin

[ ] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale

[ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice

[ ] conduce la formarea atât a substanţelor to ice, cât şi a celor neto ice

[ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt produse to ice

[ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse neto ice

Reacția chimică

[ ] este reacţia de transaminare a alaninei

[ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului

[ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)

[ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)

[ ] în rezultatul reacţiei se formează o aloacetat şi glutamat

[ ] e alfa-decarbo ilare

[ ] e omega-decarbo ilare

[ ] este reacţia de formare a histaminei

[ ] este reacţia de formare a serotoninei

[ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

[ ] este reacţia de sinteză a triptaminei

[ ] este o reacţie de decarbo ilare a alfa-cetoacizilior

[ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac

[ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare

[ ] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii

[ ] este reacţia de formare a histaminei

[ ] este reacţia de formare a serotoninei

[ ] e reacţia de decarbo ilare a triptofanului

[ ] e reacţia de decarbo ilare a tirozinei

[ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

[ ] este reacţia de formare a histaminei

[ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare

[ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac

[ ] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei

[ ] produsul reacţiei este mediator în SNC

[ ] e reacţia de decarbo ilare a tirozinei

[ ] e reacţia de decarbo ilare a triptofanului

[ ] este reacţia de formare a dopaminei

[ ] este reacţia de formare a tiraminei

[ ] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei

[ ] este o reactie de carbo ilare

[ ] DOPA este precursorul melaninelor

[ ] este catalizată de decarbo ilaza aminoacizilor aromatici

[ ] inhibitorul decarbo ilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii

arteriale

[ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială

[ ] este catalizată de enzima glutamatcarbo ilaza

[ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza

[ ] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)

[ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC

[ ] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei

 
Transaminarea: Asp + alfa-cetoglutarat OA + Glu; E-ASAT
AlAT – localizat în citoplasma mai multor organe , În normă – 4-36 U/L
(în C % mult mai mari în hepatocite şi miocard)
AsAT – localizat atâtîn citoplasma cât şi mitocondrii (miocard, ficat), În normă – 10-35U/L
Sunt enzimeintracelulare - creşterea nivelului seric al lor este cauzaleziunilor celulare la nivelul ţesutului afectat (sd de
citoliză a ţesuturilor în care se află aceste E)


Dezaminarea o idativa directa: Glu + NAD + H2O alfa-cetoglutarat+ NADH+H + NH3;


Transreaminarea: alfa-cetoglutarat + NH3 + NADPH+H
Glu + NADP + H2O Prima etapa a biosintezei a.a. indispensabili

Reactia chimica: R-CH2-NH2 + H2O + O2 -7 R-CHO + NH3 + H2O2

[ ] este reacţia de formare a aminelor biogene

[ ] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene

[ ] este catalizată de enzima monoamino idaza (MAO)

[ ] cofactorul MAO este pirido alfosfatul

[ ] cofactorul MAO este NAD-ul

410. Reutilizarea bazelor purinice:

[ ] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)

[ ] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)

[ ] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipo antin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)

[ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta

[ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat

411. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

[ ] ribozo-5-fosfat

[ ] glutamina

[ ] acidul glutamic

[ ] asparagina

[ ] acidul aspartic

412.Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

[ ] glicina

[ ] alanina

[ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)

[ ] CO2

[ ] serina

413. Manifestările clinice ale gutei:

[ ] artrită gutoasă

[ ] antoame cutanate

[ ] tofi gutoşi

[ ] nefrolitiază

[ ] litiază biliară

414. Produşii catabolismului timinei:

[ ] СО2

[ ] NH3

[ ] alfa-alanina

[ ] acidul beta-aminoizobutiric

[ ] beta-alanina

415. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:

[ ] СО2

[ ] NH3

[ ] alfa-alanina

[ ] acidul beta-aminoizobutiric

[ ] beta-alanina

416. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

[ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4

[ ] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4

[ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4

[ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H 3PO4

[ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7

[ ] argininosuccinat → arginină + fumarat

[ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat

[ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H 4P2O7

[ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină

[ ] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină

417. . Serotonina se sintetizează din:

[ ] histidină

[ ] glutamat

[ ] tirozină

[ ] fenilalanină

[ ] triptofan

Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP): a)

[ ] are loc prin două reacţii succesive

[ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina

[ ] sursă de grupare amino pentru AMP este o aloacetatul

[ ] necesită consum de energie sub formă de ATP

[ ] procesul este activat de GTP

419. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):

[ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

[ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4

[ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

[ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)

[ ] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat

Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:

[ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP

[ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP

[ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7

[ ] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza

[ ] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP

Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza

nucleotidelor purinice:

[ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7

[ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7

[ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7

[ ] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza

[ ] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP

Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP): a)

[ ] are loc prin patru reacţii succesive

[ ] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina

[ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic

[ ] necesită consum de energie sub formă de GTP

[ ] procesul este activat de ATP

Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului): a)

[ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATP

[ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul

[ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina

[ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică

[ ] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

423. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

[ ] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4

[ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4

[ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

[ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)

[ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

424. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

[ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H 3PO4

[ ] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4

[ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic

[ ] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O

[ ] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+

424. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

[ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)

[ ] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H 4P2O7

[ ] OMP + CO2 → UMP

[ ] OMP → UMP + CO2

[ ] OMP → CMP + CO2

425. Sursele atomilor inelului pirimidinic:

[ ] glicina

[ ] acidul aspartic

[ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)

[ ] CO2

[ ] asparagina

Tipurile de dezaminare a aminoacizilor: a)

[ ] reductivă

[ ] intramoleculară

[ ] hidrolitică

[ ] o idativă

[ ] omega-dezaminare

427. Transaminarea aminoacizilor (TA):

[ ] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid

[ ] este o etapă a transdezaminării aminoacizilor

[ ] este un proces ireversibil

[ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA

[ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA

Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează

aceste reacţii:

a) [ ] Asp + H2O → o aloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza

b) [ ] Asp + alfa-cetoglutarat → o aloacetat + Glu aspartataminotransferaza

c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginaza

d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

e) [ ] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

Transreaminarea aminoacizilor: a)

