d) [x] reducerea monozaharidelor este catalizată de enzime NADH şi

9*+ NADPH dependente

GLUCIDE e) [x] retinopatia diabetică este determinată de acumularea sorbitolului
în retină
1. Funcţiile glucidelor:
9. Reacţiile de oxidare a monozaharidelor:
a) [x] energetică
b) [ ] menţin presiunea oncotică a) [ ] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil se obţin acizi
c) [ ] sunt emulgatori uronici
d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici b) [x] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil se obţin acizi
e) [ ] de transport aldonici
c) [x] oxidarea monozaharidelor în mediu acid conduce la formarea
2. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman: acizilor aldarici
d) [x] gluconatul de calciu se utilizează pentru prevenirea
a) [ ] amiloza hipocalcemiilor şi a tetaniei
b) [x] glucoza e) [x] acidul glucuronic se utilizează ca agent de conjugare
c) [x] glicogenul
d) [x] riboza, dezoxiriboza 10. Maltoza:
e) [ ] amilopectina
a) [x] este dizaharidă cu proprietăţi reducătoare
3. Monozaharidele sunt: b) [ ] este monozaharidă cu proprietăţi reducătoare
c) [x] se obţine sub acţiunea amilazei pancreatice
a) [x] compuşi polihidroxicarbonilici d) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucoză
b) [ ] polialcooli e) [ ] este unitatea repetitivă a celulozei
c) [ ] esteri simpli
d) [ ] eteri compuşi 11. Lactoza:
e) [ ] aldehide
a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-galactoză
4. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile: b) [x] monozaharidele constituente sunt piranoze
c) [ ] este unitatea repetitivă a glicogenului
a) [x] se împart în trioze, tetroze, pentoze, hexoze în funcţie de numărul d) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoare
atomilor de carbon e) [x] poate fi sintetizată în celulele umane
b) [ ] toate monozaharidele posedă unul sau mai mulţi atomi de carbon
chirali 12. Zaharoza:
c) [x] unele glucide conţin azot, fosfor sau sulf
d) [x] monozaharidele ce conţin atomi de carbon asimetrici se împart în a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
seriile L şi D b) [ ] posedă proprietăţi reducătoare
e) [ ] monozaharidele seriei D sunt obligatoriu dextrogire, iar cele ale c) [ ] se obţine prin hidroliza amidonului
seriei L – levogire d) [ ] ambele monozaharide constituente sunt în formă furanozică
e) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală până la alfa-glucopiranoză
5. Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt: şi beta-fructofuranoză

a) [ ] se supun hidrolizei 13. Glucoza:

b) [x] sunt compuşi polihidroxicarbonilici
c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali intramoleculari a) [x] există sub forma a 2 anomeri – alfa şi beta
d) [x] se clasifică în cetoze şi aldoze b) [ ] forma glucofuranozică este cea mai stabilă
e) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri – alfa şi beta c) [x] prin oxidarea glucozei la C6 rezultă acidul glucuronic
d) [ ] nu posedă atomi asimetrici de carbon
6. Monozaharida aparţine seriei D dacă îndeplineşte următoarele e) [x] este o aldohexoză cu 4 atomi de carbon chirali
condiţii:
14. Galactoza:
a) [ ] este dextrogiră
b) [ ] este anomer beta a) [ ] este principalul glucid din sânge
c) [ ] este anomer alfa b) [ ] este o cetopiranoză
d) [ ] este levogiră c) [x] este un epimer al glucozei
e) [x] configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai depărtat de d) [ ] în lactoză este prezentă în formă de alfa-anomer
gruparea carbonil este identică cu cea a carbonului asimetric din D- e) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoare
gliceraldehidă
15. Fructoza:
7. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] prin reducere poate forma numai D-sorbitol
a) [x] formează semiacetali interni printr-o reacţie de adiţie b) [ ] este o cetopiranoză
intramoleculară între o grupare aldehidică sau cetonică şi o grupare c) [x] este componentă a zaharozei
alcool d) [ ] este principalul glucid din sânge
b) [ ] reacţiile de formare a semiacetalilor interni sunt ireversibile e) [ ] este principala componentă a lactozei
c) [x] prin reacţia de ciclizare aldohexozele formează cicluri piranozice
d) [ ] prin reacţia de ciclizare cetohexozele formează cicluri piranozice 16. Dezoxiriboza:
e) [x] ca urmare a reacţiei de ciclizare apar doi stereoizomeri
supranumerari – anomerii alfa şi beta a) [x] este componentă a unor nucleozide
b) [ ] este componentă a RNA
8. Reacţiile de reducere a monozaharidelor: c) [x] există în formă furanozică
d) [ ] nu conţine nici o grupare -OH
a) [ ] D-sorbitolul se formează doar prin reducerea D-glucozei e) [ ] este un izomer al ribozei
b) [ ] numai aldozele formează polialcooli prin reducere
c) [x] prin reducerea D-fructozei se obţin D-sorbitol şi D-manitol 17. Riboza:
a) [ ] este o cetoză
b) [ ] conţine 5 atomi chirali
c) [ ] este componentă a DNA
d) [x] este componentă a NAD+-lui şi FAD-lui
e) [x] poate fi fosforilată
18. Homoglicanii:
a) [ ] unitatea structurală a celulozei este maltoza
b) [x] celuloza este o polizaharidă predominantă în regnul vegetal
c) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză
d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucoză
e) [ ] în structura celulozei predomină legăturile α-1,6-glicozidice
19. Selectaţi homoglicanii:
a) [ ] heparina
b) [x] amidonul
c) [ ] manoza
d) [x] celuloza
e) [x] glicogenul
20. Selectaţi heteroglicanii:
a) [ ] amilopectina
b) [x] acidul hialuronic
c) [ ] maltoza
d) [x] keratan sulfaţii
e) [x] heparina
21. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor
b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză
c) [x] ambele hexoze din lactoză sunt în formă piranozică
d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge
e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
22. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) [ ] glucoza nu poate forma O-, S- sau N-glicozide
b) [x] glucoza intră în componenţa lactozei
c) [ ] beta-glucoza este componentă a amilopectinei
d) [ ] fructoza este componentă a lactozei
e) [x] fructoza din componenţa zaharozei este în formă de beta-furanoză
23. Digestia glucidelor:
a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-
glicozidice din polizaharide
b) [x] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine maltoză,
maltotrioză, α-dextrine
c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză
d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat
e) [ ] celuloza este scindată de amilaza pancreatică
24. Intoleranţa la lactoză:
a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei
b) [x] este determinată de deficitul de lactază
c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi
moştenită şi dobândită
d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, flatulenţă, diaree cronică
e) [ ] se manifestă prin cataractă
25. Absorbţia glucozei:
a) [x] necesită Na+
b) [ ] necesită Ca2+
c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza
d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu
26. Glicogenul:
a) [x] se depozitează în muşchii scheletici
b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos
c) [x] se depozitează în ficat
d) [x] ficatul utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea
glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de
15-20 zile
27. Glicogenoliza:
a) [x] este scindarea glicogenului
b) [ ] este scindarea glucozei
c) [ ] este un proces strict hidrolitic
d) [ ] decurge intens postprandial
e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie
28. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):
a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza
b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat
d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice
29. Glicogen fosforilaza:
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare
c) [x] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-
1,6-glicozidice din glicogen
e) [ ] este activată de ATP
30. Reglarea hormonală a glicogenolizei:
a) [ ] insulina activează glicogenoliza
b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza
c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei,
glucagonului
31. Reacţia chimică: Glucozo-1-fosfat ↔ Glucozo-6-fosfat:
a) [x] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6-fosfat izomeraza
c) [ ] este o reacţie din glicoliză
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] este o reacţie din glicogenoliză
32. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii
scheletici:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [ ] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-
fosfatazei
c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi
utilizată de ţesuturi pentru energie
d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi
33. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-
fosfatazei
c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi
utilizată de ţesuturi pentru energie
d) [ ] G-6-P se include în glicoliză în ficat
e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat
34. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):
a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza
b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza
c) [x] este catalizată de enzima de deramificare a) [ ] este un fragment de glicogen
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican b) [x] este o proteină
transferazică c) [x] posedă activitate glucozil transferazică
e) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică d) [ ] participă la scindarea glicogenului
e) [x] participă la iniţierea sintezei glicogenului
35. Selectaţi enzimele glicogenolizei:
44. Utilizarea glucozo-6-fosfatului (G-6-P) în ficat:
a) [ ] glicogen sintaza
b) [x] glicogen fosforilaza a) [x] sinteza glicogenului
c) [x] fosfoglucomutaza b) [x] calea pentozo-fosfat
d) [ ] glucokinaza c) [x] glicoliza
e) [x] enzima de deramificare d) [ ] G-6-P este secretat în sânge
e) [x] G-6-P este scindat hidrolitic de glucozo-6-fosfatază, iar glucoza
36. Glicogenogeneza: obţinută este secretată în sânge

a) [ ] este sinteza glucozei 45. Glicogenozele:

b) [x] este sinteza glicogenului
c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile
d) [x] decurge intens postprandial
e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie
37. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:
a) [x] glicogen sintaza
b) [ ] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [x] glucokinaza
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza
38. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):
a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP
b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP
c) [x] glicozo-6-fosfat → glucozo-1-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
39. Glicogenogeneza (reacţia catalizată de enzima glicogen sintaza):
a) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-1-fosfat → glicogen n+1 glucoze + H3PO4
b) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-6-fosfat → glicogen n+1 glucoze + H3PO4
c) [x] glicogen n glucoze + UDP-glucoza → glicogen n+1 glucoze + UDP
d) [x] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,6-glicozidice
40. Glicogen sintaza:
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenogenezei
b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare
c) [ ] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-
1,6-glicozidice din glicogen
e) [x] necesită prezenţa glicogeninei, proteină cu funcţie de iniţiere a
sintezei glicogenului
41. Reglarea hormonală a glicogenogenezei:
a) [x] insulina activează glicogenogeneza
b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza
c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza
d) [x] insulina conduce la defosforilarea glicogen sintazei
e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei,
glucagonului
42. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):
a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza
b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
c) [x] este catalizată de enzima de ramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-
transglicozidazică
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică
43. Glicogenina:
a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în
metabolismul glicogenului
b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite
ţesuturi
c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în
ficat
d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală
e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie
46. Boala von Gierke:
a) [x] este o glicogenoză determinată de activitatea redusă a glucozo-6-
fosfatazei din ficat, rinichi, intestin
b) [ ] este determinată de activitatea redusă a glucozo-6-fosfatazei din
muşchi
c) [x] este prezentă hepatomegalia
d) [x] se manifestă prin hipoglicemii
e) [ ] nu este însoţită de dereglări neurologice
47. Glucokinaza:
a) [x] este prezentă doar în ficat
b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] posedă KM mare pentru glucoză
d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină
48. Hexokinaza:
a) [ ] este prezentă doar în ficat
b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] posedă KM mică pentru glucoză
d) [x] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
49. Glicoliza:
a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici
b) [x] are loc în toate ţesuturile
c) [x] reprezintă scindarea glucozei
d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului
e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei
sunt CO2 şi H2O
50. Glicoliza:
a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul
c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12
ATP
d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O
e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
51. Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP:
a) [x] este prima reacţie din glicoliză
b) [x] este prima reacţie din glicogenogeneză
c) [ ] în toate ţesuturile este catalizată de enzima hexokinaza
d) [ ] hexokinaza este enzimă din clasa ligazelor
e) [x] în muşchi hexokinaza este inhibată de glucozo-6-fosfat
52. Reacţia: Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
d) [x] este catalizată de enzima glucozofosfat izomeraza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă alosterică
53. Reacţia: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfofructomutaza
d) [x] este catalizată de enzima fosfofructokinaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
54. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:
a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatul
b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei
c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei
d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi
e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei
55. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
dihidroxiacetonfosfat:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza
d) [x] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataldolaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
56. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat ↔ dihidroxiacetonfosfat:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat mutaza
d) [x] este catalizată de enzima triozofosfat izomeraza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază
57. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat + NAD+ + H3PO4 ↔ 1,3-
difosfoglicerat + NADH+H+
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrataza
d) [x] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrogenaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
58. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o ligază
59. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus supermacroergic
d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
60. Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa transferazelor
61. Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H2O
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] este catalizată de enzima enolaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
62. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] piruvatul este un compus macroergic
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
63. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] este catalizată de enzima piruvatkinaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
64. Reacţia: Piruvat + NADH+H+ ↔ lactat + NAD+
a) [ ] are loc în condiţii aerobe
b) [x] are loc în condiţii anaerobe
c) [x] este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH)
d) [x] LDH este oxido-reductază
e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs
65. Căile de utilizare a piruvatului:
a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA
b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat
c) [x] se carboxilează la oxaloacetat
d) [ ] se oxidează în lanţul respirator
e) [x] poate fi utilizat în gluconeogeneză
66. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:
a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O
67. Produsele finale ale glicolizei anaerobe:
a) [ ] 2 molecule de piruvat
b) [ ] glucoza
c) [x] 2 ATP
d) [x] 2 H2O
e) [x] 2 molecule de lactat
68. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:
a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
e) [x] piruvatkinaza
69. Glicoliza este activată de:
a) [ ] NADH
b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP
70. Glicoliza este inhibată de:
79. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei
a) [ ] NAD+ molecule de piruvat:
b) [x] citrat
c) [x] acizii graşi a) [ ] 3
d) [ ] glucoză b) [ ] 2
e) [ ] AMP c) [x] 15
d) [ ] 30
71. Activatorii (1) şi inhibitorii (2) alosterici ai fosfofructokinazei: e) [ ] 6

a) [ ] citrat AMP 80. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei
b) [x] ADP 1,3-difosfoglicerat molecule de lactat:
c) [ ] ATP ADP
d) [x] fructozo-2,6-difosfat ATP a) [ ] 6
e) [x] AMP fosfoenolpiruvat b) [x] 18
c) [ ] 15
72. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de enzimele: d) [ ] 36
e) [ ] 3
a) [ ] hexokinaza
b) [ ] fosfofructokinaza 81. Fermentaţia alcoolică:
c) [x] fosfogliceratkinaza
d) [ ] glucokinaza a) [x] este transformarea glucozei în etanol
e) [x] piruvatkinaza b) [ ] toate reacţiile fermentaţiei alcoolice diferă de reacţiile glicolizei
c) [ ] piruvatul se transformă direct în etanol sub acţiunea alcool
73. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat: dehidrogenazei
d) [x] piruvatul se transformă în acetaldehidă sub acţiunea piruvat
a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat decarboxilazei
b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat e) [x] acetaldehida se reduce la etanol sub acţiunea alcool
c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat dehidrogenazei
d) [x] succinil-CoA → succinat
e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat 82. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:

74. Reglarea glicolizei: a) [ ] hexokinaza

b) [x] fosfoglicerat kinaza
a) [ ] toate enzimele glicolizei sunt enzime alosterice c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
b) [x] doar enzimele ce catalizează reacţiile ireversibile ale glicolizei d) [x] fosfoglicerat mutaza
sunt reglatoare e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] sarcina energetică înaltă a celulei activează enzimele reglatoare ale
glicolizei 83. Gluconeogeneza:
d) [x] citratul, fosfoenolpiruvatul, 1,3-difosfogliceratul sunt inhibitori ai
fosfofructokinazei a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză
e) [x] acetil-CoA este inhibitor al piruvatkinazei b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice
c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
75. Reglarea hormonală a glicolizei: d) [x] decurge intens în inaniţie
e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor
a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei glicolizei
de fructozo-2,6-difosfat
b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei 84. Gluconeogeneza:
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei
d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza a) [x ] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii
e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică ireversibile din glicoliză
b) [ ] are loc intens în intervalele postprandiale
76. Enzimele comune pentru glicoliză şi fermentaţia alcoolică: c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi
d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
a) [x] piruvat kinaza e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul,
b) [ ] alcool dehidrogenaza eritrocitele)
c) [ ] lactat dehidrogenaza
d) [x] fosfoglicerat kinaza 85. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:
e) [ ] piruvat decarboxilaza
a) [x ] glicerolul
77. Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei? b) [ ] acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
a) [ ] piruvat kinaza d) [x] lactatul
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza e) [x] oxaloacetatul
c) [x] lactat dehidrogenaza
d) [ ] malat dehidrogenaza 86. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:
e) [ ] piruvat dehidrogenaza
a) [ ] beta-hidroxibutiratul
78. Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule de glucoză: b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
a) [x] 38 ATP d) [ ] colesterolul
b) [x] 44 H2O e) [ ] bazele azotate purinice
c) [x] 6 CO2
d) [ ] 22 H2O 87. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat + ADP +
e) [ ] 44 ATP H3PO4:
 b) [x] 4 ATP
a) [x] este o reacţie anaplerotică c) [x] 2 GTP
b) [ ] este o reacţie din glicoliză d) [ ] 6 H3PO4
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză e) [ ] 6 ADP
d) [ ] are loc în citozol
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază 97. Activatori ai gluconeogenezei sunt:

88. Piruvat carboxilaza: a) [ ] glucoza

b) [ ] AMP
a) [ ] este enzimă a glicolizei c) [x] ATP
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei d) [x] acetil-CoA
c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina e) [ ] NAD+
d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul
e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA 98. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:

89. Reacţia: Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP:
a) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [x] are loc în citozol
e) [x] raportul ATP/ADP înalt favorizează formarea
fosfoenolpiruvatului
a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei
prin fosforilarea lor
b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale
gluconeogenezei
c) [ ] insulina activează gluconeogeneza
d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de
aminoacizi din muşchi şi glicerol din ţesutul adipos
e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza

90. Fosfoenolpiruvat carboxikinaza:
a) [ ] este enzimă a glicolizei
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [x] este o enzimă reglatoare
d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei
e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima
91. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor enzime:
a) [x] piruvat carboxilaza
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] lactat dehidrogenaza
e) [ ] fosfofructokinaza
92. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat + H2O → fructozo-6-fosfat + H3PO4:
a) [ ] este o reacţie din glicogenoliză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este fructozo-1,6-difosfataza
93. Fructozo-1,6-difosfataza:
a) [ ] este enzimă a glicogenolizei
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [ ] este activată de fructozo-2,6-difosfat
d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei
e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima
94. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + H2O → glucoză + H3PO4:
a) [x] este o reacţie din glicogenoliză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfataza
95. Glucozo-6-fosfataza:
99. Selectaţi reacţiile necesare pentru includerea glicerolului în
gluconeogeneză:
a) [x] glicerol + ATP → glicerol-3-fosfat + ADP
b) [ ] glicerol + H3PO4 → glicerol-3-fosfat
c) [x] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+
d) [ ] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ gliceraldehid-3-fosfat + NADH+H+
e) [x] dihidroxiaceton-fosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat
100. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:
a) [x] glicerol kinaza
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [ ] piruvat carboxilaza
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza
101. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:
a) [x] alaninaminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza
102. Gluconeogeneza din acid aspartic necesită enzimele:
a) [x] aspartataminotransferaza
b) [ ] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza
103. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:
a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite
b) [ ] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele
mamare
c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentoze
d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în hexoze
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

a) [x] este enzimă a glicogenolizei 104. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [x] este o hidrolază a) [x] sinteza pentozelor
d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză b) [ ] generarea de NADH
e) [ ] este activată de insulină c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2
96. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare: e) [ ] formarea pirofosfatului

a) [x] 2 molecule de piruvat 105. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă +

NADPH+H+:
a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei
c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH
106. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă +
NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă +
NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2
e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ +
CO2
107. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [x] 2 NADP+
d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat
108. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] ribulozo-5-fosfat
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH
109. Deficienţa glucozo-6-fosfat dehidrogenazei (G-6-P DH):
a) [x] în eritrocite şuntul pentozo-fosfat este unica cale de generare a
NADPH-lui
b) [ ] în eritrocite NADPH-ul se obţine doar în reacţia catalizată de
enzima malică
c) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH se manifestă prin hemoliză
d) [x] hemoliza din deficienţa ereditară a G-6-P DH este cauzată de
acumularea H2O2
e) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH este frecventă la persoanele din
regiunile infectate de malarie
110. Etapa neoxidativă a şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile
b) [x] reacţiile sunt catalizate de transcetolaze şi transaldolaze
c) [x] conversia pentozelor în hexoze se amplifică când necesitatea de
NADPH este mai înaltă decât necesitatea de pentoze
d) [x] conversia hexozelor în pentoze se amplifică când necesitatea de
pentoze este mai înaltă decât necesitatea de NADPH
e) [ ] coenzima transcetolazei este piridoxalfosfatul
111. NADPH:
a) [ ] generează ATP în lanţul respirator
b) [x] contribuie la menţinerea gradului normal de oxidare a Fe2+ în
hemoglobină
c) [ ] participă la oxidarea acizilor graşi
d) [x] este donor de H în sinteza aminoacizilor dispensabili
e) [x] participă la generarea speciilor reactive ale O2 în granulocite
112. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):
a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
dihidroxiacetonfosfat
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat
113. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:
a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza
114. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):
a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat
115. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în muşchii
scheletici:
a) [x] hexokinaza
b) [ ] fructokinaza
c) [x] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [ ] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [ ] triozokinaza
116. Fructozuria esenţială:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei
c) [x] are loc acumulare de fructoză
d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
117. Intoleranţa la fructoză:
a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei
b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei
c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfataza
d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză
e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice
118. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):
a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP
b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-
1-fosfat
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza
119. UDP-glucoza poate fi utilizată:
a) [x] în glicogenogeneză
b) [x] pentru sinteza glicolipidelor
c) [ ] pentru sinteza glicerofosfolipidelor
d) [x] pentru sinteza UDP-glucuronatului
e) [x] la sinteza glicoproteinelor
120. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:
a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza
121. Galactozemia:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea
galactitolului în cristalin
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

122. Intoleranţa la galactoză:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat
uridiltransferazei
c) [ ] se acumulează doar galactoză
d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal
e) [x] se manifestă clinic prin cataractă
123. UDP-glucuronatul:
a) [x] este donator de glucuronil la sinteza glicozaminoglicanilor
b) [x] participă la conjugarea substanţelor toxice endo- şi exogene
c) [ ] este donator de glucuronil la sinteza cerebrozidelor
d) [ ] participă la sinteza lactozei
e) [x] deficienţele ereditare ale glucuronil transferazelor conduc la
perturbarea proceselor de dezintoxicare
124. Sinteza acidului glucuronic (selectaţi reacţiile):
a) [ ] glucozo-6-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
b) [x] glucozo-1-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
c) [ ] glucoza + UTP → UDP-glucoza + H3PO4
d) [x] UDP-glucoza + 2NAD+ + H2O ↔ UDP-glucuronat + 2NADH +
3H+
e) [ ] UDP-glucoza + 2NAD+ + O2 ↔ UDP-glucuronat + 2NADH +
3H+
125. Sinteza lactozei:
a) [x] UDP-galactoza + glucoza → lactoza + UDP
b) [x] reacţia este catalizată de lactozosintaza
c) [ ] lactozosintaza este prezentă în toate ţesuturile
d) [x] lactozosintaza este alcătuită din subunitatea catalitică
(galactotransferaza) şi subunitatea reglatoare (lactalbumină)
e) [x] prolactina induce sinteza lactalbuminei
126. În intervalele interprandiale glicemia este menţinută prin:
a) [x] glicogenoliza hepatică
b) [ ] glicogenoliza musculară
c) [ ] gluconeogeneza din aminoacizi cetoformatori
d) [x] gluconeogeneza din acid lactic
e) [x] creşterea raportului glucagon/insulină
127. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:
a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism
128. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:
a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic
b) [ ] amplificarea glicogenogenezei
c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului
d) [ ] maladia Addison
e) [x] hipercorticism
129. Hipoglicemia poate fi cauzată de:
a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic
b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei
130. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:
a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid
131. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:
a) [x] activarea glucokinazei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei
132. Insulina stimulează:
a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] glicogenoliza
d) [x] sinteza lipidelor în ficat
e) [ ] gluconeogeneza
133. Insulina provoacă:
a) [ ] diminuarea glicolizei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză
e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)
134. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei
b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [x] inhibarea triglicerid lipazei
d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi
135. Efectele insulinei:
a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
c) [x] stimulează transportul aminoacizilor în ţesuturi
d) [ ] inhibă sinteza proteinelor
e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor
136. Reglarea hormonală a glicemiei:
a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza
b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza
c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza
d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza
e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei
137. Reglarea secreţiei de insulină:
a) [x] hiperglicemia stimulează secreţia de insulină
b) [ ] aminoacizii inhibă secreţia de insulină
c) [x ] adrenalina inhibă secreţia de insulină
d) [ ] fructoza, manoza inhibă secreţia de insulină
e) [ ] somatostatina amplifică secreţia de insulină
138. Sinteza insulinei:
a) [x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivă
b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare
c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza
limitată
d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentă
e) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare
139. Efectele alcoolului etilic asupra metabolismului:
a) [x] măreşte sinteza trigliceridelor şi a VLDL în ficat
b) [x] în cantităţi mici stimulează sinteza de HDL
c) [ ] provoacă hiperglicemie
d) [x] diminuează oxidarea acizilor graşi, favorizând infiltraţia grasă a
ficatului
e) [ ] micşorează cantitatea de NADH d) [ ] lipoproteidelor sîngelui
e) [] colesterolului sanguin
140. 2,3-difosfogliceratul:

a) [x] se obţine în reacţia de izomerizare a 1,3-difosfogliceratului 9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin:
b) [ ] se obţine în reacţia de fosforilare a 3-fosfogliceratului a) [x] proteoliză limitată
c) [ ] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de fosfoglicerat b) [ ] fosforilare-defosforilare
kinaza c) [ ] intermediul proteinkinazelor
d) [x] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de difosfoglicerat d) [ ] efecte alosterice
mutaza e) [x] modificări conformaţionale
e) [ ] 2,3-difosfogliceratul se formează în toate ţesuturile
10. Receptorii hormonali sunt:
141. Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile): a) [] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat c) [x ] glicoproteine
b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP d) [ ] metaloproteine
c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4 e) [ ] lipoproteine
d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP
e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4 11. Proprietăţile receptorilor hormonali:
a) [x] posedă afinitate înaltă faţă de hormon
HORMONI b) [] interacţiunea hormon-receptor este realizată prin legături covalente
c) [x] denotă efectul de saturaţie
1. Hormonii sunt: d) [ ] sunt localizati numai în membrană
a) [x] substanţe biologice active e) [ ] sunt localizati numai în nucleu
b) [x] secretaţi direct în sânge şi limfă
c) [x] sintetizaţi de glandele endocrine 12. Mecanismul de acţiune al hormonilor:
d) [ ] catalizatori biologici a) [x] poate fi membrano -intracelular
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare b) [x] poate fi citozolic-nuclear
c) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic hormonilor hidrofili
2. Activitate biologică posedă: d) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic pentru hormonii pepti
a) [x] hormonul liber e) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic catecolaminelor
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul 13. Mecanismul membrano-intracelular:
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport a) [x] hormonul serveşte drept mesager primar
e) ) [ ] nivelul total al hormonului b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] e caracteristic pentru toţi hormonii
3. Proprietăţile generale ale hormonilor: d) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidici
a) [x] activitate biologică înaltă e) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi
b) [ ] universală
c) [x] acţiune la distanţă
d) [] catalitică 14. Mecanismul membrano-intracelular:
e) [x ] specificitate înaltă a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
b) [] hormonii pătrund în celulă
4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra: c) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului) d) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt derivaţi ai
b) [x] dezvoltării sexuale aminoacizilor
c) [x] funcţiei reproductive e) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participă mesagerii secunzi
d) [x] dezvoltării sistemului nervos
e) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie 15. Proteinele "G":
a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gama (αβγ)
5. Clasificarea hormonilor: b) [] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
a) [x] proteinopeptide c) [] posedă un domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul secund
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor d) [ ] partea activă este dimerul beta, gama (βγ)
c) [x] steroizi e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor 16. Proteinele Gs şi Gi:
a) [ ] subunitatea α este identică structural şi funcţional de la o proteină la alt
6. Este corectă afirmaţia: b) [x] ambele sunt cuplate cu adenilatciclaza
a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple c) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclaza
b) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesterolului d) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei
c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţia mesagerului s
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor 17. Proteinele "Gq":
a) [x] proteina Gq este cuplată cu fosfolipaza "C"
7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin: b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfat
a) [x] retroinhibiţie negativă c) [ ] în stare activă se află sub formă de trimeri (, , )
b) [x] retroinhibare metabolit-hormonală d) [ ] generează GMPc
c) [] toţi prin retroinhibiţie pozitivă e) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza
d) [x] secreţia moleculelor reglatoare
e) [] modificare covalentă 18. Mesagerii secunzi hormonali sunt:
a) [x ] AMP-ciclic
8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa a: b) [] GTP
a) [x] receptorilor specifici c) [ x] Ca2+
b) [] proteinelor specifice de transport al hormonilor d) [ ] CMPc
c) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual e) [x ] inozitoltrifosfatul
 29. Fosfodiesteraza:
19. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:
a) [x] scindează AMPc cu formare de 5'-AMP
a) [ ] este specific numai insulinei b) [ ] este o liază
b) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund AMPc c) [ ] este activată de cofeină, teofilină
c) d) [x] pentru activarea ei este necesar Ca2+
[ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul
proteinei Gi e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca2+, Mg2+, K+, Na+)
d) [] rolul de mesager îl poate îndeplini nucleotidul poliadenilic
e) [x ] secundar se activează proteinkinaza A 30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului:
a) [x] este dependent de calmodulină (CM)
20. Adenilatciclaza: b) [x] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare activă
a) [ ] este o hidrolază c) [ ] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare inactivă
b) [x] se referă la liaze d) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+
c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP e) [ ] sursă de Ca2+ sunt numai mitocondriile şi microzomii
d) [ ] catalizează formarea AMPc din ADP şi H3PO4
e) [ ] se referă la ligaze 31. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:
a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele
21. Adenilatciclaza: nemusculare
a) [ ] este prezentă în celulele tuturor speciilor b) [x] activarea unor proteinkinaze
b) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc +PPi c) [ ] concentraţia de Ca2+ citozolic nu e dependentă de inozitoltrifosfat
c) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPi d) [ ] nu activează pompa de calciu
d) [x] este situată în membrana plasmatică orientată spre citozol e) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale
e) [ ] este situată în membrana internă a mitocondriilor
32. Referitor la calmodulină (CM):
22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc): a) [ ] e o proteină fixatoare de Fe şi Mg
a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului hormonal b) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+
b) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor corespunzătoarec) [x] la toate speciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoacidică
c) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesterazelor d) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca++
d) [x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzătoare e) [x] în creier este fixată de o proteină, conducînd la inhibiţia fosfodiesteraz
e) [] AMPc îşi realizează efectul prin proteinkinaza C

23. AMPc este: 33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
a) [ ] mediator primar diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) :
b) [x] mediator secundar a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina
c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic b) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozi
d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinoz
e) [] nucleozid. 4,5difosfat
d) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubili
24. Fosfodiesteraza: e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili
a)[x ] este enzima care scindează AMPc
a) [] reglează concentraţia de ADP 34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
b) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+ diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat:
c) [x] activitatea ei este inhibată de viagră a) [x] inozitoltrifosfatul (IP3) măreşte concentraţia intracelulară de Ca++
d) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPc şi GMPC b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza C
c) []Ca++ se eliberează numai din reticulul endoplasmatic
25. AMPc şi proteinkinazele: d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2
a) [x] AMPc este mediatorul intracelular a multor semnale hormonale e) [ ] Ca++ nu pătrunde din exterior
b) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor gene
c) [x] proteinkinaza A neactivă prezintă un tetramer (C2R2 - 2subunităţi catalitice
35. Fosfolipaza „C" :
şi 2reglatorii) a) [x] prezintă sistem efector din componenţa sistemului ce generează mesag
d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintă un dimer (C1R1 - subunităţi catalitice şi secundari
reglatorii) b) [ ] acţionează asupra fosfolipidelor membranare, generînd diacilglicerol şi
e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor cholină
c) [x] este activată de proteina Gq
26. Proteinkinaza: d) [ ] este activată de proteina Gi
a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzime e) [x] este o proteină fixatoare de Ca2+
b) [ ] toate enzimele fosforilate sunt active
c) [x] AMPC este efector alosteric pentru proteinkinaze 36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:
d) [ ] se află în nucleul celulei a) [] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
e) [] toate enzimele defosforilate sunt active b) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi
c) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pe suprafaţa externă a membr
27. NO-reglator metabolic: celulare
a) [x] acţionează asupra tuturor celulelor d) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrierii genelor şi
b) [x] se sintetizează din L-arginină prin intermediul NO sintazei biosinteza proteinelor secundar
c) [ ] reacţia nu necesită cofactori e) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili şi traversează
d) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptoza membranele biologice
e) [x] protejează vasele sanguine şi reglează expresia genelor la diferite nivele
37. Hormonii hipotalamusului:
28. După realizarea efectului hormonal are loc: a) [ ] sunt de natură steroidă
a) [x] adenilatciclaza devine inactivă b) [x] prezintă peptide scurte (3-44 resturi aminoacidice)
b) [x] formarea de AMPc încetează; c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni: liberine şi statine
c) [x] AMPc legat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei (PK) se eliberează
şi este degradat e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari
d) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseşte celula
e) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stare inactivă 38. Hormonii hipotalamusului:
a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina, tireostatina,
 corticostatina şi gonadostatina a) [x] un lanţ polipeptidic (191 resturi aminoacidice)
b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilor b) [ ] o glicoproteină
c) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini: catecolaminele, c) [ ] o lipoproteină
acetilcholina, acidul gama aminobutiric, histamina, indolaminele d) [] un derivat al aminoacizilor
d) [] sunt doar două liberine: somatoliberina şi prolactoliberina e) [] un hormon steroid.
e) [] sunt doar patru liberine: somatoliberina, prolactoliberina,
corticoliberina şi tireoliberina. 49. Somatotropina, efectele:
a) [x] sunt mediate de somatomedine
39. Liberinele sunt: b) [] are acţiune catabolică
a) [x] tireoliberina c) [ ] inhibă procesele anabolice
b) [ ] vasopresina d) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a
c) [ ] oxitocina ţesuturilor moi
d) [x] gonadoliberinele e) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei.
e) [ ] tireotropina.

