28.Proteine. Infrastructura cuaternala.

Suprastructura cuaternala reprezinta asocierea unor catene polipeptidice indepentente denumite protomeri, intr-un ansamblu sau agregat denumit ologomer. In functie de nr protomerilor constituenti ai unei proteine oligomere , structura cuaternala este frecvent formata din dimeri , trimeri, tetrameri. Numeroase proteine care actioneaza ca enzyme cu rol in reglarea diferitelor cai metabolice denumite enzime cu rol in reglarea diferitelor cai metabolice denumite enzyme allosterice se caracterizeaza prin existenta unui nivel cuaternal de organizare structurala. Enzima denumita fosforilaza a implicata in metabolismul glicogenului este constituita din 2 subunitati identice care, fiecare in parte, sunt inactive. 32.Proprietati fizico-chimice ale proteinelor. 1. Starea de agregare . Protide, in stare pura, sunt subst solide, incolore, se pot obtine in stare cristalina sau sub forma de precipitate amorfe 2. Masa moleculara. Sunt macromolecule cu mase moleculare mari pana la 10 Da. Metodele curente ptr determinarea masei moleculare a proteinelor sunt: ultracentrifugarea si gel-filtrarea. 3. Proprietati optice. In UV prezinta maxim de absorbtie la 280 nm datorita existentei in structural lor a aa cu duble legaturi conjugate in nuclee ciclice.Pe aceasta proprietate se bazeaza metoda spectofotometrica de determinare cantitativa a proteinelor In solutii apoase , proteinele manifesta activitate optica levogira. 4. Proprietati ionice Proteinele sunt polielecreoliti , posedand un catacter amfiionic sau amfoter. Proteinele disociaza ca amfiionii, ionii dipolari. In mediul acid , proteinele se comporta ca baze si in mediul bazis proteinele se comporta ca acizi. O solutie de proteina care contine numai ionii proteinei si apei se numeste solutie proteica izoionica. 5. Comportarea ca sisteme tampon. Proteinele prezinta capacitatea de a se comporta ca sisteme tampon participand la mentinerea pHului fiziologic si respectiv a echilibrului acido-bazic . 6. Prop. electroforetice. In fct de sol tampon in care sunt dizolvate , proteinele pot migra intr-un camp electric. Astfel: in mediul acid cationii vor migra spre catod iar in mediul basic anionii vor migra spre anod. Acest principiu sta la baza metodei analitice de fractionare a proteinelor denumita electroforza. La pHi proteinele nu migreaza in camp electric. In practica se utilizeaza tampoane care au pH-ul mai mare decat pHi al proteinelor din amestec. Albumina (A) are viteza de migrare cea mai mare si se prezinta ca o fractie omogena. Globulinele (G) sunt heterogene si au in functie de sarcina lor electrica globala, viteze de migrare mai mici decat albuminele 7. Solubilitatea. Proteinele prezinta solubilitati diferite, majoritatea fiind solubile in mediul celular si in solutii tampon. Moleculele proteinelor fibrilare sunt lungi si subtiri si au tendinta de a se ordona una langa cealalta ptr. a forma fibre., in unele zacuri ele fiind legate prin legaturi de H. Moleculele proteinelor globulare sunt solubile in apa si solutii apoase de acizi, baze sau saruri Datorita dimensiunii mari a moleculelor proteice aceste solutii sunt coloidale. 8. Precipitarea. Efectul de salifiere In functie de natura reactivilor de precipitare , proteinele precipita reversibil sau ireversibil. Precip reversibila: se realizeaza in prezenta unor conc mari de electroliti tari, fara modificarea structurii; proteinele prin acest procedeu denumit salifiere se pot redizolva, dupa indepartarea agentilor chimici de precipitare reversibila, pastrandu-si starea lor nativa. Precip ireversibila: este insotita de modificari profunde ale structurii proteinelor care se denatureaza si devin astfel inapte de a se rsdizolva, , ramanand in stare precipitata. 9. Coagularea. Sub actiunea caldurii (60-70C), Proteinele precipita ireversibil, generand flacoane sau geluri , datorita denaturarii lor. Coagularea proteinelor prezinta un grad maxim la pHi.