[ ] este un proces ireversibil

[ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor

[ ] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului

[ ] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid

[ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD +

[ ] are loc e clusiv în ficat

[ ] are loc în rinichi

[ ] este sinteza acidului uric

[ ] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii

[ ] este mecanismul de dezinto icare finală a NH 3

[ ] este sinteza de NH3

[ ] necesită consum de energie

[ ] are loc în toate ţesuturile

[ ] ureea este compus to ic

[ ] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina

431. Absorbţia aminoacizilor (AA):

[ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă

[ ] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na +

[ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na +

[ ] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza

[ ] la transportul AA participă GTP-sintaza

431. Absorbţia aminoacizilor (AA):

[ ] are loc in stomac si în intestinul gros

[ ] are loc in intestinul subţire

[ ] este dependentă de concentraţia Na+

[ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +

[ ] e ista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural

Aminopeptidazele: a)

[ ] sunt endopeptidaze

[ ] posedă specificitate absolută de substrat

[ ] sunt secretate de pancreasul e ocrin

[ ] scindează aminoacizii de la capătul C-terminal

[ ] sunt e opeptidaze

433. Bilanţul azotat echilibrat:

[ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

[ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză

[ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravid

[ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

[ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei

434. Bilanţul azotat negativ:

[ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

[ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat

[ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide

[ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

[ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

435. Bilanţul azotat pozitiv:

[ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

[ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză

[ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide

[ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

[ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

[ ] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul e ocrin

[ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale

[ ] scindează aminoacizii de la capătul N-terminal

[ ] sunt e opeptidaze

[ ] sunt endopeptidaze

[ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de chimotripsinogen inactiv

[ ] este secretată de pancreasul e ocrin în formă activă

[ ] este o endopeptidază

[ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas

[ ] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza
limitată

438. Funcţiile biologice ale proteinelor:

[ ] coenzimatică

[ ] catalitică

[ ] plastică

[ ] de transport

[ ] imunologică

Funcţiile biologice ale proteinelor:

[ ] antigenică

[ ] genetică

[ ] contractilă

[ ] energetică

[ ] reglatoare

[ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH 2 ale Phe, Tyr, Trp

[ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice

[ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide

[ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi

[ ] este o endopeptidază

440. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:

[ ] CO2

[ ] NH3

[ ] CO

[ ] H2O

[ ] acidul uric

441. Proprietăţile pepsinei:

[ ] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale

[ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0

[ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5

[ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare

[ ] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de

aminoacizi)
442. Rolul HCl în digestia proteinelor:

[ ] activează tripsinogenul

[ ] activează chimotripsinogenul

[ ] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei

[ ] creează рН optimal pentru acţiunea carbo ipeptidazelor

[ ] denaturează parţial proteinele alimentare

442. Rolul HCl în digestia proteinelor:

[ ] posedă acţiune antimicrobiană

[ ] este emulgator puternic

[ ] activează transformarea pepsinogenului în pepsină

[ ] inhibă secreţia secretinei

[ ] stimulează formarea lactatului în stomac

443. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:

[ ] asparagina

[ ] histidina

[ ] glicina

[ ] arginina

[ ] fenilalanina

[ ] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv

[ ] este o aminopeptidază

[ ] este o carbo ipeptidază

[ ] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei

[ ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8

445. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:

[ ] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor

[ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză

[ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide

[ ] toţi AA pot fi o idaţi până la CO2 şi H2O

[ ] scindarea AA nu generează energie

446. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:

[ ] alanină

[ ] triptofan
[ ] acid glutamic

[ ] fenilalanină

[ ] serină

446. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:

[ ] asparagină

[ ] cisteină

[ ] metionină

[ ] treonină

[ ] prolină

Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice: a)

[ ] inozina

[ ] hipo antina

[ ] antina

[ ] acidul uric

[ ] ureea

Activitate biologică posedă:

[ ] hormonul liber

[ ] prohormonul

[ ] preprohormonul

[ ] hormonul legat cu proteina de transport

[ ] nivelul total al hormonului

[ ] este enzimă citoplasmatică

[ ] generează inozitolfosfaţi

[ ] catalizează formarea AMPc din ATP

[ ] este inhibată de proteina Gi

[ ] participă la sinteza ATP-lui

450. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):

[ ] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni

[ ] amplifică sinteza glucagonului

[ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

[ ] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă

[ ] este un hormon de natură steroidică

Hormonii adenohipofizari: a)

[ ] sunt de natură proteică

[ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

[ ] sunt steroizi

[ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

[ ] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice

Hormonii adenohipofizari sunt: a)

[ ] corticoliberina

[ ] somatotropina

[ ] gonadoliberinele

[ ] tireotropina

[ ] prolactostatina

Hormonii hipofizari glicoproteici sunt: a)

[ ] tireotropina

[ ] corticotropina

[ ] hormonul luteinizant

[ ] hormonul foliculostimulant

[ ] prolactina

Hormonii se uali sunt: a) [ ]

folitropina

[ ] testosteronul

[ ] hormonul luteinizant

[ ] estradiolul

[ ] progesterona

455. Angiotensina II:

[ ] măreşte presiunea sângelui

[ ] are efect vasodilatator

[ ] inhibă secreţia de aldosteron

[ ] se sintetizează în formă inactivă

[ ] este de natură steroidică

Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:

