Examen 2018

1. Albuminele:

a) [ ] sunt proteine conjugate

b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine

c) [ ] sunt proteine bazice

d) [x] menţin presiunea oncotică sangvină

e) [x] asigură transportul diferitor compuşi

2. Afirmaţii corecte referitor la enzime:

a) [ ] sunt catalizatori nebiologici

b) [ ] prezintă catalizatori anorganici

c) [x] poseda specificitate de actiune

d) [ ] catalizează doar reacţii de scindare

e) [ ] catalizează numai reacţii de sinteză

[x] sunt catalizatori biologici;

d) [x] există si în formă neactivă în organism;

3.Centrul activ (CA) al enzimelor:

a) [x] este locul de legare a substratului

b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic

c) [ ] în CA se fixează activatorii si inhibitorii enzimei

d) [ ] CA se formează numai la proteinele cu structură cuaternară

e) [x] CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara

4.Clasificarea enzimelor

a) [x] se clasifică în şase clase

b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică

c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului

d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre

e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în clasa respectivă

5. Izomerazele:

a) [ ] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze

d) [x] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor

e) [x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile

6. Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor:

a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică

b) [x] în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică

c) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă

d) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică

e) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

7. - ?

8.Ligazele:

a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului

b) [ ] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente

c) [x] glutaminsintetaza se referă la ligaze

d) [ ] în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat

e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile

9. Natura chimică a enzimelor:

a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simple

b) [ ] sunt glicolipide

c) [x] prezintă compuşi macromoleculari

d) [ ] sunt numai nucleoproteide

e) [x] sunt proteine simple si conjugate

10. Care enzime posedă stereospecificitate?

a) [x] fumaraza

b) [ ] ureaza

c) [ ] citratsintaza

d) [ ] carbanhidraza

e) [ ] alcooldehidrogenaza

11. Centrul activ al enzimelor reprezintă:

a) [ ] linie frintă în molecula enzimei

b) [ ] un plan in molecula enzimei

c) [x] structură compusă unicală tridimensională

d) [ ] un punct din structura terţiară a enzimei

e) [x] locul unde se fixează substratul

12. Centrul alosteric al enzimei:

a) [x] este un centru diferit de centrul activ

b) [ ] este locul fixării substratului

c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor

d) [ ] este locul fixării doar a activatorilor alosterici

e) [x] este locul la care se fixează activatorii şi inhibitorii alosterici

13. Coenzima NAD+ :

a) [x] transferă hidrid-ionul

b) [ ] se uneste cu apoenzima prin legături covalente

c) [x] se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe

d) [ ] contine riboflavina

e) [ ] vitamina componentă este B3

A3 NAD +:

a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina

b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida

c) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)

d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvent

e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē


14. Coenzima NADP :

a) [x] participă în reacţii de oxidoreducere

b) [ ] contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinic

c) [ ] participă la reactii de hidroliză

d) [ ] se leagă covalent cu apoenzima

e) [ ] contine B1

15. Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):

a) [x] catalizează reacţii de oxido-reducere

b) [ ] catalizează reacţii de izomerizare

c) [ ] adiţionează şi cedează doar electroni

d) [x] adiţionează şi cedează electroni si protoni

e) [ ] catalizează reacţii de carboxilare

16. Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:

a) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la temperaturi înalte

b) [ ] activitatea lor nu poate fi reglata

c) [ ] posedă viteză catalitică mai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici

d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde

e) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la pH extrem acid sau bazic

17. Functiile cofactorilor în cadrul activitatii enzimatice:

a) [x] stabilizează conformaţia activă a enzimelor

b) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică

c) [ ] determină specificitatea de acţiune a enzimei

d) [x] leagă substratul la enzimă

e) [ ] determină directia reactiei chimice

18. Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat:

a) [x] e substanţa asupra careia acţionează enzima

b) [ ] toate enzimele fixează numai un singur substrat

c) [x] unele enzime interacţionează cu cîteva substraturi

d) [ ] se leagă de centrul activ al enzimei exclusiv prin legături covalente

e) [ ] este parte componentă a enzimei

19.La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele funcţionale (1) ale radicalilor
aminoacizilor (2):

a) [x] OH - Ser

b) [x] COOH - Glu

c) [ ] COOH - Asn

d) [ ] COOH - Gln

e) [ ] NH2 - Val

20.Liazele:

a) [ ] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului

b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [x] fumaraza se referă la liaze

d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [x] decarboxilazele se referă la liaze

21. Oxidoreductazele catalizează:

a) [ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

b) [x] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [ ] reacţii de transfer al restului fosfat

d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

22. Proprietăţile comune ale enzimelor şi

catalizatorilor anorganici:

a) [ ] modifică direcţia reacţiei

b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei

c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde

d) [ ] activitatrea lor se reglează

e) [x] nu se consumă în decursul reactiei

23. Proprietăţile generale ale enzimelor:

a) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate absolută de substrat

b) [x] enzimele sunt termolabile

c) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate relativă de substrat

d) [x] toate enzimele posedă activitate maximală de actiune la un pH optim

e) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului

24 - ?

25. Referitor la enzimele alosterice sunt corecte afirmatiile:

a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alosterice

b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite

c) [ ] efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric nu modifică conformatia moleculei enzimei

d) [ ] modulatorii alosterici se leagă covalent în centrul activ al enzimei

e) [x] modulatorii alosterici modifică conformaţia moleculei enzimei

26.Referitor la enzimele conjugate sunt corecte afirmatiile:

a) [ ] specificitatea este determinată de cofactor

b) [x] specificitatea este determinată de apoenzimă

c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă

d) [x] la cataliză participă atăt apoenzima, cât si cofactorul

e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei

27. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] contin nicotinamida

b) [ ] vitamina componentă este B6

c) [x] vitamina componentă este B2

d) [ ] participă la reactii de hidroliză

e) [x] participă la reactii de dehidrogenare

28. Hidrolazele:

a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apei

b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [x] fosfatazele se referă la hidrolaze

d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile

29.Referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor sunt corecte afirmările:

a) [ ] formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorie

b) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substrat

c) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură rigidă, stabilă

d) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură stabilă

e) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapă a mecanismului de acţiune a enzimelor

30.Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este un corp cetonic

b) [x] compusul reprezintă acidul acetoacetic

c) [ ] se utilizează în ficat

d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice

e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat

31 - ?

32 - ?

33 - ?

34. Selectati enzimele care se refera la hidrolaze:

a) [x] lipaza

b) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza

c) [x] pepsina

d) [x] amilaza

e) [ ] fosfofructokinaza

35. La oxidoreductaze se referă:

a) [] hidratazele;

b) [x] hidroxilazele;

c) [x ] reductazele;

d) [ ] hidrolazele;
e) [ ] kinazele.

36 - ?

37. Specificitatea enzimatica:

a) [ ] e determinată de coenzimă

b) [ ] depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimă

c) [x] poate fi absolută de substrat

d) [ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici

e) [x] poate fi stereochimică - catalizează transformările doar a unui stereoizomer al substratului

38. Transferazele catalizează:

a) [x] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

b) [ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [x] reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altul

d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

39.Activitatea specifică este:

a) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 µmol de substrat in 1 min la 250 C

b) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mmol de substrat in 1 min la 250 C

c) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mol de substrat in 1sec la 250 C

d) [ ] numărul mol de substrat ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă

e) [x] cantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1µmol de substratîn 1 min la 250 C raportată
la 1mg proteină

40. Inhibitia competitivă:

a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă

b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă

c) [x] inhibitorul se aseamană structural cu substratul

d) [ ] se caracterizează prin fixarea concomitentă la enzimă a substratului şi a inhibitorului

e) [ ] inhibitorul competitiv se leagă în centrul alosteric

41. Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)?

a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si H

b) [ ] sunt proteine dimere

c) [x] lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferite

d) [ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genă

e) [ ] LDH are 4 izoforme

42. Creatinfosfokinaza (CPK) :

a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;

b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;

c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;

d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul miocardic;

e) [ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul miocardic;

43. Influenţa pH-lui asupra activităţii enzimelor:

a) [x] fiecare enzimă are pH optimal de actiune

b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsină este 7-8

c) [ ] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei

d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2

e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7

44. Inhibitia alosterică:

a) [ ] este caracteristică tuturor enzimelor

b) [ ] este ireversibilă

c) [ ] se înlătură prin exces de substrat

d) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului în centrul activ al enzimei

e) [x] este reversibilă

45. Inhibiţia competitivă:

a) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului la centrul alosteric al enzimei

b) [x] la centrul activ al enzimei se leagă compusul al carui concentraţie e mai mare

c) [ ] inhibiţia competitivă se inlatură prin exces de inhibitor

d) [ ] inhibitorul este scindat fermentativ

e) [ ] inhibitorul concurează cu substratul pentru fixarea în centrul alosteric

46.Inhibiţia enzimatică necompetitivă:

a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;

b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;

c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;

d) [x] se formează un complex triplu: ESI;

e) [ ] se formează un complex dublu: EI.

46. Inhibitia necompetitivă:

a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;

b) [ ] se inlatură prin exces de substrat;

c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie pentru a se lega de enzimă;

d) [ ]V max scade dar creşte Km;

e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;

47. Izoenzimele:

a) [ ] sunt proteine cu structură tertiară

b) [x] sunt proteine oligomere

c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie

d) [ ] catalizează diferite reacţii

e) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri

48. Katalul prezintă:

a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S in 1 min la 250 C;

b) [ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S in 1 min la 250 C;

c) [x]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in 1 sec la 250 C;

d) [ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă;

e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea

49. Referitor la pepsină şi activarea ei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este o hidratază

b) [ ] face parte din clasa liazelor

c) [x] se obtine prin proteoliza limitată a pepsinogenului

d) [ ] se activează prin fosforilare

e) [x] se activează sub actiunea HCl si autocatalitic

50. Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) și reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] face parte din clasa transferazelor

b) [ ] acidul malonic provoacă o inhibiţie ireversibilă a SDH

c) [ ] inhibitorii modifică structura primară a SDH

d) [x] inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilor

e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD → Fumarat + FADH2

51 - ¿

52. Mecanismele de activare a enzimelor sunt:

a) [x] proteoliza parţială

b) [x] modificarea covalentă (fosforilare-defosforilare)

c) [ ] autoasamblarea secundară

d) [x] activarea alosterică

e) [ ] activarea competitivă

53. Termolabilitatea enzimatică:

a) [x] la temperatura mai înaltă de 50 0 C majoritatea enzimelor denaturează

b) [ ] e determinată de coenzimă

c) [x] temperatura optimală pentru majoritatea enzimelor este de 20-400 C

d) [ ] la temperatura mai înaltă de 50 0 C activitatea majoritătii enzimelor creşte

e) [ ] la temperatură scăzută, mai joasă de 10 0 C, activitatea enzimelor nu se modifică

54. Unitatea internaţională este:

a) [ x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S în 1 min la 250 C;

b) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S în 1 min la 250 C ;

c) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S în 1 sec la 250 C ;

d) [ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1 molecule de E;

e) [ ] cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S în 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.

55 - ?

56 - ?

57 - ?

58 - ?