10. Caracterul coloidal . Datorita configuratiei macromoleculare , proteinele se comporta in solutii diluate ca niste coloizi hidrofili Coloizii sunt sisteme heterogene constituite dintr-o faza dispersata si dintr-un mediu de dispersie Faza dispersata este alc din particule de proteine cumprinse intre 1-100 m Mediul de dispersie il constituie apa, solutia tampon, sau citoplasma celulara. Coloizii hidrofili sunt sisteme coloidale la care faza dispersata manifesta afinitate ptr. mediul de dispersie care este apa si cu care se pot imbiba. Sol de proteina prezinta prop: fenomenul Tyndall, presiune osmotica redusa, putere de difuziune mica, migrarea in camp electric, ultrafiltrarea , echilibrul de membrane Donnan. 11 Denaturarea. Sub actiunea unor agenti fizici sau chimici , proteinele sufera o dezorganizare a structurii lor spatiale cu pierderea prop. lor fizico-chimice si biologice. Prin denaturare , masa moleculara a proteinei nu se modifica si nici structura primara, intrucat denaturarea nu implica o rupere a lantului polipeptidic , ci numai o dezorganizare a structurii acestuia. Mecanismul denaturarii consta intr-o depliere a multiplelor legaturi chimice, ce asigura structura spatiala a proteinei respective. 12. Hidroliza. Prin hidroliza proteinele sunt scindate pana la stadiul de aa. Hidroliza proteinelor poate fi totala sau partiala. Hidroliza partiala conduce la formarea de fragmente polipeptidice si hidroliza totala este formata din aa. 13. Reactia de culoare. Diferiti aa constituenti ai proteinelor reac. cu anumiti reactivi, producand reactii de culoare specifice. Aceste reactii sunt utilizate ptr. identificarea proteinelor si se datoreaza legaturilor peptidice si existentei unor cicluri sau grupari chimice functionale libere caracteristice diferitilor aa. Unele reactii de culoare sunt in acelasi timp sir c de precipitare. Ex de rc: rc biuretului, rc Millon, rc Pandy, rc xantoproteica 34.Denaturarea proteinelor Vezi 32 Agentii chimici denaturati: 1.Conc mari de acizi si baze 2.Metale grele(Pb,Cu,Zn Cd) 3.Solventi organici 4.Detergenti Agenti fizici: 1.Caldura,presiunea 2.Radiatii UV,rad X 3.Agitare mecanica 4.Ultrasunete Mecanismul denaturarii consta intr-o depliere a multiplelor legaturi chimice, care asigura structura spatiala a proteinei respectice. 35.Radicali liberi Biogeneza radicalilor liberi si prezenta rad liberi de provenienta exogena suscita un interes major in biochim Rad liberi sunt molecule sau fragmente moleculare care contin unul sau mai multi electroni impair. Rad liberi in sist biolog e un process accidental/natural A)Formarea rad liberi: O2 molecular poate sa genereze RL de tip superoxid si hidroxid si ionul peroxide Compusii rezultati pot participa la reac de dismutare a superoxidului care poate evolua pe 2 cai.