[ ] obezitate centripetă
[ ] hipertensiune arterială

[ ] scăderea conţinutului de Na +, Cl- şi creşterea K+ în sânge

[ ] hiperglicemie, glucozurie

[ ] hiperpigmentarea tegumentelor

[ ] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide

[ ] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor

[ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

[ ] hormon de natură steroidică

[ ] acţionează asupra intestinului, rinichilor şi a oaselor

[ ] poate fi a Fe2+ şi Mg2+

[ ] conţine 4 domenii de fi are pentru Ca2+

[ ] este o nucleotidă

[ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys

[ ] în comple cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni

459. Catecolaminele sunt:

[ ] dopamina, noradrenalina, adrenalina

[ ] derivaţi ai tirozinei

[ ] derivaţi ai treoninei

[ ] hormoni ai corte ului suprarenal

[ ] hormoni proteino-peptidici

Clasificarea structurală a hormonilor:

[ ] proteino-peptide

[ ] derivaţi ai fosfolipidelor

[ ] steroizi

[ ] derivaţi ai aminoacizilor

[ ] derivaţi ai nucleotidelor

460. Clasificarea structurală a hormonilor:

[ ] toţi hormonii sunt proteine simple

[ ] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului

[ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate

[ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă

[ ] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor

461. Cofeina inhibă:

[ ] fosfodiesteraza

[ ] adenilatciclaza

[ ] proteina Gs

[ ] proteinkinaza A

[ ] fosfoprotein fosfataza

Comple ul Ca++ -calmodulină reglează:

[ ] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare

[ ] activarea unor proteinkinaze

[ ] e presia genelor

[ ] sinteza DNA

[ ] biosinteza proteinelor

463 - Compusul chimic prezentat la nivelul rinichilor favorizeaza:

Aldosteron (mineralocorticoizi)

[ ] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei

[ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
[ ] eliminarea de K+, H+, NH4+
[ ] reabsorbţia de fosfaţi

[ ] reabsorbţia de Ca++

464 - Compusul chimic prezentat regleaza:

 AMPc

Cortizolul
[ ] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor
[ ] favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei
[ ] provoacă mobilizarea grăsimilor de la e tremităţi
[ ] inhibă cetogeneza
[ ] scad concentraţia acizilor graşi liberi în sânge

(cortizol)
efect antiinflamator
posedă efect permisiv asupra catecolaminelor, glucagonului
favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei
provoacă mobilizarea grăsimilor de la e tremităţi
[ ] induc biosinteza proteinelor în ficat şi rinichi
[ ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi

Aldosterone

[ ] concentraţia natriului şi a potasiului

[ ] homeostazia hidrică

[] concentraţia ionilor de calciu şi

[] fosfaţi sinteza parathormonului

[] glicemia

(aldosteron) regleaza
concentraţia natriului şi a potasiului
homeostazia hidrică la
nivelul rinichilor
reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
eliminarea de K+, H+, NH4+
 Testosterone

testosteron
stimulează spermatogeneza
controlează dezvoltarea caracterelor se uale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor
induc sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

Selectati efectele metabolice ale calcitoninei

reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

Estradiol

[ ] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine

[ ] controlează dezvoltarea caracterelor se uale secundare feminine
[ ] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor
[ ] au efect hperglicemiant
[ ] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia
estrogenul
[ ] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine
controlează dezvoltarea caracterelor se uale secundare feminine
asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia

Corticosteroizii utilizează:

[ ] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)

[ ] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)

[ ] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor

[ ] ca agenţi fibrinolitici

[ ] în calitate de hemostatice

466. Diabetul zaharat se caracterizează prin:

[ ] hiperglicemie şi glucozurie

[ ] hipercetonemie şi cetonurie

[ ] uremie

[ ] polifagie, polidipsie, poliurie

[ ] oligurie

Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic: a)

[ ] activarea acetil-CoA carbo ilazei

[ ] activarea lipoproteidlipazei

[ ] activarea triglicerid lipazei

[ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol

[ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic: a)

[ ] accelerează lipoliza

[ ] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos

[ ] activează lipoproteinlipaza

[ ] inhibă sinteza lipidelor

[ ] măreşte sinteza corpilor cetonic

468. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:

[ ] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi

[ ] stimulează biosinteza proteinelor

[ ] determină bilanţ azotat negativ

[ ] inhibă biosinteza proteinelor

[ ] stimulează degradarea proteinelor

469. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

[ ] stimulează producerea ATP-ului

[ ] nu posedă acţiune calorigenă

[ ] scad viteza metabolismului bazal

[ ] posedă efect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)

[ ] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)

469. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

[ ] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic

[ ] reglează metabolismul o idativ prin inducţia Na +/K+-ATP-azei

[ ] stimulează fosforilarea o idativă în mitocondrii şi utilizarea de O 2

[ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic

[ ] inhibă ATP-sintaza

[ ] este determinat de hiperplazia corte ului suprarenalelor

[ ] se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului

[ ] este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele

[ ] este cauzat de hiposecreţia de cortizol

[ ] se manifestă clinic prin hipertensiune arterială

471. Fosfodiesteraza:

[ ] catalizează reacţia de scindare a AMP c

[ ] catalizează reacţia de formare a AMP c

[ ] este activată de cofeină

[ ] este inhibată de viagră

[ ] e localizată în nucleu

[ ] este localizată în citozol

[ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine

[ ] este activată de proteina Gq

[ ] este activată de hormonii steroidici

[ ] este inhibată de cofeină

473. Fosfoprotein fosfatazele catalizează:

[ ] formarea AMP ciclic din ATP

[ ] defosforilarea unor enzime reglatoare

[ ] fosforilarea enzimelor reglatoare

[ ] activarea proteinkinazelor

[ ] activarea proteinelor Gs

[ ] este un derivat al triptofanului

[ ] se sintetizează în celulele insulare beta

[ ] se sintetizează în celulele insulare alfa

[ ] este o polipeptidă

[ ] este un compus de natură steroidă

[ ] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon

[ ] se sintetizează direct în formă activă

[ ] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată

[ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

[ ] are efect hipoglicemiant

[ ] activează gluconeogeneza

[ ] activează lipogeneza

[ ] inhibă lipoliza

[ ] stimulează sinteza proteinelor

[ ] inhibă catabolismul proteinelor

475. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:

[ ] obezitate

[ ] somnolenţă, memorie scăzută

[ ] creşterea temperaturii corpului

[ ] bilanţ azotat negativ

[ ] bradicardie

476. Hiperparatiroidismul se manifestă prin:

[ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie

[ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie

[ ] hipercalcemie şi hipofosfatemie

[ ] e creţia sporită a calciului cu urina

[ ] osteoporoză

477. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mi edemul) se manifestă prin:

[ ] bradicardie

[ ] micsorarea temperaturii corpului

[ ] e oftalmie

[ ] statură joasă

[ ] retard mental

478. Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:

[ ] hipocalciemie şi hiperfosfatemie

[ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie

[ ] depolarizarea membranelor şi hipere citabilitatea celulelor musculare şi nervoas

[ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase

[ ] osteoporoză

479. Homeostazia e tracelulară a calciului este asigurată de:

[ ] parathormonul

[ ] calcitonină

[ ] vitaminele K şi E

[ ] 1,25-dihidro i-colecalciferolul (D3)

[ ] tireotropină

Hormonii hipotalamusului: a)

[ ] sunt de natură steroidă

[ ] prezintă peptide scurte

[ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

[ ] sunt liberinele şi statinele

[ ] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari

481. Hormonii se uali:

[ ] se sintetizează numai în glandele se uale

[ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular

[ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

[ ] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor

[ ] utilizează receptori membranari

Hormonii somatomamotropi sunt: a)

[ ] somatotropina

[ ] tireotropina

[ ] corticotropina

[ ] prolactina

[ ] lactogenul placentar

483. Hormonii sunt:

[ ] substanţe biologice active

[ ] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune

[ ] sintetizaţi în sânge

[ ] catalizatori biologici

[ ] receptori cu activitate reglatoare

Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:

[ ] corticotropina

[ ] prolactina

[ ] somatotropina

[ ] tireotropina

[ ] gonadotropinele

Hormonul foliculostimulant (FSH): a) [ ]

controlează funcţiile glandelor se uale

[ ] se sintetizează în foliculii ovarieni

[ ] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie

[ ] inhibă spermatogeneza

[ ] este de natură steroidică

486. Hormonul luteinizant (LH):

[ ] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei

[ ] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni

[ ] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia

[ ] se sintetizează în corpul galben

[ ] este o glicoproteină

487. Insulina stimulează:

[ ] transportul glucozei în ţesuturi

[ ] conversia glicerolului în glucoză

[ ] transformarea aminoacizilor în glucoză

[ ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor

[ ] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)

[ ] este produsă de celulele beta ale pancreasului

[ ] are acţiune hiperglicemiantă

[ ] este hormon de natură steroidă

[ ] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi

[ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente

[ ] activează glicogenfosforilaza

[ ] inhibă glicogensintaza

[ ] activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei

[ ] inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei

[ ] induce sinteza glucokinazei în hepatocite

[ ] sunt derivaţi ai tirozinei

[ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroide

[ ] sunt triiodtironina (T3) şi tiro ina (T4)

[ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular

[ ] reglează metabolismul calciului şi al fosfaţilor

Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

[ ] iodtironine

[ ] glucagon

[ ] adrenalină

[ ] cortizol

[ ] calcitonină

Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

[ ] insulină
[ ] somatotropină

[ ] corticoliberină

[ ] calcitriol

[ ] hormonul paratiroidian

Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

[ ] calcitriol

[ ] glucagon

[ ] adrenalină

[ ] cortizol

[ ] aldosteron

Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:

[ ] este specific numai insulinei

[ ] implică activarea proteinkinazelor A

[ ] este caracteristic pentru cortizol

[ ] reprezintă un mecanism de reglare a e presiei genelor

[ ] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare

494.O itocina:

[ ] este de natură steroidică

[ ] e ercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu

[ ] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui

[ ] se mai numeşte hormon antidiuretic

[ ] se sintetizează în foliculii ovarieni

[ ] este sintetizat în glanda tiroidă

[ ] este derivat al tirozinei

[ ] se sintetizează sub formă de preprohormon

[ ] se sintetizează în formă activă

[ ] acţionează prin AMP ciclic

Parathormonul: a)

[ ] creşte calcemia

[ ] creşte fosfatemia

[ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestin

[ ] creşte capacitatea osului de a fi a calciul şi fosfaţii

[ ] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi

[ ] se sintetizează numai în glandele mamare

[ ] este un hormon de natură steroidă

[ ] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei

[ ] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia

[ ] reglează funcţia glandelor se uale

498. Proteina Gs activă:

[ ] activeaza adenilatciclaza

[ ] activează proteinkinazele

[ ] reprezintă comple ul alfa-GTP

[ ] este mesager secund al semnalului hormonal

[ ] este inactivată de fosfodiesterază

[ ] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama

[ ] sunt amplasate pe suprafaţa e ternă a membranei citoplasmatice

[ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele

[ ] sunt cuplate cu adenilatciclaza

[ ] catalizează sinteza AMPc

[ ] este inhibată de adenilatciclază

[ ] este activată de AMP ciclic

[ ] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare

[ ] este activată de hormonii steroidici

[ ] este localizată în nucleu

Receptorii hormonali sunt: a)

[ ] cromoproteine

[ ] proteine multidomeniale

[ ] glicoproteine

[ ] metaloproteine

[ ] lipoproteine

Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:

[ ] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol

[ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari

[ ] este un mecanism rapid

[ ] comple ul hormon-receptor reglează e presia genelor

[ ] implică activarea proteinkinazelor

Referitor la 1,25 dihidro i-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmaţiile:

[ ] este derivatul activ al vitaminei D 3

[ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară

[ ] se obţine prin 2 hidro ilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi

[ ] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon

[ ] participă la reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu

Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:

[ ] are loc în medulosuprarenale

[ ] are loc în corte ul suprarenal

[ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină

[ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină

[ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină

505. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:

[ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tireoglobulinei

[ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tironinei

[ ] are loc prin iodurarea tirozinei libere

[ ] pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul o idat

[ ] o idarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de pero idază

506.Gonadotropinele:

[ ] controlează funcţiile glandelor se uale

[ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant (FSH) şi prolactina
[ ] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
[] FSH inhibă spermatogeneza
[ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.

