Sunteți pe pagina 1din 31

1. 2.

Care este unitatea structural a proteinelor simple? Aminoacizii Gruprile libere COOH (carboxil) sunt prezente n: Protein conjugate protein simple Aminoacizi baze azotate Grasimi simple proteine conjugate Grasimi conjugate aminoacizi

Gruprile libere NH2 (amino) sunt prezente n: protein simple protein conjugate baze azotate nucleotide Aminoacizi baze azotate 4 Care compusi contin azot? proteine DNA nucleotide 5 n componena cror compui este prezent gruparea SH Protein simple Aminoacizi Protein conjugate 6. Ce grupri funcionale confer proteinelor proprieti acide? carboxilica 7. Ce grupri funcionale confer proteinelor proprieti bazice? amino guanidinica 8. Selectai polimerii biologici : Glycogen AND Collagen 9. Ce grupe de aminoacizi sunt prezente n proteine? Higroxiaminoacizii alfa-aa tioaminoacizi Aminoacizii homociclici sunt amai la gust 10. Selectai aminoacizii hidrofobi nepolari: Val Ile Trp

3.

11. Selectai aminoacizii hidrofili polari: Ser Leu 12. Selectai aminoacizii bazici: Lis 13. Selectai aminoacizii acizi: Asp 14. Referitor la alfa-alanin este corect afirmaia: Se afla in structura proteinelor e derivate al ac. propionic 15. Afirmaiile corecte in legatur cu serina sunt: Are un singur atom de carbon asimetric Intra in categoria aminoacizilor neesentiali Este un hidroxi aminoacid 16. n legtur cu treonina sunt corecte afirmaiile: Au pH-izoelectric in zoana pH-ului neutru Formeaza leg de H cu H2O Sunt derivati ai acidului butyric Sunt aminoacizi esentiali 17. Afirmaii corecte referitor la aspartat: Este un aminoacid neesential Participa la sinteza BA purinice 18. Glutamina este:

Este amida acidului glutamic Intro sol pH=4 migreaza spre catod 19. Acidul glutamic este: 20. Referitor la arginin sunt corecte afirmaiile: Are pH izoelectric in domeniu basic Are in structura un rest de guanidine Aa alifatic sarcina + ph izoel mai mare ca 8 21. Care afirmri sunt corecte referitor la lizin? Prin prelucrare posttraducere poate forma hidroxilizina Aa alifatic sarcina + ph izoel mai mare ca 8 22. Referitor la prolin sunt corecte afirmaiile: este un iminoacid este un aminoacid proteinogen este heterociclic 23. Funciile proteinelor simple: Sunt biocatalizatori Determina presiunea oncotica a plasmei sangvine 24. Structura primar a proteinelor: Prezinta o secventa de AA uniti prin legaturi peptidice La hidroliza e afectata E fundamantala a altor nivele de organizare Este determinata genetic 25. Afirmaii corecte n legatur cu structura primar a proteinelor: Este o insusire structurala a tuturor proteinelor Se distruge prin hidroliza acida sau enzimatica Se mai numeste si structua covalenta 26. Referitor la legatura peptidic sunt corecte afirmaiile: Fiecare grupare peptidica poate forma 2 legaturi de hydrogen Legatura peptidica exista sub 2 forme de rezonanta Fata de legatura C-N atomii de O2 si H2 se afla in pozitia trans Atomii grupei peptidice si cei 2 atomi de C vecini au un aranjament planar rigid 27. Care din afirmaiile de mai jos sunt corecte? Toti radicalii AA sint echivalenti

Legaturile C-H din gruparea peptidica are character partial dublu Portiunile CH-R se rotesc liber in spatiu Legatura carbonului alfa permite rotirea libera a radicalilor 28. Structura secundar a proteinelor: Prezinta atit a-helix cit si beta structura Prezinta:aranjament intro structura ordonata Apare gratie formarii de legaturi atit in limitele unui singur lant cit si intre lanturile adiacente Rezultatul interactiunii sterice a RAA situate adiacent in succesiunea lineara E stabilizata de legaturi de hydrogen Gratie legaturilor disulfidicepeptidele mici formeaza cicluri Participa si legaturile disulfidice dintre radicalii de cys 29. Referitor la alfa-elice sunt corecte afirmaiile: Predomina in moleculele proteinelor globulare Poseda simetrie elicoidala Legaturile de H se formeaza intre CO-NH-de pe acelasi lant polipeptidic 30. Structura secundar (beta-structur): Lanturile polipeptidice sunt legate prin leg de H interlant Poseda forma pliata Gruparile RAA prezinta dimensiuni mici Este determinate de succesiunea aminoacizilor 31. Structura teriar a proteinelor: Este aranjamentul tridimensional al lantului polipeptidic Este determinate de secventa AA,forma si polaritatea radicalilor Apare spontan gratie fortei motrice a interactiunii radicalilor AAcu H2O Apare gratie interactiunii sterice a AA amplasati liniar departe unul de altul Este stabilizata de leg necovalente ,slabe Se realizeaza si prin leg hidrofobe Se mai numeste conformatia active a proteinelor 32. Structura teriar a proteinelor: Formarea ei presupune un grad inalt de cooperare Se caracterizeaza printrun grad inalt de flexibilitate Include atit segmente alfa cit si beta

33. Structura cuaternar a proteinelor: Este organizarea subunitatilor intro molecula proteica functional unica Se formeaza prin lgaturi necovalente dintre suprafetele de contact ale domeniilor Molecula proteica poseda mobilitate si sufera fluctuatii Asamblarea finala decurge prin faza de formare a intermediarilor E favorizata de interaciuni hidrofobe dintre radicalii AA Este o insusire structurala a Hb 34. Selectai proteinele oligomere: Hb LDH Imunoglobulinele creatinchinaza 35. Hemoglobin (Hb): Este tetramer format din 2 tipuri de subunitati Fiecare subunitate contine gruparea prostetica hem Un protomer are conformatie ca mioglobina Leg hem-proteina se realizeaza prin fe-his distala Subunitatile de tip beta contin 8 portiuni de alfa helix 36. Clasificarea proteinelor: 37. Albuminele: se sintetizeaza in ficat productia zilnica120-150mg/kg/corp regleaza presiunea colloid -osmotica 38. Globulinele plasmei sangvine: Sunt proteine heterogene Fractiile de baza ale globulinelorsunt alfa1 ,alfa2, beta ,gama Glicoproteinele contin acizi sialici,hexoze,hexozamine,legate covalent cu lantul peptidic 39. Histonele: Sunt foarte conservative dupa secventa aminoaidica si marimea sarcinii electrice Contin mari cantitati de Lys,si Arg Formele fosforilate favorizeaza transcriptia 40. Afirmaii corecte referitor la enzime: Sunt catalizatori biologici

Pot fi sintetizate si in conditii de laborator Exista si in forma neactive in organism 41. Proprietile comune ale enzimelor i catalizatorilor anorganici: Nu modifica directia reactiei Nu modifica echilibrul reactiei reversibile Nu se consuma in decursul reactiei Activitatea lor se regleaza 42. Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul c ; Poseda specificitate Au eficienta catalitica mult mai mare Catalizeaza reactiii in conditii blinde 43. Natura chimic a enzimelor: Sunt protein simple si conjugate Prezinta compusi macromoleculari Constituienti fundamentali sunt AA 44. Referitor la enzimele conjugate sunt corecte afirmatiile: Apoenzima cauzeaza specificitatea Cofactorul e component termostabila Efectul enzymatic e dependent de ambele componente Fermentii prezinta structura complicata 45. Referitor la cofactor sunt corecte afirmaiile: Cofactorul este partea neproteica a enzimei Preponderant servesc cationii unor metale In caliatate de Co apar vitaminele Drept Co sunt utilizate si nucleotidele Totalitatea compusilor neproteici sunt cofactori 46. Functiile cofactorilor n cadrul activitatii enzimatice: Stabilizeaza conformatia active a enzimelor Indeplinesc functie catalitica Indeplinesc functia de legatura intre substrat si enzima Cofactorii sunt component ai heteroenzimelor 47. Centrul activ al enzimelor reprezint: Structura compusa unicala structura tridimensionala

un component al centrului active este si coenzima 48. Centrul activ (CA) al enzimelor: Se formeaza la interactiunea enzimei cu substratul In centrul activ deosebim portiunile de contact si catalitica In centrul activ se leaga substratul 49. La formarea centrului activ al enzimelor particip grupele funcionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2): NH2-Lys COOH-Glu OH-Tyr OH-Tre 50. Indicai afirmrile corecte referitor la substrat: E substanta asupra careia actioneaza enzima Unele enzyme interactioneaza cu citeva substraturi Este legat de centrul activ prin legaturi necovalente Este stereo- si electrostatic complimentar cu centrul activ 51. Centrul alosteric al enzimei: Este separat spatial de centrul activ Este locul fixarii unor liganzi ,metaboliti Este centrul regulator al unor enzime 52. Referitor la enzimele alosterice sunt corecte afirmatiile: Poseda structura mai complicate decit enzimele obisnuite Sunt constituite din 2 si mai multi protomeri Centrul alosteric poate fixa atit activatorul cit si inhibitorul Modulatorul si substratul poate fi aceeasi substanta Modulatorul dupa structura se deosebeste de substrat Modulatorii modifica conformatia molecule enzimei Modulatorii se leaga necovalent in centrele alosterice 53. Referitor la mecanismul de aciune a enzimelor sunt corecte afirm rile: scad energia de activare a reactiei respective are loc formarea complexului enzima-substrat complexul enzima substrat e o structura instabila 54. Afirmaii corecte referitor la mecanismul de aciune a enzimelor: In complexul ES-substratul se deformeaza

Complementaritatea centrului active este indusa de subsrat Comlexul ES-micsoreaza entropia S favorizeaza atingerea starii de tranzitie 55. Proprietile generale ale enzimelor: Termolabilitate Poseda specificitate Activarea e dependent de PH-ul mediului Activitatea depinde de prezenta modulatorilor specifici 56. Specificitatea enzimatica: Poate fi si absoluta catalizeaza transformarea unui singur substrat Poate fi si relative-unui grup de S cu celasi tip de legatura E dependent de apoenzima E stereochimica 57. Care enzime posed stereospecificitate? Fumaraza Succinatdehidrogenaza lactatdehidrogenaza 58. Termolabilitatea enzimatic: Term. Determina afinitatea E fata de S,de modulatori Term. Determina stabilitatea si viteza de scindare a CES Temperature optimal pentru majoritatea enzimelor e de 20-40*C 59. Inhibitia competitiva(afirmari corecte): Prezinta o inhibitie reversibila Inhibitorul se aseamana dupa structura cu S Inhibitorul se leaga cu centrul activ 60. Inhibiia competitiv: Nu e posibila simultan fixarea a S si a inhibitorului Cu enzima se leaga compusul a carui concentratie e mai mare Inhibitia se inlatura prin exces de substrat Inhibtorul concureaza cu Spentru fixarea in centrul activ 61. Inhibiia enzimatic necompetitiv: Inhibitorul se fixeaza in centre alosterice Inhibitorul si subsratul sunt legati simultan cu enzima Se formeaza un complex triplu ESI Poate fi atit reversibila cit si ireversibila

Inhibitorul micsoreaza numarul turnover al enzimei Ca reglatori servesc metabolitii celulari 62. Inhibitia alosteric: Apare la enzimele oligomere Inhibitia e determinate de interactiunea subunitatilor Interactiunea protomerilor modifica conformatia enzimei 63. Referitor la succinatdehidrogenaz (SDH) i reglarea activitii ei sunt corecte afirmaiile: Acid malic este un inhibitor competitiv Face parte din clasa oxidoreductazelor SDH catalizeaza reactia succinat +FADfumarat +FADH2 64. Referitor la pepsin si activarea ei sunt corecte affirmaiile: Face parte din clasa hidrolazelor Apare la proteoliza limitata a pepsinogenului In urma PL se formeaza centrul active In urma PL se modifica structura tetiara 65. Katalul reprezint: Cantitatea de E necesara pentru transformarea 1 mol de substrat in 1 sec la 25 grade C 66. Activitatea specific este: Cantitatea de enzima necesara pentru transformarea 1 micro mol de S in 1 min la 25 grade C raportata la 1 mg proteina 67. Unitatea internaional este: Cantitatea de E necesara pentru transformarea unui micro mol de S in 1 min la 25 grade 68. Izoenzimele: Sunt de regula oligomeri Catalizeaza una si aceiasi reactie Joaca rol de reglatori in metabolism Au sensibilitate diferita la efectorii alosterici 69. Care afirmaii sunt corecte referitor la izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)? Sunt tetrameri de 2 tipuri M si H Lanturile M si H sunt sintetizate de gene diferite