Bsurse de rad liberi: Rad liberi se pot forma conditionat de diversele procese fiziologice in care apar procese redox si conditionat de part topochimioce celulare

Mitocondriile ca organite citoplasmatice concura la formarea de RL astfel ca in cursul respiratiei celulare mitocondriale de formeaza O2 C)Implicatii patogene si protectia antioxidativa Ras liberi sunt implicate in declansarea unor boli. Intre acestea se pot mentiona inflamatii acute, unele boli cardiovasculare, insugicienta hepatica si respiratory Rol benefic al unor principii alimentare si anume de natura vitaminica(a,c,e),minerala(alimente bogate in Cu ,Zn,Se) si lipide In practica med stresul oxidative a fost combatut prin utilizarea unor chimioterapice: Fenotiazinele barbituricele,alopurinol, vit a,c,e(sub forma de medicamente) 37. Proteine de interes biologic. Exista 40.000 tipuri de proteine 1.Proteine solubile sau globulare se divid: Blobuline, care precipita pana la 50% saturare cu sulfat de amoniu Albumine, care precipita la peste 50% saturare in sulfat de amoniu. Se mai introduce si hostone si protamine. 2.Proteine insolubile , fibrilare sunt: vegetale, bacteriene si animale; migrarea lor electroforetica si comportare la ultracentrifugare. Albuminele > sunt proteine globulare , usor solubile in apa solutii saline , acizi si baze diluate. > nu contin glucocol > sunt usor cristalizabile > prin incalzire la 60 70 C , coaguleaza > indeplinesc urmatoarele finctii: Reglarea presiunii osmotice a sangelui Tamponarea pH-ului sanguin Transportul unor substante Rezerva de proteine Globulinele > sunt proteine globulare , insolubile sau greu solubile in apa, solubiile in solutii saline si baze diluate > au masa moleculara mai mari decat albuminele, si sunt mai greu cristalizate decat acestea > cele mai raspandite in org animal sunt: - serumglobulina si fibrinogenul : in plasma sanguina - lactoglobulina in lapte - ovoglobulina in oua - miozina proteina contractila din muschi Protaminele > cele mai simple proteine > prezinta un accentuat character basic: 80% > nu coaguleaza > nu sunt hidrolizate in pepsina > se gasesc numai in organism. anim. > sunt toxive ptr anim. Histone > sunt proteine cu caracter bazic > coaguleaza la caldura > sunt hidrolizate de pepsina > se gasesc libere in leucocite si in sperma sub forma de nucleoproteide > sunt implicate in reglarea activitatii genelor Prolamine > sunt proteine de natura vegetala > sunt importante ptr alimentatia omului > insolubile in apa in sol. saline > sunt raspandite numai in graminee > au un continut mare de acid glutamic, prolina , glicocol, lizina, triptofanul Gluteine > sunt proteine de natura vegetala > sunt importante ptr alimentatia omului > insolubile in apa, alcool, sol. saline

> mai raspandite sunt: gluteina(grau) si orizenina(orez) Scleroproteinele 1.Sunt de natura fibrilara, exercitand in organism un rol de sustinere , protectie, si rezistenta mecanica 2.In organism de afla in stare solida 3.Prezinta o mare stabilitate chimica: a) insolubile in apa si b) nu sunt hidrolizare de enzimele proteolitice 4.Sub raportul comp. chim. se ramifica prin continut ridicat in O, continut scazut in N, proportie mare in glicocol si cistina 5.Includ urmatoarele tipuri principale de proteine : Keratine, Colagene, Elasrine, Miozina.. Keratinele -sunt proteine constituente ale epidermei , parului, unghiilor -rol de sustinere si protectie si au o proportie ridicata de sulf(cca. 3%), care le confera insolubilitate, rezistenta mecanica si elasticitate - nu sunt hidrolizate ca enzime proteolitice Colagene -sunt componente proteice principale sin tes. Conjunctiv -contin cant mare de glicocol -insolubile in apa -rezistente la actiunea enzimelor proteolitice -este gradat si ,,in vivo si ,,in vitro de catre enzimele specifice:colagenaze Elastinele -intra in structuta fibrelor elastice din artere si tendoane -nu se convertesc in gelatine -contin