507. Hormonii neurohipofizari:

[ ] sunt vasopresină şi o itocină

[ ] sunt hormonii tropi

[ ] prezintă nonapeptide

[ ] se produc în lobul anterior al hipofizei

[ ] acţionează prin mecanismul citozolic nuclear

508. Referitor la hormonii se uali feminini sunt corecte afirmaţiile:

[ ] estrogenii se sintetizează în corpul galben

[ ] progesterona se sintetizează în folicului ovarieni

[ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona

[ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii

[ ] în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii

509. Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:

[ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

[ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli

[ ] stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc

[ ] utilizează receptori citozolici

[ ] utilizează receptori membranari

510. Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte afirmaţiile:

[ ] insulina acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

[ ] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular

[ ] receptorul insulinei este un comple heterotetrameric α2β2

[ ] subunitatea beta este e tracelulară şi leagă insulina

[ ] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică

Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de

diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:

[ ] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina G q

[ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol

[ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat

[ ] DAG inhibă proteinkinazele C

[ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:

[ ] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică

[ ] hormonul serveşte drept mesager secundar

[ ] comple ul hormon-receptor pătrunde în nucleu

[ ] e caracteristic pentru hormonii peptidici

[ ] este un mecanism lent

Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:

[ ] receptorii sunt situaţi în nucleu

[ ] hormonii pătrund în celulă

[ ] implică formarea comple ului hormon-receptor membranar

[ ] este caracteristic pentru hormonii steroidic

[ ] la transducţia mesajului hormonal participă mesagerii secunzi

514. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:

[ ] receptorii β sunt cuplaţi cu proteina Gp şi determină formarea diacilglicerolilor şi a

inozitolfosfaţilor

[ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determină creşterea concentraţiei AMPc

[ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "G s" şi determină
creşterea de AMPc

[ ] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determină scăderea AMPc

[ ] receptorii α1 determină creşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca 2+

Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:

[ ] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină

[ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimulează secreţia reninei

[ ] renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II

[ ] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II

[ ] angiotenzina II inhibă secreţia aldosteronului

516. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:

[ ] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei

[ ] nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei

[ ] tireotropina inhibă secreţia iodtironinelor

[ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizează preponderent T 4

[ ] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină

517. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmaţiile:

[ ] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici

[ ] sinteza hormonilor steroidici nu se regleaza

[ ] toţi hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale

[ ] cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni

[ ] progesterona se sintetizează în corte ul suprarenal

Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:

[ ] se mai numeşte hormon antidiuretic

[ ] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului e tracelular

[ ] în insuficienţa de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid

[ ] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori

[ ] se sintetizează în suprarenale

519. Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului):

[ ] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină

[ ] sinteza ma imală de cortizol are loc seara

[ ] corticotropina inhibă sinteza şi secreţia de cortizol

[ ] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)

[ ] secreţia de cortizol este dependentă de concentraţia natriului şi a potasiului

Secreţia de glucagon este a) [ ]

inhibată de somatostatină

[ ] stimulată de hiperglicemie

[ ] inhibată de hipoglicemie

[ ] stimulată de agoniştii beta adrenergici

[ ] activată de insulină

521. Secreţia de insulină este activată de:

[ ] glucoză

[ ] fructoză, manoză

[ ] somatostatină

[ ] serotonină

[ ] adrenalină

522 - ?

523 – Selectați efectele fiziologice ale compusului chimic prezentat:

↑catabolismul proteic ↓anabolismul proteic

GC cresc glicemiaprin:
absorbţia intestinală a glucozei,
neoglucogeneza hepatică
GC cresc lipoliza
↑cetogeneza hepatică
GC cresc retenţia de NaCl şi apă (funcţie mineralo-corticoidă)
↑volemia producerea edemului în corticoterapie (efect advers)
↑demineralizarea osoasă (efect advers)

↑Reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+ la nivelul:

Glandelor sudoripare
rol în adaptarea la cald
Glandelor digestive

Efecte pe muşchi şi nervi: ↑activitatea pompei Na+/K+ ↓Na+IC şi ↑K+IC

Activitate Androgenică

Creşterea şi dezvoltarea organelor se uale

Dezvoltatea caracterilor se uale secundare
Joacă un rol important în spermatogeneză

Activitate Anabolică

Dezvoltarea masei musculare

Efectele metabolice ale calcitoninei:

[ ] stimulează absorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin

[ ] inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi

[ ] acţionează prin intermediul calcitriolului

[ ] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase

[ ] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

525. Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:

[ ] stimularea lipolizei

[ ] stimularea secreţiei de insulină

[ ] inhibarea glicogenolizei
[ ] micşorarea tensiunii arteriale

[ ] inhibarea gluconeogenezei

526. Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:

[ ] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)

[ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)

[ ] e ercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de

regenerare

[ ] reglează sinteza ATP-lui şi producerea căldurii

[ ] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor

527. Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:

[ ] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi

[ ] inhibă transcrierea şi translaţia

[ ] determină bilanţ azotat pozitiv

[ ] inhibă lipoliza

[ ] inhibă gluconeogeneza

528. Selectaţi hormonii care se sintetizează în corte ul suprarenal:

[ ] cortizolul

[ ] adrenalina

[ ] noradrenalina

[ ] progesterona

[ ] aldosteronul

Liberinele sunt: a)

[ ] tireoliberina

[ ] vasopresina

[ ] o itocina

[ ] gonadoliberinele

[ ] tireotropina

530. Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:

[ ] AMP-ciclic

[ ] GTP

[ ] Ca2+
[ ] CMPc

[ ] inozitolfosfaţii
531. Hiperaldosteronismul (sindromul Conn) se caracterizează prin:

[ ] hiperpigmentarea tegumentelor

[ ] creşterea concentraţiei de Na in sânge

[ ] creşterea concentraţiei de K+ în sânge

[ ] hipotensiune arterială

[ ] mărirea e citabilităţii miocardului

[ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor

[ ] se caracterizează prin obezitate centripetă

[ ] se manifestă prin hipotensiune arterială

[ ] este însoţit de diabet insipid

[ ] se caracterizează prin hipoglicemie

533. Sinteza hormonilor pancreatici:

[ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina

[ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonul

[ ] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina

[ ] peptida C este sintetizată de celulele C

[ ] polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F

[ ] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier

[ ] este de natură steroidică

[ ] activează secreţia de glucagon şi insulină

[ ] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină

[ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina

535. Somatotropina (hormonul de creştere):

[ ] acţionează prin intermediul somatomedinelor

[ ] inhibă procesele anabolice

[ ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi

[ ] este un derivat al aminoacizilor

[ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

Statinele sunt: a)

[ ] somatostatina

[ ] gonadostatinele
[ ] prolactostatina

[ ] corticostatină

[ ] tireostatină

[ ] este hormon trop al hipofizei

[ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidieni

[ ] este precursor al hormonilor tiroidieni

[ ] conţine peste 100 de resturi de tirozină

[ ] este hormon reglator al hipotalamusului

538. Tireotropina (TSH):

[ ] acţionează prin intermediul AMP cicli

[ ] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor

[ ] este precursorul hormonilor tiroidieni

[ ] este derivat al tirozinei

[ ] este sintetizată în glanda tiroidă

Transportul iodtironinelor este realizat de: a)

[ ] globulina fi atoare de tiro ină (TBG)

[ ] prealbumina fi atoare de tiro ină (TBPA)

[ ] albumine

[ ] fibrinogen

[ ] hemoglobină

540. Acidoza metabolică este cauzată de:

[ ] cetonemie

[ ] voma intensă

[ ] hipo ie

[ ] hipercolesterolemie

[ ] hiperventilaţie pulmonară

541. Acidoza metabolică este prezentă în:

[ ] diabetul insipid

[ ] diabetul steroid

[ ] diabetul zaharat

[ ] inaniţie
[ ] obezitate

542. Acidoza respiratorie este cauzată de:

[ ] hiperventilaţie pulmonară

[ ] hipoventilaţie pulmonară

[ ] vomă intensă

[ ] cetonemie

[ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

543. Acidoza respiratorie este prezentă în:

[ ] astm bronşic

[ ] inaniţie

[ ] diabet zaharat

[ ] emfizem pulmonar

[ ] inaniţie

544. Albuminele plasmatice transportă:

[ ] acizi graşi

[ ] lipoproteine

[ ] bilirubina

[ ] glucoza

[ ] uree

Albuminele plasmatice: a) [ ]

sunt proteine bazice

[ ] sunt proteine conjugate

[ ] sunt hidrofobe

[ ] sunt liposolubile

[ ] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

546. Albuminele plasmatice:

[ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor

[ ] sunt proteine acide

[ ] se sintetizează în sânge

[ ] menţin presiunea oncotică

[ ] sunt proteine cu structură cuaternară

547. Albuminele plasmatice:

[ ] se sintetizează în ţesutul muscular

[ ] conţin mulţi aminoacizi dicarbo ilici

[ ] leagă şi reţin în sânge cationii

[ ] leagă şi reţin în sânge anionii

[ ] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa 1, alfa2, beta şi gama

548. Alcaloza metabolică este cauzată de:

[ ] cetonemie

[ ] hipo ie

[ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

[ ] vomă intensă

[ ] hiperventilaţie pulmonară

549. Alcaloza respiratorie este cauzată de:

[ ] hiperventilaţie pulmonară

[ ] hipoventilaţie pulmonară

[ ] vomă intensă

[ ] cetonemi

[ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

550. Anemia falciformă (HbS):

[ ] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val

[ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA

[ ] HbS dezo igenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul

[ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb

[ ] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie

551. Azotemia apare în:

[ ] micşorarea eliminării renale a produselor azotate

[ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie

[ ] catabolismul intens al proteinelor tisulare

[ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă

[ ] sinteză e cesivă de glicogen

552. Calciul plasmatic:

[ ] se conţine doar în formă ionizată

[ ] se conţine preponderent în plasmă

[ ] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală

[ ] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală

[ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă

553.Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:

[ ] fenilalanină şi tirozină

[ ] histidină

[ ] serină şi treonină

[ ] prolină şi hidro iprolină

[ ] metionină şi cisteină

554. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:

[ ] aminoacizii acizi

[ ] aminoacizii bazici

[ ] serină şi treonină

[ ] prolină şi hidro iprolină

[ ] metionină şi cisteină

Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice: a)

[ ] secretorii

[ ] e creto-secretorii

[ ] anabolice

[ ] indicatorii (celulare)

[ ] catabolice

Din grupa gama-globulinelor fac parte: a)