70. Creatinfosfokinaza (CPK) : Este compusa din lanturi M si B prezentind 3 izoenzime Este un dimer alcatuit din asocierea de lanturi M si B Cresterea concentratiei serice confirma infarctul miocardic 71. Vitamina B1: Are in structura ei un atom de azot cuaternar Este Co sub forma unui derivate difosfat(TPP)/tiainpirofosfatul Co sa faciliteaza decarboxilarea acidului piruvic/alfacetoacizilor In structura ei intra si heterociclul tiazolic 72. Vitamina B2: MN este esterul monofosforic al vit B2 B2 contine heterociclul izoaloxazinic FMNsi FAD sunt Co unor E din clasa oxidoreductazelor FAD este Co pentru dehidrogenarea alfa ,beta acil Co A In FMN si FADciclul izoaloxazinic sufera modificari reversibile prin fixarea la N(1,10)a 2H Serveste I n calitate de Co in complexul succinat dehidrogenazic 73. Coenzimele vitaminei B2 (FMN i FAD): FAD este Co Epentru dehidrogenarea acil Co A 74. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaiile: Participa la dehidrogenarea S de tipul acil Co A Ambele au in structura sa heterociclulizoaloxazinic Este Co pentru reaia R-CH2-CH2-COSCoA-R-CH=CH-COSCoA 75. Coenzima NAD+ : Ia parte in transferul unui hidrid ion Legatura sa cu componentii protici este slaba necovalenta Enzimele cu Co NAD participa la catabolism In componenta ei intra Vit B5 76. Coenzima NADP : Enzimele NADP dependente participa in anabolism Componentul active e amida acidului nicotinic 77. Coenzimele vitaminei B6: Ca Co ale transamidazelor sunt piridoxal fosfatul si PAP Transformarile au loc prin formarea de baze Schiff intermediare

Servesc ca Co in reactiile de transsulfurare Sunt Co in reactiile de decarboxilare a AA In procesul de transaminare sunt utilizate atit piridoxalfosfatul cit si piridoxaminfosfatul Functia glicogenfosforilazei e dependenta de Vit B6 Vit B 6 exista in 3 forme:piridoxina,piridoxamina,piridoxalul 78. Clasificarea enzimelor: transferaze Oxido-reductaze Hidrolaze Sintetaze Liaze Ligaze izomeraze 79. Oxidoreductazele catalizeaz: 80. Transferazele catalizeaz: 81. Hidrolazele: 82. Liazele: 83. Izomerazele: Catalizeaza una si aceeasi reactive Sunt sintetizate de diferite gene Izomerazele lactat dehidrogenaza sunt tetrameri de tip M si H 84. Ligazele: 85. n componena cror compui se ntlnete gruparea OH? Glucide aa 86. Proteinele fixatoare de calciu sunt: 87. Sarcina electric a proteinei depinde de: Component aa PH-solutiei Gruparile cooh si nh2 ale radicalilor aa 88. Punctul izoelectric (pI) al tetrapeptidei Glu - Asp - Cys - Ser se afla in zona pH-lui : 4-4,5

89. pI al tetrapeptidei Arg - Lys - His - Ala se afla in zona pH -lui: 7,7-8,8 90. Punctul izoelectric (pI): 91. Solubilitatea proteinelor: 92. Factorii ce stabilizeaz solutiile coloidale proteice sunt: Teaca apoasa drept consecinta a hidratarii gruparilor functionale TA rezultatul fixarii electrostatice a apei sarcina electrica dependent de ph mediului 93. Condiiile de salifiere ale proteinelor sunt: 94. Salifierea: 95. Afirmaii corecte referitor la molecula proteic denaturat sunt: Se distinge structura tertiara creste hidrofobitatea Se lezeaza structura cuaternara se reduce activitatea lor Se modifica evident starea native se modifica forma moleculelor 96. n calitate de soluii coloidale, proteinele posed: Presiune osmotica redusa Difuziune redusa Viscozitate marita Proprietati optice 97. Influena pH-lui asupra activitii enzimelor: Determina stabilizarea E Asigura afinitatea E fata de substrat Modifica activitatea catalitica a E Ph obtim nu coincide cu ph mediului intracel al E Fiecare E poseda ph sau obtim 98. Mecanismele de activare a enzimelor sunt: Legatura atacata are o orientare stricta in spatiu La interactiune apare adaptarea indusa Fixarea s tensioneaza CA ,modificind substratul legat cit si conformatia E In CA are loc cataliza covalenta In CA are loc catliza acido-bazica Activare alosterica Modificare covalenta a E

Prezenta cofactorilor in special a metalelor bivalente(Mg+) Proteoliza limitata La interactiunea S in CA se formeaza complexe instabile 99. Selectati enzimele care se refer la oxidoreductaze: 100. Selectati enzimele care se refera la hidrolaze: 101. Functiile glucidelor: Energetica Sunt component membranare Genetica Compusi ai tesuturilor de sprijin , ai acizilor nucleici 102. Selectati glucidele ce sunt prezente n organismul uman: Glucoza Glicogenul Riboza ,dezoxiriboza Galactoza 103. Monozaharidele sunt: Aldehido alcooli poliatomici Ceto-alcooli poliatomici Semiacetali intramoleculari 104. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmatiile: Reducerea monozaharidelor genereaza polialcooli Aldehido-alcooli poliatomici Ceto-acooli poliatomici Semiacetali intramoleculari 105. Maltoza: Rezulta la hidroliza enzimatica a amidonului Rezulta la hidroliza enzimatica a glicogenului Este compus din 2 molecule alfa -glucoza 106. Lactoza: Se contine in laptele mamiferelor Un dizaharid cu proprietati reducatoare Ambele monozaharide au forma piranozei 107. Zaharoza: Nu poseda anomer liber de C

Nu poseda proprietati reducatoare Este un produs final in fotosinteza La plante e o forma de transport a glucidelor 108. Glucoza: Poate exista sub forma de alfa si beta stereoizomeri La oxidare formeaza acidul glucuronic Este o aldohexoza cu 4 atomi de carboni hirali Poate forma O-S sau N-glicozide 109. Fructoza: Este izomera cu galactoza In component zaharozei se afla ca beta-furanozid Formeaza ozazona cu cristale identice cu ale glucozei 110. Homoglicanii: Celuloza polizaharid predominant in regnul vegetal Formeaza prin hidroliza monozaharide Sunt prezenti pri celuloza,amidon,chitina 111. Afirmatii corecte referitor la glucide: Forma liniara se gaseste in echilibru cu structurile ciclice posibile Ceto-hexozele formeaza reponderent inelul furanozic-beta Aldohexozele,preponderant,formeaza inelul piranozic 112. Digestia glucidelor: Amilazele scindeaza legaturile a-1,4 din polizaharide Maltoza ,maltotrioza,a-dextrinele sunt produse ale hidrolizei amidonului a-1,6-glucozidaza hidrolizeaza a-dextrinele Dizaharidazele sunt sintetizate de catre enterocite 113. Intoleranta la lactoz: 114. Absorbtia glucozei: Ionii de Na+,care formeaza compusi cu monozaharidele Interventia enzimei Na+,K+-ATP-azei Integritatea procesului de fosforilare oxidative in enterocyte Prezenta ATP si a transportorului respectiv 115. Glicogenul: 116. Glicogenoliza:

Enzima ce initiaza e fosforilaza Predomina scindarea fosforilitica a glicogenului Scindarea fosforilitica e foarte economa Legaturile alfa 1-6 sunt scindate de enzima hidrolitica Fosporilaza e activate de adrenalina 117. Glicogenoliza (reactia catalizat de enzima glicogen fosforilaza): 118. Glicogen fosforilaza: Este active in forma fosforilata Este o enzima (G-Fa)AMP independenta Este activate in cascada prin intermediul AMPc E compusa dintrun lant polipeptidic din 841 aa Se evidentiaza 3 domenii structuraleposeda citeva centre alosterice 119. Reglarea hormonal a glicogenolizei: Adrenalina stimuleza liza glicogenului Glucagonul activeaza G-FA Stresul activeaza scindarea glicogenului 120. Reacia chimic: Glucozo-1-fosfat Glucozo-6-fosfat: 121. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obtinut din glicogen n muschii schelet ici: 122. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obinut din glicogen n ficat: 123. Scindarea legturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza): Este scindata de enzima hidrolitica 124. Selectai enzimele glicogenolizei: 125. Glicogenogeneza: Deosebit de active in ficat si in muschii scheletali Sinteza necesita 3 molecule macroergice Ramifierea se realizeaza sub actiunea glicozil transferazei Glycogen-sintetaza catalizeaza formarea leg. Alfa 1-4 in mol de glycogen Reactia cheie e activarea glucozei prin UTP Forma active a glycogen sintazei este a-defosforilata 126. Selectati enzimele glicogenogenezei: 127. Glicogenogeneza (selectati reactiile procesului): G+AT->G-6-P+ADP G-6P<->G-1-P G-1-P+UTP->UDP-G+PPi

PPi+H2O->2Pi UDP-G+Glicogen(n)->UDP+Glicogen(n+1) Actiunea glicozil (4-6) transferazei 128. Glicogen sintaza: Activator este G-6-fosfat Inhibatorul FPF inactive favorizeaza activarea GSa Fosfoprotein fosfataza (fpf) e activatorul GSa 129. Reglarea hormonal a glicogenogenezei: 130. Formarea legturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza): Este formata de enzima de ramefiere 131. Glicogenozele: In glicogenoze sunt depuneri massive de glycogen Maladia Mc.Ardle se evidentiaza dupa effort fizic O hemoliza intense se manifesta in maladia Tarui 132. Glucokinaza: E specifica doar pt D-glucoza Activeaza la valori mari ale Km pentru glucoza G-6-fosfat NU o inhiba 133. Hexokinaza: Catalizeaza formarea F-6-P in muschii scheletici 134. Glicoliza: 135. Glicoliza: 136. Reacia: Glucoza + ATP glucozo-6-fosfat + ADP: Practic e o reactive ireversibila in conditii intracelulare Necesita prezenta ionilor de Mg in complex cu ATP In muschi este inhibata allosteric de produsul reactiei 137. Reacia: Glucozo-6-fosfat fructozo-6-fosfat: Enzima are specificitate numai pentru glucozo-6-fosfat Necesita prezenta complexului MgATP Reactia este insotita de modificari majore de dG Reactia necesita participarea NADH 138. Reacia: Fructozo-6-fosfat + ATP fructozo-1,6-difosfat + ADP: In conditii intracelulare reactia este ireversibila Este catalizata de fosfofructokinaza

