Nucleoproteine

Profesor coordonator: Prof.dr.ing. Catalin Zaharia

Stundenti: Ciublea Bianca-Maria
Cristina Andreea-Ioana
 Nucleoproteine

Proteinele - substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de
aminoacizi, > 50% din greutatea uscata a organismului.
Compozitia chimica:
▪ Holoproteine:
▪ Sferoproteine (globulare): globuline, albumine.
▪ Scleroproteine (fibrilare): colagen, keratina, elastina.
▪ Heteroproteine: glicoproteine, lipoproteine ,nucleoproteine
Proteinele sunt o categorie importantă de macromolecule biologice, sunt polimeri de aminoacizi.
Acesti aminoacizi contituenți sunt în cele mai multe cazuri 20 de L-amino acizi.Aminoacizii
(Acizii aminați) sunt structuri chimice la care, în general, de un atom de carbon sunt legate doua
grupări amino și carboxil caracteristice întregii clase și un radical care este specific fiecărui tip
de aminoacid.
Structura proteinelor:

Structura primară se referă la secvența de aminoacizi liniară a lanțului polipeptidic. Structura

primară reprezintă înșiruirea reziduurilor peptidice înregistrate de la capătul amino terminal (N-
terminal) până capătul carboxil terminal (C-terminal).
 Nucleoproteine

Structura secundară este stabilizată prin legături de hidrogen.Legăturile de hidrogen au loc între
grupări chimice polare C=O și N-H ale legăturii peptidice. Structura secundară se referă la zone
locale cu geometrie relativ riguroasă definite ca sub-structuri. Există două tipuri principale de
structuri secundare, alfa helix și beta pliată (beta-sheet) propuse în 1951 de către Linus Pauling.
 Nucleoproteine

Structura terțiară se referă la structură tridimensională a unei singure molecule a unei proteine.
Structurile secundare alfa helix și beta pliata sunt aranjate într-o structura globulară prin
„îngroparea” reziduurilor hidrofobe și stabilizarea prin punți disulfurice .

Structura cuaternară a proteinelor se bazează pe asamblarea structurilor terțiare deja formate, în

mod uzual aparținând lanțurilor diferite al unei aceeași proteine sau ale proteinelor diferite. [1]
[ cursul II- Proteomica, anul III]
Nucleoproteinele
 Nucleoproteine

Sunt protein asociate structural cu acizi nucleici fie AND sau ARN, atunci când o soluție
proteică este amestecată cu o soluție de acid nucleic, componenta acidului fosforic al acidului
nucleic se combină cu grupările de amoniu încărcate pozitiv (-NH3 +) ale proteinei pentru a
forma un complex de acid nucleic-proteic. Nucleul unei celule conține, în principal, acid
deoxiribonucleic (ADN) și citoplasma predominant acid ribonucleic (ARN); ambele părți ale
celulei conțin, de asemenea, proteine. Prin urmare, complexele de acid nucleic-nucleic se
formează în celulele vii.
Singurele nucleoproteine pentru care există unele dovezi pentru specificitate sunt
nucleoprotoaminele, nucleohistonele și unele virusuri ARN și ADN.
Unele dintre cele mai simple virusuri constau dintr-un ARN specific, care este acoperit de
proteine. Unul dintre cele mai cunoscute virusuri ARN, virusul mozaicului de tutun (TMV), are
forma unei tije. ARN cuprinde numai 5,1% din masa virusului. Secvența completă a proteinei
virale, care constă din aproximativ 2130 de lanțuri peptidice identice, fiecare conținând 158
aminoacizi, a fost determinată. Proteina este aranjată într-o spirală în jurul nucleului ARN.
ADN-ul a fost găsit în majoritatea virusurilor bacteriene (bacteriofagi) și în unele virusuri
animale. Ca și în TMV, nucleul ADN-ului este înconjurat de proteine. Proteina fagică este un
amestec de enzime și, prin urmare, nu poate fi considerată ca porțiunea de proteine a unei singure
nucleoproteine. (https://www.britannica.com/science/protein/Proteins-of-the-blood-
serum#ref593845)
Structura
Nucleoproteinele tind să fie încărcate pozitiv, facilitând interacțiunea cu lanțurile de acid nucleic
încărcate negativ. Structurile terțiare și funcțiile biologice ale multor nucleoproteine sunt
înțelese.Tehnicile importante pentru determinarea structurilor nucleoproteinelor includ difracția
cu raze X, rezonanța magnetică nucleară și microscopia crioelectronică.
Virusuri
Virusul genomilor (fie ADN sau ARN) sunt extrem de bine ambalate în capsida virale.Mulți
viruși sunt, prin urmare, puțin mai mult decât o colecție organizată de nucleoproteine cu locurile
lor de legare care îndreaptă spre interior. Nucleoproteinele virale caracterizate structural includ
gripa, rabia, Ebola, Bunyamwera, Schmallenberg, Hazara, febra hemoragică Crimeea-Congo și
Lassa.
Dezoxiribonucleoproteine
O dezoxiribonucleoproteina (DNP) este un complex de ADN și proteină . Exemplele prototipice
sunt nucleozomii, complexe în care ADN-ul genomic este înfășurat în jurul unor grupuri de opt
proteine histone în nuclee de celule eucariote pentru a forma cromatină. Protaminele înlocuiesc
histonele în timpul spermatogenezei.
 Nucleoproteine