in prop mica prolina , hidroxiprolina si in cant mare glicocol , gelatine -sunt rezistente la actiunea acizilor si enzimelor proteolitice obisnuite Miozina -este proteina contractila a tesutului muscular , constituind suportul biochimic al conc musculare -molecula de miozina se caracterizeaza printr-o elasticitate care corespunde unei transformari de tipul -conversia fibriogenului in fibra in prezenta trombinei , fibrinazei si a ionilor de Ca eate stadiul final al unui lant complex de rc enzimatice Gelatinele -gelatina este un produs de degradare partiala ireversibila a colagenelor din piele sau oase -Sunt proteine incomplete in aa, din compozitia lor lipsind tirozina, triptofanul si cistina Sleroproteinele halogenate -contin iod si se gasesc la spongieri -contin cantitati variabile de halogeni, Fibronectinele -sunt proteine extracelulare adezive -fibrinectinele au roluri majore in interactiunile dintre celule si membrane bazale si diversi componenti ai matricei eztracelulare si celule -au rol important in embriogeneza, in mentinerea integralitatii tesuturilor 42. Metalproteide si Fosfoproteide. Metalproteidele: Componenta proteica (aa) + componenta prostetica(metal)(Fe, Cu, Zn, Mn, Co, Mg) La stabilirea legaturii dintre metal si proteina sunt implicate in diferite grupari polare libere apartinand catenelor laterale (R) ale aa din molecula proteica. Astfel de legaturi se pot stabili intre: >Metal COOH (acid glutamic si acid aspartic) >Metal OH (serina, tirozina) >Metal SH (cistina) >Metal ciclu imidazol (histidina) Se pot stabili legaturi ale metalului de tipul covalenta- coordinative cum ar fi cu atomul de azot din ciclul histidinei Metalul poate stabili legatura covalenta coordinative cu diferite grupari chimice sau micromolecule care cedeaza electroni metalului Exemple de metalproteide: >hemoglobina - contine Fe , se gaseste in hematii , transporta O2 de la plamani la tesuturi

si CO2 de la tesuturi la plamani >fertinina contine Fe, se gaseste in ficat, constituie rezerva , depozitul de Fe din organism > siderofilina- contine Fe si se afla in splina si plasma sanguina, are rol transportor de Fe in organism. > transferina- contine Fe, Cu, Zn , se afla in plasma sanguina, are rol de transportor > Mioglobina contine Fe, se afla in muschi si are rol de transportor si de rezervor de O2 molecular in muschi. > Ceruloplasmina- contine Cu , se afla in plasma sanguina si are rol de transportor al Cu in organism si de actiune oxidazica asupra acidului ascorbic( vitamina C) > Azurina- contine Cu, se gaseste in unele bacterii > Citocronii- contin Fe, sunt enzime cu rol in transportorul electronilor in lantul respiratoe > Lactotransferina- contine Fe , se afla in lapte si aree rol in transportorul fierului > Ovotranferina- contine Fe , se afla in albusul de ou. > Hemocianilele- contin Cu si indeplinesc rolul de pigmenti respiratori la unele nevertebrate sub forma dizolvata in plasma Fosfolipidele >componenta proteica(aa) + componenta prostica(H2PO3) Radicalul H2PO3 se leaga de componenta proteica prin intermediul serinei sau treoninei.Se formeaza astfel fosforilserina >din aceasta clasa fac parte protide de mare interes biologic: enzimatic, structural si alumentar >Principalele tipuri de fosfoproteide sunt: cisteinele, ovovitelinele si fasfovitelinele Fosfolipide din ou: se clasifica: *vitelina 1%P *viteleina 0,28%; *fosfovitilina 9,7%; *livetina 0,05%P Rol : de a furniza fosforul si aa necesari embrionului si anim. tinere. Fosfolopidele din lapte: se gasesc sub forma de caseinat de Ca solubil -caseinele nu se coaguleaza prin fierberea laptelui -sunt coagulate si partial hidrolizate de enzima proteolitica denumita chimozina. -coagularea laptelui in stomac este un proces biochimic -caseinele sunt ,,proteine complete continand practice toti aa esebtiali, ceea ce confera laptelui atributul unui aliment cu valoare nutritive completa 43.Glicoproteide si