Reactia determina viteza glicolizei in ansamblu Este insotita de modificari majore ale energiei libere 139. Reglarea activitii fosfofructokinazei: Modulatori pozitivi sunt AMP si F-1,6diP Citratul si ATP sunt modulatori negative Prezinta o enzima alosterica 140. Reacia: Fructozo-1,6-difosfat gliceraldehid -3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat: Echilibrul e deplasat la formarea spre c=o In aceste reactii se formeaza o aldoza si o cetoza In cele 5 reactii sau utilizat 2 mol de ATP IN CONTINUARE VA FI UTILIZAT g-3-p 141. Reacia: Gliceraldehid-3-fosfat dihidroxiacetonfosfat: Enzima ce catalizeaza Triozofosfat izomeraza 142. Reacia: Gliceraldehid-3-fosfat + NAD++ H3PO4 1,3-difosfoglicerat + NADH+H+ Este catalizata de dehidrogenaza respective Reactia este reversibila Contribuie la acumularea considerabila de energie 143. Reacia: 1,3-difosfoglicerat + ADP 3-fosfoglicerat + ATP 144. Reacia: 1,3-difosfoglicerat + ADP 3-fosfoglicerat + ATP Este catalizata reactia de fosfoglicerat kinaza Este o reactive de fosforilare la nivel de substrat In urma reactiei se formeaza si ATP 145. Reacia: 3-fosfoglicerat 2-fosfoglicerat 146. Reacia: 2-fosfoglicerat fosfoenolpiruvat + H2O Are loc in reactia reversibila de deshidratare Compusul este macroergic Enolaza e reglata de Mg-fluorura difosfat 147. Reacia: fosfoenolpiruvat + ADP piruvat + ATP Reactia e catalizata de piruvat kinaza Are loc reactia de fosforilare la nivel de substrat Primar se formeaza forma enol care apoi nefermentativ se formeaza in cetoforma 148. Reacia: Piruvat + NADH+H+ lactat + NAD+ Reactia e catalizata de LDH

Reactia conduce la formarea NAD Enzima LDH este NAD dependent LDH prezinta o izoenzima reglatoare 149. Cile de utilizare a piruvatului: Este supus decarboxilarii oxidative in mitocondrii Se utilizeaza in gluconeogeneza Poate servi ca sursa in sinteza etanolului 150. Reacia sumar a glicolizei anaerobe: 2ATP+4ADP+2NAD+2Pi 151. Produsele finale ale glicolizei anaerobe: 2ATP 2H2O 2lactat 152. Selectai enzimele reglatoare ale glicolizei: Hexokinaza Fosfofructo kinaza piruvatkinaza 153. Glicoliza este activat de: Adrenalina Fructozo-16-difosfat AMP,ADP 154. Glicoliza este inhibat de: CITRAT ACIZI GRASI ATP 155. n glicoliz ATP-ul se formeaz n reaciile catalizate de enzimele: Glicerat kinaza Gliceraldehidfosfat dehidrogenaza 156. Selectai reaciile de fosforilare la nivel de substrat: Fospoenolpiruvat->piruvat Succinil-coA->succinat 1,3 difosfoglicerat->3 fosfoglicerat 157. Reglarea hormonal a glicolizei: 158. Care enzim nu particip la scindarea aerob a glucozei?

LDH(lactat dehidrogenaza) 159. Produsele finale ale oxidrii complete a unei molecule de glucoz: 38 ATP 44H2O 6CO2 160. Cte molecule de ATP se obin la oxidarea complet a unei molecule de piruvat: 161. Cte molecule de ATP se obin la oxidarea complet a unei molecule de lactat: 162. Enzime comune ale glicolizei i ale gluconeogenezei: Fosfoglicerat kinaza Triozofosfat izomeraza Fosfoglicerat mutaza enolaza 163. Gluconeogeneza: Este sinteza glucozei din component neglucidice Are loc active in ficat si muschi 164. Gluconeogeneza: 165. Selectai compuii ce servesc substrat pentru gluconeogenez: Glicerolul Glutamatul Asparagine alanina 166. Selectai compuii ce servesc substrat pentru gluconeogenez: Lactat Aa glicogeni glicerol 167. Reacia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O oxaloacetat + ADP + H3PO4: Se refera la etapa mitocondriala a gluconeocenezei Piruvatcarboxilaza este o enzima biotindependenta 168. Piruvat carboxilaza: 169. Reacia: Oxaloacetat + GTP fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP: Are loc in cytosol gluconeogeneza

Raportul ATP/ADP favorizeaza reactia 170. Gluconeogeneza din lactat necesit prezena urmtoarelor enzime: 171. Reacia: Fructozo-1,6-difosfat + H2O fructozo-6-fosfat + H3PO4: Este catalizata de F1,6-diP-aza F1,6-diP-aza este o enzima alosterica 172. Reacia: Glucozo-6-fosfat + H2O glucoz + H3PO4: Este catalizata de enzima G-6-P-aza Enzima e localizata in RE al ficatului 173. Glucozo-6-fosfataza: 174. Pentru sinteza unei molecule de glucoz sunt necesare: 2mol piruvat 4ATP 2GTP 4H2O 175. Reglarea hormonal a gluconeogenezei: ACTIVATORI-glucagonul,corticoizii,citratul,atp,acetil-coA,adrenalina 176. Gluconeogeneza din glicerol necesit enzimele: Fructozo-1,6-difosfataza Glucozo-6-fosfataza Glicerolkinaza Glycerol-3-p-dehidrogenaza 177. Gluconeogeneza din alanin necesit enzimele: piruvatkinaza 178. Calea pentozo-fosfailor de oxidare a glucozei: HMS indeplineste functii anabolice Livreaza in cellule NADPH,P-5-FOSFAT reactiile decurg in cytosol are ca intermediary ac 6-fosfogluconic furnizeaza NADPH necesa sintezelor reductive are loc oxidarea unui atom de C al glucozei la CO2 6-fosfogluconatul este inhibitor al 6-fosfoglucoizomerazei E specific sunt transcetolaza si transaldolaza Transcetolaza transfera CH2OH-CO pe acceptor Transaldolaza transfera CH2OH-CO-CHOH

coenzima transcetolazei este TPP 179. Funciile cii pentozo-fosfailor de oxidare a glucozei: Se obtin 50% NADPH necesar functiilor celulare Insuficienta de DH provoaca anemia hemolitica Anemiile respective au o geneza ereditara Protejeza membranele de actiunea dstructiva a O2 180. Reacia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ fosfogluconolacton + NADPH+H+: Reactia e catalizata de DH NADP-d Lactonaza catalizeaza formarea acidului 6-fosfogluconic 181. Selectai reaciile etapei oxidative a untului pentozo -fosfat: Glu-6-P+NADP->6-fosfogluconolacton + NADPH+H+ 6-fosfogluconolacton + NADP-> Glucozo-6-fosfat+CO2+NADPH+H 182. Substanele iniiale ale untului pentozo-fosfat: Glucozo-6-fosfat 2NADP H2O 183. Produsele finale ale etapei oxidative a untului pentozo-fosfat: 2NADPH Ribozo-5-fosfat 184. Metabolismul fructozei n ficat (selectati reactiile): Fructokinaza catalizeaza formarea F-1-P F-1-P-----DHAP+gliceraldehida (GA) GA+ATP-----G-3-P+ADP+H+ 185. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei n ficat: Fructokinaza catalizeaza formarea F-1-P F-1-P->DHAP+GLICERALDEHIDA GA+ATP->G-3-P+ADP+H 186. Metabolismul fructozei n muchii scheletici (selectai reaciile): Hexokinaza catalizeaza formarea F-6-P Fructoza +ATP->F-6-P+ADP+H F-6-P->G-6-P (fosfatizomeraza) F-6-P+ATP->F-1,6 diP +ADP+H 187. Fructozuria esenial:

6-

188. Intolerana la fructoz: 189. Metabolismul galactozei (selectai reaciile): Gal + ATP ->Gal-1-P+ADP+H Gal-1-P+UTP->UDP-Gal+PPi Gal-1-P+udp-g->UDP-Gal+G-1-P UDP-Gal<->UDP-G 190. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei: Galactokinaza UDP-Gal-pirofosfataza UDP-G:Gal-1-P uridiltransferaza UDP-G-epimeraza 191. Galactozemia Dificitul de uridiltransferaza Cauza dereglarilor e acumularea de Gal-1-P si de galactitol Tratamentul e dieta fara galactoza Org uman poate sintetiza cant suficiente de UDP-Gal 192. Intoleranta la galactoz: 193. Hiperglicemia poate fi conditionat de: 194. Hiperglicemia poate fi conditionat de: Stari de stress Activarea gliconenolizei Absorbtia amplificata a glucozei in intestin Amplificarea gluconeogenezei Diabet zaharat Tumori al cortexului suprarenal Utilizarea beta-adrenoblocante Afectiuni organice ale SNC 195. Hipoglicemia poate fi cauzat de: Transportul intens al glucozei in cellule Amplificarea glicolizei Hiperinsulinism 205. Metabolismul: Metabolismul este un sistem coordonat de transformari enzimatice ale substantelor si

energiei Metabolismul este efectuat de sisteme polienzimatice, superintegrate In metabolism au loc diferite transformari chimice 206. Functiile metabolismului constau n: Aprovizionarea celulelor cu energie chimica Transformarea substantelor nutritive in blocuri de constructie Catabolismul biomoleculelor specifice Asamblarea polizaharidelor si a altor componente celulare 207. Referitor la metabolism sunt corecte afirmatiile: Calea anabolismului necesite Energie suplimentara Etapa III a catabolismului e CK si fosforilarea oxidativa Etapa de legatura e cea amfibolica a metabolismului Catabolismul si anabolismul decurg in celule simultan In prima etapa nu e eliminata energie libera utila Acetil-coa este produsul etapei II Caile catabolice fuzioneaza fenomenul de convergenta 208. Caile metabolice: Caile metabolice sunt, de regula liniare Caile metabolice centrale sunt aproape identice Caile metabolice pot avea si multe ramificari In metabolism o parde din energia captata se pierde Transformarile implica grupele functionale 209. Catabolismul: Catabolismul reprezinta faza de degradare a diferitor compusi in produsi mult mai simpli Procesele catabolice sunt insotite de degajare de energie Energia poate fi acumulata atit ca ATP ,cit si ca NADPH 210. Anabolismul: Anabolismul este faza procesului de sinteza a diferitilor compusi organici Anabolismul necesita utilizarea energiei libere(ATP) Anabolismul decurge de asemenea in 3 etape Este numit faza biosintezei Caile metabolice sunt divergente 211. Caile catabolice si anabolice:

Caile catabolismului si anabolismului poseda stadii si procese enzimatice comune Caile catabolismului si anabolismului se deosebesc dupa localizare Caile catabolismului si anabolismului se leaga prin etapa a III-a Succesiunea reactiilor in catabolism si anabolism trebuie reglata separat 212. Reglarea metabolismului: Viteza metabolismului este determinata de necesitatile celului in ATP Viteza metabolismului este determinata de raportul NADPH/NADP E dependenta de prezenta hormonilor 213. Bioenergetica: Organismele vii sunt sisteme deschise Entropia este gradul de dezordine a unui sistem Fluxul de energie este un proces unidirectional Energia universului este constanta ea nu se pierde Procesele energetice dependente se desfasoara doar pina la o anumita limita Activtatea vitala a organismelor majoreaza entopia mediului exterior Energia convertibila in lucru util este energia libera Fota motrice a reactiilor este tendinta sistemului de asi spori gradul de dezordine 214. Energia libera (delta G): Delta E=delta G+TdeltaS energia libera a unui compus este o extensiva,aditiva standart se exprima in cal/grad/mol se calculeaza delta Go=-2,303=R*T*IgK in conditii standart T=25,CONC=1,0M, Ph=7,36 la volori negative a energiei libere reactia merge spre stinga 215. ATP-ul: In toate cel vii indeplineste aceeasi functii Este transportorul univrsal si cardinal al energiei Este prezent in toate compartimentele celulei Uneori pt energie se utilizeaza CTP,GTP,UTP 216. Variantele de hidroliza a ATP-lui: Forma activa a ATP e in complex cu MNsau Mg In conditii standart ATP hidrolizeaza in adp si 7,3 kcal/mol In conditii standart ATP hidrolizeaza in AMP si 14,6 kcal/mol