Funcții:Cele mai răspândite deoxiribonucleoproteine sunt nucleozomi, în care componenta este

ADN nuclear. Proteinele combinate cu ADN sunt histone și protamine; nucleoproteinele
rezultate sunt localizate în cromozomi. Astfel, întregul cromozom, adică cromatina din eucariote
constă în astfel de nucleoproteine .
În celulele eucariote, ADN-ul este asociat cu aproximativ o masă egală de proteine histone într-
un complex de nucleoproteine foarte condensat numit cromatină . Dezoxiribonucleoproteine din
acest tip de complex interacționează pentru a genera un complex de reglare multiproteină în care
ADN-ul care intervine este înfășurat sau înfășurat. Dezoxiribonucleoproteinele participă la
reglarea replicării și transcripției ADN.
Dezoxiribonucleoproteinele sunt, de asemenea, implicate în recombinarea omoloagă, un proces
de reparare a ADN care pare a fi aproape universal. O etapă intermediară centrală în acest proces
este interacțiunea copiilor multiple ale unei proteine recombinase cu ADN monocatenar pentru a
forma un filament DNP.
Ribonucleoproteine RNP
O ribonucleoproteină (RNP) este un complex de acid ribonucleic și proteină care leagă ARN.
Aceste complexe joacă un rol integrat într-o serie de funcții biologice importante care includ
replicarea ADN-ului, reglează expresia genelor și reglează metabolismul ARN . Câteva exemple
de RNP-uri includ ribozomul, enzima telomerazei, ribonucleoproteinele din boltă, RNase P,
hnRNP și RNP-urile nucleare mici (snRNPs), care au fost implicate în îmbinarea pre-mRNA
(spliceozom) și sunt printre principalele componente ale nucleolului. Unii viruși sunt
ribonucleoproteine simple, care conțin doar o moleculă de ARN și un număr de molecule
proteice identice. Altele sunt complexe de ribonucleoproteină sau deoxiribonucleoproteină care
conțin un număr de proteine diferite și, în mod excepțional, mai multe molecule de acid nucleic.
"RNP" se poate referi, de asemenea, la particule de ribonucleoproteină. Particulele de particule
de particule de ribonucleoproteină sunt focare intracelulare distincte pentru reglarea post-
transcripțională. Aceste particule joacă un rol important în replicarea virusului gripal A.Genomul
virale gripale este compus din opt particule ribonucleoproteinice formate dintr-un complex de
ARN-sens negativ legat la o nucleoproteină virală. Fiecare RNP poartă cu el un complex ARN
polimerază. Când nucleoproteina se leagă la ARN-ul viral, acesta este capabil să expună bazele
nucleotidelor care permit polimerazei virale să transcrie ARN. În acest moment, odată ce virusul
intră într-o celulă gazdă, va fi pregătit să înceapă procesul de replicare.
Funcții
Ribonucleoproteinele joacă un rol de protecție. ARNm-urile nu apar niciodată ca molecule ARN
libere în celulă. Ei se asociază întotdeauna cu ribonucleoproteinele și funcționează ca și
complexe ribonucleoproteinice.În același mod, genomurile de virusuri cu ARN negativ nu apar
niciodată ca moleculă ARN liberă. Ribonucleoproteinele protejează genomul lor de RNase.
Nucleoproteinele sunt adesea antigenii majori pentru virusuri deoarece au factori determinanți
specifici tulpinilor și grupurilor specifice.[3]
 Nucleoproteine

Bibliografie
[1] Curs Proteomica, prof.Dr. St. Na Adrian Onu,
[2] https://www.britannica.com/science/protein/Proteins-of-the-blood-serum#ref593845
[3] Wikipedia https://en.wikipedia.org/wiki/Nucleoprotein