40. Statinele sunt:

a) [x] somatostatina 50. Somatotropina:
b) [x] melanostatina a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
c) [x] prolactostatina b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
d) [ ] corticostatină c) [ ] induce bilanţ azotat negativ
e) [ ] tireostatină d) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă glicoliza
e) [ ] inhibă gluconeogeneza.
41. Hormonii adenohipofizari:
a) [x] sunt proteino-peptidici 51. Somatotropina:
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemie
c) [ ] sunt steroizi b) [ ] inhibă lipoliza
d) [] sunt devizaţi în cinci subclase c) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în plasmă
e) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine. d) [] măreşte utilizarea periferică a glucozei
e) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile periferice.
42. Hormonii adenohipofizari sunt:
a) [ ] corticoliberina 52. Somatotropina:
b) [x] somatotropina a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+, Mg2+, fosfat
c) [x] corticotropina b) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei
d) [x] tireotropina c) [x] secreţia sa este inhibată de somatostatină
e) [ ] tireoliberina. d) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere conduce la
dezvoltarea acromegaliei
43. Hormonii adenohipofizari: e) [ x] este hormon diabetogen
a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine periferice
b) [x] toţi sunt hormoni tropi 53. Prolactina:
c) [ ] se împart în 2 grupe a) [] este o glicoproteină
d) [] toţi sunt peptide derivate din proopiomelanocortină b) [ ] este un polipeptid
e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin c) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
d) [x] se sintetizează în adenohipofiză
e) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei

44. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt: 54. Prolactina:

a) [x] corticotropina a) [x] este o proteină simplă cu legăturile disulfidice
b) [ ] prolactina b) [ ] este o proteină conjugată
c) [] somatotropina c) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [] tireotropina d) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi eliberarea
e) [ ] TSH şi FSH. prolactinei
e) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale
45. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):
a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a mineralocorticosteroizilor 55. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:
b) [] reglează sinteza adrenalinei a) [x] tireotropina
c) [ ] nu posedă acţiune melanostimulantă b) [ ] corticotropina
d) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidă c) [x] hormonul luteinizant
e) [x] este o polipeptidă simplă unicatenară. d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina
46. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):
a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor, steroizilor
androgeni
b) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilor 56. Tireotropina (TSH) este:
c) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurn a) [ ] un dizaharid
d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă b) [x] o glicoproteină cu structură dimerică
e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibă secreţia ACTH-ului. c) [ ] o lipoproteină
d) [] un derivat al aminoacizilor
47. Hormonii somatomamotropi sunt: e) [] un steroid.
a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina 57. Tireotropina (TSH):
c) [ ] mamofizina a) [x] efectele sunt mediate de AMP-c
d) [x] prolactina b) [] inhibă sinteza şi secreţia triiodtironinei şi tetraiodtironinei
e) [x] lactogenul placentar. c) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism feedback
pozitiv
48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă: d) [ ] inhibă lipoliza
e) [ ] somatostatina activează eliberarea de TSH. 67. Iodtironinele:
a. [x] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4 ) liberi
58. Gonadotropinele: b. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina legaţi de protein
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale c. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitate
b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant d. [ ] mai activ este T4
(FSH) şi prolactina e. [x] mai activ este T3
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea
lor pentru ovulaţie 68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape:
d) [] FSH inhibă spermatogeneza a. [x] biosinteza tireoglobulinei
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron. b. [x] captarea iodului
c. [x] organificarea iodului
59. Hormonul luteinizant (LH): d. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipide
a) [x] promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă e. [] transportul tiroxinei şi tireoglobulinei
b) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de către celulele 69. Tireoglobulina prezintă:
interstiţiale a. [x] o proteină glicozilată
d) [ ] la bărbaţi induce producţia de progesteronă b. [ ] o proteină simplă
e) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron de către celulele c. [ ] peste 100 de resturi de serină
interstiţiale d. [x] peste 100 de resturi de tirozină
 e. [ ] o cromoproteină
-lipotropina:
a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu ACTH 70. Tireoglobulina:
b) [] face parte din grupul hormonilor somatomamotropi a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 100 resturi
c) [ x] din ea se formează β-endorfinele b. [x] se sintetizează în celulele tiroidiene
d) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile, influienţează c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi de treonină
memoria d. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare
e) [ ] este sursă de encefaline e. [x ] este secretată în coloid după glicozilare

61. Hormonii neurohipofizari: 71. Asigurarea cu iod:

a. [x] sunt reprezentaţi de vasopresină şi oxitocină
b. [] sunt reprezentaţi de malanotropină
c. [x] prezintă nonapeptide
d. [] se produc în lobul posterior al hipofizei
e. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţi în
terminaţiunile nervoase din neurohipofiză.
a. [ ] se realizează din rezervele tisulare
b. [x] iodul pătrunde în organism odată cu alimentele şi apă potabilă
c. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţi de tiroidă printr-un proces activ
dependent de ATP (pompa de iod)
d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuzia
e. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu Na+

72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului:

62. Vasopresina şi oxitocina: a. [x] are loc pe suprafaţa apicală a celulelor tiroidiene
a. [] vasopresina se sintetizează în nucleul paraventricular b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazei
b. [ ] oxitocina are sediul de sinteză în nucleul supraoptic c. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze NADPH -
c. [x] ambii sunt sintetizaţi sub forma unor precursori dependente
d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi aminoacidice d. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependente
e. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic e. [x ] iodul oxidat este utilizat la iodurarea resturilor de tirozină din tireoglo

63. Vasopresina:
a. [] reglează presiunea osmotică şi oncotică 73. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – iodurarea resturilor de tirozină :
b. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c. [ ] inhibă reabsorbţia apei a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu ajutorul enzimel
d. [x] ţesutul ţintă este rinichiul- epiteliul tubilor contorţi distali şi peroxidazice
colectori b. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină în lipsa H2O 2
e. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular c. [] iodurarea decurge pînă la sinteza tireoglobulinei
d. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină
64. Vasopresina: e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozină
a. [ ] în prezenţa ei diureza este sporită
b. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru reabsorbţia 74. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T3 şi T4 din tireoglobuli
apei în tubii contorţi distali şi colectori
c. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipid a. [x] suprafaţa apicală a celulelor inglobează picături de coloid şi prin endo
d. [ ] exercită acţiune vasodilatatoare picăturile sunt internalizate
e. [x] exercită acţiune vasopresoare b. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidroliza
tireoglobulinei
65. Oxitocina: c. [ ] sunt secretaţi în sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi diiodtirozina
a. [ ] este un octapeptid DIT)
b. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3
c. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale
mamară şi la ejecţia laptelui
d. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic 75. Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de:
e. [ ] inhibă sinteza proteinelor în celulele glandulare mamare a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
66. Hormonii tiroidieni: c. [x] albumine
a. [x] sunt derivaţi ai tirozinei d. [ ] fibrinogen
b. [] sursa de sinteză este triptofanul e. [ ] hemoglobină
c. [ ] prezintă derivaţi ioduraţi ai histidinei
d. [] prezintă derivaţi ioduraţi ai treoninei 76. Metabolismul hormonilor tiroidieni:
e. [ ] sunt proteinopeptide
1. [ ] primar- se supun transaminării
2. b) [x] primar - se supun deioduгării
3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic 86. Parathormonul:
4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3 a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficat
5. e) [ x] T ½ pentru T4 este de 6-7 zile şi de 1-2 zile pentru T3 b) [ ] are acţiune hipocalcemiantă
c) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPc
77. Reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor tiroidieni: d) [ ] iniţial se sintetizează sub formă de prohormon
e) [x]se activează prin proteoliză parţială
a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participă tireoliberina,
tireotropina şi iodtironinele circulante 87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos:
b. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropinei a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelor
c. [ ] sinteza şi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către corticotropină
b) şi [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca2+
somatostatină c) [ ] hiperproducţia determină creşterea cantităţii colagenului şi a
d. [] nivelul plasmatic crescut al T3 stimulează sinteza şi secreţia de tireotropină şi
proteoglicanilor
tireoliberină d) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în sînge - fosfataz
e. [x ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină alcalină
e) [x] eliberarea în fluxul extracelular a ionilor de Ca2+
78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4:
a) [x] traversează liber membrana celulară 88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului renal:
b) [ ] interacţionează cu receptorii membranari a) [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor de fosfat
c) [] micşorează concentraţia de AMPc b) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilor
d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate joasă este c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor
fixat pe receptorul nuclear d) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renală
e) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice e) [] inhibă sinteza 1,25(OH)2D3

89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului:

79. Efectele metabolice ale T3 şi T4: a) [x] promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism indirect
a) [x] stimulează producerea ATP-ului b) []promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism direct
b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă c) [x ] sporeşte absorbţia fosfaţilor
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal d) [] la acest nivel se sintetizează 1,25-(OH)2D3
d) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide) e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor.
e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)
90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:
80. Efectele metabolice ale T3 şi T4: a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală îndeosebi asupra sistemului
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
nervos şi scheletic c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor muscula
b)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezei de Na+/K+-ATP-ază nervoase
c)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2 d) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
d)[ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic e) [ ] osteoporoză.
e)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sinteza enzimelor respectiv
91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului:
81. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin: a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
b)[x] intensificarea metabolismului bazal c) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie
c)[x ] creşterea temperaturii corpului d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
d)[x] bilanţ azotat negativ e) [ x] osteoporoză.
e)[ ] mărirea nivelului de TSH
92. Calcitonina este:
82. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
a)[x] cretinism a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroidei
b)[x] la maturi se dezvoltă mixedemul b) [ ] produsă de paratiroide
c)[x] scăderea metabolismului general, temperaturii corpului c) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi
d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor d) [ ] un derivat al tirozinei
e)[] micşorarea nivelului de TSH e) [x] este un polipeptid

83. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin: 93. Reglarea secreţiei de calcitonină:
f) [x] în cretinism se constată o dereglare psihică profundă a) [x] sinteza şi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică a calciului io
g) [] în cretinism corpul se dezvoltă proporţional b) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoninei este cons
h) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSH
i) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului de TSH c) [x] secreţia ei depinde indirect de aportul alimentar de calciu, gastrină ş
j) [] tahicardie, exoftalm glucagon
d) [ ] sinteza şi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4
84. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de: e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependente de ciclul veghe-somn
a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul)
b) [x] calcitonină 94. Efectele metabolice ale calcitoninei:
c) [ ] vitaminele K şi E a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în fluidul periostal ş
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3) celulele osoase
e) [] tireotropină b)[] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celule
c)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemie
d)[x ] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
85. Parathormonul: e)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă
a) [ ] este produs de tiroidă
b) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi) 94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol):
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon
d) [ ] se sintetizează în formă activă a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol)
e) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea parathormonului b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia 25 cu formarea de 25-hidroxi-D
e) [3 ] activează glicogen sintaza prin fosforilare.

d) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazei se mai supune

103.uneiEfectele insulinei (metabolismul glucidic):
hidroxilări şi se transformă în 1,25-dihidroxi-D3 a) [] activarea glicogenfosforilazei
e) [ ] este un hormon hidrosolubil b) [x] majorarea activităţii glicogensintazei
c) [] activarea gluconeogenezei
95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea fiziologică:
d) [ ] activarea glicogenolizei
e) [x] induce sinteza de glucokinază în hepatocite
a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propria sa formare prin feedback
b) [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxilazei şi sinteza 104. Insulina amplifică:
calcitriolului a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
c) [ ] calcitonina stimulează sinteza de calcitriol b) [] conversia glicerolului la glucoză
d) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeşte depunerea de Ca2+ şi fosfat în oase c) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchi
e) [x] ţesutul ţintă pentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, unde promoveazăd) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
absorbţia calciului şi a fosfatului. e) [x] viteza sintezei transportorului de glucoză (GLUT)

96. Hormonii pancreatici: 105. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic:

a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi, ficat, ţesut a
a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina b) [x] suprimă gluconeogeneza
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagon c) [ ] favorizează glicogenoliza
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina d) [x] favorizează sinteza de glicogen
d) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai homeostaziei glicemice
e) [ ] inhibă enzimele glicolizei

e) [x] polipeptidul pancreatic este sintetizat de celulele F şi reglează diverse

106. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
funcţii ale tractului digestiv . a) [ ] accelerează lipoliza
b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos
97. Insulina: c) [x] activează lipoproteinlipaza
d) [ ] activează trigliceridlipaza din ţesutul adipos
a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonici
b) [] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de natură steroidă 107. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - a)
30 [x] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
resturi de aminoacizi b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţi disulfurice. c) [x] influenţează sinteza unor proteine specifice la nivelul transcrierei ge
(glucokinaza, fosfoenolpiruvat carboxikinaza)
98. Insulina: d) [] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor.
a) [] se sintetizează direct în stare activă
b) [] se sintetizează sub formă de proinsulină 108. Diabetul zaharat se caracterizează prin:
c) [x] se sintetizează sub formă de precursor inactiv preproinsulină a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
d) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidul C b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
e) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate. c) [ ] hipoglicemie, uremie
d) [x ] polifagie, polidipsie, poliurie
99. Insulina -reglarea secreţiei: e) [ ] oligurie.

a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei ei

b) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulină 109. Glucagonul:
c) [ ] somatostatina stimulează secreţia de insulină
d) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulină a) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta
e) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină. b) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
c) [x] este un polipeptid (29 resturi de aminoacizi)
d) [ ] este un derivat al triptofanului
100. Insulina - metabolism: e) [ ] este un compus de natură steroidă.

a) [] timpul de înjumătăţire este de 30-50 minute

b) [x] în principal este inactivată în ficat 110. Glucagonul:
c) [x ] timpul de înjumătăţire al ei este de 3-5 minute a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro-glucagon
d) [] în principal insulina este inactivată în intestin b) [ ] se sintetizează direct în formă activă
e) [ ] este inactivată în pancreas. c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] prin proteoliză limitată nu se transformă în hormon activ
e) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul ficatului
101. Insulina - mecanismul de acţiune:
a) [] este citozolic nuclear 111. Glucagonul – reglarea secreţiei:
b) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei reprezintă un complex heterotetrameric α2β2 a) [x] somatostatina inhibă secreţia lui
d) [] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina b) [] hiperglicemia favorizează secreţia lui
e) [x ] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazicăc) [] hipoglicemia inhibă secreţia lui
d) [x ] agoniştii beta adrenergici stimulează secreţia lui
102. Insulina: e) [ ] insulina activează secreţia lui.
a) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de lipide, glicogen,
proteine 112. Glucagonul - acţiuni:
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea
a) [x] amplifică concentraţia de AMPc
celulară, procesele de regenerare b) [ ] activează lipogeneza
d) [x] ţesuturile ţintă pentru insulină sunt: ţesutul adipos, muscular şi hepatic
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în sînge c) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă relaxarea muşchilor netezi din
e) [ ] efectul este mediat de Ca2+. d) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşchilor striaţi
e) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei şi forţei de
113. Glucagonul – acţiuni: contracţie a miocardului.
a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPc şi de proteinkinaza A
b) [x] activează lipoliza
c) [x] activează gluconeogeneza 122. Catecolaminele - efecte :
d) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezei
e) [ ] activează enzimele glicolizei. a) [x] constricţia vaselor periferice
b) [ ] micşorarea presiunei arteriale
114. Hormonii gastrointestinali: c) [x] hiperglicemia şi glucozuria
d) [x] excitarea sistemului nervos central
a) [x] toţi sunt polipeptide e) [ ] inhibă gluconeogeneza
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt de natură steroidă 123. Catecolaminele realizează:
d) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţi
e) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină a) [ ] constricţia vaselor coronariene
b) [x] dilatarea vaselor coronariene
115. Hormonii gastrointestinali: c) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilor
d) [x] stimularea lipolizei în ţesutul adipos
a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) este produs de mucoasa gastrică e) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei.
b) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastrică
c) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele pancreatice 124. Feocromocitomul:
d) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor
e) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contracţia veziciib) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi
biliare. noradrenalinei
c) [x] apare hiperglicemie
d) [] apare hipoglicemie
116. Somatostatina: e) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiune arterială.
a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul
gastrointestinal, creier 125. Cortexul suprarenalelor:
b) [ ] se sintetizează în formă activă a) [x] zona glomerulară produce mineralocorticoizi
c) [] activează secreţia de glucagon şi insulină b) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgeni
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină c) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizi
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, d) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizi
colecistokinina. e) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi

117. Catecolaminele sunt: 126. Corticosteroizii conţin (particularităţi de structură):

a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenic
a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina b) [ ] 20 aminoacizi
b) [x] derivaţi ai tirozinei c) [x] legătură dublă între C4 şi C5
c) [ ] derivaţi ai treoninei d) [ ] gruparea carboxil în poziţia C3
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal e) [x] cetogrupa în poziţia C3.
e) [] hormoni proteinopeptidici
127. Corticosteroizii - biosinteză:
118. Catecolaminele- biosinteză: a) [x] precursorul general este colesterolul
b) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasmei sau sintetiza
k) [x] se sintetizează din tirozină novo
b) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH3-tetrahidrofolat c) [ ] ca precursori sunt fosfolipidele şi sfingomielina
c) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetionină d) [x] etapa comună este transformarea colesterolului în pregnenelonă (enz
d) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalină hidroxilaza, conţine citocromul P450)
e)[] la sinteză nu participă vitamina C e) [ ] după biosinteză sunt depozitaţi în celule.