In coditii reale hidroliza ATP degaja mult mai multa energie libera Energia libera e diferenta dintre energia initiala si energia rezultanta 217. Energia ce se formeaza la hidroliza ATP-lui este determinata de: Gradul de disociatie a ATP si produsele hidrolizei Cantitatea de ioni H formati Repulsia electrostatica Gradul de stabilitate,rezonanta mica pentru ATP Prezenta ionilor de Mg 218. ATP-ul: Este un nucleotid purinic Contine 3 resturi fosfat in molecula Sistemul general ATP mentine in culule ATP/ADP+P in limitele 500 Hidroliza a 1 mol de ATP modifica raportul de 10^8 ori Reactia ATP+AMP->2 ADP este catalizata de adenilatkinaza 219. Starea energetica a celulei: Se detrmina dua formula ((ATP) +1/2(ADP))/((ATP)+(ADP)+(AMP)) Starea energetica oscileaza in limitele 0,8-0,95 La valori majore ale starii energetice se stimuleaza utilizarea ATP 220. La hidroliza caror compusi se elibereaza mai multa energie dect la hidroliza unei legaturi macroergice din ATP: creatinfosfat glucozo-6-fosfat fosfoenolpiruvat amp 222. Viteza proceselor metabolice: 223. Care din compusii enumerati nu sunt macroergici: Diacilglicerofosfat Glucozo-6-fosfat Glicerol-3-fosfat 224. Care din compusii enumerati sunt macroenergci: ADP ATP GTP Pirofosfat 225. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH): Include enzimele:E1, E2, E3, K, F si proteina X

Ii revine: 20-30molecule E; 60=E2, 6=E3, 3-15=K,>3F si 12 proteina X In componenta se includ vitaminele: B1, B2, PP, acizii pantotenic si lipoic Oxideaza piruvatul pina la acetil coA Contine 3 enzime si 5 coenzime Coenzimele:tiaminpirofosfat,NAD,FAD,amida ac lipoic,coenzima A 226. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH): Complexul se consolideaza prin forte necovalente La pH alcalin sau neutru in prezenta ureei disociaza Se formeaza prin autoansamblare La eucariote e situat in mitcondrii La procariote e situat in citozol Procesul e ireversibil Determina o cataliza coordonata Proteina X e un component auxiliar lipoil si ia parte la transferul electronilor Viteza este maxima in oxidarea piruvatului 227. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza: Decarboxilarea oxidativa a C COCOOH Dehidrogenarea si decarboxilarea C COCOOH Formarea NADH ce transfera electroni pe lantul respirator 228. Reglarea activitatii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH): Reglare prin retroinhibitie Inhibitori NADH si acetil-CoA Inhibitia alosterica este amplificata de acizi grasi macromoleculari Este reglat de nucleotide Inhubatori- GTP,ATP Activator AMP Fosforilarea serinei din E1 inhiba activitatea complexului Fosforilarea se amplifica la raport inalt de ATP/ADP,NADH/NAD Defosforilarea se manifesta la conc inalte de Ca si piruvat 229. Reactia sumara a decarboxilarii oxidative a piruvatului: 230. Selectai vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza: 231. Selectai vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

B1,B2, PP, ac lipoic, HSCoA 232. Selectai coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza: 233. Selectai coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza: tiaminpirofosfat,NAD,FAD,amida ac lipoic,coenzima A 234. Ciclul Krebs: Calea finala comuna a oxidarii compusilor din cel vii Ciclul furnizeaza produsi pentru anabolism In ciclu din acetil-CoA se formeaza H si CO2 Gratie ciclului se regenereaza o mol de OA Regenerarea cofactorilor are loc la transferul electronilor pe O2 235. Ciclul Krebs: La o turatie se oxideaza o mol de acetil-coA, decarboxilarea are loc de 2 ori,dehidrogenarea de 4 Intro turatie in insusi ciclul se formeaza 1 ATP,rolul este generarea de atomi de hidrogen cu potential energitic inalt,o turatie astfel va genera 8 atomi de hidrogen 236. Reacia: Acetil-CoA + oxaloacetat + H2O citrat + HS-CoA In reactie are loc retrocedarea grupei acetil Reactia prezinta o condensare aldolica cu hidroliza ulterioara Reactia sumara deviaza spre dreapta 237. Citrat sintaza: 238. Reacia: Citrat izocitrat: Cis-aconitat e produs intermediar Aconitaza transforma reversibil substratul Enzima contine fier si sulf acidolabil formind centre active 239. Reacia: Izocitrat + NAD+ alfa-cetoglutarat + CO2 + NADH+H+ este o reactie de oxido-reducere are loc decarboxilarea oxidativa a izocitratului modulator pozitiv e ADP necesitind ioni de Mg 240. Reacia: alfa-cetoglutarat + NAD+ + HS-CoA succinil-CoA + CO2 + NADH+H+ Decarboxilarea oxidativa a alfa-cetoglutaratului Reactie de oxidoreducere Finalizata cu formarea unui cumpus macroergic 241. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza: Utilizeaza cofactorii:vit B1,B2,PP,HSCOA,ac lipoic

Asociere omoloaga de enzime Contine o subunitate C comuna cu complexul PDH 242. Reacia: Succinil-CoA + GDP + H3PO4 succinat + GTP + HS-CoA: Fosforilare la nivel de substrat 243. Reacia: Succinat + FAD fumarat + FADH2: Oxidare prin dehidrogenare cu formarea fumaratului SDH proteina integrala a membranei FAD este legat covalent cu His din centru activ 244. Succinat dehidrogenaza: 245. Reacia: Fumarat + H2O L-malat: Fumaraza e o enzima stereospecifica Enzima e compusa din 4 subunitati identice Are loc trans aditionarea de H si OH 246. Reacia: Malat + NAD+ oxaloacetat + NADH+H+: l-Malatul este dehidrogenat de MDH echilibrul reactiei este deplasat spre dreapta conc reala a oxaloacetatului e mica(10^-6 mol) MDH e componenta matricei mitocondriale 247. Selectai enzimele reglatoare ale ciclului Krebs: Sinteza citratului-citratsintaza Decarboxilarea izocitratului- ICDH decarboxilarea alfa-cg- complexul alfa-GDH 248. Selectai reacia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul Krebs Succinil-CoA-> succinil 249. Reglarea ciclului Krebs: Viteza ciclului e reglata de iminenta ATP in cel Complexul Alfa GDH e inbat de prdusul reactiei Sarcina energetica mare inhiba activitatea ciclului 250. Selectai vitaminele necesare pentru activitatea normal a enzimelor ciclului Krebs: B1,B2,PP,HSCOA,ac lipoic 253. Selectai coenzimele necesare pentru funcionarea normal a enzimelor ciclului Krebs: tiaminpirofosfat,NAD,FAD,amida ac lipoic,coenzima A

254. Reaciile anaplerotice: Reactii ce completeaza cantitatea produsilor intermediari in CK Activitatea piruvat decarbotilazei necesita prezenta biotinei Vitamina H e legata covalent de NH2 a lizinei din centrul activ enzimatic 255. Reacia: Piruvat + CO2 + ATP oxaloacetat + ADP + H3PO4: Reactie anaplerotica Se desfasoara in mitocondrii Participa la gluconeugeneza din alanina 256. Reacia: Fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP oxaloacetat + GTP: FEP piruvatul e un compus macroergic glicolitic Fosfo enolpiruvat carboxikinaza enzima anaplerotica Rezultatul reactiei e formarea OA Cea mai mare cant de nergie seeozitz in GTP 257. Selectai reaciile anaplerotice: Fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP oxaloacetat + GTP Piruvat + CO2 + ATP oxaloacetat + ADP + H3PO4 258. Oxidarea biologic: Reprezinta totalitaea reactiilor de oxidoreducere ce decurg in celula Oxidara are loc prin dehidrogenare Atomii de H sunt transferati sub forma de H+ si elecroni Coenzimele sunt specifice pentru dehodrogenaze Electronii sunt sursa principala de ATP In biosinteza donor de electroni e NADH poate fi atit aeroba cit si anaeroba 259. NAD+: Partea reagenta a NAD este inelul nicotinamidic Coenzima aditioneaza H+ si elecroni Un H+ trece pe NAD+ altul trece in solvent 260. FAD: Partea reagenta aditioneaza 2 H+ si 2 electroni Acceptorul de electroni si protoni e inelul izoaloxizinic FAD contine vit b2 R1-CH2-CH2-R2+FAD-> R1-CH=CH-R2+ FADH2 261. Selectai dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

262. Selectai dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente: 263. Selectai dehidrogenazele (DH) FAD-dependente: 264. Lanul respirator (LR): are capacitatea de a aditiona si a ceda el este constituit dintrun lat de prot aranjate consecutiv el bogati in energie pierd delta G pe pacursul inaintarii sectoarele LR unde se formeaza ATP sunt puncte de fosforilare este localizat in mitocondrii membrana interna e impermiabila pt majoritatea ionilor membrana externa contine monoamino oxidaze adenilatkinaza e situata in spatiul intermembranar 265. Transferul echivalenilor reductori n lanul respirator (LR): Fe2++Cu 2+-> Fe3++Cu+ AH2+B->BH2+A R-CH2+1/2O2->R-CH2OH donorii si acceptorii functioneaza ca redox perechi 266. Sistemele de oxido-reducere ale lanului respirator: Substratul-NAD+,FMN-FeS-Coenzima Q-Citocromii b,b1,Fe-S- Citocromii c,c1citocromii a1,a3 267. Potenialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanul respirator: E0 al H este de o,41 V La E0 negativ sistema usor elibereaza el La Eo poz sistema usor aditioneaza el Delta G e proportionala cu diferenta de Eo a doua redox-perechi Delta G=-n_xFdelta E 268. Utilizarea energiei libere (G) din lanul respirator: Transferul de el prin LR e cuplat cu sinteza de ATP DeltaG a 2 el este de 52,6 kcal Sinteza unei mol de ATP necesita E0 de 0,224 v 269. Fosforilarea oxidativ: Importanta o are integritatea membranei interne mitocondriale Membr interma mitoc este impermeabila pt OH,H,K,Cl 2,4 dinitrofenol inhiba fosfarilarea oxidativa Decuplantii maresc permeabilitatea membr interne mit pt H+

Atomii din NADH vor genera LR max 3 mol de ATP In LR sint localizate 3 puncte de fosforilare Forta motrice a sint de ATP este gradientul proteic format de membrana interna mit in cursul LR Enzima ce cataliz sinteza ATP se numeste ATP sintetaza La actiunea decuplantilor energia se elimina sub forma de caldura Prot Fe-S participa la transferul de h si el Modificarile de o-r induc modificari conformationale Surplusul de O2 din centrul de reducere induc formarea de O2 activ Valoarea potentialului redox devine pozitiv la deplasarea spre O2 Proteina e specifica doar pt un anumit donor si acceptor de H+ Sau extras anumite complexe prot legate rigid LR e format din 4 complexe si 2 componenti de legatura 270. Complexul I al lanului respirator (NADH-CoQ reductaza): Indeplineste functia de colector de NAD+ dehidrogenazele Contine 2 centre fero-sulf FMN este componenta a comlexului 271. Complexul II al lanului respirator (succinat-CoQ reductaza): Donor de el si H+ este si glicerol fosfatul Poseda centre fero-sulf Transfera Hsi el pe ubichinona Acceptorul final poate fi si O2 272. Complexul III al lanului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza): Ubichinona nu aditioneaza covalent la roteina Donori de H+ sunt dehidrogenazele flavin dependente Echivalentul reductiv oate fi si de origine NADH-Q reductazic Grupa hemului transfera un singur el 273. Complexul IV al lanului respirator (citocromoxidaza): Este numit citocrom c oxidaza Transfera echivalentii reductori pe O2 Ste comun pt ramura lunga si scurte LR Enzima-dimer proteic asimetric,primele 3 subunitati sunt codificate de gene mit,spatiul perinuclear e format din cele 10 subunitati,subunitatile 1 si 2 formeaza centre de o-r, sunt depistate 2 canale de O2 in subunitatea 3 si hemul a3