59. Repararea DNA necesită următoarele enzime:

a) [x] DNA-polimeraza I

b) [ ] RNA polimeraza DNA-dependentă

c) [x] endonucleaze specifice

d) [x] DNA-ligaza

e) [ ] telomeraza

60. Replicarea DNA:

a) [x] este bazată pe principiul complementarităţii

b) [x] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNA

c) [ ] decurge fără desfacerea dublului helix de DNA

d) [ ] este un proces conservativ

e) [ ] nu necesită energie
61. Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:

a) [x] DNA-polimerazele I, II, III

b) [x] helicaza

c) [ ] transaminazele

d) [ ] RNA-polimeraza RNA-dependentă

e) [ ] dehidrogenazele

62. Telomeraza prezintă:

a) [ ] o ribonucleotidă

b) [x] o ribonucleoproteină

c) [x] enzima ce alungeşte capetele cromozomilor

d) [ ] enzimă ce utilizează ca substraturi ribonucleotide

e) [x] o transcriptază ce foloseşte ca matriţă RNA

63.Componentele structurale ale RNA-ului sunt:

a) [ ] timina

b) [x] citozina

c) [x] adenina

d) [x] guanina

e) [ ] ribuloza

64. DNA-polimeraza-RNA-dependentă:

a) [x] este numită şi reverstranscriptază

b) [ ] posedă activitate 3'  5'-polimerazică

c) [ ] participă la replicarea RNA

d) [x] se utilizează în ingineria genetică pentru sinteza unor gene

e) [x] permite includerea informaţiei virale în genomul uman

65. Histonele:

a) [ ] sunt proteine conjugate

b) [x] se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4

c) [ ] sunt proteine acide

d) [ ] sunt componente ale ribozomilor

e) [x] intră în componenta nucleozomilor

66. Inducţia enzimatică (reglarea lac-operonului):

a) [x] necesită prezenţa represorului

b) [ ] necesită prezenţa corepresorului

c) [x] e caracteristică pentru căile catabolice

d) [ ] în calitate de inductor serveşte produsul final al căii metabolice

e) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive

67. La reglarea expresiei genelor la om participă:

a) [ ] catecolaminele

b) [ ] glucagonul

c) [x] cortizolul

d) [x] calcitriolul

e) [x] retinolul

68. Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul RNAm) includ:

a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki

b) [x] adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-guanozinei

c) [x] poliadenilarea capătului 3' al RNAm

d) [x] excizia intronilor şi legarea capetelor intronilor (splising-ul)

e) [ ] înlăturarea dimerului de timină

69. Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul RNAt) includ:

a) [x] adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei nucleotidice CCA

b) [ ] ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-guanozinei

c) [ ] poliadenilarea capătului 5' al RNAt

d) [x] modificări covalente ale bazelor azotate (formarea bazelor azotate minore)

e) [ ] înlăturarea primer-ului

70. Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:

a) [x] modificarea chimică a unor baze azotate din DNA

b) [ ] modificarea covalentă a RNA

c) [x] tranziţie şi transversie

d) [x] deleţie de nucleotide

e) [x] inserţie de nucleotide

71. Mutaţiile prin deleţie:

a) [x] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţia

b) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică

c) [ ] nu afectează structura şi funcţia proteinei codificate

d) [x] pot conduce la formarea codonilor-stop

e) [x] pot cauza maladii ereditare

72. Mutaţiile prin transversie:

a) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică

b) [x] pot conduce la modificări ale structiurii şi funcţiei proteinei codificate

c) [x] pot determina formarea unui codon-stop

d) [ ] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţiei

e) [x] pot conduce la formarea codonilor sinonimi

73. Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:

a) [ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt ribonucleozid-difosfaţii

b) [x] are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza RNA-dependentă

c) [x] este un proces procesiv

d) [x] forţa motrice a transcrierii e hidroliza pirofosfatului

e) [ ] la transcriere participă şi dezoxiribonucleotidele

74. Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este implicat în activarea aminoacizilor

b) [ ] este copia exactă a catenei codificatoare de DNA

c) [ ] la capătul 5'conţine o secvenţă poliadenilică

d) [x] serveşte matriţă pentru sinteza proteinelor

e) [ ] este parte componentă a ribozomilor

75. Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] angajează simultan întregul cromozom

b) [x] este un proces asimetric

c) [ ] are loc în citoplasmă

d) [x] în calitate de matriţă serveşte catena anticodogenă

e) [ ] RNA este sintetizat în direcţia 3'→5

76. Represia enzimatică:

a) [x] necesită prezenţa represorului

b) [ ] necesită prezenţa inductorului

c) [ ] e caracteristică pentru căile catabolice

d) [ ] în calitate de corepresor serveşte substratul căii metabolice

e) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive

77. Afirmaţii corecte referitoare la RNA:

a) [ ] este preponderent bicatenar

b) [ ] compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţii

c) [ ] cantitatea de RNA în celulă este constantă

d) [ ] se conţine doar în nucleu şi mitocondrii

e) [x] conţine uracil, citozină, adenină şi guanină

78. RNA polimerazele:

a) [ ] nu necesită matriţă

b) [ ] necesită primer

c) [ ] utilizează ca substraturi ribonucleozid-monofosfaţii

d) [ ] posedă activitate 3'  5'-exonucleazică

e) [x] au activitate 5'  3'-polimerazică

79. Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:

a) [ ] sunt macromolecule bicatenare

b) [ ] servesc matriţă pentru sinteza proteinelor

c) [ ] se conţin doar în nucleu

d) [x] sunt componente structurale ale ribozomilor

e) [ ] reprezintă o conformaţie în „foaie de trifoi"

80. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt:

a) [x] transportă aminoacizii la sediul sintezei proteinelor

b) [x] aminoacidul se leagă la capătul 3'-OH al RNAt

c) [ ] bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide identic codonului de pe RNAm

d) [ ] aceeaşi moleculă de RNAt poate transporta mai mulţi aminoacizi

e) [ ] conţin doar baze azotate majore

81. Selectați bazele azotate majore din componența ARN sunti:

a) [ ] 5 - metilcitozina

b) [x] adenina

c) [ ] 2 - metiladenina

d) [x] guanina

e) [x] uracilul

82. Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:

a) [ ] ambele procese necesită primer

b) [x] decurg în nucleu

c) [x] ca substraturi se utilizează nucleozid-trifosfaţii

d) [ ] ambele procese angajează simultan întregul cromozom

e) [ ] sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5'

83. Activarea aminoacizilor:

a) [x] are loc în citoplasmă

b) [ ] constă în legarea aminoacidului la ARNm

c) [x] necesită energia a 2 legături macroergice

d) [ ] are loc fără participarea enzimelor

e) [ ] necesită GTP

84. Aminoacil-RNAt-sintetazele:

a) [ ] participă la formarea legăturilor peptidice

b) [x] posedă specificitate faţă de ARNt şi aminoacid

c) [x] are capacitatea de autocontrol

d) [ ] nu necesită ATP

e) [x] catalizează reacţia de activare a aminoacizilor

85. Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor constă din:

a) [x] ribozomul integral

b) [ ] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul A

c) [x] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul P

d) [x] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P

e) [ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3

86. Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:

a) [x] complexul de initiere

b) [ ] aminoacil-RNAt-sintetaza

c) [x] peptidiltransferaza

d) [ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3

e) [ ] ATP

87. Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se caracterizează prin:

a) [x] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A

b) [ ] legarea fmet-RNAtfmet în locusul P

c) [ ] legarea aminoacidului la RNAt

d) [x] formarea legăturii peptidice între aminoacizi

e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm

88. În legatură cu codul genetic sunt corecte afirmațiile:

a) [ ] conține 3 codoni de inițiere

b) [x] unii aminoacizi sunt specificați de mai mulți codoni

c) [ ] conține un singur codon de terminare

d) [x] codul este colinear

e) [ ] codul are semne de punctuație

89. În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:

a) [x] înlăturarea RNAt din locusul P

b) [x] hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt

c) [x] disocierea ribozomului în subunităţi

d) [ ] transpeptidarea

e) [ ] translocarea

90. Iniţierea sintezei proteinelor necesită:

a) [x] subunitatea mică şi mare a ribozomului

b) [x] RNAm

c) [ ] peptidiltransferaza

d) [ ] factorii Tu, Ts, G

e) [ ] ATP

91. Modificările posttranslaţionale includ:

a) [ ] formarea prolinei din hidroxiprolină

b) [ ] excizia intronilor

c) [x] fosforilarea unor proteine

d) [x] metilarea lizinei, argininei

e) [x] formarea punţilor disulfidice

92. Modificările posttranslaţionale includ:

a) [ ] poliadenilarea

b) [ ] „cap"-area

c) [ ] transversia

d) [ ] tranziţia

e) [x] carboxilarea glutamatului

93. Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este singlet

b) [ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3'  5'

c) [ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni

d) [x] codul este degenerat

e) [ ] un codon specifică mai mulţi aminoacizi

94. Structura şi funcţile ribozomilor:

a) [x] ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi

b) [ ] reprezintă sediul de biosinteză a RNAm

c) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente

d) [ ] constau din RNAr şi proteine histonice

e) [x] conţin RNAm

95. Căile metabolice:

a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate

b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile

c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibile

d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimă

e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă

96. Anabolismul:

a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple

b) [x] necesită energie

c) [ ] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi

d) [ ] nu necesită enzime

e) [ ] nu este supus reglării

97. Bioenergetica:

a) [ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchise

b) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului

c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic

d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului

e) [x] ∆E = ∆G + T∆S

98. Căile catabolice şi anabolice:

a) [ ] coincid ca direcţie

b) [x] posedă reacţii şi enzime comune

c) [ ] sunt identice

d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare

e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului

99. Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:

a) [x] glicerol-3-fosfat
b) [ ] ATP

c) [ ] creatinfosfat

d) [x] glucozo-6-fosfat

e) [ ] GTP

100. Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:

a) [ ] glucozo-1-fosfat

b) [x] pirofosfat

c) [x] fosfoenolpiruvat

d) [x] acetil-CoA

e) [ ] UDP-galactoza

101. Catabolismul:

a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe simple

b) [ ] necesită energie

c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular

d) [ ] nu necesită enzime

e) [ ] nu este supus reglării

102. Ciclul Krebs:

a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor organici

b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolism

c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2 molecule de CO2

d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobe

e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2

103. Ciclul Krebs:

a) [ ] furnizează echivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi

b) [ ] decurge în citozol

c) [x] funcţionează în condiţii aerobe

d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule de CO2

e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării

104. Citrat sintaza:

a) [ ] catalizează prima reacţie a ciclului ornitinic

b) [ ] este din clasa ligazelor

c) [x] este enzimă alosterică

d) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH

e) [x] este inhibată de acizii graşi

105. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:

a) [x] este activat de Ca2+

b) [ ] este activat de ATP

c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA

d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic

e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic

106. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [ ] este localizat în citozol

b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 -

dihidrolipoil dehidrogenaza

c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA

d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic

e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului

106. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului

b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil

c) [x] activează în mitocondrii

d) [ ] conţine 2 coenzime

e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

107. Reglarea metabolismului:

a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune

b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului

c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile

d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice

e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

108. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei legături
macroergice din ATP:

a) [ ] ADP

b) [ ] glucozo-6-fosfat

c) [ ] AMP

d) [ ] GMP

e) [x] fosfoenolpiruvat
109. Metabolismul

a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei

b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energiei

c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică

d) [x] constă din două faze - catabolism şi anabolism

e) [ ] nu necesită energie

110. Oxidarea biologică:

a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în organismele vii

b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie

c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apei

d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente

e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente

111. Reacţiile anaplerotice:

a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs

b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs

c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs

d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP

e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH

112. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple

b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie

c) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolism

d) [ ] catabolismul necesită energie

e) [x] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

113 - ?

114 - ?

115 - ?

116. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH

b) [x] sarcina energetică mică activează enzimele complexului PDH

c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDH

d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin sarcină energetică

e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare

117. Reglarea ciclului Krebs:

a) [ ] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ADP-lui

b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA

c) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului

d) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza

e) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

118. Reglarea metabolismului:

a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune

b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului

c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile

d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice

e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

119. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH

b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH

c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH

d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive

e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator

120. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] piridoxal fosfat

b) [x] tiamin pirofosfat

c) [x] acidul lipoic

d) [ ] acidul tetrahidrofolic

e) [x] NAD+

120. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] biotina

b) [x] HS-CoA

c) [ ] acidul ascorbic

d) [ ] CoQ

e) [x] FAD

121. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat

c) [x] acidul lipoic

d) [ ] acidul tetrahidrofolic

e) [x] NAD+

121. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] biotina

b) [x] HS-CoA

c) [ ] acidul ascorbic

d) [ ] CoQ

e) [x] FAD

121. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:

a) [x] succinat DH

b) [ ] glutamat DH

c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH

d) [x] glicerol-3-fosfat DH

e) [ ] acil-CoA-DH

122. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [ ] succinat DH

b) [x] glutamat DH

c) [x] izocitrat DH

d) [x] alcool DH

e) [ ] acil-CoA-DH

122. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [x] lactat DH

b) [x] malat-DH

c) [ ] acil-CoA DH

d) [x] beta-hidroxibutirat DH

e) [ ] succinat DH

123. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:

a) [x] citrat sintaza

b) [ ] aconitaza

c) [x] izocitrat dehidrogenaza

d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

e) [ ] malat dehidrogenaza

124. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul Krebs:

a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat

b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA

c) [x] succinil-CoA → succinat

d) [ ] succinat → fumarat

e) [ ] fumarat → malat

125. Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:

a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+

b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2

c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + NADH+H+

d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2

e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2

126.Selectaţi reacţiile anaplerotice:

a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA

b) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3

c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamat

d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP

e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4

127. Variantele de hidroliză a ATP-lui:

\a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol

b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol

c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol

d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol

e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

128. Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat

dehidrogenaza:

a) [x] tiamina

b) [ ] biotina

c) [x] vitamina PP

d) [ ] vitamina B6

e) [ ] vitamina B12
129. Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza:

a) [ ] acidul folic

b) [x] acidul pantotenic

c) [x] acidul lipoic

d) [ ] acidul ascorbic

e) [x] riboflavina

130. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [x] tiamina

b) [ ] biotina

c) [x] vitamina PP

d) [ ] vitamina B6

e) [ ] vitamina B12

130. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] acidul folic

b) [x] acidul pantotenic

c) [x] acidul lipoic

d) [ ] acidul ascorbic

e) [x] riboflavina

131. Starea energetică a celulei:

a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])

b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])

c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-900

d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolice

e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice

132. Succinat dehidrogenaza:

a) [x] este o enzimă a ciclului Krebs

b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă

c) [ ] este inhibată de NADH

d) [x] este inhibată de malonat

e) [ ] este inhibată de fumarat

133. Viteza proceselor metabolice:

a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+

b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici

c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+

d) [x] este influenţată de hormoni

e) [ ] nu depinde de conţinutul de ATP

134.Agenţii decuplanţi:

a) [ ] inhibă ATP-sintaza

b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator

c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea mitocondrială

d) [x] sunt substanţe liposolubile

e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē

134. Agenţii decuplanţi:

a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui

b) [x] măresc termogeneza

c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator

d) [ ] activează hidroliza ATP-lui

e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar

135. ATP-sintaza:

a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială

b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1

c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială

d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar

e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei

136. ATP-sintaza:

a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat

b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă

c) [x] este inhibată de oligomicină

d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul
respirator

e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator

137. Citocromii:

a) [x] reprezintă hemoproteine

b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator

c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+

d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă

e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē

138. Citocromul P450:

a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO

b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi

c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau NADPH

d) [ ] este component al lanţului respirator

e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

139. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):

a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependente

b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependente

c) [x] conţine FMN

d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

e) [ ] conţine FAD

140. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza):

a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat

b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte

substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)

c) [ ] conţine NAD+

d) [ ] conţine citocromii a şi a3

e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

141. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):

a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ reductaza)

b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ reductaza)

c) [x] conţine citocromii b şi c1

d) [ ] conţine citocromii a şi a3

e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

142. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):

a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-

b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa

c) [ ] conţine citocromii b şi c1
d) [x] conţine citocromii a şi a3

e) [x] conţine ioni de cupru

143. Decuplarea fosforilării oxidative:

a) [x] este un proces adaptiv la frig

b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare

c) [ ] este prezentă în hipotiroidie

d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb

e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP

144. Fosforilarea oxidativă:

a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)

b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR

c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare

d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V

e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui

145. Inhibiţia lanţului respirator (LR):

a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonă

b) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina A

c) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO

d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui

e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi

146. Lanţul respirator (LR):

a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială

b) [ ] este un proces reversibil

c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere

d) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2

e) [ ] produsul final al LR este H2O2

147. Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus intermediar

macroergic

b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază

c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei interne
mitocondriale

d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa externă -
pozitiv

e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru protoni

147. Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din matricea mitocondrială în spaţiul

intermembranar

b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul F0 al ATP-sintazei

c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială

d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-lui

e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni

148. Oxidarea microzomială:

a) [ ] are loc în mitocondrie

b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic

c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici

d) [x] este catalizată de monooxigenaze

e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui

148. Oxidarea microzomială:

a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2O

b) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2

c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul P450 ,flavoproteine

d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor

e) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici

149. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul respirator:

a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē

b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a
adiţiona ē

c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a
ceda ē

d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo

e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo

150. Produsele finale ale lanţului respirator:

a) [ ] H2O2
b) [x] H2O

c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului succinat-CoQ
reductaza)

d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului NADH-CoQ
reductaza)

e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c

reductaza)

151. Selectaţi agenţii decuplanţi:

a) [ ] rotenona

b) [ ] oligomicina

c) [x] 2,4-dinitrofenolul

d) [ ] monooxidul de carbon

e) [x] acizii graşi

152. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:

a) [ ] monooxidul de carbon

b) [x] oligomicina

c) [ ] tiroxina

d) [ ] cianurile

e) [ ] 2,4-dinitrofenolul

153. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:

a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului

b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi

c) [ ] lanţul respirator

d) [ ] glicoliza anaerobă

e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial

154. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă mitocondrială:

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului

b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi

c) [x] lanţul respirator

d) [ ] glicoliza anaerobă

e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial

155. Sistema-navetă glicerol-fosfat:

a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din mitocondrie în citozol

b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+

c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială

d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat +

NADH+H+

e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat +

FADH2

156. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în citozol):

a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+

b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+

c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2

d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2

e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+

157. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în matricea mitocondrială):

a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+

b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2

c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+

d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2

e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+

158. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:

a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē

b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē

c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē

d) [x] citocromii transferă doar elecroni

e) [ ] un citocrom transferă doi electroni

159. Ţesutul adipos brun:

a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui

b) [x] este ţesut specializat în termogeneză

c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi

d) [ ] conţine puţine mitocondrii

e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)

160. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):

a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē

b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē

c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+

d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar ē

e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar H+

161. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă mitocondrială:

a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru NAD+ şi NADH

b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă

glicerol-fosfat

c) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă malat-
aspartat

d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către citrat

e) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către carnitină

162. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:

a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui

b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui

c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză

d) [ ] decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza

e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza

163. Absorbţia glucozei:

a) [x] necesită Na+

b) [ ] necesită Ca2+

c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza

d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu

e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu

164, Afirmaţii corecte referitor la glucide:

a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor

b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză

c) [ ] ambele hexoze din lactoză sunt în formă furanozică

d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge

e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză

165. Glicogenoliza:

a) [x] este scindarea glicogenului

b) [ ] este scindarea glucozei

c) [ ] este un proces strict hidrolitic

d) [ ] decurge intens postprandial

e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie

166. Digestia glucidelor:

a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide

b) [ ] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza

c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză

d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat

e) [x] celuloza nu este scindată de amilaza pancreatică

167. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):

a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza

b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza

c) [x] este catalizată de enzima de ramificare

d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică

e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică

168, Glicogen fosforilaza:

a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei

b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare

c) [x] forma activă este cea fosforilată

d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen

e) [ ] este activată de ATP

169, Glicogen sintaza:

a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei

b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare

c) [ ] forma activă este cea fosforilată

d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen

e) [x] necesită prezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei

170, Glicogenogeneza:

a) [ ] este sinteza glucozei

b) [x] este sinteza glicogenului

c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile

d) [x] decurge intens postprandial

e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie

171, Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):

a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP

b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP

c) [ ] glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat

d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

172. Glicogenoliza:

a) [x] este scindarea glicogenului

b) [ ] este scindarea glucozei

c) [ ] este un proces strict hidrolitic

d) [ ] decurge intens postprandial

e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie

172. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):

a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza

b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat

c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat

d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice

e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice

173. Glicogenozele:

a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului

b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi

c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat

d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală

e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie

174, Glicogenul:

a) [x] se depozitează în muşchii scheletici

b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos

c) [x] se depozitează în ficat

d) [ ] muschii scheletici utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei

e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile

175, Glucozo-6-fosfataza:

a) [x] este enzimă a glicogenolizei

b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei

c) [x] este o hidrolază

d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză

e) [ ] este activată de insulină

176. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie

b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei

c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea
glicemiei

d) [ ] G-6-P se include în glicogenogeneză în ficat

e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat

177, Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii scheletici:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie

b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei

c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea glicemiei

d) [x] G-6-P se include în glicoliză

e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi

178, Reglarea hormonală a glicogenogenezei:

a) [x] insulina activează glicogenogeneza

b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza

c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza

d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei

e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

179, Reglarea hormonală a glicogenolizei:

a) [ ] insulina activează glicogenoliza

b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza

c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza

d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei

e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

180, Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):

a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza

b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza

c) [x] este catalizată de enzima de deramificare

d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică

e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,4-glicozidazică

181, Selectaţi enzimele glicogenogenezei:

a) [x] glicogen sintaza

b) [ ] glicogen fosforilaza

c) [x] fosfoglucomutaza

d) [ ] glucozo 6 fosfotaza

e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza

182, Selectaţi enzimele glicogenolizei:

a) [ ] glicogen sintaza

b) [x] glicogen fosforilaza

c) [x] fosfoglucomutaza

d) [ ] glucokinaza

e) [ ] fosfofructokinaza

183, Funcţiile glucidelor:

a) [x] energetică

b) [ ] menţin presiunea oncotică

c) [ ] sunt emulgatori

d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici

e) [ ] de transport

184. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:

a) [ ] amiloza
b) [x] glucoza

c) [x] glicogenul

d) [x] riboza, dezoxiriboza

e) [ ] amilopectina

185, Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei?

a) [ ] piruvat kinaza

b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza

c) [x] lactat dehidrogenaza

d) [ ] malat dehidrogenaza

e) [ ] piruvat dehidrogenaza

186 - ?

187. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de lactat:

a) [ ] 6

b) [x] 18

c) [ ] 15

d) [ ] 36

e) [ ] 3

188. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de piruvat:

a) [ ] 3

b) [ ] 2

c) [x] 15

d) [ ] 30

e) [ ] 6

189. Glicoliza este activată de:

a) [ ] NADH

b) [ ] ATP

c) [ ] glucozo-6-fosfat

d) [x] fructozo-2,6-difosfat

e) [x] AMP, ADP

190. Glicoliza este inhibată de:

a) [ ] NAD+
b) [x] citrat

c) [x] acizii graşi

d) [ ] glucoză

e) [ ] AMP

191. Glicoliza:

a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici

b) [x] are loc în toate ţesuturile

c) [x] reprezintă scindarea glucozei

d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului

e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O

191.Glicoliza:

a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile

b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul

c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O

e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

192. Glucokinaza:

a) [ ] este prezentă doar în muschii scheletici

b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze

c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat

d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat

e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină

193. Gluconeogeneza:

a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză

b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice

c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate

d) [x] decurge intens în inaniţie

e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

193. Gluconeogeneza:

a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză
b) [ ] are loc intens postprandial

c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi

d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii

e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

194. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:

a) [ ] aspartataminotransferaza

b) [x] piruvat carboxilaza

c) [ ] piruvat kinaza

d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza

e) [ ] fosfofructokinaza

195. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:

a) [x] glicerol kinaza

b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza

c) [ ] piruvat carboxilaza

d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza

e) [x] fructozo-1,6-difosfataza

196. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor enzime:

a) [x] piruvat carboxilaza

b) [x] fructozo-1,6-difosfataza

c) [ ] piruvat kinaza

d) [x] lactat dehidrogenaza

e) [ ] fosfofructokinaza

197, Gluconeogeneza:

a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză

b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice

c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate

d) [x] decurge intens în inaniţie

e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

197. Gluconeogeneza:

a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză
b) [ ] are loc intens postprandial

c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi

d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii

e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

198. Hexokinaza:

a) [ ] este prezentă doar în ficat

b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze

c) [x] este o enzima din glicoliza

d) [ ] este activată de glicozo-6-fosfat

e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

199. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de enzimele:

a) [ ] hexokinaza

b) [ ] fosfofructokinaza

c) [x] fosfogliceratkinaza

d) [ ] glucokinaza

e) [x] piruvatkinaza

200, Căile de utilizare a piruvatului:

a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA

b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat

c) [x] se carboxilează la oxaloacetat

d) [ ] se oxidează în lanţul respirator

e) [ ] nu poate fi utilizat în gluconeogeneză

201. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:

a) [x] 2 molecule de piruvat

b) [x] 4 ATP

c) [x] 2 GTP

d) [ ] 6 H3PO4

e) [ ] 6 ADP

202. Piruvat carboxilaza:

a) [ ] este enzimă a glicolizei

b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei

c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina

d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul

e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA

203. Produsele finale ale glicolizei anaerobe:

a) [ ] 2 molecule de piruvat

b) [ ] glucoza

c) [ ] 4 ATP

d) [x] 2 H2O

e) [x] 2 molecule de lactat

204 - ?

205. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:

a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatul

b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei

c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei

d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi

e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei

206. Reglarea hormonală a glicolizei:

a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat

b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei

c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei

d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza

e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică

207. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:

a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilarea lor

b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale gluconeogenezei

c) [ ] insulina activează gluconeogeneza

d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din
ţesutul adipos

e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza

208. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:

a) [ ] acetil CoA
b) [ ] acizii graşi

c) [ ] acetoacetatul

d) [x] lactatul

e) [x] oxaloacetatul

208. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:

a) [ ] beta-hidroxibutiratul

b) [x] piruvatul

c) [x] aminoacizii glucoformatori

d) [ ] colesterolul

e) [ ] bazele azotate purinice

209 - ?

210. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:

a) [ ] piruvatcarboxilaza

b) [ ] fosfoglucoizomeraza

c) [x] hexokinaza

d) [x] fosfofructokinaza

e) [x] piruvatkinaza

211. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:

a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4

b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O

c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O

d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O

e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O

212. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:

a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat

b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat

c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat

d) [x] succinil-CoA → succinat

e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat

213. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:

a) [x] diabetul zaharat

b) [x] tumorile cortexului suprarenal

c) [ ] hiperparatiroidia

d) [ ] hipotiroidia

e) [ ] diabetul insipid

214. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite

b) [] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamare

c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentoze

d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în hexoze

e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

215. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:

a) [ ] inhibarea glucokinazei

b) [ ] activarea glicogen fosforilazei

c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei

d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei

e) [ ] inhibarea glicogen sintazei

216. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei

b) [x] activarea lipoproteidlipazei

c) [ ] activarea triglicerid lipazei

d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol

e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

217. Efectele insulinei:

a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat

b) [x] măreşte cantitatea de NADPH

c) [ ] inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi

d) [ ] inhibă sinteza proteinelor

e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor

218. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:

a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza

c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza

d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza

e) [x] triozokinaza

219. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:

a) [x] galactokinaza

b) [ ] hexokinaza

c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza

d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza

e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza

220. Fructozuria esenţială:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei

b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei

c) [x] are loc acumulare de fructoză

d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat

e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

221. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [x] sinteza pentozelor

b) [ ] generarea de NADH

c) [x] generarea de NADPH

d) [ ] generarea de FADH2

e) [ ] formarea pirofosfatului

222. Galactozemia:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei

b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei

c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat

d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea galactitolului în cristalin

e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

223. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei

c) [ ] activarea glicolizei

d) [ ] diminuarea gluconeogenezei

e) [ ] hiperinsulinism

224. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic

b) [ ] amplificarea glicogenogenezei

c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului

d) [ ] maladia Addison

e) [x] hipercorticism

225. Hipoglicemia poate fi cauzată de:

a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic

b) [ ] activarea glicogenolizei

c) [x] amplificarea glicolizei

d) [x] hiperinsulinism

e) [ ] activarea gluconeogenezei

226. Insulina provoacă:

a) [x] activarea glicolizei

b) [ ] activarea glicogen fosforilazei

c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos

d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză

e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)

227. Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi

b) [ ] conversia glicerolului în glucoză

c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză

d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor

e) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)

228. Intoleranţa la fructoză:

a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei

b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei

c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfataza

d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză

e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice

229. Intoleranţa la galactoză:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei

b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei

c) [ ] se acumulează doar galactoză

d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal

e) [x] se manifestă clinic prin cataractă

230. Intoleranţa la lactoză:

a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei

b) [x] este determinată de deficitul de lactază

c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi moştenită şi dobândită

d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, diaree cronică

e) [ ] se manifestă prin cataractă

231. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):

a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP

b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP

c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP

d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat

e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

232.Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):

a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP

b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP

c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP

d) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat

e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

233. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):

a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP

b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP

c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat

d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7

e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza

234. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] ribulozo-5-fosfat

b) [ ] glucozo-6-fosfat

c) [ ] ATP

d) [ ] NADH

e) [x] 2 NADPH

235.Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+:

a) [ ] este o reacţie din glicoliză

b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei

c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenaza

d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza

e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH

236. Reglarea hormonală a glicemiei:

a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza

b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza

c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza

d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza

e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei

237. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă + NADH+H+

b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+

c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat

d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2

e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2

238. Sinteza si secretia insulinei

a).[x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivă

b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare

c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza limitată

d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentă

e) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare

239. . Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] FADH2

b) [x] glucozo-6-fosfat

c) [x] 2 NADP+

d) [ ] ATP

e) [ ] ribozo-5-fosfat

240. . Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):

a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat

b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP

c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4

d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP

e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4

241. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] este o dehidratare

b) [ ] este o dehidrogenare

c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza

d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza

e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

242. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:

a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA

b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA

c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA

d) [ ] decarboxilarea acil-CoA

e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

243. Acizii biliari:

a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului

b) [ ] constau din 28 atomi de carbon

c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina

d) [x] sunt compuşi polari

e) [x] participă la emulsionarea grasimilor

244. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:

a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele

b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber

c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina

d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi

e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .

245. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP

b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P

c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP

d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P

e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P

246.Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi

b) [ ] se petrece în mitocondrii

c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază

d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza

e) [] activarea este o reacţie reversibila

247.Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):

a) [ ] ATP ADP

b) [ ] AMP ATP

c) [ ] malonat AMP

d) [ ] acetoacetat citrat

e) [x] citrat palmitoil-CoA

248. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici

b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie

c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependent

d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard

e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup

249. Ateroscleroza:

a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesterolului

b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage

c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene

d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene

e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza

250. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:

a) [x] sinteza corpilor cetonici

b) [ ] sinteza aminoacizilor

c) [ ] beta-oxidare

d) [x] sinteza colesterolului

e) [ ] sinteza glucozei

251. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor

b) [ ] se oxidează AG liberi

c) [ ] se desfasoară in citozol

d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA

e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

252. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor
corectă este:

a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare

b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare

c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare

d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare

e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

253. Biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] are loc in mitocondrii

b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimatice

c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere

d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH

e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH

254. Biosinteza acizilor graşi:

a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP

b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza

c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil

d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA

e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

255. Biosinteza colesterolului:

a) [ ] are loc numai în ficat

b) [x] necesită NADPH

c) [x] substrat serveşte acetil-CoA

d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina

e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol

256. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):

a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA

b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6

c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină

d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2 a lizinei

e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP

257, Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:

a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP

b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteinei

c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATP

d) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi maloniltransacilaza

e) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

258. Biosinteza triacilglicerolilor:

a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos

b) [ ] se intensifică în inaniţie

c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I

d) [x] este activată de insulină

e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată

a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi

b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoA

c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-fosfat

d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la grupările –OH ale glicerolului

e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza trigliceridelor

259. Calcitriolul:

a) [ ] este vitamina D de origine vegetală

b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol

c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei

d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestin

e) [ ] acţionează prin AMPc

260. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

a) [ ] stearic (С18)

b) [x] arahidonic (С20:4)

c) [] nervonic (С24:1)

d) [ ] palmitic (С16)

e) [] oleic (С18:1)

261. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

a) [ ] lignoceric(C24)

b) [ ] miristic (C14)

c) [x] butiric (C4)

d) [] caprilic (C8)

e) [ ] lauric (C12)

262. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?

a) [ ] lecitinele

b) [ ] cefalinele

c) [x] fosfatidilserina

d) [ ] trigliceridele

e) [ ] cerebrozidele

263. Catabolismul chilomicronilor:

a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in hepatocite

b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB

c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza

d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina

e) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

264. Catabolismul VLDL:

a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază

b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL

c) [] insulina inhibă catabolismul VLDL

d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol

e) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază

265. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la
oxidarea completă a acidului palmitic (C16):

a) [ ] 6 8 131

b) [] 6 7 114

c) [x] 7 8 130

d) [ ] 5 6 121

e) [ ] 8 9 143

266. Cetonemia:

a) [x] poate apărea în inaniţie

b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide

c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide

d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat

e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

267. Chilomicronii:

a) [] se sintetizează în ficat

b) [] se secretă din intestin direct în sînge

c) [ ] apoproteina de bază este apoB100

d) [ ] lipidul predominant este colesterolul

e) [x ] trasportă trigliceridele exogene

268. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului

b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele

c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul

d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului

e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

269. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:

a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric

b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic

c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic

d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric

e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

270. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea – în citozol

b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare – cu HSCoA

c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – NADPH

d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu

e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu

271. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:

a) [] are loc în stomac

b) [ x] are loc în duoden

c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară

d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric

e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate

272. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi serveste NADPH generat în:

a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici

b) [ ] glicoliză

c) [x] reacţia catalizată de enzima malică

d) [ ] oxidarea acidului glucuronic

e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei

273. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD

b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2

c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP + NADP+

d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH

e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

274. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

a) [ ] piruvat dehidrogenaza

b) [x] citratliaza

c) [x] enzima malica

d) [ ] succinat dehidrogenaza

e) [ ] fumaraza

275. Funcţiile lipidelor:

a) [ x] energetică

b) [ x] izolatoare

c) [ ] catalitică

d) [x] structurală

e) [ ] contractilă

276. Glicerol-3-fosfatul se formează:

a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza

b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza

c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului

d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului

e) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

277. HDL:

a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi enterocite

b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL discoidale in mature

c) [] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice

d) [] sunt lipoproteine proaterogene

e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt

278. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic:

a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în triglicerid

b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină

c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid

d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerol

e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina

279. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi:

a) [ ] caprinic
b) [ ] caproic

c) [x ] oleic

d) [x] palmitic

e) [x] stearic

280. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:

a) [ x] se oxidează

b) [] se reduc

c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon

d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon

e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA

281. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în
citozol (2):

a) [ ] butiril-CoA citrat

b) [ ] hidroxibutirat carnitină

c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat

d) [ ] acetil-CoA aspartat

e) [x] acetil-CoA citrat

282. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:

a) [ ] monoglicerid

b) [ ] UDP-diglicerid

c) [x] acidul fosfatidic

d) [ ] CDP-diglicerid

e) [ ] acidul fosforic

283. La eicosanoizi se referă:

a) [x] tromboxanii

b) [ ] endotelinele

c) [ ] endorfinele

d) [x] prostaciclinele

e) [x] leucotrienele

284. LDL :

a) [x ] contin apoB100

b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%

c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni

d) [] se sintetizează în ficat

e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi

285. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:

a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi esenţiali

b) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile

c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice

d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor

e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

286. Lipidele sunt:

a) [ ] substanţe organice solubile în apă

b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă

c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici

d) [] omogene după structură

e) [x] substanţe organice insolubile în apă

287. Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-intestinal:

a) [x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă

b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ

c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară

d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată

e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv

288. Obezitatea:

a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adipos

b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism

c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută

d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II

e) [ ] este prezentă în hipertiroidie

289. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:

a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei

b) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentara

c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazei

d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH

e) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară

f) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

290. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:

a) [ ] lignoсeric

b) [ ] oleic

c) [ ] palmitoleic

d) [x] linolenic

e) [x] linoleic

291. Precursorul eicosanoizilor:

a) [ ] acidul arahic

b) [x] acidul arahidonic

c) [ ] acidul linolenic

d) [ ] acidul fosfatidic

e) [ ] acidul behenic

292. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:

a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP

b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH

c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP

d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon

e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2

293. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:

a) [ ] acil-CoA + NADH + H+

b) [x] enoil-CoA + FADH2

c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2

d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+

e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+

294. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:

a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza

b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza

c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza

d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza

e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza

295. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:

a)[ ] enoil-CoA + H2O

b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+

c) [x] beta-hidroxiacil-CoA

d) [ ] acil-CoA + NADH + H+

e) [ ] cetoacil-CoA

296. Caracteristicile principale ale membranei:

a) [] simetria

b) [x ] fluiditatea

c) [x ] asimetria

d) [ ] imobilitatea componentelor

e) [ ] monostratul lipidic

297. Proteinele membranelor biologice:

a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale

b) [x ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare

c) [] posedă numai capacitate de mişcare laterală

d) [ x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară,

antigenică

e) [] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

298. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH

b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP

c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP

d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP

e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH

299. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul

b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi

c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2

d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza

e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza

300. Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:

a) [ ] generarea acetoacetil-CoA

b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)

c) [ ] ciclizarea scualenului

d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului

e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

301.

302.

303. Reglarea biosintezei colesterolului:

a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza

b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza

c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic

d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei

e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei

304. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:

a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală

b) [ ] lipoproteinlipaza

c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D

d) [ ] lipaza gastrică

e) [ ] colesterolesteraza

305. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:

a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolaza

b) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidrataza

c) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza

d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza

e) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza

306.

307. Biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] are loc in mitocondrii

b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimatice

c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere

d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH

e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH

a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP

b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza

c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil

d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA

e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

308. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei

b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei

c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei

d) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6

e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina

309. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei

b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei

c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei

d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6

e) [ ]ca cofactor serveşte biotina

310. Sinteza fosfogliceridelor:

a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serină

b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)

c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-ul

d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul

e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

311. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:

a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA

b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+

c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2

d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+

e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP

312. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:

a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta

b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale

c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite

d) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros

e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

313. Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:

a) [ ] serina

b) [ ] cisteina

c) [x] S-adenozilmetionina

d) [ ] S-adenozilhomocisteina

e) [ ] tetrahidrofolatul

314. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a) [ ] are loc decarboxilarea substratului

b) [ ] are loc hidratarea substratului

c) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă

d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă

e) [ ] are loc dehidratarea substratului

315. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

a) [ ] transportul este activ

b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului

c) [ ] pentru transport se utilizează GTP

d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi

e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza

316. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:

a) [ ] necesită energie

b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II

c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi

d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă

e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină

317. Utilizarea acetil-CoA:

a) [x] se oxidează în ciclul Krebs

b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor

c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi

d) [ ] se include in gluconeogeneză

e) [x] se utilezează in cetogeneză

318. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat

b) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca sursă de energie

c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului

d) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza

e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza

319. Vitamina A:

a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii

b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic

c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei

d) [x] are acţiune antioxidantă

e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular

320. Vitamina E:

a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii

b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic

c) [x] favorizează fertilitatea

d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural

e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos

321. Vitamina D:

a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman

b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală

c) [ ] este derivat al glicerolului

d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)

e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală

322. Vitamina K:

a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K

b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K

c) [x] posedă acţiune antihemoragică

d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă

e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX
şi X

323. Vitaminele liposolubile:

a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic

b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D

c) [ ] nu se depozitează în organismul uman

d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular

e) [x] sunt derivaţi izoprenici

324. VLDL:

a) [ ] apoproteina principală este apoB48

b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-sensibilă

c) [x] sunt sintetizate în ficat

d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide

e) [ ] au rol antiaterogen

325. Selectati lipidele amfipatice:

(conțin o parte hidrofilă și o parte hidrofobă)
Fosfolipidele …

326. Selectati lipidele cu rol structural:

 Fosfogliceride : lecitine(fosfatidilcolina) , cefaline(fosfatidiletanolamina), fosfatidilserina,
fosfatidilinozitol, plasmalogene;
 Glicolipidele (glicosfingolipide) :cerebrozide, sulfatide, gangliozide
 Sfingomielinele (derivati ai sfingozinei) :ceramida (sfingozina+AG) ,sfingomielina (ceramida +rest
de fosforilcolina)
 colesterol

327. Selectati lipidele de rezerva:

Trigliceride

328. Selectati lipidele hidrofobe

Lipid nepolar

Lipid polar
 329. Selectati lipidele nepolare:
 cerurile,
 trigliceridele,
 colesteridele;

330. Selectati lipidele polare:

 fosfolipidele,
 glicolipidele,
 sfingomielinele,
 colesterolul.

331. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA

b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12

c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs

d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+

e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

332. Acidul folic:

a) [ x] contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic si Glu;

b) [x ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul tetrahidrofolic (FH4);

c) [x] transferă fragmentele monocarbonice în diverse reacţii enzimatice;

d) [ ] se sintetizează în organismul uman;

e) [ ] Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.

333. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [ ] este vitamină

b) [x] este cofactor

c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor

d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor

e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon

a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)

b) [x Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O

c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O

d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

a) [x ] participă la metabolismul metioninei

b) [x] homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF

c) [ ] Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF

d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferază

e) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6

334.Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:

a) [ ] acil

b) [x] metil

c) [ ] amino

d) [x ] metilen

e) [ ] carboxil

335. Alaninaminotransferaza (ALT):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat

b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat

c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice

d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic

e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade

336. . Albinismul:

a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei

c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele

d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete

e) [ ] este însoţit de retard mental

337. . Alcaptonuria:

a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat

c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei

d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinic

e) [x] conduce la artroze

338. . Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] ciclul Krebs

b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi

c) [x] dezaminarea aminoacizilor

d) [ ] glicoliză

e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice

a) [ ] transaminarea aminoacizilor

b) [x] neutralizarea aminelor biogene

c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin

d) [ ] gluconeogeneză

e) [ ] oxidarea corpilor cetonici

339. Aspartataminotransferaza (AST):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat

b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat

c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice

d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore

e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade

340.Bilirubina indirectă:

a)[x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor

b) [x] este transportată în microzomi de ligandine

c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge

e) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic

d) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza

a) [x] este o substanţă puţin solubilă în apă

b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă

c) [x] este transportată de albumine

e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă

d) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată

341. . Bilirubina serică:

a) [x] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L

b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere

c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată

e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă

d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor

342. Biosinteza asparaginei (Asn):

a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic

b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)

c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza

d) [ ] reacţia nu necesită energie

e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină

343. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:

a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelor

b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată
corespunzătoare

c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină

d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH

e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2

344. Biosinteza glutaminei (Gln):

a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină

b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic

c) [ ] este catalizată de glutaminaza

d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza

e) [ ] reacţia nu necesită energie

345. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):

a) [ ] glutamina

b) [x] glicina

c) [x] succinil-CoA

d) [x] Fe2+

e) [ ] acidul aspartic
346. Biosinteza hemului (prima reacţie):

a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2

b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4

c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza

d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza

e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem

347. Biosinteza hemului (a doua reacţie):

a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O

b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O

c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza

d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza

e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul

348. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):

a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+

b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+

c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza

d) [ ] enzima este activată alosteric de hem

e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară

349. Biosinteza nucleotidelor citidilice:

a) [x] CTP se sintetizează din UTP

b) [ ] CMP se sintetizează din UMP

c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber

d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln

e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4

350. Biosinteza nucleotidelor timidilice:

a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP

b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP

c) [ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)

d) [x] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)

e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza

351. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în metabolismul fenilalaninei şi al

tirozinei:
a) [x] alcaptonuria

b) [ ] boala Hartnup

c) [ ] boala urinei cu miros de arţar

d) [x] albinismul

e) [x] fenilcetonuria

352. Caile generale de degradare a aminoacizilor:

a) [x] dezaminarea

b) [ ] transsulfurarea

c) [x] transaminarea

d) [x] decarboxilarea

e) [ ] transamidinarea

353. Carenţa proteică:

a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale

b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)

c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv

d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ

e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat

a) [x] hipoproteinemie

b) [ ] mărirea presiunii osmotice

c) [x] edeme

d) [x] atrofie musculară

e) [ ] bilanţ azotat pozitiv

354, . Catabolismul aminoacizilor:

a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator

b) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv cetoformatori

c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori

d) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori

e) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori

a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

b) [ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

c) [x] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin succinil-CoA

d) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat

e) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat

355. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

a) [ ] începe în eritrocitele intacte

b) [ ] are loc exclusiv în sânge

c) [ ] are loc în toate ţesuturile

d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial

e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb

a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină → bilirubină

b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină → bilirubină

c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial

d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite

e) [ ] reacţiile au loc în sânge

356.Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):

a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem

b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei

c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei

e) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei

d) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină

357.Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):

a) [ ] are loc în hepatocite

b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial

c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+

e) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+

d) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza

358. Câte legaturi macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
a) [ ] 200

b) [ ] 400

c) [ ] 600

d) [x] 800
e) [ ] 1000

359.Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
a) [ ] 1

b) [ ] 2

c) [x] 3

d) [ ] 4

e) [ ] 5

360. Cauzele icterelor:

a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei

b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor

c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă

b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei

d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar

e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial

361. Ciclul gama-glutamilic:

a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare

b) [ ] decurge fără utilizare de energie

c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza

d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic

e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)

a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin membranele celulare

b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilor

c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din
glutation

d) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului

e) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de ATP

362. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului

b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul

c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina

d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică

e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

363.

364. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:

a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar pentru sinteza ureei

b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP

c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul

d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei

e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

365. . Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:

a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori

b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză

c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză

d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor

e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză

366.Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:

a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză

b) [x] glicerolul se transformă în glucoză

c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi

d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei – dihidroxiaceton-fosfat

e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi

367.Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:

a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi

b) [x] surplusul de proteine poate fi convertit în acizi graşi

c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului

d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului

e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza
lipidelor

368. Conjugarea bilirubinei:

a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul

b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza

c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă

e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă)

d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)

369. Decarboxilarea aminoacizilor:

a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din aminoacizi în formă de CO2

b) [ ] este un proces reversibil

c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilare

d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare

e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene

370. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:

a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii

b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului

c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe

d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac

e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili

371. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):

a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor

b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD

c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+

d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic

e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA

372.Dezaminarea directa a aminoacizilor:

a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi

b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)

c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)

d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)

e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică

373. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):

a) [ ] este un proces ireversibil

b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili

c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul

d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic

e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

374. Digestia nucleoproteinelor:

a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac

b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac

c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire

d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor
pancreatice

e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic

375. Eliminarea renală a amoniacului:

a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic

b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant

c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3

d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi

e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi

376. Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] glutaminaza

b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I

c) [x] ornitincarbamoiltransferaza

d) [ ] glutaminsintetaza

e) [ ] glutamatdehidrogenaza

377.Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] asparaginaza

b) [ ] asparaginsintetaza

c) [x] argininosuccinatsintetaza

d) [x] argininosuccinatliaza

e) [x] arginaza

378. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:

a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale

b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubină

c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen → urobilinogen

e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen →

stercobilinogen

d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge

379. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:

a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari

b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta

c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale

e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină

d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină

380. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):

a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili

b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili

c) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare

d) [x] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatori

e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator

Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:

a) [x] catecolaminelor

b) [ ] serotoninei

c) [ ] histaminei

d) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)

e) [x] melaninei

381. Fenilcetonuria:

a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină

c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină

d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,

fenilacetatului

e) [x] se manifestă clinic prin retard mental

382. Glutamatdehidrogenaza face parte din:

a) [ ] hidrolaze

b) [ ] ligaze

c) [x] oxidoreductaze

d) [ ] liaze

e) [ ] izomeraze

383. Glutamat dehidrogenaza:

a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor

b) [x] este enzimă alosterică

c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN

d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei

e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează

384. . Guta:

a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia

b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia

c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei

d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice

e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice

385.Hemoglobina (Hb):

a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem

b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+

c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri

d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+

e) [x] hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile de histidină din componenţa lanţurilor alfa şi beta

386.Hemoglobina (Hb) participă la:

a) [ x] transportul sangvin al O2

b) [x] transportul sangvin al CO2

c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant

d) [ ] transportul sangvin al fierului

e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic

387. Hemoproteinele:

a) [ ] sunt proteine simple

b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+

c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina

d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele

e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră

388. Icterul neonatal:

a) [x] este determinat de o hemoliză intensă

b) [x] este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubina

c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate

d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică

e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei

389.Icterul prehepatic(hemolitic):

a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică

c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate

d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată

e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere

390. Icterul hepatic premicrozomial:

a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II

b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru

conjugarea bilirubinei

c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă

d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubinei

e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat

391.Icterul hepatic premicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută

b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută

c) [ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută

d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărită

e) [ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită

392.Icterul hepatic microzomial este determinat de:

a) [ ] hemolize masive

b) [x] hepatite virale

c) [x] ciroze hepatice

d) [ ] afecţiuni biliare

e) [x] hepatopatii alcoolice

Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată

b) [x] bilirubina liberă – cantitatea mărită

c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea mărită

d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescută

e) [x ] în urină apare bilirubina conjugată

393.Icterul hepatic postmicrozomial:

a) [ ] este determinat de hemoliză

b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi

c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică

d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotor

e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în
capilarele biliare

Icterul hepatic postmicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată

b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută

c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută

d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărită

e) [x] în urină apare bilirubina conjugată

394.Icterul posthepatic este cauzat de:

a) [ ] hemoliză

b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi

c) [ ] stază biliară intrahepatică

d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare

e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei

de către ficat

395.Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală – cantitatea scăzută

b) [ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută

c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută

d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută

e) [x] în cazul obstrucţiei complete – lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului

în urină

396. Inozinmonofosfatul (IMP):

a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice

b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice

c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui

d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui

e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui

397. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:

a) [ ] topoizomerazele

b) [ ] acil-CoA-sintetaza

c) [x] transaminazele

d) [x] glutamatdehidrogenaza

e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza

a) [x] mutazele, carboxilazele

b) [ ] hexokinazele

c) [x] metiltransferazele

d) [x] decarboxilazele

e) [ ] helicazele

398. La cromoproteine se referă:

a) [ ] nucleoproteinele

b) [ ] metaloproteinele

c) [x] flavoproteinele

d) [x] hemoproteinele

e) [ ] fosfoproteinele

399. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:

a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)

b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în

piridoxaminfosfat (PAMP)

c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat

d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP

e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP

400. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:

a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic

b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)

c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul

d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza

e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţelor toxice

401. NH3 este utilizat:

a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali

b) [ ] la sinteza corpilor cetonici

c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului

d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei

e) [x] la formarea sărurilor de amoniu

402.NH3 este utilizat la sinteza:

a) [x] ureei

b) [ ] acidului uric

c) [ ] acetonei

d) [ ] beta-hidroxibutiratului

e) [ ] acetoacetatului

403. Porfiriile:

a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului

b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului

c) [ ] se mai numesc ictere

d) [x] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi eritropoietice

e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate

404. Precursorul catecolaminelor:

a) [ ] glutamatul

b) [x] tirozina

c) [ ] triptofanul

d) [ ] histidina

e) [ ] glutamina
405. Precursorul histaminei:

a) [ ] triptofanul

b) [x] histidina

c) [ ] tirozina

d) [ ] fenilalanina

e) [ ] aspartatul

406.Produsele finale de dezintoxicare a NH3:

a) [ ] glutamina

b) [ ] asparagina

c) [x] ureea

d) [x] sărurile de amoniu

e) [ ] acidul uric

407. Putrefacţia aminoacizilor în intestin

a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale

b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice

c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi a celor netoxice

d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice

e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice

408.

409. Reactia chimica: R-CH2-NH2 + H2O + O2 -7 R-CHO + NH3 + H2O2

a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene

b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene

c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)

d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul

e) [ ] cofactorul MAO este NAD-ul

410. Reutilizarea bazelor purinice:

a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)

b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)

c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)

d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta

e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat

411. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] ribozo-5-fosfat

b) [x] glutamina

c) [ ] acidul glutamic

d) [ ] asparagina

e) [x] acidul aspartic

412.Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] glicina

b) [ ] alanina

c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)

d) [x] CO2

e) [ ] serina

413. Manifestările clinice ale gutei:

a) [x ] artrită gutoasă

b) [ ] xantoame cutanate

c) [x] tofi gutoşi

d) [x] nefrolitiază

e) [ ] litiază biliară

414. Produşii catabolismului timinei:

a) [x] СО2

b) [x] NH3

c) [ ] alfa-alanina

d) [x] acidul beta-aminoizobutiric

e) [ ] beta-alanina

415. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:

a) [x] СО2

b) [x] NH3

c) [ ] alfa-alanina

d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric

e) [x] beta-alanina

416. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4

c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4

d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4

e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7

a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat

b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat

c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7

d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină

e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină

417. . Serotonina se sintetizează din:

a) [ ] histidină

b) [ ] glutamat

c) [ ] tirozină

d) [ ] fenilalanină

e) [x] triptofan

418. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [x] are loc prin două reacţii succesive

b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina

c) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul

d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP

e) [x] procesul este activat de GTP

419. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):

a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4

c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)

e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat

420. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:

a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP

b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP

c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7

d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza

e) [x] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP

421. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza
nucleotidelor purinice:

a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7

b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7

c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7

d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza

e) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP

422. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive

b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina

c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic

d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP

e) [x] procesul este activat de ATP

423. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATP

b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul

c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina

d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică

e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

423. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [x] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4

b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4

c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)

e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

424. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4

c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic

d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O

e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+

424. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)

b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7

c) [ ] OMP + CO2 → UMP

d) [x] OMP → UMP + CO2

e) [ ] OMP → CMP + CO2

425. Sursele atomilor inelului pirimidinic:

a) [ ] glicina

b) [x] acidul aspartic

c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)

d) [x] CO2

e) [ ] asparagina

426. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:

a) [x] reductivă

b) [x] intramoleculară

c) [x] hidrolitică

d) [x] oxidativă

e) [ ] omega-dezaminare

427. Transaminarea aminoacizilor (TA):

a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid

b) [x] este o etapă a transdezaminării aminoacizilor

c) [ ] este un proces ireversibil

d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA

e) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA

428. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează
aceste reacţii:

a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza

b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza

c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginaza

d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

429. Transreaminarea aminoacizilor:

a) [ ] este un proces ireversibil

b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor

c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului

d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid

e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+

430. Ureogeneza:

a) [x] are loc exclusiv în ficat

b) [ ] are loc în rinichi

c) [ ] este sinteza acidului uric

d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii

e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3

430. Ureogeneza:

a) [ ] este sinteza de NH3

b) [x] necesită consum de energie

c) [ ] are loc în toate ţesuturile

d) [ ] ureea este compus toxic

e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina

431. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă

b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+

c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+

d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza

e) [ ] la transportul AA participă GTP-sintaza

431. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros

b) [x] are loc in intestinul subţire

c) [x] este dependentă de concentraţia Na+

d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +

e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural

432. Aminopeptidazele:

a) [ ] sunt endopeptidaze

b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin

d) [ ] scindează aminoacizii de la capătul C-terminal

e) [x] sunt exopeptidaze

433. Bilanţul azotat echilibrat:

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză

c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravid

d) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei

434. Bilanţul azotat negativ:

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

b) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat

c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide

d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

435. Bilanţul azotat pozitiv:

a) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză

c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide

d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

436. Carboxipeptidazele:

a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin

b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale

c) [ ] scindează aminoacizii de la capătul N-terminal

d) [x] sunt exopeptidaze

e) [ ] sunt endopeptidaze

437. Chimotripsina:

a) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de chimotripsinogen inactiv

b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă

c) [x] este o endopeptidază

d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas

e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza
limitată

438. Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [ ] coenzimatică

b) [x] catalitică

c) [x] plastică

d) [x] de transport

e) [x] imunologică

438. Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [x] antigenică

b) [ ] genetică

c) [x] contractilă

d) [x] energetică

e) [x] reglatoare

439. Pepsina:

a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp

b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice

c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide

d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi

e) [x] este o endopeptidază

440. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:

a) [x] CO2

b) [x] NH3

c) [ ] CO

d) [x] H2O

e) [ ] acidul uric

441. Proprietăţile pepsinei:

a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale

b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0

c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5

d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare

e) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de
aminoacizi)
442. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [ ] activează tripsinogenul

b) [ ] activează chimotripsinogenul

c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei

d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor

e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare

442. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [x] posedă acţiune antimicrobiană

b) [ ] este emulgator puternic

c) [x] activează transformarea pepsinogenului în pepsină

d) [ ] inhibă secreţia secretinei

e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac

443. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:

a) [ ] asparagina

b) [x] histidina

c) [ ] glicina

d) [x] arginina

e) [ ] fenilalanina

444. Tripsina:

a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv

b) [ ] este o aminopeptidază

c) [ ] este o carboxipeptidază

d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei

e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8

445. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:

a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor

b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză

c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide

d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2O

e) [ ] scindarea AA nu generează energie

446. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:

a) [ ] alanină

b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic

d) [x] fenilalanină

e) [ ] serină

446. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:

a) [ ] asparagină

b) [ ] cisteină

c) [x] metionină

d) [x] treonină

e) [ ] prolină

447. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:

a) [ ] inozina

b) [ ] hipoxantina

c) [ ] xantina

d) [x] acidul uric

e) [ ] ureea

448. Activitate biologică posedă:

a) [x] hormonul liber

b) [ ] prohormonul

c) [ ] preprohormonul

d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport

e) [ ] nivelul total al hormonului

449. Adenilatciclaza:

a) [ ] este enzimă citoplasmatică

b) [ ] generează inozitolfosfaţi

c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP

d) [x] este inhibată de proteina Gi

e) [ ] participă la sinteza ATP-lui

450. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):

a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni

b) [ ] amplifică sinteza glucagonului

c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă

e) [ ] este un hormon de natură steroidică

451. Hormonii adenohipofizari:

a) [x] sunt de natură proteică

b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

c) [ ] sunt steroizi

d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

e) [x] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice

452. Hormonii adenohipofizari sunt:

a) [ ] corticoliberina

b) [x] somatotropina

c) [ ] gonadoliberinele

d) [x] tireotropina

e) [ ] prolactostatina

453. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:

a) [x] tireotropina

b) [ ] corticotropina

c) [x] hormonul luteinizant

d) [x] hormonul foliculostimulant

e) [ ] prolactina

454. Hormonii sexuali sunt:

a) [ ] folitropina

b) [x] testosteronul

c) [ ] hormonul luteinizant

d) [x] estradiolul

e) [x] progesterona

455. Angiotensina II:

a) [x] măreşte presiunea sângelui

b) [ ] are efect vasodilatator

c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron

d) [x] se sintetizează în formă inactivă

e) [ ] este de natură steroidică

456. Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:

a) [ ] obezitate centripetă
b) [ ] hipertensiune arterială

c) [x] scăderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge

d) [ ] hiperglicemie, glucozurie

e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor

457. Calcitonina:

a) [x] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide

b) [x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor

c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

d) [ ] hormon de natură steroidică

e) [ ] acţionează asupra intestinului, rinichilor şi a oaselor

458. Calmodulină:

a) [ ] poate fixa Fe2+ şi Mg2+

b) [x] conţine 4 domenii de fixare pentru Ca2+

c) [ ] este o nucleotidă

d) [ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys

e) [x] în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni

459. Catecolaminele sunt:

a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina

b) [x] derivaţi ai tirozinei

c) [ ] derivaţi ai treoninei

d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal

e) [ ] hormoni proteino-peptidici

460. Clasificarea structurală a hormonilor:

a) [x] proteino-peptide

b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor

c) [x] steroizi

d) [x] derivaţi ai aminoacizilor

e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor

460. Clasificarea structurală a hormonilor:

a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple

b) [x] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului

c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate

d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă

e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor

461. Cofeina inhibă:

a) [x] fosfodiesteraza

b) [ ] adenilatciclaza

c) [ ] proteina Gs

d) [ ] proteinkinaza A

e) [ ] fosfoprotein fosfataza

462. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:

a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare

b) [x] activarea unor proteinkinaze

c) [ ] expresia genelor

d) [ ] sinteza DNA

e) [ ] biosinteza proteinelor

463 - ?

464 - ?