Lipoproteide. Glicoproteide: >Predomina componenta proteica Cele mai frecvente glucide care compun componenta prostetica sunt: >hexoze( glucoza, manoza, galactoza) >pentoze(xiloza) >hexozamine(glucozamina) >derivati acetilati ai hexozaminelor >acizi uronici >acidul neuraminic 1. sunt solubile in apa si formeaza sol. Vascoase 2. pot fi acide predominand in tesutul conjunctiv si se caracterizeaza printr-o vascozitate mare; sunt neuter 3. se prezinta sub forma de amestecuri complexe cu mucopoliglucide denumite mucoide 4.sunt distribuite in diverse tesuturi , plasma, in secretia mucoaselor, in saliva 5. se gasesc associate cu enzime si hormone Lipoproteidele Componenta proteica (aa) + componenta lipidica >lipidele serice reprezinta forma de transport a acestor substante intre organele de absorbtie sau de sinteza, organelle depozitare si tesuturi consumatoare: -transportul lipidelor alimentare absorbite la nivelul intestinului se face sub forma de chilomicroni -lipidele sintetizate in ficat sunt transportate la tesuturile extrahepatice -transportul colesterolului de la tesuturile extrahepatice la ficat se realizeaza printr-un mecanism ce implica lipoproteine cu densitate mare. -dupa baza densitatii lor se caracterizeaza: -Chilomicroni(d=0955) -lipoproteide cu densitate f mica(d<1,006):VLDL -lipoproteide cu densitate mica(d<1,065):LDL -lipoproteide cu densitate mare (d<1,200):HDL

44.Nucleoproteide. Componenta proteica(aa) + acizi nucleici (ADN, ARN) -sunt izolate din ,,puroiul chirurgical -sunt universal raspandite sub forma a 2 tipuri: *acizii nucleici din regnul animal, zoonucleici sau timonucleici,notati DNA sau ADN *acizii nucleici din regnul vegetal, fitonucleici, zimonucleici sau ribonucleici notati ARN sau RNA -prezinta cea mai mare masa moleculara 10 >>nucleoproteide>ribonucleoproteide(ARN + proteina) >dezoxiribonucleoproteide(ADN + proteina) Localizare: ribonucleoprot. sunt loc in citoplasma celulara, Nucleoprot sunt loc in baza moleculara 45. Cromoproteide Componenta proteica(aa) + comp prostetica colorata > cromoproteidele sunt heretoproteide in care gruparea prostetica este reprezentata se o subs colorata > in functie de natura chim a componentei prostetice: -cromoproteide porfirinice( unele fiind si metalproteide) -cromoproteide neporfirinice 49. Proteide plasmatice. Plasma este contituita dintr-un ansamblu heterogen de tipuri de proteine cu structura, prop si functii diferite. Indeplinesc urmatoarele functii: 1.transporta diversi cationic si subst relativ insolubile in apa(lipide, acizi grasi) 2.asigura un sistem de aparare al organismului impotriva infectiilor virale si bacteriene 3.functioneaza ca enzima, majoritatea fiind derivate din surse intracelulare 4.multi hormoni sunt proteine sau polypeptide ce ajung la organelle tinta prin intermediul plasmei sanguine 50.Derivatii hemoglobinei. *carboxihemoblobina - carboxihemoglobina: se formeaza prin legarea coordinativa a CO la fierul hemului -este un compus toxic si putin disociabil , ceea ce produce blocarea functiei respiratoriie a Hb -produce intoxicatii si axficsiere *carbhemoglobina -rezulta prin fixarea CO2, ala o grupare amina libera a globinei -mioglobina este constituita dintr-o singura catena polipeptidica tip globina. Care contine 153 aa -mioglobina contine o singura grupare hem pe molecula -rol: transportul O2 molecular in tesutul muscular, contituind o forma de rezerva a O2 necesar oxidarii celulare *citocromii -participa la rc biochim de oxidoreducere prin transfer de electroni -sunt comp. importante tuturor organismelor , cuprinzand hemoproteidele intracelulare legate de particule subcelulare -rol de catalizatori redox, respwctiv de subst ajutatoare in lantul respirator -clasificare: >dupa stuctura partii prostetice >dupa spectrele de absorbtie >dupa potentialul redox *hemenzime -enzime din clasa oxidoreductaze -contin in strutura lor ca componenta prostetica hem