274. Citocromii: Protoporfirina IX este grupa prostetica pt cit. b,c,c1 Cit a,a3 au ca grupa prostetica fieroporfirina Cit c si c1 sunt legati covalet de proteine prin leg tiosterice 275. Mecanismul fosforilrii oxidative: Mecanismul de transfer de el si sinteza de ATP sunt cuplate Transferul de el favorizeaza gradientul de protoni Generarea de gradient de protoni este prezent in orice punct a fosforilarii din LR 276. Mecanismul fosforilrii oxidative: Ionii de H revin in mit prin canale ionice speciale Fluxul de H+ e forta motrice a sintezei de ATP ATPsintetaza e compusa din factorii F0 si F1 Factorul F0 e inhibat de oligomicina 277. ATP-sintaza: 278. ATP-sintaza: 279. Inhibiia lanului respirator (LR): CO inhiba complexul III Amital Na bocheaza complexul IV Malonatul este inhibitor competitiv pentru complexul I 280. Agenii decuplani: 281. Agenii decuplani: Hidrazone,izotiocianatii 282. Selectai agenii decuplani: 283. Selectai inhibitorii ATP-sintazei: 284. Ctul de fosforilare (P/O): Este coeficientul eficacitatii de fosforilare Indica raportul de mole P anorganic si un atom de oxigen utilizat La oxinarea NADH este 3 La oxidarea FADH2 este 2 La oxidarea malatului e 3 285. Produsele finale ale lanului respirator: Aditia la O2 a 2 el-H2O2; 4 el- 2H2O;1 el- radical supraoxid 286. Decuplarea fosforilrii oxidative: 287. esutul adipos brun:

288. Selectai procesele ce au loc n membrana intern mitocondrial: Importanta o are integritatea membranei interne mitocondriale Membr interma mitoc este impermeabila pt OH,H,K,Cl Decuplantii maresc permeabilitatea membr interne mit pt H+ 289. Selectai procesele ce au loc n matricea mitocondrial: 290. Sistema-navet glicerol-fosfat: Sunt transferati el si H+ Ca transportor serveste malatul sau glicerol fosfatul Sistemul naveta mentine in citosol conc necesara de NAD 291. Sistema-navet malat-aspartat (selectai reacia ce are loc n citozol): 292. Sistema-navet malat-aspartat (selectai reacia ce are loc n matricea mitocondrial): 293. Transportul echivalenilor reductori prin membrana intern mitocondrial: 294. Oxidarea microzomial: 295. Oxidarea microzomial: 296. Citocromul P 450 Poate reactiona atit cu O2 cit si cu CO cat reactii de hidroxilare utilizeaza echiv redusi ai NADH si NADPH participa la inactivarea subst straine hidrofobe 297. Bazele azotate majore n componena DNA sunt: A G C T 298. Bazele azotate majore n componena DNA sunt: 299. Selectai bazele azotate majore din componena ARN: 300. Componentele structurale ale DNA-ului sunt: Dezoxiriboza Ac. Fosforic timina 301. Componentele structurale ale RNA-ului sunt: Inozina Pseudouridina

Adenine 1-metilguanina 302. n acizii nucleici nu exist urmtoarele tipuri de legturi chimice: 35 fosfodiesterica N-glucozidica Interactiuni hidrofobe De hidrogen 303. Pentru DNA sunt corecte afirmaiile Este un polidezoxiribonucleotid Contine d ATP,d CMP, d GMP,TMP la capatul 5 se afla un rest fosforic monomerii se leaga prin legaturi 35 fosfodiesterice monomerii se leaga prin legaturi alfa-glicozidice 304. Adenozina: Legatura glicozidica e N9-C1 contine grupari amino libere este un ribonucleozid 305. itidin: Nu are grupare O2 la C2 Este un ribonucleozid Este un dezoxiribonucleozid 306. Timidina: Este un dezoxiribonucleozid In structura AND poate forma 3 legaturi de hydrogen cu A Legatura glicozidica e N1-C1 307. Uridina: 308. Dezoxicitidina: 309. Acidul adenilic: Este constituit din BA+pentoza+ac fosforic Este AMP Poate lega prin legaturi macroergice 2 resturi de ac fosforic 310. Numrul legturilor de hidrogen din DNA dublu catenar cu secvena T-C-G-A-GA - G - C - T - C - este:

13 311. Referitor la structura secundar a DNA sunt corecte afirmaiile: Este bicatenara Bazele azotate ocupa interiorul structurii Nu contine ortiuni anticodon 312. Referitor la structura secundar a DNA sunt corecte afirmaiile: 313. Referitor la DNA sunt corecte afirmaiile: Dublul helix e de tip plectonemical Stivuirea bazelor azotate este cauzata de interactiuni hidrofobe Planurile bazelor azotate sunt orientate perpendicular pe axul unic Planul resturilor glucidice are pozitia de unghi drept fata de cel al BA Legaturile de H asigura imerecherea specifica a BA Pasul contine 10 nuclotide cu marimea de 34 A Catenele antiaralele sunt reciproc complementare Diferite forme de ADN sunt determinate de gradul de dehidratare a ac nucleici Forma clasica B contine 10 resturi mononucleotidice la o spira Forma A contine 11 resturi intro spira Un fragment poate fi redat prin 5-A-T-G-C-T-3 3-T-A-C-G-A-5 La aceeasi specie de organisme AND are o component nucleotidica identica Component ADN la diferite secii de organisme difera ADN la aceeasi specie nu este deendenta de:virsta ratie alimentara,conditiile mediului ambient In ADN indifferent de rovenienta A/T=1 ; G/C=1 La eucariote ADN mitochondrial e circular Contine secvente structural si reglatoare Conformatia Z a ADN poate exista in conditii fiziologice Dubluol helix poseda un dinamis deosebit Modificarile in dublul helix depend de ambianta molecule de ADN Unele segmente de ADN pot fi superspiralizate Unele segmente de ADN sunt forme inelate deschise Dublul helix este o structura cu un grad mare de cooperativitate In sol acide si bazice la TC inalte ADN e supus denaturarii TC de topire mai mica este cind predomina procentual perechea AT

TC de topire mai mare este cind predomina procentual perechea GC Cind TC este mai mica decit TC de topire ADN denatureaza Predomina in celula ADN superspiralizat negative Superspiralizarea determina gradul de desfacere a helixului Energia unui ADN siralizat e proportional cu patratul numarului de sire in helix 314. Afirmaii corecte referitoare la DNA (legile complementaritii): 315. Afirmaii corecte referitoare la nucleozomi: Reprezinta unitatea structural repetabila a cromatinei Prezinta forma de supraspiralizare ADN ADN e asociat in nucleozomi cu protein bazice-histone Buclele proteice prezinta octameri ai histonelor- set dublu H4,H3,H2A,H2B Octamerul e infasurat de ADN inelar cu lungime de 146 nucleotide Histone H1 sunt atasate de ADN de legatura Prezinta structura discoidala ce contine si histone Legaturile dintre ADN si histone sunt ionice 316. Histonele: Sunt foarte conservative dupa secventa aa si sarcina electrica Contin mari cantitati de Lys si Arg Formele fosforilate favorizeaza transcriptia 317. Afirmaii corecte referitoare la RNA: Este un ribonucleotid monocatenar Catena de ARN poseda polaritate Nucleotidele sunt legate rin punti 3-5-fosfodiesterice 318. Referitor la RNAm sunt corecte afirmaiile: Contine baze minore E asociat mereu cu ribosomi Poseda masa moleculara mica Fiecare aa are ARNm propriu Este temporar asociat cu ribosomii Contine inf despre sinteza proteinelor Succesiune bazelor in ARNm este complementara cu cea din ADN respectiv 591. La cromoproteine se refera: Proteine conjugate Asigura reactiile de oxido-reducere Asigura reactiile de fotosinteza

Transportatori ai ai gazelor (CO2si O2)in organism Asigura receptia la lumina (vederea) 592. Hemoproteinele Hemoglobina Mioglobina Citocromoxidaza Citocromii b, c1, c 593. Hemoglobina (Hb): Este o proteina conjugata Este o proteina alosterica Legarea O2 in Hb este cooperativa Hb leaga 4 molecule de O2 Afinitatea Hb fata de O2 se regleaza Componenta eritrocitelor La sanatosi predomina Hb A Este constituita din globina si hem Hb F predomina in singele fatului,are o afinitate mai mare la O2,timp de un an se inlocuieste cu forma A 594. Hemoglobina (Hb) participa la: Transportul o2 ce e legat instabil ce fieruloxihemoglobina instabila si afinitatea depinde de presiunea partial o2,transport CO2 595. Biosinteza hemului (selectati substantele necesare): Vit b12,b6,Cu,FH4,Zn 596. Biosinteza hemului (prima reactie): 2 mol de aminolevulinat se condenseaza formind porfobilinogenul 597. Biosinteza hemului (a doua reactie): 4 mol de porfobilinogenul se condenseaza formind protoporfirinei IX 598. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX n hem): protoporfirinei IX aditioneaza fierul catalizeaza reactia hemosintetaza enzima mitoc 599. Porfiriile: Sunt afectiuni caracterizate prin eliminarea crescuta a unora din intermediarii biosintezei hemului Mai frecvent sunt porfiriile hepatic si eritropoetice In porfirii se constata eliminari crescute cu urina a: aminolevulinatului, porfobilinogenului, uroporfirinogenului, coproporfirinei

Porfiriile secundare insotesc hepatitele, cirozele, diabetul zaharat, intoxicatiile cu alcool. Protoporfirina este conditionata de deficitul fierokelatazei In protoporfirie erotrocitele, plasma, fecalele contin cantitati mari de protoporfirina IX Porfiria toxica apare drept reactie la unele droguri Acumulearea acidului -aminolevulinic si porfobilinogenului blocheaza ATP-aza Na-K \ Dependenta In porfiria eritropoietica congenitala dintiii au culoarea roz. 600. Catabolismul hemoglobinei (Hb): Distrugerea eritrocitelor si descompunerea hemoglobinei se produce in special in splina, ficat, maduva osoasa Descompunerea Hb incepe cu ruperea legaturii alfa-metinice intr 1 si 2 inel al ciclului porfirinic Procesul descompunerii este catalizata de NADPH-oxidaza cu formarea verdoglobinei (coliglobinei) 601. Catabolismul hemoglobinei (Hb): Enzima, care catalizeaza reactia este o hemoxigenaza si necesita O2, Vit. C, Fe++ Carbonul puntii metinice se elibereaza sub forma de CO Verdoglobina pierzind globina si Fe se transforma in biliverdina In ficat bilirubina se elimina si se conjuga cu Glucuronatul devine conjugata,directa care cu bila nimereste in intestine 602. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb n biliverdina): 603. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei n bilirubina): Biliverdina este redusa de biliverdin-reductaza (NADPH) in bilirubina(B) Bilirubina este pigmentul biliar de baza a omului (pina la 20 microM/l) Bilirubina libera este o substanta toxica Bilirubina libera (indirect) constitue 75% din bilirubina totala, este legata de albumina plasmatica 604. Bilirubina indirecta: Solubilitate joasa in apa Legatura cu albumina plasmei sanguine 605. Bilirubina indirecta:

Bilirubina indirecta nu trece prin filtrul renal La concentratii inalte trece bariera hematoencefalica Bilirubina indirecta in concentratii mari duce la icterul nuclear, hemolitic 606. Conjugarea bilirubinei: Este catalizata de UDP-glucuronil-transferaza Procesul decurge in microsomi UDPglucoza + 2NAD-UDPGA+2NADH+2H+ 2UDPGA+bilirubina-2UDP+bilirubindiglucuronida Procesul este energodependent, biologic activ si se caracterizeaza prin saturatie Excretia bilirubinei conjugate depinde de proteina specifica Bilirubina directa da reactie directa cu diazoreactivul Erlih Bilirubina libera da reactie pozitiva dupa prelucrarea cu alcool 607. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei: Cu bila bilirubina conjugata ajunge in intestin Aici se reduce la urobilirogen si stercobilinogen Glucuronatul e eliberat de bacterii intestinale Stercobilirogenul si mai putin urobilinogen e eluberat prin fecale, o parte din ele sunt reabsorbite prin sist portal 608. Excreia renal a pigmenilor biliari: Cant mici de urobilirogen si stercobilinogen sunt eliminate cu urina In urina lipsesc pigmantii biliari In singe predomina bilirubina libera 609. Bilirubina serica: Constitue 8.5-20.5mM/L(0.5-1.0 mg %) Permite un diagnostic diferential al icterelor Concentratia celor 2 forme de bilirubina se stabileste prin reactia cu acidul diazobenzensulfonic 610. Cauzele icterelor: Cresterea vit de formare a bilirubinei Scaderea cap de captare a bilirubinei de ficat Scaderea cap ficatului de a conjuga bilirubina Perturbarea mecanismului de eliminare prin bila Afectiuni hepatice Tulburari extrahepatice a fluxului biliar 611. Cauzele icterelor: 612. Icterul neonatal: Cauza este hemoliza accentuata a eritrocitelor Hemoliza este corelata cu o imaturitate a ficatului Ficatul sintetizeaza cantitati insuficiente de UDP-glucuronat necesare conjugarii