119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:

128. Corticosteroizii - transport:
a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitate împreună cu ATP-Mg2+ a), Ca2+ [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberă
şi cromogranină b) [x] în sînge circulă fixaţi de proteine
b) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ionilor de Ca2+ c) [x ] cortizolul este transportat de transcortină (70%) şi de serumalbumin
c) [ ] timpul de înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 min) (15%)
d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transferazei şi monoamin
d) [ ] cortizolul este transportat doar în stare liberă
oxidazei e) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţi de serumalbumină.
e) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care este secretat cu urina
129. Metabolizarea corticoizilor:
120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune): a) [ ] T1/2 pentru cortizol este 15-20 ore
b) [x] T1/2 pentru cortizol este 1,5-2 ore
a) [x] în ţesuturi există receptori membranari adrenergici α, β cu subclasele
c) lor [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenarea dublei legăt
b) [ ] diferiţi receptori sunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesageriale secunde la C4 şi a grupării cetonice de la C3
c) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediuld) [x] produşii rezultaţi se conjugă cu formele active ale acidului glucuron
proteinei "Gs" şi determină creşterea de AMPc sulfuric apoi sunt excretaţi cu urina (17-cetosteroizi)
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determină scăderea AMPce) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili.
e) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca2+.
130. 17-cetosteroizi:
121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune): a) [x] sunt produşi de degradare a corticosteroizilor şi androgenilor elimin
a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasmatici urina
b) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nucleari b) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele
 catabolismului androgenilor 140. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului prin sistemul "renină-
c) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele angiotensină":
catabolismului glucocorticoizilor a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsă de hepatocite
d) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constată în tumori ale testiculilor
b) [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa diferitor factori
şi a cortexului suprarenal (cca 600/mg/24 ore) (presiunea sîngelui, hipoxia renală, concentraţia de Na+, Cl- în plasmă
e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţia adenohipofizei,etc.)
boala
Addison. c) [x] renina scindează un decapeptid din angiotensinogen generînd
angiotensina I
131. Glucocorticoizii – reglarea sintezei şi secreţiei: d) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în
a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţia corticoliberinei
angiotensină
şi II (octapeptid)
ACTH-ului e) [ ] angiotensina II este vasodilatator.
b) [ ] reglarea se bazează pe efectele alosterice
c) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenalonului 141. Angiotensina II:
d) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadian) a) [x] măreşte presiunea sângelui
e) [] depind de cantitatea potasiului plasmatic. b) [x] stimulează secreţia de aldosteron
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron
132. Glucocorticoizii – acţiuni: d) [ ] se formează direct din angiotensinogen
a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclear e) [ ] nu se supune degradării sub acţiunea angiotensinasei.
b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc 142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:
d) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nivelul genomului
uman a) [x] organul ţintă este rinichiul
e) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivelul genomului b) [x] reglează homeostazia hidrică şi electrolitică
uman . c) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosfor
d) [ ] reglează sinteza parathormonului
133. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului proteic: e) [ ] reglează glicemia.
a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat şi rinichi
b) [ ] accelerează transportul aminoacizilor în celulele ţesutului muscular143.
şi Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:
limfoid a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
c) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchi b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
d) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchi c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
e) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limfoid. d) [ ] reabsorbţia de K+, H+, NH4+
e) [x] reabsorbţia de Na+ prin mecanismul activ Na+/K+-ATP-aza.
134. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului glucidic:
a) [] activează glicogensintaza în ficat 144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:
b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi a) [ ] majorează concentraţia de K+ în sînge şi reduce concentraţia
c) [] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos şi limfoid de Na+, Cl-
d) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutul adipos b) [x] măresc reabsorbţia de Na+, Cl- şi HCO3- în tubii distali renali
e) [] creşte producerea glicogenului în muşci. c) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu potasiu
intracelular
135. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului lipidic: d) [] scade reabsorbţia apei
a) [] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor e) [ ] creşte eliminarea sodiului.
b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depunerea de lipide
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi 145. Excesul de glucocorticoizi provoacă:
d) [ ] cetogeneza este inhibată complet a) [ ] sindromul Conn
e) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
136. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului ţesutului osos: d) [] sindromul Turner
a) [] stimulează biosinteza ARNm e) [ ] sindromul Marfan.
b) [ ] accelerează biosinteza proteinelor
c) [x] inhibă biosinteza proteinelor 146. Sindromul Cushing se caracterizează prin:
d) [x ] sporesc eliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sînge a) [] hiposecreţia, în special a glucocorticoizilor
e) [x] produc osteoporoză b) [ x] obezitate centripetă
c) [x] apariţia hipertoniei, osteoporozei
137. Glucocorticoizii - efecte: d) [x] piele subţire cu vergeturi violacee, hirsutism, amenoree
a) [x antiinflamator e) [ ] dezvoltarea diabetului steroid cu hipoglicemie.
b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpi
c) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect permisiv)147. Deficitul de corticosteroizi provoacă:
d) [ ] hipoglicemiant a) [ ] sindromul Conn
e) [] activează sinteza şi secreţia prostaglandinelor. b) [] sindromul Cushing
c) [x] boala Addison
138. Hormonii mineralocorticoizi: d) [] sindromul Turner
a) [x] sunt C21 steroizi e) [ ] sindromul Marfan.
b) [ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ ca aldosteronul
c) [x] se sintetizează din colesterol 148. Hipersecreţia de aldostereon se întîlneşte în:
d) [ ] se sintetizează din fenilalanină şi tirozină a) [x ] sindromul Conn
e) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular. b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
139. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului depinde de: d) [] sindromul Turner
a) [x]sistemul renină-angiotensină e) [ ] sindromul Marfan.
b) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmatic
c) [x] ACTH 149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin:
d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatic a) [] obezitate
e) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic. b) [ ] creşterea conţinutului de Na+, Cl-, apă şi scaderea K+ în sânge
c) [x] scaderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
d) [] hiperglicemie, glucozurie 159. Androgenii – efecte metabolice:
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă,
stimulînd sinteza proteinelor
150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin: b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi induc bilanţ
a) [x] nivel scăzut de K+ în sânge azotat negativ
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge c) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
c) [ ] hiposecreţia corticotropinei d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
d) [ ] edeme şi hipotensiune e) [] provoacă hiperglicemie
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului.
160. Androgenii – efecte fiziologice:
a) [x] asigură spermatogeneza
151. Utilizarea practică a corticosteroizilor: b) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundare
a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită c) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a
nespecifică) comportamentului la bărbaţi
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice) d) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor e) [] inhibă spermatogeneza
d) [x] folosirea îndelungată poate provoca atrofia cortexului
suprarenalelor 161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona):
e) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia cortexului
suprarenalelor a) [ ] se produc numai în ovare
b) [x] în cantităţi reduse se sintetizează în testiculi, adrenale, ficat,
152. Hormonii sexuali : piele
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale c) [x] în timpul gestaţiei se produc şi în unitatea feto-placentară
b) [x] sunt de natură steroidă d) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor transportatoare specifice
d) [x] în reglarea secreţiei participă gonadotropinele e) [x] progesterona este intermediarul comun în biosinteza
e) [ ] utilizează receptorii membranari hormonilor steroizi

153. Hormonii sexuali sunt : 162. Hormonii estrogeni - catabolism:

a) [ ] folitropina
b) [x] testosteronul a) [x] se petrece în ficat
c) [ ] hormonul luteinizant b) [] se petrece doar în rinichi
d) [x] estradiolul c) [] se petrece în intestin
e) [x ] progesterona d) [ x] principalul catabolit este estriolul
e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului glucuronic
154. Sinteza hormonilor sexuali: sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi urină
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [x] se sintetizează din colesterolul 163. Efectele metabolice ale estrogenilor:
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor specifice în
progesterona celulele organelor ţintă (organele sferei genitale, glandelor mamare,
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.)
estrogenii b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezei
e) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizează în special c) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutul adipos
estrogenii. d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului
e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea calciului şi
155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali: fosfaţilor în epifizele oaselor
a) [ ] lutropina reglează la bărbaţi sinteza glucocorticoizilor
b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza 164. Efectele fiziologice ale estrogenilor:
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminine
d) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
e) [ ] progesterona induce secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale endometriului
secreţia prolactinei d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului
ovarian
156. Androgenii: e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia
a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul
b) [ ] principalul androgen este androsteronul
c) [ ] se depozitează în celule după sinteză LIPIDE
d) [ ] sunt transportaţi în sânge în stare liberă
e) [x] sunt transportaţi de o globulină sanguină specifică 1. Lipidele sunt:
a) [ ] substanţe organice solubile în apă
157. Androgenii: b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă
a) [x] sunt C19 steroizi c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici
b) [x ] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule d) [] omogene după structură
c) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronului e) [x] substanţe organice insolubile în apă
d) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)
e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă 2. Funcţiile lipidelor:
a) [ x] energetică
158. Catabolismul androgenilor: b) [ x] izolatoare
a) [x] are loc primordial în ficat c) [ ] catalitică
b) [ ] are loc numai în rinichi d) [x] structurală
c) [x] se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi e) [ ] contractilă
sulfuric şi se elimină cu urina
d) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară 3. Clasificarea structurală a lipidelor:
e) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară a) [] protoplasmatice
b) [] de rezervă
c) [x] saponifiabile c) [ ] se mai numesc şi cefaline
d) [] neutre d) [ x] sunt componente principale ale surfactantului
e) [ x] nesaponifiabile pulmonar
e) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor
4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:
a) [x] structurale 14. Fosfatidiletanolamina:
b) [x] de rezervă a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei
c) [] saponifiabile b) [ ] conţine sfingozina
d) [] neutre c) [ ] conţine ceramida
e) [ ] nesaponifiabile d) [ ] se mai numeşte şi lecitină
e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:
a) [x] amfifile 15. 446) Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina:
b) [] esenţiale a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor
c) [] saponifiabile b) [x] sunt componenţii principali ai membranelor celulare
d) [x] neutre c) [ ] prezintă o rezervă de energie
e) [ ] nesaponifiabile d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică
6. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi
graşi: 16. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?
a) [ ] caprinic a) [ ] lecitinele
b) [ ] caproic b) [ ] cefalinele
c) [x ] oleic c) [x] fosfatidilserina
d) [x] palmitic d) [ ] trigliceridele
e) [x] stearic e) [ ] cerebrozidele

7. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi 17. Fosfolipazele:

graşi: a) [ ] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele până la acid
a) [ ] lignoсeric fosfatidic şi acid gras
b) [ ] oleic b) [ ] fosfolipaza A1 hidrolizează fosfolipidele cu generarea
c) [ ] palmitoleic lizolecitinelor
d) [x] linolenic c) [x] fosfolipazele D şi C scindează fosfatidiletanolamina
e) [x] linoleic în diacilglicerol, acid fosforic şi etanolamină
d) [x] ] fosfolipaza A2 hidrolizează fosfolipidele cu
8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică generarea de lizofosfatidă şi acid gras
temperatură de topire? e) [] sub acţiunea fosfolipazei D se eliberează 2 resturi de
a) [ ] stearic (С18) acizi graşi
b) [x] arahidonic (С20:4)
c) [] nervonic (С24:1) 18. Cardiolipina:
d) [ ] palmitic (С16) a) [ ] prezintă un lipid ce conţine azot
e) [] oleic (С18:1) b) [x] conţine 2 resturi de fosfatidil legate prin glicerol
c) [x] este componentă a membranei interne mitocondriale
9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică d) [] conţine colină
temperatură de topire? e) [ ] este un lipid de rezervă
a) [ ] lignoceric(C24)
b) [ ] miristic (C14) 19. Sfingomielinele conţin:
c) [x] butiric (C4) a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic
d) [] caprilic (C8) b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
e) [ ] lauric (C12) c) [ ] polialcool ciclic, ceramida
d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină
10. Acilglicerolii: e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol
a) [] sunt constituenţi ai membranelor biologice
b) [x ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi 20. Sfingozina:
c) [x ] reprezintă o formă de stocare a energiei a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat
d) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dezolvă în ea b) [x ] e component al sfingomielinei
e) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic c) [ x] este constituent al glicolipidelor
d) [] este baza structurală a glicerofosfolipidelor
11. Glicerofosfolipidele: e) [ ] nu intră în structura ceramidei
a) [] sunt insolubile în solvenţi organici
b) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor grşi 21. Cerebrozidele:
c) [x ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creierului
d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei b) [] nu conţine sfingozină
e) [x] sunt componentele membranelor biologice c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau
beta-glucoza
12. Lecitinele şi cefalinele: d) [] conţin oligozaharide
a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic e) [ x] din ele se formează sulfatidele
b) [x] sunt lipide structurale
c) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei 22. Gangliozidele:
d) [] sunt grasimi neutre a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol
e) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu generarea b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
acidului fosfatidic c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucoza
d) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactoză
13. Fosfatidilcholina: e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor
a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă 23. Gangliozidul conţine in structura sa:
a) [ ] acid N-acetilneuraminic (NANA), hexoze, acid c) [x] legături de hidrogen
fosforic, ceramidă d) [ ] legături peptidice
b) [ ] acid sialic, etanolamină, acid gras e) [ ] legături disulfidice
c) [ ] glicerol, acid fosfatidic, NANA
d) [x] NANA, oligozaharid, sfingozină, acid gras 33. Proteinele membranelor biologice:
e) [ ] fosforilserină, NANA, sulfat, hexoze a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale
b) [x ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele
24. Glicolipidele: membranare
a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau c) [] posedă numai capacitate de mişcare laterală
oligozaharide d) [ x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar,
b) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de recepţie, comunicare intercelulară, antigenică
acid sialic e) [] sunt precursori ai mesagerilor secunzi
c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+
d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
e) [] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N- 34. Glucidele membranelor biologice sunt:
acetilneuraminic a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu contactează
cu citoplasma
25. Care din compuşii de mai jos conţin fosfor: b) [x ] fixate covalent de lipide sau proteine
a) [x] cardiolipina c) [] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau
b) [ ] sulfatidele polizaharidice
c) [ ] gangliozidele d) [ ] responsabile de permeabilitatea membranei
d) [ ] cerebrozidele e) [x] responsabile de identificarea intercelulară
e) [ ] ceramida
35. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei
26. Colesterolul: alimentare, deoarece:
a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi
b) [x ] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3 esenţiali
c) [ x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5 b) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3 c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice
e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor
e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei
27. Acizii biliari:
a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului 36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:
b) [ ] constau din 28 atomi de carbon a) [] are loc în stomac
c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina b) [ x] are loc în duoden
d) [x] sunt compuşi polari c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
e) [x] participă la emulsionarea grasimilor d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează
HCl al sucului gastric
28. Metabolismul acizilor biliari: e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate
a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol
b) [] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfat în 37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-
formele lor active intestinal necesită:
c) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară bogată în a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală
proteine b) [ ] lipoproteinlipaza
d) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară bogată în c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
glucide d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă liberă e) [ ] colesterolesteraza

29. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt: 38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:
a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează
b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele fosfogliceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber
cerebrozidele şi colesterolul c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia
beta a trigliceridelor .
30. Funcţiile membranelor biologice(1) şi componenta 39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro-intestinal are loc
structurală, responsabilă de această funcţie (2): prin:
a) [] receptoare de fosfolipide a) [ ] fosforilare
b) [x] metabolică de proteine b) [ ] defosforilare
c) [] permeabilitatea de triacilgliceroli c) [ ] conjugarea cu activatorul
d) [x] compartimentalizarea de lipidele d) [ ] interactiunea cu coenzima
protoplasmatice e) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei
e) [ ] generarea mesagerilor secunzi de gangliozide
40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:
31. Caracteristicile principale ale membranei: a) [x] monogliceridelor
a) [] simetria b) [x] acidului fosforic
b) [x ] fluiditatea c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă mică
c) [x ] asimetria d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă
d) [ ] imobilitatea componentelor e) [ ] bazelor azotate
e) [ ] monostratul lipidic
41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice în tractul
32. Membranele biologice sunt stabilizate de: gastro-intestinal:
a) [x] interacţiuni hidrofobe a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin difuzie
b) [x] forţele Van-der-Waals simulă
b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele – prin c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni
transport activ c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2- d) [] se sintetizează în ficat
monogliceride, colesterolul – prin difuzie micelară e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi
d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride,
colesterolul – prin difuzie facilitată 51. Catabolismul LDL :
e) [ ] acidul fosfatidic – prin transport pasiv a) [] se catabolizează numai în enterocite
b) [ x] are loc prin intermediul receptorilor B,E
42. Referitor la micelele lipidice şi difuzia micelară sunt c) [x ] colesterolul furnizat celulelorde LDL inhibă sinteza
corecte afirmatiile: endogenă de colesterol
a) [ ] se absorb numai în duoden d) [] colesterolul furnizat celulelor de LDL activează sinteza
b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi receptorilor B,E
colesterol e) [ ] activează enzima beta-hidroxi beta-metilglutaril-CoA
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului reductaza
d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă mică
e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor 52. Hipercolesterolemia primară (hiperlipoproteidemia tipul
II) se caracterizează prin:
43. Formele în care se absorb produsele digestiei lipidelor: a) [ ] niveluri majore de HDL circulant
a) [ ] glicerolul - fosforilat b) [x] conţinut crescut de LDL plasmatic
b) [ ] acizii graşi cu catenă mică - în formă activă c) [x] activarea beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA
c) [x] acizii graşi cu catenă mare - prin difuzie micelară reductazei
d) [x] acidul fosforic - în formă de săruri de Na+ sau K+ d) [ ] risc înalt pentru pancreatite
e) [x] monogliceridele - prin difuzie micelară e) [x] ateroscleroză pronunţată.

44. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin: 53. HDL:

a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi
b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale enterocite
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL
d) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul discoidale in mature
gros c) [] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele d) [] sunt lipoproteine proaterogene
şi formează chilomicronii e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen
înalt
45. Chilomicronii:
a) [] se sintetizează în ficat 54. Lipoproteinlipaza:
b) [] se secretă din intestin direct în sînge a) [ ] este o enzimă intracelulară
c) [ ] apoproteina de bază este apoB100 b) [ ] este activată de apoproteina B100
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul c) [ ] substratul ei este colesterolul esterificat
e) [x ] trasportă trigliceridele exogene d) [x] apoproteina CII este activatorul enzimei
e) [ ] lipseşte în ţesutul adipos
46. Catabolismul chilomicronilor:
a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in 55. LCAT (lecitincolesterolacil transferaza):
hepatocite a) [] scindează trigliceridele
b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB b) [x] este asociată cu HDL
c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza c) [ ] în reacţia catalizată de LCAT se formează lizolecitină
d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina şi colesterol liber
e) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă d) [x] favorizează formarea HDL
e) [x] insuficienţa LCAT micsorează conţinutul esterilor de
47. Hiperchilomicronemia primară (hiperlipoproteinemie tip colesterol în HDL
I) se caracterizează prin:
a) [ ] valori majore de alfa-lipiproteine (HDL) 56. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor
b) [x] cantităţi mari şi persistente de triacilgliceroli graşi):
c) [ ] ateroscleroză pronunţată a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP
d) [x] risc înalt pentru pancreatite b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
e) [x] depuneri masive de trigliceride in ţesuturi c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP
d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP
48. VLDL: +2P
a) [ ] apoproteina principală este apoB48 e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P
b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-
sensibilă 57. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor
c) [x] sunt sintetizate în ficat graşi):
d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
de glucide b) [ ] se petrece în mitocondrii
e) [ ] au rol antiaterogen c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază
d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
49. Catabolismul VLDL: e) [] activarea este o reacţie reversibila
a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază
b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL 58. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în
c) [] insulina inhibă catabolismul VLDL mitocondrii în procesul beta-oxidării:
d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de a) [ ] necesită energie
colesterol b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
e) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
50. LDL : e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină
a) [x ] contin apoB100
b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45% 59. Structura (CH)3N+-CH2 -CHOH-CH2 -COO-
corespunde: catalizează această reacţie:
a) [ ] ornitinei a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolaza
b) [ ] putrescinei b) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidrataza
c) [ ] sfingozinei c) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza
d) [] colinei d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza
e) [x] carnitinei e) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza

60. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG): 69. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi
a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor suferă urmatoarele modificări:
b) [ ] se oxidează AG liberi a) [ x] se oxidează
c) [ ] se desfasoară in citozol b) [] se reduc
d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon
acetil-CoA d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon
e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA
graşi
70. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2)
61. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei şi câte molecule de ATP (3) se formează la oxidarea completă a
succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă este: acidului palmitic (C16):
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare a) [ ] 6 8 131
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare b) [] 6 7 114
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare c) [x] 7 8 130
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare d) [ ] 5 6 121
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare e) [ ] 8 9 143

62. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii 71. Utilizarea acetil-CoA:

acizilor graşi): a) [x] se oxidează în ciclul Krebs
a) [ ] are loc decarboxilarea substratului b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
b) [ ] are loc hidratarea substratului c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
c) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+- d) [ ] se include in gluconeogeneză
dependentă e) [x] se utilezează in cetogeneză
d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-
dependentă 72. Beta-oxidarea acizilor graşi în peroxizomi:
e) [ ] are loc dehidratarea substratului a) [ ] generează mai multe molecule de ATP
b) [x] este amplificată in diabet
63. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta- c) [x] este caracteristică pentru acizii graşi cu catenă lungă
oxidării acizilor graşi) sunt: d) [x] enzima ce catalizează prima reacţie este oxidaza
a) [ ] acil-CoA + NADH + H+ e) [ ] aspirina inhibă beta-oxidarea peroxizomala
b) [x] enoil-CoA + FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2 73. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+ a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei
e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+ b) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentara
c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazei
64. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi: d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH
a) [ ] este o dehidratare e) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară
b) [ ] este o dehidrogenare f) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea
c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza acizilor graşi saturaţi
d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA 74. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de
carbon:
65. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi: a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă
a)[ ] enoil-CoA + H2O de propionil-CoA şi una de acetil-CoA
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+ b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA vitaminele H şi B12
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+ c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
e) [ ] cetoacil-CoA d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2,
ATP, Mg2+
66. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este: e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de
a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA succinil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA 75. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
67. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
catalizează această reacţie: e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic
a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA
dehidrogenaza 76. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza afirmaţiile:
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA a) [x ] este un corp cetonic
dehidrogenaza b) [x] formula prezintă acidul acetoacetic
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA c) [ ] se utilizează in ficat
dehidrogenaza d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în
diabetul zaharat
68. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce
77. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
pentru: d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
a) [x] sinteza corpilor cetonici e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [ ] beta-oxidare 86. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi
d) [x] sinteza colesterolului forma sa de transport din mitocondrie în citozol (2):
e) [ ] sinteza glucozei a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină
78. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat d) [ ] acetil-CoA aspartat
b) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca e) [x] acetil-CoA citrat
sursă de energie
c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului 87. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol
d) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza (biosinteza acizilor graşi):
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza a) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
79. Beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA: c) [ ] pentru transport se utilizează GTP
a) [x] se sintetizează din 3 molecule de acetil-CoA d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru
b) [x] sub acţiunea liazei din acest compus se obţine biosinteza acizilor graşi
acetoacetatul e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza
c) [ ] se sintetizează din acetoacetat
d) [ ] hidroximetilglutaril-CoA-reductaza conduce la 88. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din
formarea lui mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
e) [x] este intermediar în sinteza colesterolului a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza
80. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici: c) [x] enzima malica
a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici d) [ ] succinat dehidrogenaza
b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie e) [ ] fumaraza
c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul
zaharat insulino-dependent 89. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):
d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
pentru miocard b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează
e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala vitamina B6
Hartnup c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2
81. Cetonemia: a lizinei
a) [x] poate apărea în inaniţie e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP
b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide
c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide 90. Sintaza acizilor graşi:
d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în a) [ ] este um complex enzimatic cu organizare funcţională
ficat b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu
e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor excepţia formării malonil-CoA
cetonici în ţesuturi c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
d) [ ] reprezintă um tetramer enzimatic
82. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile: e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă
a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetona intermediarii biosintezei
b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat
c) [ ] se sintetizează din malonil-CoA 91. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei
d) [ ] sinteza lui are loc in citozol (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):
e) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat a) [ ] ATP ADP
b) [ ] AMP ATP
83. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi: c) [ ] malonat AMP
a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar d) [ ] acetoacetat citrat
oxidarea – în citozol e) [x] citrat palmitoil-CoA
b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de
ACP, iar la oxidare – cu HSCoA 92. Pentru sinteza malonil-CoA se utilizează CO2 marcat cu
c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – C14. Malonil-CoA este utilizat în sinteza acidului palmitic. Care
NADPH din atomii de C ai acidului palmitic vor fi marcaţi?
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex a) [ ] toţi atomii impari
polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu b) [ ] numai carbonul carboxilic
e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare c) [ ] toţi atomii pari
– nu d) [ ] numai carbonul metilic terminal
e) [x] nici unul dintre atomii de carbon
84. Biosinteza acizilor graşi:
a) [ ] are loc in mitocondrii 93. Care dintre atomii de carbon ai acidului palmitic ar fi
b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe C14, dacă pentru sinteza lui sa utilizat acetil-CoA marcat cu C14
polienzimatice la gruparea metil:
c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere a) [ ] numai carbonul carboxilic
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH b) [ ] numai carbonul metilic terminal
e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH c) [ ] toti atomii de carbon impari
d) [x] toti atomii de carbon pari
85. Biosinteza acizilor graşi: e) [ ] nici unul dintre atomii de carbon
a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a
ACP 94. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi
b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza serveste NADPH generat în:
a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici
b) [ ] glicoliză 103. Sinteza acizilor graşi monoenici:
c) [x] reacţia catalizată de enzima malică a) [ ] nu este posibilă în organismul uman
d) [ ] oxidarea acidului glucuronic b) [ ] are loc prin saturarea acizilor graşi polienici
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei c) [x] se realizează prin desaturarea acizilor graşi saturaţi
d) [ ] reacţia este catalizată de reductază şi necesită NADH
95. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi: e) [x] reacţia este catalizată de monooxigenaza
a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP microzomală şi necesită NADPH şi O2
b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se 104. Acizii graşi polienici:
utilizează ATP a) [ ] acidul linoleic şi linolenic se sintetizează în
d) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi organismul uman prin desaturarea acidului oleic
maloniltransacilaza b) [ ] legăturile duble se întroduc între atomul C9 şi capătul
e) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază metilic terminal
c) [x] acidul arahidonic se obţine prin desaturarea,
96. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza elongarea şi desaturarea succesivă a acidului linoleic
propriu-zisă a acizilor graşi): d) [ ] toţi acizii graşi polienici se sintetizează în organismul
a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul uman
b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor e) [x] în cantităţi mari îi primim cu uleiurile vegetale
graşi
c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2 105. Biosinteza triacilglicerolilor:
d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza b) [ ] se intensifică în inaniţie
c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
97. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza d) [x] este activată de insulină
propriu-zisă a acizilor graşi): e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este
a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH nelimitată
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP 106. Biosinteza triacilglicerolilor:
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-
fosfat şi acil-CoA
98. Enzima (1) şi produsul reacţiei (2) de transformare a c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-
beta-hidroxiacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi): fosfat
a) [ ] beta-hidroxiacil-ACP hidrataza butiril-ACP d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la
b) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrogenaza crotonil-ACP grupările –OH ale glicerolului
c) [ ] beta-hidroxiacil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza
d) [x] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza trans-enoil-ACP trigliceridelor
e) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza cis-enoil-ACP
107. Glicerol-3-fosfatul se formează:
99. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei
(biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi): glicerol fosforilaza
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + glicerol kinaza
FADH2 c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP + d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
NADP+ e) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin fosforilarea
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH glicerolului
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+
108. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul
100. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr fosfatidic:
par de atomi de carbon: a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în
a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP triglicerid
b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în
c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP lecitină
d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în
atomi de carbon diglicerid
e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2 d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in
diacilglicerol
101. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită: e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în
a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA lizolecitina
b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2 109. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a
d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+ fosfatidelor:
e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
102. Elongarea acizilor graşi (sinteza acizilor graşi cu catenă c) [x] acidul fosfatidic
mai mare de C16): d) [ ] CDP-diglicerid
a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de origine e) [ ] acidul fosforic
alimentară
b) [ ] nu este posibilă în organismul uman 110. Direcţionarea acidului fosfatidic spre sinteza
c) [x] are loc in reticulul endoplasmatic trigliceridelor sau a fosfatidelor este determinată de:
d) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-CoA a) [ ] aportul alimentar de trigliceride şi fosfolipide
e) [x] unităţile dicarbonice se ataşază la capatul carboxilic b) [x] prezenţa substanţelor lipotrope
al acidului gras c) [x] starea funcţională a ficatului
d) [ ] prezenţa acidului fosforic fosfatidic, formând fosfatidilcolină
e) [ ] prezenţa glicerolului d) [x] ulterior CDP-colina interacţionează cu digliceridul,
formând fosfatidilcolină
111. Substanţele lipotrope: e) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu trigliceridul,
a) [ ] glicerolul, acizii graşi saturaţi formând fosfatidilcolină
b) [x ] colina, metionina, inozitolul
c) [x] vitaminele B6, B12, acidul folic 119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse gata (calea de
d) [ ] vitaminele liposolubile rezervă):
e) [ ] favorizează sinteza trigliceridelor în ţesutul adipos şi a) [ ] etanolamina interacţionează direct cu acidul fosfatidic,
în ficat formând fosfatidiletanolamină
b) [x] iniţial etanolamina se activează, formând CDP-
112. Nucleotidele cu rol specific în sinteza lipidelor sunt: etanolamină
a) [ ] adenilice c) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu acidul
b) [ ] timidilice fosfatidic, formând fosfatidiletanolamină
c) [x] citidilice d) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu
d) [ ] guanidilice trigliceridul, formând fosfatidiletanolamină
e) [x] uridilice e) [x] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu
digliceridul, formând fosfatidiletanolamină
113. 567) Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a
fosfatidilcolinei: 120. Fosfatidilinozitolii:
a) [ ] serina a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile
b) [ ] cisteina b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi
c) [x] S-adenozilmetionina şi diacilgliceroli
d) [ ] S-adenozilhomocisteina c) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi
e) [ ] tetrahidrofolatul şi triacilgliceroli
d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat
114. 567) Sinteza fosfogliceridelor: e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat
a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serină
b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă) 121. Precursorii sfingozinei sunt:
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo a) [ ] fosforilcholina
serveşte ATP-ul b) [ ] asparagina
d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte c) [x] serina
GTP-ul d) [ ] stearoil-CoA
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte e) [x] palmitoil-CoA
CTP-ul
122. Sfingozina:
115. Sinteza de novo a fosfogliceridelor: a) [ ] este componentă a triacilglicerolilor
a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând b) [ ] este componentă a fosfogliceridelor
fosfatidilserină c) [x] este componentă a glicolipidelor
b) [ ] iniţial serina se activează, formând CDP-serină d) [x] este componentă a sfingomielinelor
c) [ ] ulterior CDP-serina interacţionează cu acidul e) [x] induce apoptoza
fosfatidic, formând fosfatidilserină
d) [x] iniţial acidul fosfatidic se activează, formând CDP- 123. La sinteza sfingomielinei participa:
diglicerid a) [x] ceramida
e) [x] ulterior CDP-digliceridul interacţionează cu serina, b) [ ] enzima ceramidaza
formând fosfatidilserină c) [ ] UTP-colina
d) [ ] acidul fosfatidic
116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza e) [x] CDP-cholina
de novo a fosfogliceridelor):
a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea 124. La sinteza cerebrozidlor participă:
fosfatidilserinei a) [ ] acidul fosfatidic
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea b) [x] ceramida
fosfatidilserinei c) [ ] acizii sialici
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea d) [ ] CDP-glucoza
fosfatidilserinei e) [x] UDP-galactoza
d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6
e) [ ]ca cofactor serveşte biotina 125. Sulfatidele:
a) [ ] se referă la sfingomieline
117. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza b) [ ] se referă la gangliozide
de novo a fosfogliceridelor): c) [x] se referă la cerebrozide
a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea d) [x] ca sursă de sulfat serveste PAPS
fosfatidiletanolaminei (fosfoadenozilfosfosulfatul)
b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea e) [ ] ca sursă de sulfat serveşte sulfatul de kaliu
fosfatidiletanolaminei
c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea 126. Catabolismul gangliozidelor:
fosfatidiletanolaminei a) [x] degradarea lor este catalizată de enzime lizosomale
d) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6 hidrolitice
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina b) [ ] la hidroliza gangliozidelor se obţine acid fosfatidic
c) [ ] la scindarea gangliozidelor participă fosfolipazele A2
118. Sinteza fosfatidilcolinei din produse gata (calea de şi C
rezervă): d) [x] în urma scindării gangliozidelor se obţin acizi sialici
a) [ ] colina interacţionează direct cu acidul fosfatidic, e) [ ] scindarea lor are loc cu consum de energie
formând fosfatidilcolina
b) [x] iniţial colina se activează, formând CDP-colină 127. Afecţiunea TAY SACHS:
c) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu acidul a) [ ] este o glicogenoză
b) [x] este gangliozidoza GM2
c) [x] este cauzată de deficienţa enzimei lizozomale 136. Obezitatea:
hexozaminidaza a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de
d) [ ] are loc acumularea sfingomielinei în creier fosfolipide în ţesutul adipos
e) [ ] se acumulează glicogen în rinichi b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
128. Maladia NIEMANN-PICK: d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat
a) [x] este cauzată de defectul genetic al enzimei tipul II
sfingomielinaza e) [ ] este prezentă în hipertiroidie
b) [ ] este cauzată de defectul genetic al enzimei glicogen
fosforilaza 137. Hiperlipidemia alcoolică:
c) [ ] are loc acumulare de glicogen în ţesuturi a) [ ] este cauzată de consumul excesiv de lipide
d) [x] se manifestă clinic prin retard mental; b) [x] are loc acumulare de NADH
e) [ ] se manifestă prin hipoglicemie c) [ ] are loc activarea beta-oxidării acizilor graşi
d) [x] se amplifică biosinteza trigliceridelor în ficat
129. În sinteza gangliozidelor participă: e) [ ] este însoţită de amplificarea sintezei acizilor biliari
a) [ ] CDP-glucoza
b) [x] cerebrozida 138. Mecanismele biochimice ale dislipidemiei diabetice:
c) [x] CMP-NANA a) [x] diminuarea activitatii lipoproteinlipazei
d) [ ] CDP-glucoza b) [ ] activarea lecitincolesterolacil transferazei
e) [ ] acidul fosfatidic c) [x] amplificarea sintezei VLDL
d) [ ] creşterea concentraţiei HDL
130. Biosinteza colesterolului: e) [x] glicozilarea lipoproteinelor
a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesită NADPH 139. Dupa o alimentaţie abundendă în glucide are loc:
c) [x] substrat serveşte acetil-CoA a) [ ] sinteza intensă de colesterol în ficat
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina b) [x] accelerarea sintezei de acizi graşi în ficat
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de c) [ ] activarea lipolizei
colesterol d) [ ] eliberarea acizilor graşi din fosfolipide
e) [x] intensificarea sintezei trigliceridelor şi VLDL în ficat
131. Reacţia limitanta în sinteza colesterolului este:
a) [ ] generarea acetoacetil-CoA 140. Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul gras"):
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG- a) [ ] este rezultatul acumulării fosfolipidelor în hepatocite
CoA) b) [x] are loc acumulare de grăsimi neutre în ficat
c) [ ] ciclizarea scualenului c) [ ] apare în surplusul de cholină in raţia alimentară
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului d) [x] este cauzată de insuficienţa metioninei, vitaminelor
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA B12, B6
e) [ ] este cauzată de intensificarea sintezei
132. Reglarea biosintezei colesterolului: apolipoproteinelor
a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-
CoA-sintaza 141. În inaniţie are loc:
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril- a) [ ] accelerarea lipogenezei
CoA-reductaza b) [x] cetogeneză intensă
c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de c) [x] amplificarea lipolizei în ţesutul adipos
acidul mevalonic d) [ ] activarea biosintezei acizilor graşi
d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin e) [ ] accelerarea sintezei fosfolipidelor
defosforilarea ei
e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea 142. Lipogeneza este stimulată de:
ei a) [ ] concentratia înaltă de AMPc
b) [ ] nivel crescut de catecolamine
133. Metabolismul LDL (lipoproteine cu densitate joasă): c) [x] flux abundent de glucoza in ficat
a) [ ] LDL sunt translocate în celulă, unde interacţionează d) [x] permeabilitate crescută a membranelor pentru
cu LDL-receptorii citozolici glucoză
b) [x] LDL interacţionează cu receptorii membranari e) [ ] concentraţia scăzută de insulină în sânge
c) [x] complexul LDL-receptor este translocat în celule prin
endocitoză 143. Precursorul eicosanoizilor:
d) [ ] colesterolul furnizat celulelor de LDL nu influenţează a) [ ] acidul arahic
sinteza endogenă de colesterol b) [x] acidul arahidonic
e) [x] deficitul ereditar de LDL-receptori cauzează c) [ ] acidul linolenic
hipercolesterolemia familială d) [ ] acidul fosfatidic
e) [ ] acidul behenic
134. Cauzele majorarii concentraţiei colesterolului în sânge:
a) [x] activitatea scăzută a lecitincolesterolacil transferazei 144. Eicosanoizii:
b) [ ] hipo- sau a-beta-lipoproteinemia familială a) [x] sunt substanţe cu acţiune autocrină şi paracrină
c) [ ] activitate înaltă a lipoproteinlipazei b) [ ] sunt substante de natura proteica
d) [x] valori scăzute de HDL c) [x] derivă de la acidul prostanoic - C20
e) [ ] sinteza sprită a acizilor biliari d) [ ] sunt secretate de glandele endocrine
e) [ ] sunt derivaţi ai steranulii
135. Ateroscleroza:
a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL- 145. La eicosanoizi se referă:
colesterolului a) [x] tromboxanii
b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage b) [ ] endotelinele
c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene c) [ ] endorfinele
d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene d) [x] prostaciclinele
e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza e) [x] leucotrienele
 d) [x] catalizeaza reactia H2O2 + 2G-SH → 2H2O + G-S-
146. Biosinteza eicosanoizilor: S-G
a) [ ] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea e) [x] functionează în ansamblu cu glutation reductaza
fosfolipazei C din trigliceridele membranare
b) [x] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea 155. Vitaminele liposolubile:
fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranare a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul
c) [ ] are loc numai în celulele sistemului nervos pantotenic
d) [x] în diferite celule se sintetizează diferite tipuri de b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
prostaglandine c) [ ] nu se depozitează în organismul uman
e) [ ] după sinteză prostaglandinele se depozitează în d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular
celule e) [x] sunt derivaţi izoprenici