465. Corticosteroizii utilizează:

a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)

b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)

c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor

d) [ ] ca agenţi fibrinolitici

e) [ ] în calitate de hemostatice

466. Diabetul zaharat se caracterizează prin:

a) [x] hiperglicemie şi glucozurie

b) [x] hipercetonemie şi cetonurie

c) [ ] uremie

d) [x] polifagie, polidipsie, poliurie

e) [ ] oligurie

467. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei

b) [x] activarea lipoproteidlipazei

c) [ ] activarea triglicerid lipazei

d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol

e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

467. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [ ] accelerează lipoliza

b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos

c) [x] activează lipoproteinlipaza

d) [ ] inhibă sinteza lipidelor

e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonic

468. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:

a) [ ] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi

b) [x] stimulează biosinteza proteinelor

c) [ ] determină bilanţ azotat negativ

d) [ ] inhibă biosinteza proteinelor

e) [ ] stimulează degradarea proteinelor

469. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a) [x] stimulează producerea ATP-ului

b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă

c) [ ] scad viteza metabolismului bazal

d) [ ] posedă efect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)

e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)

469. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic

b) [x] reglează metabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei

c) [x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2

d) [ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic

e) [ ] inhibă ATP-sintaza

470. Feocromocitomul:

a) [ ] este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelor

b) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului

c) [ ] este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele

d) [ ] este cauzat de hiposecreţia de cortizol

e) [x] se manifestă clinic prin hipertensiune arterială

471. Fosfodiesteraza:

a) [x] catalizează reacţia de scindare a AMPc

b) [ ] catalizează reacţia de formare a AMPc

c) [ ] este activată de cofeină

d) [x] este inhibată de viagră

e) [ ] e localizată în nucleu

472. Fosfolipaza „C" :

a) [ ] este localizată în citozol

b) [ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine

c) [x] este activată de proteina Gq

d) [ ] este activată de hormonii steroidici

e) [ ] este inhibată de cofeină

473. Fosfoprotein fosfatazele catalizează:

a) [ ] formarea AMP ciclic din ATP

b) [x] defosforilarea unor enzime reglatoare

c) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoare

d) [ ] activarea proteinkinazelor

e) [ ] activarea proteinelor Gs

474. Glucagonul:

a) [ ] este un derivat al triptofanului

b) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta

c) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa

d) [x] este o polipeptidă

e) [ ] este un compus de natură steroidă

474. Glucagonul:

a) [x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon

b) [ ] se sintetizează direct în formă activă

c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată

d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

e) [ ] are efect hipoglicemiant

474. Glucagonul:

a) [x] activează gluconeogeneza

b) [ ] activează lipogeneza

c) [ ] inhibă lipoliza

d) [ ] stimulează sinteza proteinelor

e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor

475. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:

a) [ ] obezitate

b) [ ] somnolenţă, memorie scăzută

c) [x] creşterea temperaturii corpului

d) [x] bilanţ azotat negativ

e) [ ] bradicardie

476. Hiperparatiroidismul se manifestă prin:

a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie

b) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie

c) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie

d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina

e) [x] osteoporoză

477. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestă prin:

a) [x] bradicardie

b) [x] micsorarea temperaturii corpului

c) [ ] exoftalmie

d) [ ] statură joasă

e) [ ] retard mental

478. Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:

a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie

b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie

c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoas

d) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase

e) [ ] osteoporoză

479. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:

a) [x] parathormonul

b) [x] calcitonină

c) [ ] vitaminele K şi E

d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)

e) [ ] tireotropină

480. Hormonii hipotalamusului:

a) [ ] sunt de natură steroidă

b) [x] prezintă peptide scurte

c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

d) [x] sunt liberinele şi statinele

e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari

481. Hormonii sexuali:

a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale

b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular

c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor

e) [ ] utilizează receptori membranari

482. Hormonii somatomamotropi sunt:

a) [x] somatotropina

b) [ ] tireotropina

c) [ ] corticotropina

d) [x] prolactina

e) [x] lactogenul placentar

483. Hormonii sunt:

a) [x] substanţe biologice active

b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune

c) [ ] sintetizaţi în sânge

d) [ ] catalizatori biologici

e) [ ] receptori cu activitate reglatoare

484. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:

a) [x] corticotropina

b) [ ] prolactina

c) [ ] somatotropina

d) [ ] tireotropina

e) [ ] gonadotropinele

485. Hormonul foliculostimulant (FSH):

a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale

b) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni

c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie

d) [ ] inhibă spermatogeneza

e) [ ] este de natură steroidică

486. Hormonul luteinizant (LH):

a) [x] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei

b) [ ] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni

c) [ ] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia

d) [ ] se sintetizează în corpul galben

e) [x] este o glicoproteină

487. Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi

b) [ ] conversia glicerolului în glucoză

c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză

d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor

e) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)

488. Insulina:

a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului

b) [ ] are acţiune hiperglicemiantă

c) [ ] este hormon de natură steroidă

d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi

e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente

489. Insulina:

a) [ ] activează glicogenfosforilaza

b) [ ] inhibă glicogensintaza

c) [ ] activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei

d) [ ] inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei

e) [x] induce sinteza glucokinazei în hepatocite

490. Iodtironinele:

a) [x] sunt derivaţi ai tirozinei

b) [ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroide

c) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)

d) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular

e) [ ] reglează metabolismul calciului şi al fosfaţilor

491. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [x] iodtironine

b) [ ] glucagon

c) [ ] adrenalină

d) [x] cortizol

e) [ ] calcitonină

491. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [ ] insulină

b) [ ] somatotropină

c) [ ] corticoliberină

d) [x] calcitriol

e) [ ] hormonul paratiroidian

492. Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [ ] calcitriol

b) [x] glucagon

c) [x] adrenalină

d) [ ] cortizol

e) [ ] aldosteron

493. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:

a) [ ] este specific numai insulinei

b) [x] implică activarea proteinkinazelor A

c) [ ] este caracteristic pentru cortizol

d) [ ] reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor

e) [x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare

494.Oxitocina:

a) [ ] este de natură steroidică

b) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu

c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui

d) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic

e) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni

495. Parathormonul:

a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă

b) [ ] este derivat al tirozinei

c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon

d) [ ] se sintetizează în formă activă

e) [x] acţionează prin AMP ciclic

496. Parathormonul:

a) [x] creşte calcemia

b) [ ] creşte fosfatemia

c) [ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestin

d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul şi fosfaţii

e) [x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi

497. Prolactina:

a) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare

b) [ ] este un hormon de natură steroidă

c) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei

d) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia

e) [ ] reglează funcţia glandelor sexuale

498. Proteina Gs activă:

a) [x] activeaza adenilatciclaza

b) [ ] activează proteinkinazele

c) [x] reprezintă complexul alfa-GTP

d) [ ] este mesager secund al semnalului hormonal

e) [ ] este inactivată de fosfodiesterază

499. Proteinele Gs:

a) [x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama

b) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice

c) [ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele

d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclaza

e) [ ] catalizează sinteza AMPc

500. Proteinkinaza A:

a) [ ] este inhibată de adenilatciclază

b) [x] este activată de AMP ciclic

c) [x] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare

d) [ ] este activată de hormonii steroidici

e) [ ] este localizată în nucleu

501. Receptorii hormonali sunt:

a) [ ] cromoproteine

b) [x] proteine multidomeniale

c) [x] glicoproteine

d) [ ] metaloproteine

e) [ ] lipoproteine

502. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol

b) [ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari

c) [ ] este un mecanism rapid

d) [x] complexul hormon-receptor reglează expresia genelor

e) [ ] implică activarea proteinkinazelor

503. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3

b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară

c) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi

d) [x] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon

e) [ ] participă la reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu

504. Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc în medulosuprarenale

b) [ ] are loc în cortexul suprarenal

c) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină

d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină

e) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină

505. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tireoglobulinei

b) [ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tironinei

c) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei libere

d) [x] pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat

e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază

506.Gonadotropinele:

a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale

b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant (FSH) şi prolactina
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [] FSH inhibă spermatogeneza
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.

507. Hormonii neurohipofizari:

a) [x] sunt vasopresină şi oxitocină

b) [ ] sunt hormonii tropi

c) [x] prezintă nonapeptide

d) [ ] se produc în lobul anterior al hipofizei

e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic nuclear

508. Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] estrogenii se sintetizează în corpul galben

b) [ ] progesterona se sintetizează în folicului ovarieni

c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona

d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii

e) [ ] în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii

509. Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli

c) [ ] stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc

d) [x] utilizează receptori citozolici

e) [ ] utilizează receptori membranari

510. Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] insulina acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

b) [x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular

c) [x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2

d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina

e) [x] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică

511. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de

diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq

b) [ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol

c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat

d) [ ] DAG inhibă proteinkinazele C

e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

512. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică

b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar

c) [ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu

d) [x] e caracteristic pentru hormonii peptidici

e) [ ] este un mecanism lent

513. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu

b) [ ] hormonii pătrund în celulă

c) [x] implică formarea complexului hormon-receptor membranar

d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidic

e) [x] la transducţia mesajului hormonal participă mesagerii secunzi

514. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] receptorii β sunt cuplaţi cu proteina Gp şi determină formarea diacilglicerolilor şi a

inozitolfosfaţilor

b) [ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determină creşterea concentraţiei AMPc

c) [ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină

creşterea de AMPc

d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determină scăderea AMPc

e) [x] receptorii α1 determină creşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+

515. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină

b) [ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimulează secreţia reninei

c) [ ] renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II

d) [x] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II

e) [ ] angiotenzina II inhibă secreţia aldosteronului

516. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei

b) [ ] nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei

c) [ ] tireotropina inhibă secreţia iodtironinelor

d) [ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4

e) [x] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină

517. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici

b) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se regleaza

c) [ ] toţi hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale

d) [ ] cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni

e) [ ] progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal

518. Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] se mai numeşte hormon antidiuretic

b) [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular

c) [ ] în insuficienţa de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid

d) [x] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori

e) [ ] se sintetizează în suprarenale

519. Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului):

a) [x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină

b) [ ] sinteza maximală de cortizol are loc seara

c) [ ] corticotropina inhibă sinteza şi secreţia de cortizol

d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)

e) [ ] secreţia de cortizol este dependentă de concentraţia natriului şi a potasiului

520. Secreţia de glucagon este

a) [x] inhibată de somatostatină

b) [ ] stimulată de hiperglicemie

c) [ ] inhibată de hipoglicemie

d) [x] stimulată de agoniştii beta adrenergici

e) [ ] activată de insulină

521. Secreţia de insulină este activată de:

a) [x] glucoză

b) [x] fructoză, manoză

c) [ ] somatostatină

d) [ ] serotonină

e) [ ] adrenalină

522 - ?

523 - ?
524. Efectele metabolice ale calcitoninei:

a) [ ] stimulează absorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin

b) [ ] inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi

c) [ ] acţionează prin intermediul calcitriolului

d) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase

e) [x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

525. Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:

a) [x] stimularea lipolizei

b) [ ] stimularea secreţiei de insulină

c) [ ] inhibarea glicogenolizei

d) [ ] micşorarea tensiunii arteriale

e) [ ] inhibarea gluconeogenezei

526. Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:

a) [x] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)

b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)

c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de
regenerare

d) [ ] reglează sinteza ATP-lui şi producerea căldurii

e) [ ] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor

527. Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:

a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi

b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia

c) [x] determină bilanţ azotat pozitiv

d) [ ] inhibă lipoliza

e) [ ] inhibă gluconeogeneza

528. Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul suprarenal:

a) [x] cortizolul

b) [ ] adrenalina

c) [ ] noradrenalina

d) [ ] progesterona

e) [x] aldosteronul

529. Liberinele sunt:

a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina

c) [ ] oxitocina

d) [x] gonadoliberinele

e) [ ] tireotropina

530. Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:

a) [x] AMP-ciclic

b) [ ] GTP

c) [x] Ca2+

d) [ ] CMPc

e) [x] inozitolfosfaţii

531. Hiperaldosteronismul (sindromul Conn) se caracterizează prin:

a) [ ] hiperpigmentarea tegumentelor

b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge

c) [ ] creşterea concentraţiei de K+ în sânge

d) [ ] hipotensiune arterială

e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului

532. Sindromul Cushing:

a) [ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor

b) [x] se caracterizează prin obezitate centripetă

c) [ ] se manifestă prin hipotensiune arterială

d) [ ] este însoţit de diabet insipid

e) [ ] se caracterizează prin hipoglicemie

533. Sinteza hormonilor pancreatici:

a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina

b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonul

c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina

d) [ ] peptida C este sintetizată de celulele C

e) [x] polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F

534. Somatostatina:

a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier

b) [ ] este de natură steroidică

c) [ ] activează secreţia de glucagon şi insulină

d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină

e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina

535. Somatotropina (hormonul de creştere):

a) [x] acţionează prin intermediul somatomedinelor

b) [ ] inhibă procesele anabolice

c) [x] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi

d) [ ] este un derivat al aminoacizilor

e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

536. Statinele sunt:

a) [x] somatostatina

b) [ ] gonadostatinele

c) [x] prolactostatina

d) [ ] corticostatină

e) [ ] tireostatină

537. Tireoglobulina:

a) [ ] este hormon trop al hipofizei

b) [ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidieni

c) [x] este precursor al hormonilor tiroidieni

d) [x] conţine peste 100 de resturi de tirozină

e) [ ] este hormon reglator al hipotalamusului

538. Tireotropina (TSH):

a) [x] acţionează prin intermediul AMP cicli

b) [x] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor

c) [ ] este precursorul hormonilor tiroidieni

d) [ ] este derivat al tirozinei

e) [ ] este sintetizată în glanda tiroidă

539. Transportul iodtironinelor este realizat de:

a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)

b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)