La cocentratii ale bilirubinei de peste 20mg % la pacient pot aparea complicatii Fenobarbitalul, prin inducerea metabolismului bilirubinei are efect favorabil Ficatul are activitatea redusa a glucuroniltransferazei 613. Icterul prehepatic: 614. Icterul hepatic premicrozomial: 615. Icterul hepatic microzomial este determinat de: 617. Icterul hepatic postmicrozomial: 618. Icterul posthepatic este cauzat de: 619. Icterul posthepatic (modificarile pigmentilor biliari): 620. Transportul sangvin al oxigenului (O2): Transportul o2 ce e legat instabil ce fieruloxihemoglobina instabila si afinitatea depinde de presiunea partial o2, 621. Factorii ce maresc afinitatea hemoglobinei (Hb) fata de oxigen (O2) : Presiunea partiala O2 mare Temperaturamica PH-bazic 622. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) fata de oxigen (O2) : 2,3 difosfoglicerat 623. Oxihemoglobina: 624. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2): Bicarbonati Dizolvat in plasma carbhemoglobina 625. Formele patologice ale hemoglobinei sunt: Methemoglobina carboxihemoglobina 626. Schimbul de O2 i CO2 (selectai reaciile care au loc la nivelul plmnilor): 627. Schimbul de O2 i CO2 (selectai reaciile care au loc la nivelul esuturilor): 628. Hipoxiile: Micsorarii pO2 Hipoventilarea plaminilor Dereglarea circulatiei sanguine Anemii Intoxicare cu oxid de carbon Intoxicare cu cianuri 629. Anemia falciforma (HbS): In catena e prezenta in pozitia 6Val (in loc de Glu) Este diminuata solubilitatea Hb dezoxigenate Pe suprafata Hb Sdezoxigenate apar zone capabile de agregare

Este un caz tipic de polimorfism adaptibil balansat.

630. Hormonii sunt: Substante biologice active Secrete eliminate direct in singe si limfa Secrete ale glandelor endocrine 631. Activitate biologic posed: Hormon ul liber 632. Clasificarea structural a hormonilor: Proteinopeptide Steroizi Derivati ai aminoacizilor 633. Clasificarea structural a hormonilor: 634. Receptorii hormonali sunt: Sunt proteine oligomerice Sunt protein mulidimensionale Glicoproteine 635. Mecanismul citozolic-nuclear de actiune a hormonilor este caracteristic pentru: 636. Mecanismul citozolic-nuclear de aciune a hormonilor este caracteristic pentru: 637. Mecanismul membrano-intracelular de actiune a hormonilor este caracteristic pentru: 638. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmatiile: Hormonul serveste drept mesager primar E caracteristic pentru hormonii protein peptidici 639. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmatiile: Implica formarea complexului hormon- receptor membranar La transmiterea mesajului hormonal participa mesagerii secunzi 640. Proteinele Gs: Legacu adenilat ciclaza 641. Proteina Gs activ: 642. Selectati mesagerii secunzi ai hormonilor: AMP-ciclic

Ca2+ GMPcdiacilglicerol inoztoltrifosfat 643. Mecanismul membrano-intracelular de actiune a hormonilor mediat de AMPc: Secundar se activeaza proteinkinaza A 644. Adenilatciclaza: Catalizeaza reactia de transformare a ATP in AMP ciclic Este situata in membrana plasmatica orientate spre cytosol in component sistemului transductor Se refera la liaze Catalizeaz a formarea AMPc din ATP 645. AMP cyclic este: Mediator secundar Integrator al metabolismului substantelor 646. Fosfodiesteraza: Regleaza concentratia de AMPc Activitatea ei este inhibata de Viagra Inhibitia ei provoaca acumularea GMPc si AMPc Scindeaza AMP c cu formare de 5-AMP Pentru activarea ei este necesar calciu 647. Proteinkinaza A: Tetramer Subunitatile C fosforileaza enz in baza de ATP Asigura varietatea de raspunsuri AMPc este efector allosteric pt ea 648. Cofeina inhib: 649. Fosfoprotein fosfatazele catalizeaz: 650. Complexul Ca++ -calmodulin regleaz: Contractiile muschilor netezi si a microfilamentelor din celulele nemusculare Activarea unor proteininaze 651. Calmodulin: CM contine 4 locusuri de fixare a Ca2+ La toate speciile de animale are aceeasi secventa aminoacidica In creier este fixata de o proteina , conducind la inhibitia fosfodiesterazei

652. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de actiune a hormonilor mediat de diacilglicerol(DAG) si inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmatiile: Este characteristic hormonilor receptorul carora este cuplat cu proteina Gq DAG si TPS se formeaza sub actiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozil4,5 difosfat E caracteristic pentru hormonii hidrosolubili Inozitoltrifosfat (IPS)mareste concentratia intracelulara de Ca2+ Diacilglicerolul activeaza proteinkinaza C 653. Fosfolipaza C" : Prezinta system efector din componenta sistemului ce genereaza mesageri secunzi Prezinta un system transductor al semnalelor externe in producerea mesagerilor intracelulari Enzima este activate de proteina Gp Este o proteina fixatoare de Ca2+ 654. Mecanismul citozolic-nuclear de actiune a hormonilor este caracteristic pentru: Este characteristic tuturor hormonilor steroizi Complexul hormone receptor regleaza procesul transcrierii genelor si biosinteza proteinelor secundare 655. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de actiune a hormonilor sunt corecte afirmatiile: 656. Hormonii hipotalamusului: Unii contin aminoacizi ciclici ,amidele prolinei si glicinei Se gasesc sub controlul neurotransmitatorilor Reactia celulelor este controlata de hormonii sistemului neuroendocrine , hipofizari ,de pH,diferiti ioni ,de concentratia locala a neurotransmitatorilir . Rolul de neurotransmitatori il pot indeplini :catecolaminele,acetilcholina,acidul gama aminobutiric, histamina,indolaminele. 657. Liberinele sunt: Tireoliberina Melanoliberina Gonadoliberinele 658. Statinele sunt: Somatostatina Melanostatina

Prolactostatina 659. Hormonii adenohipofizari: Sint proteinopeptidici Regleaza functiile altor glande endocrine Toti sunt hormone tropi 660. Hormonii adenohipofizari sunt: Somatotropina Corticotropina Tireotropina 661. Hormonii - derivati ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt: Corticotropina si LPH si MSH 662. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina): Mobilizeaza lipidele si stimuleaza melanocitele Este o polipeptida simpla unicatenara Regleaza sinteza hormonilor steroizilor androgeni Stimuleaza secretia gluco,mineralocorticoizilor ,steroizilor andro Majoreaza secretia proteinei ce cauzeaza hiperplazia si hipertrofia celulelor cortexului suprarenal Deviaza transformarea colesterolului in pregnenolona Cresterea plasmatica a cortizolului inhiba secretia ACTH 663. Hormonii somatomamotropi sunt: Somatotropina Lactotropina Lactogenul placentar 664. Somatotropina (hormonul de crestere): Un lant polipeptidic(191 resturi aminoacidice) Controleaza cresterea postnatala (dezvoltarea sceletului si a tesuturilor moi ) La nivelul tesuturilor periferice regleaza metabolismul glucidelor ,lipidelor ,proteinelor,mineralelor. 665. Selectati efectele metabolice ale somatotropinei: Sunt mediate de somatodedine Are actiune anabolizanta

Controleaza cresterea postnatala si dezvoltarea scheletului si a tesuturilor moi 666. Prolactina: Este un polipeptid (199 resturi aminoacide) uniti prin 2 legaturi disulfidice Se sintetizeaza numai in adenohipofiza Controleaza initierea si intretinerea lactatiei Stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare si a lactatiei Efortul fizic, stresul , somnul ,stimuleaza secretia si eliberarea de prolactina 667. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt: Tireotropina Hormonul luteinizant Hormonul stimulator al foliculilor 668. Tireotropina (TSH): Este o glicoproteina conjugata ,dimerica ( si ) Hormonul este bogat in sulf Nu are specificitate de specie Efectele lui sunt mediate de AMP-c Stimuleaza glicoliza , calea pentofosfat,ciclul krebs in glanda tiroida Stimuleaza sinteza fosfogliceridelor,sfingolipidelor,prostaglandinelor 669. Hormonul foliculostimulant (FSH): Promoveaza sinteza de estrogeni si de progesterone FSH promoveaza dezvoltarea foliculilor ovarieni si pregatirea lor pentru ovulatie 670. Hormonul luteinizant (LH): Hormonul luteinizant promoveaza sinteza de estrogeni si de progesterone Initiaza ovulatia La barbati stimuleaza productia de testosteron de catre celulele interstitiale 671. Hormonii neurohipofizari: Sunt reprezentati de vasopresina si oxitocina Prezinta nonapeptidele mult asemanatoare ca structura Impreuna cu neurofizinele specific e transportati si depozitati in terminatiunile nervoase din neurofipofiza 672. Referitor la vasopresin sunt corecte afirmatiile: Secretia hormonului depinde de nivelul de Ca2+ Osmoreceptorii hipotalamusului sunt deosebit de sensibili la Na+ Echilibrul sistemului osmotic depinde de modificarile volumului si tensiunii singelui

Efectul vasopresinei este mediat de AMPc Favorizeaza cresterea nr de canale pentru apa in tubii contorti distali Moduleaza efectul prostaglandinelor Exercita actiune vasopressore In insuficienta ei se dezvolta diabetul insipid Mentine osmolaritatea si volumul lichidului extracellular 673. Oxitocina: Exercita actiune contractila asupra uterului in travaliu Contribuie la contractia celulelor mioepiteliale in glanda mamara si la ejectia laptelui 674. Iodtironinele: Activitate biologica poseda tiroxinaT4 si T3 Moleculele deiodurate nu poseda activitate Mai active este T3 675. Tireoglobulina: Este o glicoproteina (10% glucide) ce contine 100 resturi tirozil Se sintetizeaza in celulele tiroidiene si dupa glicozilare este secretata in colloid Iodurarea ei are loc sub actiunea tireoperoxidazei Proteina glicozilata Peste 100 resturi de tirozina 676. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmatiile: Oxidarea iodului are loc pe suprafata apicala a celulelor H2O2 se formeaza intracellular sub actiunea unei peroxidaze NADPH+-dependente Iodul oxidat este utilizat la iodurarea resturilor de tirozina din tireoglobulina 677. Transportul iodtironinelor este realizat de: Inter -globulina Prealbumina Albumina 678. Referitor la reglarea sintezei si secretiei iodtironinelor sunt corecte afirmatiile: Se afla saub controlul feed-back negativ la care participa tireotropina ,tireoliberina si iod tironinele circulante . Nivelul scazut de T3 stimuleaza sinteza tireotropinei Nivelul plasmatic inalt al T3 inhiba sinteza si secretia de tireotropina si tireoliberina Tiroida poseda mecanisme de autoreglare independente de tireotropina