[ ] antitripsina

[ ] haptoglobina

[ ] ceruloplasmina

[ ] imunoglobulinele

[ ] macroglobulina

[ ] fibrinogenul este sintetizat în ficat

[ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice identice

[ ] se activează în ficat

[ ] este transformat în fibrină de către trombină

[ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa

[ ] împiedică formarea trombilor

[ ] dizolvă trombii deja formaţi

[ ] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor

[ ] inactivează trombina

[ ] inhibă sinteza fibrinogenului

559. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

[ ] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge

[ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale

[ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie

[ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie

[ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale

560. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

[ ] în ficat e cesul de glucide este transformat în lipide

[ ] în ficat e cesul de acizi graşi este transformat în glucide

[ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei

[ ] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei

[ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

561. Ficatul şi metabolismul proteinelor:

[ ] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei

[ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă

[ ] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei

[ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice

[ ] în ficat are loc transformarea e cesului de acizi graşi în proteine

[ ] se conţine preponderent în plasmă

[ ] este un component preponderent al eritrocitelor

[ ] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++

[ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe +++

[ ] Fe+++ este transportat de apoferitina

Formele de transport sangvin al dio idului de carbon (CO2): a) [ ]

dizolvat în plasmăc

[ ] carbhemoglobina

[ ] carbo ihemoglobina

[ ] methemoglobina
[ ] NaHCO3, KHCO3

Formele patologice ale hemoglobinei sunt: a)

[ ] o ihemoglobina

[ ] carbhemoglobina

[ ] carbo ihemoglobina

[ ] methemoglobina

[ ] deo ihemoglobina

565. Funcţiile ficatului sunt:

[ ] de depozitare a e cesului glucidic

[ ] de depozitare a e cesului lipidic

[ ] de depozitare a proteinelor

[ ] de dezinto icare

[ ] de transport

Globulinele plasmatice: a) [ ]

toate sunt proteine simple

[ ] reprezintă o clasă eterogenă de proteine

[ ] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa 1, alfa2, beta şi gama

[ ] îndeplinesc doar funcţie de transport

[ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice

Globulinele plasmei sangvine: a)

[ ] sunt nucleoproteine

[ ] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globuline

[ ] sunt proteine fosforilate

[ ] nu pot fi separate prin electroforeză

[ ] gama globulinele asigură protecţia imunologică

[ ] este glicozaminoglican

[ ] este proteină

[ ] este anticoagulant direct

[ ] este anticoagulant indirect

[ ] este factor fibrinolitic

[ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare

[ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice

[ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică

[ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite

[ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

[ ] se dezvoltă în hiporfuncţia corte ului suprarenal

[ ] se dezvoltă în hiperaldosteronism

[ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie

[ ] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace

[ ] conduce la osteoporoză

[ ] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor musculare

[ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin

[ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică

[ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite

[ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

[ ] reprezintă micşorarea conţinutului de o igen în ţesuturi

[ ] reprezintă micşorarea conţinutului de o igen în sânge

[ ] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a o igenului în aerul inspirat

[ ] pot fi secundare anemiilor

[ ] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

572. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

[ ] haptoglobinele

[ ] serotonina

[ ] catecolaminele

[ ] acidul epsilon-aminocapronic

[ ] fosfolipidele plachetare

573. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

[ ] albuminele plasmatice

[ ] ATP-ul

[ ] imunoglobulinele

[ ] calicreinele
[ ] lipoproteinele plasmatice

574. La coagularea sângelui participă:

[ ] factori eritrocitari

[ ] factori plachetari

[ ] factori leucocitari

[ ] factori plasmatici

[ ] factori tisulari

575. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:

[ ] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare

[ ] sistemul respirator

[ ] sistemul coagulant

[ ] sistemul fibrinolitic

[ ] sistemul renal

576. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:

[ ] hipocalcemia este prezentă în rahitism

[ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism

[ ] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor

[ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie

[ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă

[ ] conţine o moleculă de o igen (O2)

[ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului

[ ] O2 se leagă la Fe2+ al hemului

[ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei

[ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului

Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

[ ] are loc sub acţiunea trombinei

[ ] necesită prezenţa factorului III

[ ] are loc sub acţiunea heparinei

[ ] necesită prezenţa ATP-lui

[ ] necesită prezenţa vitaminei K

579. Proteinele plasmatice:

[ ] menţin presiunea oncotică

[ ] transportă hormoni, metale, vitamine

[ ] nu participă în coagularea sângelui

[ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L

[ ] nu participă la menţinerea pH-lui

[ ] este factor anticoagulant

[ ] este factor al coagulării

[ ] este sintetizată în sânge

[ ] sub acţiunea protrombinazei ( a, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină

[ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa

581. Referitor la componenţa electrolitică a sângelui sunt corecte afirmaţiile:

[ ] principalul ion al lichidului e tracelular este K+

[ ] principalul ion al lichidului intracelular este Na +

[ ] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme

[ ] hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronism

[ ] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă

582. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):

a) [ ] sinteza VLDL (pre- lipoproteinelor)

[ ] formarea chilomicronilor

[ ] sinteza corpilor cetonici

[ ] utilizarea corpilor cetonici

[ ] sinteza glicerofosfolipidelor

583. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:

[ ] participă la sinteza fibrinogenului

[ ] participă la sinteza protrombinei

[ ] participă la activarea fibrinogenului

[ ] este necesară pentru decarbo ilarea acidului glutamic (Glu)

[ ] este necesară pentru carbo ilarea Glu cu formarea gama-carbo iglutamatului

Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):

[ ] HHb + O2 → HHbO2

[ ] KHb + O2 → KHbO2

[ ] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3

[ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3

[ ] H2CO3 → CO2 + H2O

Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):

[ ] HHbO2 → HHb + O2

[ ] KHbO2 → KHb + O2

[ ] CO2 + H2O → H2CO3

[ ] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3

[ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3

586. Principalele componente organice ale sângelui:

[ ] calciul

[ ] proteinele

[ ] apa

[ ] magneziul

[ ] ureea

586. Principalele componente organice ale sângelui:

[ ] glucoza

[ ] colesterolul

[ ] sodiul

[ ] potasiul

[ ] fierul

587. Elementele figurate ale sângelui:

[ ] chilomicronii

[ ] leucocitele

[ ] eritrocitele

[ ] micelele

[ ] lipoproteinele

587. Elementele figurate ale sângelui:

[ ] globulinele

[ ] trombocitele

[ ] albuminele

[ ] limfocitele

[ ] corpii cetonici

Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

[ ] amilaza
[ ] histidaza

[ ] alaninaminotransferaza (ALAT)

[ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)

[ ] creatinfosfokinaza (CPK)

589. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:

[ ] malat dehidrogenaza

[ ] leucinaminopeptidaza

[ ] creatinfosfokinaza MM

[ ] izocitratdehidrogenaza

[ ] arginaza

590. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

[ ] aspartataminotransferaza (ASAT)

[ ] glicinamidino transferaza

[ ] aldolaza B

[ ] LDH1, LDH2

[ ] LDH5, LDH4

591. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

[ ] lipaza

[ ] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)

[ ] tripsina

[ ] renina

[ ] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH 4, LDH5).

Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului: a)

[ ] creatinfosfokinaza

[ ] glicinamidinotransferaza

[ ] factorii coagulării sângelui

[ ] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)

[ ] ceruloplasmina

Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de o igen (O 2) : a) [ ]

micşorarea presiunii parţiale a o igenului (pO2)

[ ] mărirea pH-ului

[ ] creşterea temperaturii

[ ] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului

[ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de o igen (O2) : a) [ ]

micşorarea presiunii parţiale a o igenului (pO2)

[ ] micşorarea pH-ului

[ ] micşorarea temperaturii

[ ] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului

[ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea e
trinsecă:

[ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

[ ] factorul - Prower-Stuart

[ ] factorul I - Rozenthal

[ ] factorul V - proaccelerina

[ ] factorul I - globulina antihemofilică B

Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea e
trinsecă:

[ ] factorul VII - proconvertina

[ ] factorul I - fibrinogenul

[ ] factorul III - tromboplastina tisulară

[ ] ionii de Ca++
[ ] factorul II - Hageman

Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea e
trinsecă:

[ ] factorul VII - proconvertina

[ ] factorul II - protrombina

[ ] factorul III - stabilizator de fibrină

[ ] factorul II - Hageman

[ ] factorul I - globulina antihemofilică B

Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea e trinsecă:

[ ] factorul VII - proconvertina

[ ] factorul I - fibrinogenul

[ ] factorul III - tromboplastina tisulară

[ ] ionii de Ca++
[ ] factorul - Prower-Stuart

Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:

[ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

[ ] factorul - Prower-Stuart

[ ] factorul I - Rozenthal

[ ] factorul V - proaccelerina

[ ] factorul I - globulina antihemofilică B

598. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

[ ] heparina

[ ] plasminogenul

[ ] transferina

[ ] ceruloplasmina

[ ] streptokinaza

599. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:

[ ] globulina antihemofilică A

[ ] trombostenina

[ ] fosfolipidele plachetare

[ ] globulina antihemofilică B

[ ] heparina

600. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea e trinsecă:

[ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

[ ] factorul I - fibrinogenul

[ ] factorul III - tromboplastina tisulară

[ ] ionii de Ca++
[ ] factorul - Prower-Stuart

601. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:

[ ] factorul II - Hageman

[ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

[ ] factorul - Prower-Stuart

[ ] factorul V - proaccelerina

[ ] factorul III - stabilizator de fibrină

602. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

[ ] accelerina

[ ] acidul epsilon-aminocapronic

[ ] urokinaza

[ ] antiplasmina

[ ] activatorul tisular al plasminogenului

603. Rolul proteinelor plasmei sangvine:

[ ] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)

[ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin

[ ] participă la fagocitoză

[ ] reprezintă o rezervă de aminoacizi

[ ] transportă o igenul

Funcţiile sângelui:

[ ] de transport

[ ] homeostatică

[ ] energetică

[ ] catabolică

[ ] anabolica

605. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:

[ ] bicarbonat

[ ] fosfat

[ ] proteic

[ ] hemoglobinic

[ ] toate sistemele-tampon enumerate

606. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:

[ ] bicarbonat

[ ] fosfat

[ ] proteic

[ ] hemoglobinic

[ ] toate sistemele-tampon enumerate

607. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:

[ ] bicarbonat

[ ] fosfat

[ ] proteic
[ ] hemoglobinic

[ ] toate sistemele-tampon enumerate

608. Selectaţi substanţele anticoagulante:

[ ] derivaţii cumarinei

[ ] acidul epsilon-aminocapronic

[ ] malatul

[ ] citratul

[ ] protrombina

Selectaţi substanţele anticoagulante: a)

[ ] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)

[ ] acidul N-acetilneuraminic

[ ] heparina

[ ] vitamina K

[ ] proteina C reactivă

609. Selectaţi substanţele azotate neproteice:

[ ] creatină

[ ] albuminele

[ ] trigliceridele

[ ] aminoacizii

[ ] globulinele

609. Selectaţi substanţele azotate neproteice:

[ ] ureea

[ ] fibrinogenul

[ ] corpii cetonici

[ ] acidul uric

[ ] colesterolul

610. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

[ ] colesterolul

[ ] trigliceridele

[ ] ureea

[ ] bilirubina

[ ] acidul uric

610. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

[ ] glucoza

[ ] acidul lactic

[ ] creatina

[ ] creatinina

[ ] indicanul

Transformarea fibrinogenului în fibrină:

[ ] are loc în sânge

[ ] are loc sub acţiunea protrombinei

[ ] constă în carbo ilarea resturilor de acid glutamic

[ ] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B

[ ] este un proces reversibil

612. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acţiunea:

[ ] trombinei

[ ] urokinazei

[ ] streptokinazei

[ ] heparinei

[ ] accelerinei

613. Transportul sangvin al o igenului (O2):

[ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată

[ ] O2 se transportă preponderent în formă de o ihemoglobină

[ ] met emoglobina este principala formă de transport al O 2

[ ] O2 se leagă la Fe2+ al hemului

[ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei

[ ] este sintetizată în formă activă

[ ] este sintetizată în formă de protrombină neactivă

[ ] transformă fibrinogenul în fibrină

[ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer

[ ] stabilizează fibrina