c) [x] albumine

d) [ ] fibrinogen

e) [ ] hemoglobină

540. Acidoza metabolică este cauzată de:

a) [x] cetonemie

b) [ ] voma intensă

c) [x] hipoxie

d) [ ] hipercolesterolemie

e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

541. Acidoza metabolică este prezentă în:

a) [ ] diabetul insipid

b) [ ] diabetul steroid

c) [x] diabetul zaharat

d) [x] inaniţie

e) [ ] obezitate

542. Acidoza respiratorie este cauzată de:

a) [ ] hiperventilaţie pulmonară

b) [x] hipoventilaţie pulmonară

c) [ ] vomă intensă

d) [ ] cetonemie

e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

543. Acidoza respiratorie este prezentă în:

a) [x] astm bronşic

b) [ ] inaniţie

c) [ ] diabet zaharat

d) [x] emfizem pulmonar

e) [ ] inaniţie

544. Albuminele plasmatice transportă:

a) [x] acizi graşi

b) [ ] lipoproteine

c) [x] bilirubina

d) [ ] glucoza

e) [ ] uree

545. Albuminele plasmatice:

a) [ ] sunt proteine bazice

b) [ ] sunt proteine conjugate

c) [ ] sunt hidrofobe
d) [ ] sunt liposolubile

e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

546. Albuminele plasmatice:

a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor

b) [x] sunt proteine acide

c) [ ] se sintetizează în sânge

d) [x] menţin presiunea oncotică

e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară

547. Albuminele plasmatice:

a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular

b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici

c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii

d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii

e) [ ] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

548. Alcaloza metabolică este cauzată de:

a) [ ] cetonemie

b) [ ] hipoxie

c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

d) [x] vomă intensă

e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

549. Alcaloza respiratorie este cauzată de:

a) [x] hiperventilaţie pulmonară

b) [ ] hipoventilaţie pulmonară

c) [ ] vomă intensă

d) [ ] cetonemi

e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

550. Anemia falciformă (HbS):

a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val

b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA

c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul

d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb

e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie

551. Azotemia apare în:

a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate

b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie

c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare

d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă

e) [ ] sinteză excesivă de glicogen

552. Calciul plasmatic:

a) [ ] se conţine doar în formă ionizată

b) [x] se conţine preponderent în plasmă

c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală

d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală

e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă

553.Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:

a) [ ] fenilalanină şi tirozină

b) [x] histidină

c) [ ] serină şi treonină

d) [ ] prolină şi hidroxiprolină

e) [ ] metionină şi cisteină

554. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:

a) [x] aminoacizii acizi

b) [x] aminoacizii bazici

c) [ ] serină şi treonină

d) [ ] prolină şi hidroxiprolină

e) [ ] metionină şi cisteină

555. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:

a) [x] secretorii

b) [x] excreto-secretorii

c) [ ] anabolice

d) [x] indicatorii (celulare)

e) [ ] catabolice

556. Din grupa gama-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsina

b) [ ] haptoglobina

c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele

e) [ ] macroglobulina

557. Fibrinogenul:

a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat

b) [ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice identice

c) [ ] se activează în ficat

d) [x] este transformat în fibrină de către trombină

e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa

558. Fibrinolizina:

a) [ ] împiedică formarea trombilor

b) [x] dizolvă trombii deja formaţi

c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor

d) [ ] inactivează trombina

e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului

559. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge

b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale

c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie

d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie

e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale

560. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide

b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide

c) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei

d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei

e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

561. Ficatul şi metabolismul proteinelor:

a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei

b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă

c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei

d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice

e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine

562. Fierul:
a) [ ] se conţine preponderent în plasmă

b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor

c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++

d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++

e) [ ] Fe+++ este transportat de apoferitina

563. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):

a) [x] dizolvat în plasmăc

b) [x] carbhemoglobina

c) [ ] carboxihemoglobina

d) [ ] methemoglobina

e) [x] NaHCO3, KHCO3

564. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:

a) [ ] oxihemoglobina

b) [ ] carbhemoglobina

c) [x] carboxihemoglobina

d) [x] methemoglobina

e) [ ] deoxihemoglobina

565. Funcţiile ficatului sunt:

a) [x] de depozitare a excesului glucidic

b) [ ] de depozitare a excesului lipidic

c) [ ] de depozitare a proteinelor

d) [x] de dezintoxicare

e) [ ] de transport

566. Globulinele plasmatice:

a) [ ] toate sunt proteine simple

b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine

c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport

e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice

566. Globulinele plasmei sangvine:

a) [ ] sunt nucleoproteine

b) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globuline

c) [ ] sunt proteine fosforilate

d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză

e) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică

567. Heparina:

a) [x] este glicozaminoglican

b) [ ] este proteină

c) [x] este anticoagulant direct

d) [ ] este anticoagulant indirect

e) [ ] este factor fibrinolitic

568. Hiperproteinemia:

a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare

b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice

c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică

d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite

e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

569. Hipokaliemia:

a) [ ] se dezvoltă în hiporfuncţia cortexului suprarenal

b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism

c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie

d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace

e) [ ] conduce la osteoporoză

570. Hipoproteinemia:

a) [ ] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor musculare

b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin

c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică

d) [x] este caracteristică pentru glomerulonefrite

e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

571. Hipoxiile:

a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi

b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge

c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat

d) [x] pot fi secundare anemiilor

e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

572. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] haptoglobinele

b) [x] serotonina

c) [x] catecolaminele

d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic

e) [x] fosfolipidele plachetare

573. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] albuminele plasmatice

b) [x] ATP-ul

c) [ ] imunoglobulinele

d) [x] calicreinele

e) [ ] lipoproteinele plasmatice

574. La coagularea sângelui participă:

a) [ ] factori eritrocitari

b) [x] factori plachetari

c) [ ] factori leucocitari

d) [x] factori plasmatici

e) [x] factori tisulari

575. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:

a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare

b) [x] sistemul respirator

c) [ ] sistemul coagulant

d) [ ] sistemul fibrinolitic

e) [x] sistemul renal

576. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:

a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism

b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism

c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor

d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie

e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă

577. Oxihemoglobina:

a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)

b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului

c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului

d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei

e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului

578. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei

b) [x] necesită prezenţa factorului XIII

c) [ ] are loc sub acţiunea heparinei

d) [x] necesită prezenţa ATP-lui

e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K

579. Proteinele plasmatice:

a) [x] menţin presiunea oncotică

b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine

c) [ ] nu participă în coagularea sângelui

d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L

e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui

580. Protrombina:

a) [ ] este factor anticoagulant

b) [x] este factor al coagulării

c) [ ] este sintetizată în sânge

d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină

e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa

581. Referitor la componenţa electrolitică a sângelui sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+

b) [ ] principalul ion al lichidului intracelular este Na+

c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme

d) [ ] hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronism

e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă

582. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):

a) [x] sinteza VLDL (pre- lipoproteinelor)

b) [ ] formarea chilomicronilor

c) [x] sinteza corpilor cetonici

d) [ ] utilizarea corpilor cetonici

e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor

583. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:

a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului

b) [x] participă la sinteza protrombinei

c) [ ] participă la activarea fibrinogenului

d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)

e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului

584. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):

a) [x] HHb + O2 → HHbO2

b) [ ] KHb + O2 → KHbO2

c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3

d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3

e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O

585. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):

a) [ ] HHbO2 → HHb + O2

b) [x] KHbO2 → KHb + O2

c) [x] CO2 + H2O → H2CO3

d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3

e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3

586. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [ ] calciul

b) [x] proteinele

c) [ ] apa

d) [ ] magneziul

e) [x] ureea

586. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [x] glucoza

b) [x] colesterolul

c) [ ] sodiul

d) [ ] potasiul

e) [ ] fierul

587. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] chilomicronii

b) [x] leucocitele

c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele

e) [ ] lipoproteinele

587. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] globulinele

b) [x] trombocitele

c) [ ] albuminele

d) [x] limfocitele

e) [ ] corpii cetonici

588. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] amilaza

b) [x] histidaza

c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)

d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)

e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)

589. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:

a) [ ] malat dehidrogenaza

b) [ ] leucinaminopeptidaza

c) [x] creatinfosfokinaza MM

d) [ ] izocitratdehidrogenaza

e) [ ] arginaza

590. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)

b) [ ] glicinamidino transferaza

c) [ ] aldolaza B

d) [x] LDH1, LDH2

e) [ ] LDH5, LDH4

591. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] lipaza

b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)

c) [ ] tripsina

d) [ ] renina

e) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).

592. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:

a) [ ] creatinfosfokinaza

b) [ ] glicinamidinotransferaza

c) [x] factorii coagulării sângelui

d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)

e) [x] ceruloplasmina

593. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)

b) [x] mărirea pH-ului

c) [ ] creşterea temperaturii

d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului

e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

594. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)

b) [x] micşorarea pH-ului

c) [ ] micşorarea temperaturii

d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului

e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [x] factorul X - Prower-Stuart

c) [ ] factorul XI - Rozenthal

d) [x] factorul V - proaccelerina

e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:

a) [ ] factorul VII - proconvertina

b) [x] factorul I - fibrinogenul

c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară

d) [x] ionii de Ca++

e) [ ] factorul XII - Hageman

595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:
a) [ ] factorul VII - proconvertina

b) [x] factorul II - protrombina

c) [x] factorul XIII - stabilizator de fibrină

d) [ ] factorul XII - Hageman

e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

596. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:

a) [x] factorul VII - proconvertina

b) [ ] factorul I - fibrinogenul

c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară

d) [ ] ionii de Ca++

e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

597. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:

a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [ ] factorul X - Prower-Stuart

c) [x] factorul XI - Rozenthal

d) [ ] factorul V - proaccelerina

e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B

598. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] heparina

b) [x] plasminogenul

c) [ ] transferina

d) [ ] ceruloplasmina

e) [x] streptokinaza

599. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:

a) [ ] globulina antihemofilică A

b) [x] trombostenina

c) [x] fosfolipidele plachetare

d) [ ] globulina antihemofilică B

e) [ ] heparina

600. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară

d) [ ] ionii de Ca++

e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

601. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:

a) [x] factorul XII - Hageman

b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

c) [ ] factorul X - Prower-Stuart

d) [ ] factorul V - proaccelerina

e) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrină

602. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] accelerina

b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic

c) [x] urokinaza

d) [ ] antiplasmina

e) [x] activatorul tisular al plasminogenului

603. Rolul proteinelor plasmei sangvine:

a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)

b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin

c) [ ] participă la fagocitoză

d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi

e) [ ] transportă oxigenul

604. Funcţiile sângelui:

a) [x] de transport

b) [x] homeostatică

c) [ ] energetică

d) [ ] catabolică

e) [ ] anabolica

605. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:

a) [x] bicarbonat

b) [x] fosfat

c) [ ] proteic

d) [ ] hemoglobinic

e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

606. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:

a) [ ] bicarbonat

b) [ ] fosfat

c) [ ] proteic

d) [x] hemoglobinic

e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

607. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:

a) [ ] bicarbonat

b) [ ] fosfat

c) [x] proteic

d) [ ] hemoglobinic

e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

608. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] derivaţii cumarinei

b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic

c) [ ] malatul

d) [x] citratul

e) [ ] protrombina

608. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)

b) [ ] acidul N-acetilneuraminic

c) [x] heparina

d) [ ] vitamina K

e) [ ] proteina C reactivă

609. Selectaţi substanţele azotate neproteice:

a) [x] creatină

b) [ ] albuminele

c) [ ] trigliceridele

d) [x] aminoacizii

e) [ ] globulinele

609. Selectaţi substanţele azotate neproteice:

a) [x] ureea

b) [ ] fibrinogenul
c) [ ] corpii cetonici

d) [x] acidul uric

e) [ ] colesterolul

610. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] colesterolul

b) [x] trigliceridele

c) [ ] ureea

d) [ ] bilirubina

e) [ ] acidul uric

610. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] glucoza

b) [x] acidul lactic

c) [ ] creatina

d) [ ] creatinina

e) [ ] indicanul

611. Transformarea fibrinogenului în fibrină:

a) [x] are loc în sânge

b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei

c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic

d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B

e) [ ] este un proces reversibil

612. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acţiunea:

a) [ ] trombinei

b) [x] urokinazei

c) [x] streptokinazei

d) [ ] heparinei

e) [ ] accelerinei

613. Transportul sangvin al oxigenului (O2):

a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată

b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină

c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2

d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului

e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei

614. Trombina:

a) [ ] este sintetizată în formă activă

b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă

c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină

d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer

e) [ ] stabilizează fibrina