Tireotropina activeaza transportul si organificarea iodului in tiroida ,endocitoza si hidroliza tireoglobulinei ,precum si secretia de hormone in singe . 679. Efectele metabolice ale T3 si T4: Efectueaza controlul metabolismului oxidative Diminueaza rezervele energetice Intensifica catabolismul roteinelor 680. Efectele metabolice ale T3 si T4: Preluate de receptorul cytosolic cu afinitate joasa e fixat e receptorul nuclear In nucleu activeaza transcrierea unor gene ce contin HRE specific Rol in dezvoltarea fetala si postnatala In deosebi asupra tesutului nervos si osos Regleaza met oxidative prin sinteza Na/K-ATP aza Stimuleaza fosforilarea oxidative in mitocondrii si utilizarea de O2 681. Hiperfunctia glandei tiroide se manifest prin: Tireotoxicoza sau boala Basedow Intensificarea metabolismului bazal Cresterea temperaturii corpului Este insotita de oxidarea sporita a glucidelor si lipidelor In cazuri grave se constata bilantul azotat negativ In afara de tratamentul operator se folosesc microdoze de iod radioactive,antagonistii tiroxinei ,care inhiba sinteza hormonului 682. Hipofunctia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifest prin: Gusa endemica Scade metab general,temperature oxidarealipidelor si glucidelor in tesuturi Continut redus de iod in singe 683. Homeostazia extracelular a calciului este asigurat de: Hormonul paratiroidian (parathormonul) Calcitonina 1,25-dihidroxi-colecalciferol(VD3) Tesuturile si organelle tinta pentru hormonii calcitropi sunt :oasele,rinichii,intestinul. 684. Parathormonul: Este un polipeptid Se sintetizeaza sub forma de preprohormon Cresterea calcemiei accelereaza degradarea parathormonului Degradarea are loc in special in ficat

Elibereaza calciul din oase Intensifica absorbtia intestinala a calciului 685. Parathormonul: Mecanismul de actiune este mediat de AMPc Stimuleaza gliconeogeneza aminoacidica In celule la hiper functie creste izocitratul ,lactatul;in singe fosfatazaalcalina Hiperproductia determina reducerea proteoglicanilor ,colagenului din oase 686. Hipoparatiroidismul se caracterizeaz prin: Connvulsii,hipocalcemie,hiperfosfatemie Se prescrie Ca si vit d 687. Hiperparatiroidismul se manifest prin: Mobilizarea Ca din oase 688. Calcitonina: Este produsa de tiroida Se opune cresterii calciului si fosfatului in plasma(effect opus parathormonului) Sporeste depozitarea de Ca + si fosfat in oase 689. Efectele metabolice ale calcitoninei: 690. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmatiile: Este derivate al vitaminei D3(colecalciferol) Vit D3 este sintetizata in organism la iradierea pielii cu raze ultraviolete In ficat este hidroxilata in pozitia 25 cu formarea de 25 hidroxi-D3 Transportul prin rinichi ,sufera o hidroxilare in pozitia 1 (1,25-dihidroxi-D3) 691. Sinteza hormonilor pancreatici: se sintetizeaza ca preprohormoni 692. Insulina: Este produs de celulele Are actiune hipoglicemianta Contine 2 lanturi polipeptidice :A(21 resturi de aminoacizi ) si B (30 resturi de aminoacizi ) 693. Secretia de insulin este activat de: Glicemia -factorul reglator principal al secretiei insulinei Fructuoza, manoza stimuleaza secretia de insulin Aa stimuleaza secretia GIP

694. Referitor la mecanismul de actiune a insulinei sunt corecte afirmatiile: Receptorul activat prin fosforilare poseda activitate proteinkinazica Activeaza glicogensinteza Inhiba enzimele catabolice precum: glycogen fosforilaza,triacilglicerol lipaza Induce sinteza de glucokinaza in hepatocyte In ficat glucoza este depozitata sub forma de glucogen sau convertita in acizi grasi Inhiba gluconeogeneza prin inhibarea fosfoenolcarboxilaza Faciliaza influxul de glucoza in hepacit Activeaza lipoprotein lipaza Actiune anticetogenica Faciliteaza transportul aa n muschistimuleaza biosinteza proteinelor Sinteza de prot la nivel de transcriptie a genelor(glucokinaza,fosfoenolpiruvat carboxikinaza) Activeaza proliferarea celulelor,actionind ca factor de crestere Acizii grasi eliberati la actiunea lipoproteinlipazei sunt depozitati ca triacilgliceroli in test adipos 695. Selectati efectele metabolice ale insulinei: Insulina este inactivate in principal ficat in Favorizeaza depozitarea excesului caloric sub forma de lipide,glycogen si protein Exercita actiuni mitogene:influenteaza dezvoltarea fetala,diferentierea celulara,procesul de regenerare Nu exista tesuturi tinta 696. Insulina: 697. Insulina stimuleaz: 698. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic: 699. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic: 700. Diabetul zaharat se caracterizeaz prin: Hiperglicemie si glucozurie Hipercetonemie si cetonurie 701. Glucagonul: Se sintetizeaza in celulele insulare Are actiune antagonista insulinei 702. Glucagonul: Peptid(29resturi de aminoacizi)

703. Secreia de glucagon este: Somatostatina are effect inhibitor asupra secretiei glucagonului Efectele celulare sunt mediate de AMPc si de proteinkinaza A Actiunea principal este fortarea gluconeogenezei 704. Glucagonul: Sintetizat sub forma de pre-pro-glucagon Prin proteoliza limitata se transforma in hormone activ Actiunile majore reglatorii se manifesta la nivelul ficatului 705. Somatostatina: Se sintetizeaza in hipotalamus , pancreas(celulele D) , tractul gastrointestinal, creier In urma proteolizei limitate ,da nastere la doua forme ale somatostatinei (28 si 14 resturi nde aminoacizi) Inhiba secretia de glucagon si de insulina 706. Catecolaminele sunt: Sunt dopamina ,noradrenalina, adrenalina In singe predomina adrenalina Noradrenalina indeplineste si functii de neurotransmitator Dopamine se depisteaza in anumite regiuni a sist nervos ventral Sunt derivati aa Se sintetizeaza din tirozina 707. Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmatiile: Etilarea NA se realizeaza de S-adenozilmetionina Transmetilaza e ativata de cortecoizi si ACTH La sinteza participa vit B6 Adrenalina e depoitaa impreunau Mg,Ca si cromogranina Eliberarea hormonilor e dependent de influxul de ioni de Ca Alcoolul stimuleaza secretia 708. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmatiile: in tesuturi exista receptori adrenergici alfa,beta cu subclasele lor receptorii beta 1 si 2 sunt cuplati cu adenilat ciclaza prin intermediul prot Gs si maresc cant de AMPc receptorii alfa 2 sunt cuplati cu prot G si micsoreaza cant de AMPc receptorii alfa 1 cresc conc intracelulara de Ca 709. Selectati efectele metabolice ale catecolaminelor:

Activarea receptorilor beta 2 provoaca relaxarea muschilor netezi din vase Activarea receptorilor alfa 2 stimuleaza constrictia muschilor striati Constrictia arterelor periferice Hiperglicemia si glucozuria Excitarea SNC Dilatarea vaselor coronariene Relaxarea musculaturii netede din bronhiole Stimularea lipolizei in tesut adipos Adrenalina provoaca hiperglicemie prin glicogenoliza Dopamine este mediator 710. Feocromocitomul: 711. Selectai hormonii care se sintetizeaz n cortexul suprarenal: 712. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmaiile: Zona glomerulara produce mineralo-glucocorticoizi Cortexul suprarenal produc mai multe subst de natura steroidica In structural or este resent:inelul ciclopentanperhidrofenantrenic Legatura dubla in ciclul A intre C4 si C5 Cetogrupa in pozitia C3 La glucocorticoizi in C11 grupa OH Angrogenii corticoizi poseda activitate hormonala Precursorul este colesterolul ce e obtinut din beta-lipoproteinele plasmei sau sintetizat de novo Etapa comuna e transformarea in pregnenolona 713. Reglarea sintezei i secreiei glucocorticoizilor (cortiz olului): 714. Referitor la mecanismul de aciune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaiile: Organele-tinta sint rinichii,tesutul conjunctiv si limfatic In ficat si rinichi maresc biosinteza proteinelor In tesutul lipoid sporesc limfocitoliza 715. Selectai efectele metabolice ale glucocorticoizilor: Provoaca mobilizarea grasimilor de la extremitati Favorizeaza depunerea lipidelor in organelle central-fata trunchi Provoaca hiperglicemia in baza gluconeogenezei din aa Deminueaza patrunderea glucozei in muschi pentru mentinerea hiperglicemiei

Diminueaza beta-oxidarea si sinteza corpilor cetonici Provoaca glucozuria Poseda actiune antinflamatoare(reduc nr de leucocite si migrarea acestora in focarul inflamator)inhiba sinteza prot in tesutul osos,provocind reabsorbtia unor zone Inhiba sintetizarea colagenului si cicatrizarea Diminueaza starile de hipersensibilitate,alergice si inflamatorii Se utilizeaza ca imunodepresanti in transplantarea tesuturilor 716. Selectai efectele metabolice ale glucocorticoizilor: 717. Selectai efectele metabolice ale glucocorticoizilor: 718. Mineralocorticoizi: Organul tinta e rinikiul Principalul mineralocorticoid e aldosteronul Regleaza homeostazia hidrica si electrica Reabsorbtia apei,Na,Cl Eliminarea K,H,NH4 Reabsorbtia de Na prin mecanismul active Na/K-ATP aza 719. Referitor la reglarea sintezei i secreiei aldosteronului sunt corecte afirmaiile: Controlul se realizeaza prin mecanismul hipotalamo-hipofizar(feed-beck) In stari de stress pe cale nervoasa se mediaza secretia de corticotropine si corticoliberine Ritmurile circadiene(variatii diurne) influenteaza secretia Renina e eliberata sub influenta diferitor factori(presiunea singelui,hipoxie renala,conc de Na,Cl) Renina scindeaza angiotensina in decapeptid- angiotensina 1 Enzima de conversie transforma angiotensina1 in 2 720. Angiotensina II: Mreste volumul si tensiunea singelui Asigura eliberarea de aldosterone 721. Mineralocorticosteroizii regleaz: 722. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizeaz: 723. Sindromul Cushing: Hipersecretia in special a glucocorticoizilor Aparitia hipertoniei,osteoporozei

Atrofia tesutului subcutanat-simptom prevalent 724. Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizeaz prin: Insuficienta tuturor corticosteroizilor Organismal pierde apa,Na,Cl si retine K Se dezvolta hipodinamia Hiperpigmentarea tegumentelor Relaxarea musculaturii netede a vaselor Slabiciune generala,inclusiv a miokardului 725. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizeaz prin: Nivel scazut de K Ierderea de Ca din oase Marita excitabilitatea miocardului 726. Corticosteroizii se utilizeaz: Tratamentul colagenozelor(reumatisme,poliartrita nespecifica) Ca agent desensibilizant in astm bronsic,bolile alergice Se utilizeaza ca imunodepresanti in transplantarea tesuturilor Folosirea indelungata poate provoca atrofia cortexului suprarenal 727. Hormonii sexuali: Sunt de natura steroidica In reglarea secretiei participa gonadotropinele 728. Hormonii sexuali sunt: 729. Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmaiile: In cantitati reduse se sint in testicule,adrenal,ficat,piele In timpul gestatiei se produc si in unitatea feto-placentara Progesteronul este intermediarul comun in biosinteza hormonilor steroidici 730. Referitor la reglarea sintezei i secreiei hormonilor sexuali sunt corecte afirmaiile: 731. Androgenii: Reprezentantul principal e testosteronul Este transportat de o globulina sanvina 732. Selectai efectele metabolice ale androgenilor: Asigura sermatogeneza Participa la metabolismulazotului si Ca La administrarea lor se tempereaza reactia de raspuns la estrogeni

733. Selectai efectele fiziologice ale androgenilor: 734. Selectai efectele fiziologice ale estrogenilor: 735. Functiile sngelui: Protectoare Reglatoare Nutritiva De transport De distributie Respiratorie 736. Principalele componente organice ale sngelui : Glucoza Colesterolu 737. Principalele componente organice ale sngelui : Proteinele Ureea 738. Elementele figurate ale sngelui: Leucocitele Eritrocitele 739. Elementele figurate ale sngelui: Trombocitele Bazofilele Limfocitele 740. Selectati substantele azotate neproteice Urea Aa Ac uric creatinina 741. Selectati substantele azotate neproteice: 742. Azotemia apare n: Dereglarea eliminarii urinei Catabolismul intens al proteinelor tisulare 743. Substantele organice neazotate ale sngelui: Colesterolul Acidul citric 744. Substantele organice neazotate ale sngelui: Glucoza Acidul lactic 745. Referitor la componenta electrolitica a sngelui sunt corecte afirmatiile:

Principalul ion osmotic activ al lichidului extracellular Na +(135-153) In hipernatriemie se dezvolta hiperhidratarea Acumularea da Na are loc in nefritele parenhimatoase, insuficienta cardiaca cronica si congenitala Acumularea de Na are loc in hiperaldosteronism primar si secundar In hiponatriemie survine dehidratarea organismului Corectia Na in singe se efectuiaza prin NaCl Nivelul Na in plasma este 135-153 mmol/l 746. Hipokaliemia: Hipokaliemia si hiperkaliuria se dezvolta in hiperaldosteronism Hipoakaliemia deregleaza functiile inimii 747. Calciul plasmatic: Calciul intra preponderent in plasma(2,25-2,75mmol/l) Exista fractia de calciu++ ionizat Exista fractii de calciu++ ce nu difundeaza 748. Modificarile concentratiei calciului plasmatic: Hipocalciemia apare in hipoparatireoza Hipocalciemia apare in rahitism,icter mechanic In hipercalciemie(adenomul glandei paratiroide)apare osteoporoza IN hipocalciemia se dezvolta tetania Hipocalciemia apare in afectiuni renale 749. Fierul: Fe este un component preponderant al eritrocitelor(18,5mmol/l) Fe se absoarbe in intestine sub forma de fier++ In enterocite Fe se conjunga cu apoferitina 750. Proteinele plasmatice: Albuminele Globuline Fibrinogen 751 Rolul proteinelor plasmei sangvine: Mentin presiunea oncotica Transporta hormone Participa la coagularea singelui Mentin pH=7,4 Contribuie la formarea imunitatii Participa in reactii de glicozilare Transporta subst medicamentoase Mentin nivelul cationilor in singe

Determina volumul lichidului circulant Servesc drept rezerva de aminoacizi(Dasa isacika) Intra in sistemul complement al singelui Sunt capabile sa interactioneze cu colesterolul Sunt capabile sa interactionez e u acizi biliari Sint capabile sa interactioneze cu Ca++ 752. Albuminele plasmatice: Masa moleculara mica Hidrofile Concentratie mica in singe (mai putin de 40%) Polimorfism Mentin presiunea oncotica 753. Albuminele plasmatice: Contin multe grupari SH Capacitatea de legare depinde de gruparile SH Albuminele se sintetizeaza in ficat Productie zilnica 120-150 mg/kilo/corp Regleaza presiunea colloid osmotica 754. Albuminele plasmatice transport: 755. Albuminele plasmatice: Molecula albuminei contine multi aminoacizi dicarboxilici Favorizeaza legarea si retinerea in singe a multor ioni incarcati pozitiv Participa la mentinerea presiunii osmotice a singelui 756. Globulinele plasmatice: Sint protein heterogene Fractiile de baza ale globulinelor: alfa1, 2, beta, gama Contin acizi sialici, hexoze, hexozamine, fucoza legate covalent cu lantul peptidic Contin lipoproteide , metaloproteide 757. Din grupa gama-globulinelor fac parte: alfa1, 2, beta, gama 758. Hiperproteinemia: Continutul ridicat al tuturor proteinelor Dehidratare Posibilitatea aparitiei paraproteinemiei in mielomul multiplu Nivelul sporit al -globulinelor 759. Hipoproteinemia: Micsorarea cantitatii totale a proteinelor Micsorarea cantitatilor proteinelor pe contul albuminelor Apare la afectiunile tractului digestive

E characteristic prin sindromul nefrotic Apare la marirea bruska a permeabilitatii capilarelor 760. La mentinerea pH-ului fiziologic al sngelui participa: Sistemul tampon bicarbonate Sistemul tampon al hemoglobinei Sistemul tampon proteic Sistemul tampon fosfat 761. Selectati sistemele-tampon care functioneaza doar n plasma: Sistemul tampon proteic 762. Selectati sistemele-tampon care functioneaza doar n eritrocite: Sistemul tampon al hemoglobinei 763. Selectati sistemele-tampon care functioneaza att n plasma, ct si n eritrocite: Sistemul tampon fosfat Sistemul tampon bicarbonate 764. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinata de: Restului COOH-COONa 765. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinata de: E insotita de transportul O2 si CO2 Are proprietati tampon gratie resturilor de histidina numeroase Oxihemoglobina e un acid mai puternic ca dezoxihemoglobina 766. Acidoza metabolica este cauzata de: 767. Acidoza metabolica este prezenta n: 768. Acidoza respiratorie este cauzata de: 769. Acidoza respiratorie este prezenta n: 770. Alcaloza metabolica este cauzata de: 771. Alcaloza respiratorie este cauzata de: 772. Selectati factorul plasmatic al coagularii sngelui care initiaza calea intrinseca: VII 773. Selectati factorul coagularii sngelui care initiaza calea extrinseca: III 774. Selectati factorii coagularii sngelui care participa doar n calea intrinseca: 12,11,9,8 775. Selectti factorii coagularii sngelui care participa doar n calea extrinseca: 3 776. Selectat+i factorii coagulrii sngelui care participa att n calea intrinseca, ct si n calea extrinseca: 10,5,2,1,13

777. Selectati factorii coagularii sngelui care participa att n calea intrinseca, ct si n calea extrinseca: 778. Selectati factorii coagularii sngelui care participa att n calea intrinseca, ct si n calea extrinseca: 779. Rolul vitaminei K n coagularea sngelui: participa la sinteza factorlor 2,5,7,10 carboxileaza resturile de ac. glutamic este necesara in ficat 780. Protrombina: O glicoproteina Sintetizat in ficat 781. Trombina: 782. Fibrinogenul: Fibrinogenul proteina plasmatica usor solubila Consta din 3 dimeri (2alfa, 2beta, 2 gama) E disociata de catre trombina Trombina elibereaza 4 fibrinopeptide, rupind legaturile peptidice intre Arg si Gly 783. Transformarea fibrinogenului n fibrina: Trombina il transforma in fibrin Trombina este o proteaza de tipul tripsinei In urma actiunii trombinei asupra fibrinogenului se elibereaza 4 lanturi polipeptidice diferite : fibrinopeptidele A si B 784. Polimerizarea si stabilizarea fibrinei (formarea trombului): Este infaptuita de factorul 13 785. La coagularea sngelui participa (suplimentar factorilor plasmatici): Adenozindifosfat Serotonina Catecolamine Fosfolipide 786. La coagularea sngelui participa (suplimentar factorilor plasmatici): Glicoproteine acide Chinine Calicreine 787. La coagularea sngelui particip: 788. Selectati factorii trombocitari ai coagularii: 789. Selectati substantele anticoagulante: Antitrombinele (I, II, III) Heparina

Hirudina 790. Selectati substantele anticoagulante: Derivatii cumarinei Oxalatul Citratul Plasmina 791. Heparina: 792. Selectati factorii sistemului fibrinolitic: 793. Selectati factorii sistemului fibrinolitic: 794. Transformarea plasminogenului n plasmin are loc sub aciunea: 795. Fibrinolizina: Te un process enzymatic catalizat de plasmina Este un process incontinuu de cascada Fibrin e scindata in fragmente scurte solubile Plasminogenul activeaza streptokinaza,urochinaza Fibrinoliza patologica se constata in leucoze Patologia coagularii poate afecta toate fazele coagularii Efectul fibrinolitic a plasminei este stopat de trasilol,AMCHA, Produsii degradarii fibrinei sunt dimeri In process e implicat si factorul de stabilizare a fibrinei 796. Clasificarea functionale a enzimelor plasmatice: Indicatorii Secretorii excretorii 797. Selectati enzimele secretorii ale ficatului: Factorii coagularii Pseudocolinesteraza Lecithin cholesterol aciltransferaza ceruloplasmina, renina 798. Selectati enzimele indicatorii hepatospecifice: Histidaza Urocanaza Ceto 1 fosfat aldolaza Sorbitoldehidrogenaza Ornitincarbomoiltransferaza Arginaza GlutamatDH AlAt ; LactatDH (LDH): LDH 5 .

Leucinaminopeptidaza IzocitratDH 799. Selectati enzimele indicatorii hepatospecifice: 800. Selectati enzimele indicatorii cardiospecifice: Beta- hidroxibutiratdehidrogenaza LDH1 Aspartataminotransferaza Creatinkinaza (KK) MM,MB 3- gliceraldehidfosfatDH; fosforilaza b. 801. Selectai enzimele organospecifice ale muschilor scheletici: Creatinkinaza (KK)MM.BB Fr 1,6difosfataldolaza LDH (LDH1) 802. Functiile ficatului sunt: 803. Ficatul si metabolismul glucidelor: Asigura constanta concentratiei glucozei in singe Activitatea glucokinazeieste de 10 ori mai inalta decit cea a hexokinazei Enzima de baza ce elibereaza glucoza in singe este glucozo-6-fosfataza Metabolitii glucozei se depoziteaza in fond ca predecesori ai biosintezei acizilor grasi Activitatea ciclului pentozofosfat este inalta Glucoza si alte hexoze sunt utilizate in sinteza glikogenului Asigurarea conc glucozei constante in singe g-6-fosfataza pune glucoza in circulatie degradarea glucozei preponderent pe calea hexo-monofosfatilor asigura gluconeogeneza din ac.lactic asigura gluconeugeneza din intermediarii metabolismului lipidic si proteic gluconeugeneza e stimulata de glucagon 804. Ficatul si metabolismul glucidelor: Descompunerea fructozei decurge cu formarea fructozo-1-fosfatului Activitatea fructozo-1-fosfat-aldolazei este un tesut diagnostic important pentru depistarea leziunilor hepatocitelor-acumularea acestei enzime dece la crize hiperglicemice este locul de sinteza a heparinei insuficienta de UDP-Glu:Gal-1-p uridintransferaza are consecinte grave pt organism D-galactoza si D-glucoza-1-fosfat se acumuleaza la defectarea enzimelor ficatului In ficat predomina L-forma piruvatkinazei Aaceasta este o enzima reglatoare a glicolizei 805. Rolul ficatului n metabolismul lipidic (selectati procesele care au loc n ficat):

Capteaza AG proveniti din lepidele tesutului adipos Preponderent sintetizeaza VLDL Au loc remanieri metabolice a acizilor grasi Numai ficatul remite plasmei fosfatide Elongarea si desaturarea lantului de carbon Peroxidarea ac polinesaturati Catabolismul ac. Grasi prin beta-oxidare Excesul de glucoza favorizeaza sinteza TAG Are rol central in utilizarea metabolica a glicerolului Este sediul sintezei colesterolului si ac. biliari 806. Ficatul si metabolismul proteinelor: Toate albuminele , pina la 90% din alfa-globuline si 50%din beta-globuline sint sintetizate in ficat Unicul loc de sinteza a fibrinogenului, protrombinei Dereglari importante ale functiei sintetice a ficatului sint aminoacidemia (N=2.94.3mmol/l) si aminoaciduria Ficatul este locul de sinteza a creatinei Ficatul este locul de baza al metabolizarii histidinei Histidaza si urocaninaza-enzimele ce conduc la formarea acidului glutamic Afectiunile hepatice duc la micsorarea activitatii xantinoxidazei cu micsorarea ulterioara a cantitatii de acid uric Detoxifierea substantelor eterogene are loc in microsomi, peroxisomi Substantele toxice sint fenolul, crezolul, scatolul, indolul, NH3, putrescina, cadaverina, H2S, CH3SH Substantele toxice se formeaza in intestin, in procesele de putrefactie Substantele toxice preventiv se oxideaza Substantele toxice oxidate se transfera la formele active ale acizilor sulfuronic si glucuronic Forma activa a acidului glucuronic-UDPAG Predecesorii ai UDPAG sint metabolitii glucozei si UTP In detoxifiere sunt utilizate PAPS si UDPAG Sediul principal al catabolismului pirimidinilor Aa glucoformatori pot fi utilizati in gluconeugeneza Incorporarea glicinei Transmetilareametioninei Desulfurarea cisteinei

Transaminarea tirozinei Formarea ac urocanicdegradarea kinurenini Generarea taurinei