147. Ciclooxigenaza: 156. Vitamina A:

a) [x] posedă activitate dioxigenazică şi peroxidazică a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [ ] are activitate hidrolazică b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] participă la sinteza leucotrienelor c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei
d) [x] participă la sinteza prostaciclinelor şi a tromboxanilor d) [x] are acţiune antioxidantă
e) [x] este o hemoproteină e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular

148. Biosinteza eicosanoizilor: 157. Vitamina E:

a) [ ] din endoperoxizii prostaglandinici se obţin a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
leucotrienele b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
b) [x] sinteza prostaciclinelor predomină în endoteliul c) [x] favorizează fertilitatea
vascular, inimă d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
c) [ ] aspirina activează cicloxigenaza e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos
d) [x] aspirina diminuează sinteza prostaglandinelor
e) [x] profilul enzimatic al celulei determină tipul 158. Vitamina K:
prostaglandinei sintetizate a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K
149. Lipoxigenaza: c) [x] posedă acţiune antihemoragică
a) [ ] este prezentă în toate ţesuturile d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă
b) [ ] participă la scindarea trigliceridelor din ţesutul adipos e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din
c) [x] participă la sinteza leucotrienelor componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X
d) [ ] participă la sinteza prostaglandinelor clasice,
prostaciclinelor şi a tromboxanilor 159. Vitamina D:
e) [ ] este o hidrolază a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman
b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine
150. Reglarea biosintezei eicosanoizilor: vegetală
a) [ ] corticosteroizii activează sinteza prostaglandinelor c) [ ] este derivat al glicerolului
b) [x] corticosteroizii inhibă fosfolipaza A2, diminuând d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
biosinteza prostaglandinelor e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală
c) [ ] aspirina activează sinteza leucotrienelor
d) [x] aspirina inhibă cicloxigenaza 160. Metabolismul vitaminei D:
e) [ ] aspirina inhibă lipoxigenaza a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor
ultraviolete
151. Eicosanoizii (mecanismul de acţiune): b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
a) [ ] acţionează extracelular c) [x] forma activă este calcitriolul
b) [x] modifică concentratia nucleotidelor ciclice d) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea
c) [x] moduleaza nivelul intracelular de Ca2+ colesterolului
d) [ ] modifică concentratia ionilor de Mg2+ e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii
e) [x] influenţează transcrierea genelor şi sinteza tiroidieni
proteinelor
161. Calcitriolul:
152. Eicisanoizii (efectele biologice): a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
a) [x] leucotrienele sunt implicate în procesele inflamatoare b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în
şi alergice ficat şi în rinichi din colecalciferol
b) [ ] prostaciclinele reglează masa musculară c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
c) [x] agregarea plachetară depinde de echilibrul d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+
leucotriene/tromboxani din intestin
d) [ ] tromboxanii sunt utilizaţi ca agenţi antiulcerogeni e) [ ] acţionează prin AMPc
e) [x] participă la reglarea funcţiei de reproducere

153. Anionul superoxid: Metabolismul proteinelor

a) [x] se obţine prin reducerea incompletă a oxigenului
b) [x] reprezintă o specie reactivă a oxigenului 1. Funcţiile biologice ale proteinelor:
c) [ ] protejază lipidele, proteinele, acizii nucleici de oxidare
d) [x] se transformă în H2O2 sub acţiunea superoxid a) [ ] coenzimatică
dismutazei b) [x] catalitică
e) [ ] H2O2 se obţine numai sub acţiunea superoxid c) [x] plastică
dismutazei din anionul superoxid d) [x] de transport
e) [x] imunologică
154. Glutation peroxidaza:
a) [ ] participă la formarea H2O2 2. Funcţiile biologice ale proteinelor:
b) [x] participă la scindarea H2O2
c) [ ] catalizează reacţia de sinteză a glutationului a) [x ] antigenică
b) [ ] genetică 10. Rolul HCl în digestia proteinelor:
c) [x] contractilă
d) [x] energetică a) [x] posedă acţiune antimicrobiană
e) [x] reglatoare b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] accelerează absorbţia fierului
3. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii d) [ ] inhibă secreţia secretinei
esenţiali: e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac

a) [ ] alanină 11. Reglarea secreţiei sucului pancreatic şi intestinal:

b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic a) [ ] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în
d) [x] fenilalanină bicarbonaţi
e) [ ] serină b) [x] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în enzime
c) [ ] pancreozimina este sintetizată în celulele stomacului
4. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii d) [ ] pancreozimina reglează secreţia sucului gastric
esenţiali: e) [x ] pancreozimina stimulează secreţia sucului pancreatic bogat în
enzime
a) [ ] asparagină
b) [ ] cisteină 12. Proprietăţile pepsinei:
c) [x] metionină
d) [x] treonină a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele
e) [ ] prolină principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pepsina este secretată de celulele parietale ale mucoasei
5. Selectaţi aminoacizii semidispensabili: stomacului
c) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
a) [ ] asparagina d) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-
b) [x ] histidina terminal a unei peptide (41 de aminoacizi)
c) [ ] glicina e) [ ] activarea pepsinei are loc în celulele mucoasei stomacale
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina 13. Proprietăţile pepsinei:

6. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic: a) [ ] activarea pepsinogenului are loc sub acţiunea bicarbonaţilor
b) [x] activarea pepsinogenului constă în proteoliza limitată
CH2 - CH - COOH c) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
d) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
e) [ ] este o enzimă lipolitică
NH2
NH
14. Pepsina:

a) [ ] este histidina a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă

b) [x] este aminoacid heterociclic grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
c) [ ] este aminoacid dispensabil b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
d) [ ] conţine ciclul imidazol c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi
e) [x] dă reacţia xantoproteică pozitivă mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
7. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic: e) [x] este o endopeptidază
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
| 15. Tripsina:
NH2
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv
a) [ ] este asparagina b) [ ] este o aminopeptidază
b) [ ] este glutamina c) [ ] este o carboxipeptidază
c) [ ] este aminoacid esential d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a
d) [x] dă reacţia ninhidrinică pozitivă tripsinei
e) [ ] este aminoacid bazic e) [ ] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea HCl

8. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic: 16. Tripsina:

HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
| a) [x] Ca++ exercită efect activator asupra tripsinei
NH2 b) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale
c) [ ] este secretată de celulele mucoasei intestinale
a) [ ] este încărcat pozitiv d) [x] transformarea tripsinogenului în tripsină constă în proteoliza
b) [ ] dă reacţia Fol pozitivă limitată
c) [ ] dă reacţia xantoproteică pozitivă e) [ ] activarea tripsinei are loc în pancreas
d) [x] posedă proprietăţi acide
e) [x ] este precursorul acidului gama-aminobutiric 17. Tripsina:

9. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [ ] activează tripsinogenul
b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Lys şi
Arg prin gruparea -NH2
b) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Lys si
Arg prin gruparea -COOH
c) [x ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8
d) [ ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 1,5-2,5
e) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
18. Enterokinaza:
a) [ ] este o enzimă care scindează proteinele alimentare
b) [x ] scindează de la capătul N-terminal al tripsinogenului o
hexapeptidă acidă
c) [x] e secretată de mucoasa intestinală sub formă de kinazogen inactiv
d) [ ] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea bicarbonaţilor
e) [x] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea tripsinei
19. Chimotripsina:
a) [ ] este secretată de mucoasa intestinală în formă de chimotripsinogen
inactiv
b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a
chimotripsinei prin proteoliza limitată
20. Chimotripsina:
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Phe,
Tyr, Trp prin gruparea -NH2
b) [ ] este sintetizată de celulele principale ale stomacului în formă
activă
c) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
d) [x] centrul activ al chimotripsinei conţine -OH al Ser şi inelul
imidazolic al His
e) [ ] pH-ul optimal de acţiune este 1,5 – 2,5
21. Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [x] carboxipeptidaza A conţine Zn++ şi scindează de la capătul C-
terminal aminoaczii aromatici
d) [x] carboxipeptidaza A posedă şi acţiune esterazică ce se amplifică la
substituirea Zn++ cu Ca++
e) [ ] carboxipeptidaza B scindează Phe, Tyr şi Trp de la capătul C-
terminal
22. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [x] funcţionează preponderent intracelular
e) [x] sunt activate de Mg++ şi Mn++
23. Funcţiile proteazelor:
a) [x] de protecţie (coagularea sângelui, liza celulelor)
b) [x] generarea substanţelor biologic active (hormonilor, agenţilor
vasoactivi)
c) [x] activarea enzimelor proteolitice digestive
d) [ ] sinteza zimogenilor
e) [ ] sinteza aminelor biogene
24. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [ ] transportul AA este activ primar şi necesită ATP
c) [ x] transportul AA este activ secundar şi necesită ATP
d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza
e) [ ] la transportul AA participă ATP-sintaza
25. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] ouabaina stimulează transportul AA
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
d) [x] peptidele si proteinele nehidrolizate se pot absorbi prin endocitoză
e) [x] în celule peptidele şi proteinele nehidrolizate pot fi scindate de
proteazele lizozomale
26. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros
b) [x] are loc in intestinul subţire
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural
27. Ciclul gama-glutamilic:
a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele
celulare
b) [ ] decurge fără utilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
28. Ciclul gama-glutamilic:
a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin
membranele celulare
b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilor
c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de
hidroliză a legăturilor –CO–NH– din glutation
d) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului
e) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de ATP
29. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei
intestinale
b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi a celor
netoxice
d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice
30. Produsele putrefacţiei aminoacizilor în intestin:
a) [ ] scatolul şi indolul se formează din histidină
b) [x] putrescina este produsul de decarboxilare a ornitinei
c) [ ] cadaverina este produsul de decarboxilare a ornitinei
d) [ ] crezolul şi fenolul se formează din triptofan
e) [ ] metilmercaptanul şi acidul sulfhidric se obţin din serină
31. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:
a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi
acidul glucuronic
b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul
(PAPS)
c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul
d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-
glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţelor toxice
32. Produsele de putrefacţie a aminoacizilor:
a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţie a tirozinei
b) [ ] indicanul este produsul de putrefacţie a triptofanului
c) [x] indicanul este indoxilsulfatul de potasiu
d) [x] cantitatea de indican in urină indică starea funcţională a ficatului
e) [x] cantitatea de indican in urină indică gradul de putrefacţie in
intestin
33. Compusul chimic:
C - NH - CH2 - COOH
O
a) [ ] reprezintă acidul benzoic
b) [x] reprezintă acidul hipuric
c) [ ] se formează în intestin in procesul de putrefacţie
d) [x] se formează în ficat în rezultatul conjugării benzoil-CoA cu
glicina
e) [x] este o probă de examinare a funcţiei de dezintoxicare a ficatului
34. Reglarea digestiei proteinelor în stomac:
a) [x] histamina stimulează secreţia de HCl şi mai puţin secreţia de
pepsinogen
b) [ ] histamina stimulează secreţia de pepsinogen şi mai puţin secreţia
de HCl
c) [ ] gastrina stimulează numai secreţia de HCl
d) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsinogen
e) [x] gastrina acţionează prin AMP ciclic
35. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2 O
e) [ ] scindarea AA nu generează energie
36. Căile generale de degradare a aminoacizilor:
a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea
37. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:
a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare
38. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:
a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii
b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a
amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor
dispensabili
39. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):
a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a
tuturor L-AA
40. Dezaminarea directa a aminoacizilor:
a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi
b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)
d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)
e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică
41. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza
b) [ x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat dehidrogenaza
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+
e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN
42. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [x] este un proces reversibil
b) [x] în dezaminare se utilizează NAD+, iar în reaminare – NADPH
c) [ ] în dezaminare se utilizează NADP+, iar în reaminare – NADH
d) [ ] reaminarea este o etapă a catabolismului aminoacizilor
e) [ ] dezaminarea glutamatului este o etapă în sinteza aminoacizilor
dispensabili
43. Glutamat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
b) [x] este enzimă alosterică
c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
44. Transaminarea aminoacizilor (TA):
a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un
alfa-cetoacid
b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Glu, Asp şi Ala se supun TA
45. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substrat
d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimă
e) [x] partea prostetică a transaminazelor este piridoxalfosfatul
46. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:
a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a
piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat (PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a
piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
47. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime excretorii hepatice
b) [ ] în condiţii normale posedă activitate înaltă în sânge
c) [ x] în hepatite creşte preponderent activitatea serică a
alaninaminotransferazei (ALT)
d) [ x] în infarctul miocardic creşte considerabil activitatea serică a
aspartataminotransferazei (AST)
e) [ ] ALT şi AST nu sunt enzime organospecifice
48. COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔
COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-COOH
a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatului
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat
49. CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔
CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOH
a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat
50. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-
cetoglutaratul
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
51. Transreaminarea aminoacizilor:
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor
c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-
cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
52. Transdezaminarea alaninei:
a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei
b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi NH3
c) [x] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în procesul de transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează
NADPH+H+
53. Transdezaminarea alaninei. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi
enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Ala + H2O → piruvat + NH3 + H2O
alanindehidrataza
b) [x] Ala + alfa-cetoglutarat → piruvat + Glu
alaninaminotransferaza
c) [ ] Gln + H2O → Glu + NH3
glutaminaza
d) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3
glutamatdehidrogenaza
54. Biosinteza alaninei (transreaminarea):
a) [ ] este aminarea directă a piruvatului
b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea
glutamatului
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în procesul de transreaminare glutamatdehidrogenaza utilizează
NAD+
55. Biosinteza alaninei (transreaminarea). Selectaţi reacţiile procesului
(1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4
glutaminsintetaza
b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + NAD+ + H2O
glutamatdehidrogenaza
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu + NADP+ + H2O
glutamatdehidrogenaza
d) [ ] piruvat + NH3 + H2O → Ala + H2O
alaninhidrataza
e) [x] piruvat + Glu → Ala + alfa-cetoglutarat
alaninaminotransferaza
56. Transdezaminarea aspartatului:
a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului
b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din oxaloacetat şi NH3
c) [ ] include dezaminarea asparaginei
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [x ] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD+
57. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi
enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O
aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu
aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3
asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3
glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3
glutamatdehidrogenaza
58. Biosinteza aspartatului (transreaminarea):
a) [ ] este aminarea directă a oxaloacetatului
b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea
glutamatului
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] participă coenzimele tiaminpirofosfat şi NAD+
59. Biosinteza aspartatului (transreaminarea). Selectaţi reacţiile
procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4
glutaminsintetaza
b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + NAD+ + H2O
glutamatdehidrogenaza
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu + NADP+ + H2O
glutamatdehidrogenaza
d) [ ] oxaloacetat + NH3 + H2O → Asp + H2O
aspartatsintaza
e) [x] oxaloacetat + Glu → Asp + alfa-cetoglutarat
aspartataminotransferaza (AST)
60. Alaninaminotransferaza (ALT):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-
cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice,
hepatopatiile toxice
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade
61. Aspartataminotransferaza (AST):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-
cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale
afecţiunilor hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori
maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a
AST scade
62. Decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din aminoacizi în
formă de CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilare
d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene
63. Decarboxilazele aminoacizilor (AA):
a) [ ] toate decarboxilazele AA poseda specificitate absolută de substrat
b) [ ] specificitatea decarboxilazelor AA depinde de coenzimă
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul
vitaminei B6)
d) [ ] coenzima decarboxilazelor AA este tiaminpirofosfatul (derivatul
vitaminei B1)
e) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin natura
coenzimei
64. Reacţia chimică:
 HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2
HO CH2 CH COOH HO
N NH N NH
NH2 HO NH2 HO
NH2
a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) [x] este reacţia de formare a histaminei a) [x] este reacţia de decarboxilare a 3,4-dioxifenilalaninei (DOPA)
d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-
65. Reacţia chimică: metildopa) contribuie la scăderea tensiunii arteriale
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială
HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2
70. Reacţia chimică:
N NH N NH
NH2 R-CHNH 2 2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2
2-NH

a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene

b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene
c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)
d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii e) [x] cofactorul MAO este FAD-ul

66. Reacţia chimică:

HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2

71. Reacţia chimică:

NH NH2 NHNH NHNH2

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
67. Reacţia chimică:
2 2
| |
HOOC - CH- (CH2)2 - COOH → CH2 - (CH2)2 - COOH + CO2
a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza
b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)
d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC
e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei

72. Vitaminele necesare

C CH pentru activitatea mono- şi diaminoxidazelor:
HO C CH2 CH COOH HO 2 CH2 + CO2
a) [ ] tiamina
NH NH2 b) [ ] niacina
NH NH2
c) [x] riboflavina
d) [ ] acidul ascorbic
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei e) [x] vitamina B6
b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii 73. Precursorul catecolaminelor:
arteriale, respiraţiei
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
68. Reacţia chimică: c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina
HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2
74. Precursorul histaminei:
HO NH2 HO NH2
a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei d) [ ] fenilalanina
b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului e) [ ] aspartatul
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei 75. Serotonina se sintetizează din:
e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei
a) [ ] histidină
69. Reacţia chimică: b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan

76. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:

a) [x] CO2 a) [ ] asparaginaza
b) [x] NH3 b) [ ] asparaginsintetaza
c) [ ] CO c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] H2O d) [x] argininosuccinatliaza
e) [ ] acidul uric e) [x] arginaza

77. Amoniacul se obţine în următoarele procese: 86. Aminoacizii-intermediari ai ciclului ureogenetic:

a) [ ] ciclul Krebs a) [x] arginina

b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi b) [ ] alanina
c) [x] dezaminarea aminoacizilor c) [x] ornitina
d) [ ] glicoliză d) [x] citrulina
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice e) [ ] lizina

78. Amoniacul se obţine în următoarele procese: 87. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de
uree?
a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene a) [ ] 1
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin b) [ ] 2
d) [ ] gluconeogeneză c) [x] 3
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici d) [ ] 4
e) [ ] 5
79. Reacţia chimică:
88. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de
Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 uree?

a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a amoniacului a) [ ] 200

b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi b) [ ] 400
c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza c) [ ] 600
d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la ţesuturi spre ficat şi d) [x] 800
rinichi e) [ ] 1000
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului
89. Câte molecule de CO2 sunt necesare pentru sinteza a 100 molecule
80. Ciclul glucoză-alanină: de uree?

a) [x] este un mecanism de transport al NH3 din muşchi spre ficat a) [x] 100
b) [x] este un mecanism de transport al piruvatului din muşchi spre ficat b) [ ] 200
c) [ ] în muşchi are loc reacţia: NH3 + piruvat → Ala + H2O c) [ ] 300
d) [ ] în ficat are loc reacţia: Ala + H2O → piruvat + NH3 d) [ ] 400
e) [x] implică transreaminarea şi transdezaminarea alaninei e) [ ] 500

81. Enzimele şi coenzimele ciclului glucoză-alanină: 90. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) [x] alaninaminotransferaza (ALAT) a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului

b) [x] glutamatdehidrogenaza b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) [ ] aspartataminotransferaza (ASAT) c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] tiaminpirofosfat d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură
e) [ ] FAD macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
82. Ureogeneza:
91. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):
a) [x] are loc exclusiv în ficat
b) [ ] are loc în rinichi a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
c) [ ] este sinteza acidului uric b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP +
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii H3PO4
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3 c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
83. Ureogeneza: e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat

a) [ ] este mecanismul de neutralizare temporară a NH3 92. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:
b) [x] necesită consum de energie
c) [ ] are loc în toate ţesuturile a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4
d) [ ] ureea este compus toxic b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4
e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4
84. Enzimele ciclului ureogenetic: e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7

a) [ ] glutaminaza 93. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat
d) [ ] glutaminsintetaza b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat
e) [ ] glutamatdehidrogenaza c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină
85. Enzimele ciclului ureogenetic: e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină
94. Eliminarea renală a amoniacului:
a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu +
NH3
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi
e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de
amoniu în rinichi
103. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:
a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar pentru sinteza
ureei
b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

95. Care aminoacizi dispensabili se pot sintetiza din intermediarii 104. Azotul neproteic sangvin include:
ciclului Krebs cu participarea transaminazelor?
a) [ ] proteidele
a) [ ] serina b) [x] ureea
b) [x] acidul aspartic c) [ ] hemoglobina
c) [ ] tirozina d) [x] aminoacizii
d) [x] acidul glutamic e) [x] peptidele
e) [ ] glicina
105. Azotul neproteic sangvin include:
96. Selectaţi compuşii care prin dezaminare pot genera amoniac:
a) [ ] glucoza
a) [ ] alfa-cetoglutaratul b) [x] creatina, creatinina
b) [x] guanina, adenina c) [x] acidul uric
c) [x] glutamina d) [x] indicanul
d) [ ] piruvatul e) [ ] corpii cetonici
e) [ ] oxaloacetatul
106. Câte molecule de ATP se generează la oxidarea aerobă a unei
97. NH3 este utilizat: molecule de alanină până la CO2, H2O şi NH3?

a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali a) [ ] 6

b) [ ] la sinteza corpilor cetonici b) [ ] 15
c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului c) [x] 18
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei d) [ ] 38
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu e) [ ] 36

98. NH3 este utilizat la sinteza: 107. Glicina:

a) [x] ureei a) [ ] este aminoacid esenţial

b) [ ] acidului uric b) [x] se transformă în serină
c) [ ] acetonei c) [ ] este un aminoacid cetogen
d) [ ] beta-hidroxibutiratului d) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie ireversibilă
e) [ ] acetoacetatului e) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5,N10-СН2-THF
(tetrahidrofolat)
99. Selectaţi aminoacizii care transportă NH3 de la ţesuturi spre ficat şi
rinichi: 108. Glicina participă la sinteza:

a) [x] glutamina a) [x] nucleotidelor purinice

b) [ ] glicina b) [ ] glutaminei
c) [x] alanina c) [x] creatinei
d) [ ] arginina d) [x] hemului
e) [x] asparagina e) [ ] nucleotidelor pirimidinice

100. Sursele nemijlocite de azot pentru sinteza ureei sunt: 109. Glicina participă la:

a) [ ] glutamatul a) [x] sinteza serinei

b) [x] aspartatul b) [ ] sinteza indicanului
c) [ ] glutamina c) [ ] sinteza metioninei
d) [ ] alanina d) [x] conjugarea acizilor biliari
e) [x] NH4+ e) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon pentru
tetrahidrofolat (THF)
101. Glutamatdehidrogenaza face parte din:
110. Glutationul:
a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze a) [x] este o tripeptidă
c) [x] oxidoreductaze b) [ ] este o enzimă conjugată
d) [ ] liaze c) [x] participă la transportul aminoacizilor prin membrane
e) [ ] izomeraze d) [ ] participă la transportul glucozei prin membrane
e) [x] este alcătuit din glutamat, cisteină şi glicină
102. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:
111. Glutationul:
a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina a) [ ] e coenzima glutamatdehidrogenazei
c) [x] ureea b) [x] e coenzima gama-glutamiltransferazei
d) [x] sărurile de amoniu c) [ ] e coenzima catalazei
e) [ ] acidul uric d) [x] e coenzima glutationperoxidazei
e) [x] glutationul inactivează unele proteine (insulina) b) [x] se obţine la hidroliza S-adenozilhomocisteinei (SAHC)
c) [x] este utilizată pentru resinteza metioninei
112. Serina (Ser): d) [x] este utilizată pentru sinteza cisteinei
e) [ ] este aminoacid proteinogen
a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator 121. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):
c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat
d) [x] se poate forma din glicină a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
e) [ ] participă la sinteza metioninei b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare
113. Serina (Ser): d) [x] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator
a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor
b) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru 122. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:
tetrahidrofolat (THF)
c) [ ] participă la sinteza hemului a) [x] catecolaminelor
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice b) [ ] serotoninei
e) [x] întră în componenţa centrelor active ale serinproteinazelor c) [ ] histaminei
d) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)
114. Cisteina (Cys): e) [x] melaninei

a) [ ] e un aminoacid esenţial 123. Sinteza tirozinei (Tyr) din fenilalanină (Phe):

b) [x] două molecule de Cys legate prin legătura disulfidică formează
cistina a) [x] este catalizată de enzima fenilalaninhidroxilaza
c) [ ] Cys este sursă de sulf pentru sinteza metioninei b) [ ] fenilalaninhidroxilaza este hidrolază
d) [ ] Cys participă la sinteza serinei c) [x] fenilalaninhidroxilaza este oxidoreductază
e) [x] Cys se sintetizează din metionină şi serină d) [x ] în calitate de cofactor enzima utilizează tetrahidrobiopterina
e) [ ] deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei cauzează alcaptonuria
115. Cisteina (Cys):
124. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în
a) [x] gruparea –SH a Cys se conţine în centrele active ale unor enzime metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:
b) [ ] este un aminoacid cetoformator
c) [x] din Cys se sintetizează taurina, utilizată pentru conjugarea acizilor a) [x] alcaptonuria
biliari b) [ ] boala Hartnup
d) [ ] Cys degradează până la oxaloacetat şi NH3 c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
e) [x] Cys se scindează până la H2S, SO32-, SCN-, NH3, piruvat d) [x] albinismul
e) [x] fenilcetonuria
116. Metionina:
125. Fenilcetonuria:
a) [ ] este aminoacid dispensabil
b) [ ] se sintetizează din cisteină şi treonină a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
c) [x] este aminoacid indispensabil b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de
d) [x] este donator de sulf pentru sinteza cisteinei tirozină
e) [ ] este aminoacid cetoformator c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei
de fenilalanină
117. Metionina (Met): d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei
fenilpiruvatului, fenillactatului, fenilacetatului
a) [ ] metionina liberă este donator de grupări -CH3 în reacţii de e) [x] se manifestă clinic prin retard mental
transmetilare
b) [x] din Met se sintetizează S-adenozilmetionină (SAM) 126. Alcaptonuria:
c) [ ] sinteza SAM nu necesită energie
d) [x ] SAM este donator de grupări -CH3 în reacţii de transmetilare a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
e) [x] în rezultatul transmetilării SAM se transformă în S- b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
adenozilhomocisteină (SAHC) c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei
d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului
118. S-adenozilmetionina (SAM): homogentizinic
e) [x] conduce la artroze
a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei
b) [x] este forma activă a metioninei 127. Albinismul:
c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3
d) [ ] serveşte ca donator de adenozil a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
e) [ ] serveşte ca donator de metionină b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de
119. S-adenozilmetionina (SAM) serveşte ca donator de grupare metil la piele
sinteza: d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete
e) [ ] este însoţit de retard mental
a) [ ] noradrenalinei
b) [x] adrenalinei 128. Triptofanul (Trp):
c) [x] creatinei
d) [ ] fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină a) [ ] este aminoacid dispensabil
e) [x] fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină b) [x] este precursorul serotoninei
c) [ ] este precursorul dopaminei
120. Homocisteina: d) [x] din Trp se sintetizează nicotinamida
e) [ ] este aminoacid strict glucoformator
a) [ ] se obţine prin demetilarea metioninei
129. Histidina (His):
a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supune dezaminării oxidative
d) [x] se supune dezaminării intramoleculare
e) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină
a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
b) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv cetoformatori
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori
e) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori
139. Catabolismul aminoacizilor:

130. Acidul glutamic (Glu): a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
b) [ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
a) [ ] este aminoacid indispensabil c) [x] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin succinil-CoA
b) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul gama- d) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat
aminobutiric (GABA) e) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat
c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama-carboxiglutamic
d) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotina 140. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
e) [x] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina K
a) [ ] topoizomerazele
131. Acidul glutamic (Glu): b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
a) [ ] este aminoacid cetoformator d) [x] glutamatdehidrogenaza
b) [x] se supune dezaminării oxidative directe e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
c) [x] din Glu se sintetizează glutamina
d) [ ] se supune dezaminării intramoleculare 141. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
e) [x] se obţine din prolină, arginină, histidină
a) [x] mutazele, carboxilazele
132. Acidul glutamic: b) [ ] hexokinazele
c) [x] metiltransferazele
a) [x] este parte componentă a glutationului d) [x] decarboxilazele
b) [ ] este parte componentă a acidului pantotenic e) [ ] helicazele
c) [x] este parte componentă a acidului folic
d) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetat 142. La catabolismul aminoacizilor participă vitaminele:
e) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat
a) [x] B1, B2, B6
133. Biosinteza glutaminei (Gln): b) [x] acidul nicotinic
c) [x] H
a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină d) [ ] A, E
b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic e) [ ] D
c) [ ] este catalizată de glutaminaza
d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza 143. Vitamina (1), cofactorul (2) şi reacţia chimică (3) catalizată de
e) [ ] reacţia nu necesită energie acest cofactor:

134. Acidul aspartic (Asp): a) [ ] vitamina B1 tiaminpirofosfat alfa-decarboxilarea

aminoacizilor
a) [ ] este aminoacid indispensabil b) [x] vitamina B6 piridoxalfosfat alfa-decarboxilarea
b) [ ] este aminoacid cetoformator aminoacizilor
c) [ ] se supune dezaminării oxidative directe c) [ ] vitamina B6 piridoxalfosfat carboxilarea aminoacizilor
d) [x] se supune transdezaminării d) [x] acid folic tetrahidrofolat sinteza glicinei din serină
e) [ ] la dezaminare se transformă în alfa-cetoglutarat e) [ ] acid folic tetrahidrobiopterină sinteza glicinei din serină

135. Biosinteza asparaginei (Asn): 144. Acidul folic:

a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic a) [ ] este aminoacid

b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST) b) [x] este vitamină
c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza c) [ ] este coenzimă
d) [ ] reacţia nu necesită energie d) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină e) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină

136. Acidul aspartic (Asp) participă la sinteza: 145. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [ ] carbamoilfosfatului a) [ ] este vitamină

b) [x] nucleotidelor pirimidinice b) [x] este cofactor
c) [ ] glutationului c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor
d) [x] ureei d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor
e) [ ] corpilor cetonici e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon

137. Acidul aspartic (Asp) participă la: 146. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [x] sistema-navetă malat-aspartat a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)
b) [ ] ciclul glucoză-alanină b) [x Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
c) [x] sinteza nucleotidelor purinice c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
d) [ ] sinteza hemului d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
e) [x] sinteza glucozei e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

138. Catabolismul aminoacizilor:

147. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [x ] participă la metabolismul metioninei
b) [x] homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF
c) [ ] Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF
d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferază
e) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6
148. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:
a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x ] metilen
e) [ ] carboxil
149. Biotina participă la:
a) [ ] carboxilarea glutamatului
b) [x] carboxilarea piruvatului, acetil-CoA, propionil-CoA
c) [ ] alfa-decarboxilarea aminoacizilor
d) [ ] decarboxilarea oxidativă a alfa-cetoacizilor
e) [ ] decarboxilarea glutamatului
150. Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:
a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu
pot fi transformaţi în glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză
151. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:
a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
b) [x] glicerolul se transformă în glucoză
c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei –
dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH
pentru sinteza acizilor graşi
152. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:
a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi
b) [x] surplusul de proteine poate fi convertit în acizi graşi
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-
3-fosfatului
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-
fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu
pot fi utilizaţi pentru sinteza lipidelor
153. Carenţa proteică:
a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de
origine vegetală)
c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat
154. Carenţa proteică se caracterizează prin:
a) [x] hipoproteinemie
b) [ ] mărirea presiunii osmotice
c) [x] edeme
d) [x] atrofie musculară
e) [ ] bilanţ azotat pozitiv
155. Digestia nucleoproteinelor:
a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac
b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac
c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub
acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic
156. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor
purinice:
a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic
157. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor
purinice:
a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] serina
158. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) – prima reacţie în
sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP
b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza
e) [x ] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi
GTP
159. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) – a
doua reacţie din sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7
b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza
e) [x ]amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este
inhibată de AMP şi GMP
160. Inozinmonofosfatul (IMP):
a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui
161. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin două reacţii succesive
b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina
c) [x] sursă de grupare amino pentru AMP este acidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
e) [x] procesul este activat de GTP
162. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin două reacţii succesive
b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP
e) [x] procesul este activat de ATP
163. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă
alosterică
b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
c) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare
164. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
a) [ ] GMP activează sinteza proprie
b) [ ] AMP activează sinteza proprie
c) [x] AMP inhibă sinteza proprie şi sinteza inozinmonofosfatului (IMP)
d) [x] GMP inhibă sinteza proprie şi sinteza IMP-lui
e) [x] ATP este utilizat la sinteza GMP-lui, iar GTP este utilizat la
sinteza AMP-lui
165. Reutilizarea bazelor purinice:
a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-
pirofosfatul (PRPP)
b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-
transferaza (APRT)
c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-
fosforibozil-transferaza (HGPRT)
d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta
e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat
166. Sursele atomilor inelului pirimidinic:
a) [ ] glicina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina
167. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):
a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de
ATP
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură
macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
168. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):
a) [x ] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP +
H3PO4
b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP +
H3PO4
c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
169. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP +
H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic
d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O
e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+
170. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)
b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) →
orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7
c) [ ] OMP + CO2 → UMP
d) [x] OMP → UMP + CO2
e) [ ] OMP → CMP + CO2
171. Biosinteza nucleotidelor citidilice:
a) [x] CTP se sintetizează din UTP
b) [ ] CMP se sintetizează din UMP
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber
d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln
e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4
172. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:
a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea
ribonucleotidelor
b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior
interacţionează cu baza azotată corespunzătoare
c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină
d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH
e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2
173. Biosinteza nucleotidelor timidilice:
a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina
(SAM)
d) [x] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF
(tetrahidrofolat)
e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza
174. Biosinteza nucleozid-difosfaţilor (NDP) şi nucleozid-trifosfaţilor
(NTP) din nucleozid-monofosfaţi (NMP):
a) [x] NMP + ATP → NDP + ADP
b) [ ] NMP + ATP → NTP + AMP
c) [x] NDP + ATP → NTP + ADP
d) [x] ADP + H3PO4 → ATP + H2O
e) [ ] AMP + H4P2O7 → ATP + H2O
175. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:
a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] ureea
176. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:
a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
e) [x] beta-alanina
177. Produşii catabolismului timinei:
a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
e) [ ] beta-alanina
178. Catabolismul nucleotidelor purinice (biosinteza acidului uric):
a) [x] hipoxantina se formează din adenină
b) [ ] hipoxantina se formează din guanină
c) [ ] xantina se oxidează la hipoxantină
d) [x] hipoxantina şi xantina se oxidează la acid uric sub acţiunea
xantinoxidazei
e) [x] acidul uric este un compus greu solubil în apă
179. Guta:
a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia
b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia
c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza
ureei
d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în
sinteza nucleotidelor purinice
e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în
catabolismul nucleotidelor purinice
180. Selectaţi defectele ereditare care cauzează guta:
a) [x ] insuficienţa hipoxantin-guanin-fosforiboziltransferazei (HGPRT)
b) [x] deficienţa glucozo-6-fosfatazei 189. Biosinteza hemului (a doua reacţie):
c) [ ] activitate înaltă a arginazei
d) [x] activitate înaltă a fosforibozilpirofosfat (PRPP)-sintetazei a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen
e) [ ] activitate înaltă a xantinoxidazei + ADP + H3PO4 + H2O
b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2
181. Manifestările clinice ale gutei: H2O
c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
a) [x ] artrită gutoasă d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza
b) [ ] xantoame cutanate e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază 190. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):
e) [ ] litiază biliară
a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+
182. Alopurinolul: b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza
a) [ ] este analog structural al acidului uric d) [ ] enzima este activată alosteric de hem
b) [x] este analog structural al hipoxantinei e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară
c) [x] este inhibitor competitiv al xantinoxidazei
d) [ ] este inhibitor alosteric al xantinoxidazei 191. Porfiriile:
e) [x] în tratamentul cu alopurinol xantina şi hipoxantina sunt excretate
drept produşi finali ai purinelor a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor
implicate în catabolismul hemului
183. La cromoproteine se referă: b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor
implicate în biosinteza hemului
a) [ ] nucleoproteinele c) [ ] se mai numesc ictere
b) [ ] metaloproteinele d) [x] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi eritropoietice
c) [x] flavoproteinele e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele 192. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

184. Hemoproteinele: a) [ ] începe în eritrocitele intacte

b) [ ] are loc exclusiv în sânge
a) [ ] sunt proteine simple c) [ ] are loc în toate ţesuturile
b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+ d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb
d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră 193. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

185. Hemoglobina (Hb): a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină →

a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa,
2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă
valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
e) [x] hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile de histidină din
componenţa lanţurilor alfa şi beta
186. Hemoglobina (Hb) participă la:
a) [ x] transportul sangvin al O2
b) [x] transportul sangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic
biliverdină → bilirubină
b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină →
verdoglobină → bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite
e) [ ] reacţiile au loc în sânge
194. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):
a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu
obţinerea biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu
obţinerea verdoglobinei
e) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu
obţinerea biliverdinei
d) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină

187. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare): 195. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în
bilirubină):
a) [ ] glutamina
b) [x] glicina a) [ ] are loc în hepatocite
c) [x] succinil-CoA b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [x] Fe2+ c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+
e) [ ] acidul aspartic e) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+
d) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza
188. Biosinteza hemului (prima reacţie):
196. Bilirubina indirectă:
a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA +
CO2 a) [x] este o substanţă puţin solubilă în apă
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS- b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
CoA + CO2 + ADP + H3PO4 c) [x] este transportată de albumine
c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă
d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza d) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată
e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem
197. Bilirubina indirectă:

a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai
hepatocitelor
b) [x] este transportată în microzomi de ligandine
c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea
în sânge
e) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
d) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza
198. Conjugarea bilirubinei:
a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă
(indirectă)
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină
conjugată (directă)
199. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:
a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea
enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic
de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →
stercobilinogen → urobilinogen
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →
mezobilirubină → urobilinogen → stercobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
200. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:
a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele
hemoroidale
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în
urină
d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină
201. Bilirubina serică:
a) [x] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L
b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial
al icterelor
202. Cauzele icterelor:
a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
203. Cauzele icterelor:
a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă
b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-
endotelial
204. Icterul neonatal:
a) [x] este determinat de o hemoliză intensă
b) [x] este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a prelua, conjuga
şi excreta bilirubina
c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi
provoacă encefalopatie toxică
e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea
bilirubinei
205. Icterul prehepatic:
a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei
de către ficat
b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere
206. Icterul hepatic premicrozomial:
a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi
II
b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-
glucuronil-transferazei specifice pentru conjugarea bilirubinei
c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă
d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează
metabolizarea bilirubinei
e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de
către ficat
207. Icterul hepatic premicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărită
e) [ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită
208. Icterul hepatic microzomial este determinat de:
a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice
209. Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescută
e) [x ] în urină apare bilirubina conjugată
210. Icterul hepatic postmicrozomial:
a) [ ] este determinat de hemoliză
b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică
d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului
Rotor
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei
bilirubinei conjugate din hepatocite în capilarele biliare
211. Icterul hepatic postmicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărită
e) [x] în urină apare bilirubina conjugată
212. Icterul posthepatic este cauzat de:
a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stază biliară intrahepatică
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
213. Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):
 plămânilor):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută a) [x] HHb + O2 → HHbO2
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
e) [x] în cazul obstrucţiei complete – lipsa urobilinogenului şi d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
stercobilinogenului în urină e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O

214. Transportul sangvin al oxigenului (O2): 223. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul
ţesuturilor):
a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată
b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2 b) [x] KHbO2 → KHb + O2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3
215. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O 2)
: 224. Hipoxiile:

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
216. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :
a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
217. Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
218. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):
a) [x] dizolvat în plasmă
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3
219. Carbhemoglobina:
a) [ ] este hemoglobina legată cu CO
b) [x] este hemoglobina legată cu CO2
c) [ ] ligandul se leagă la Fe2+ al hemului
d) [x] ligandul se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] ligandul se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
220. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:
a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi
b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în
aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare
225. Anemia falciformă (HbS):
a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al
hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce
deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie
METABOLISM
1. Metabolismul:
a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor
şi energiei
b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale
substanţelor şi energiei
c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică
d) [x] constă din două faze – catabolism şi anabolism
e) [ ] nu necesită energie
2. Funcţiile metabolismului constau în:
a) [x] producerea energiei chimice
b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, polizaharidelor,
lipidelor, acizilor nucleici)
c) [x] transformarea substanţelor nutritive in precursori ai
macromoleculelor celulare
d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni,
amine biogene etc.)
e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte

a) [ ] oxihemoglobina 3. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:

b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din
d) [x] methemoglobina cele simple
e) [ ] deoxihemoglobina b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolism
221. Formele patologice ale hemoglobinei: d) [ ] catabolismul necesită energie
e) [x ] catabolismul constituie faza degradării substanţelor
a) [x] carboxihemoglobina conţine monooxidul de carbon (CO) compuse în simple
b) [ ] CO posedă afinitate mai scăzută faţă de hemoglobină, comparativ
cu oxigenul 4. Căile metabolice:
c) [x] CO se leagă la Fe2+ din hem
d) [x] methemoglobina conţine Fe3+ a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate
e) [ ] methemoglobina posedă afinitate înaltă faţă de oxigen b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile
c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibile
222. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o
singură enzimă c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
enzimă distinctă e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

5. Catabolismul: 13. Energia ce se formează la hidroliza ATP-lui este determinată

de:
a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe
simple a) [x] repulsia electrostatică
b) [ ] necesită energie b) [x] gradul mic de stabilitate a ATP-lui
c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular c) [x] prezenţa ionilor de Mg2+
d) [ ] nu necesită enzime d) [ ] prezenţa apei
e) [ ] nu este supus reglării e) [ ] scindarea legăturilor glicozidice

6. Anabolismul: 14. ATP-ul:

a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple a) [ ] conţine trei legături macroergice
b) [x] necesită energie b) [ ] nu poate fi donator de grupări fosfat
c) [x] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi c) [x] poate fi donator de grupări pirofosfat
d) [ ] nu necesită enzime d) [x] energia eliberată în procesele catabolice este utilizată
e) [ ] nu este supus reglării pentru sinteza ATP-lui
e) [x] energia eliberată la hidroliza ATP-lui este utilizată în
7. Căile catabolice şi anabolice: reacţiile endergonice

a) [ ] coincid ca direcţie 15. Starea energetică a celulei:

b) [x] posedă reacţii şi enzime comune
c) [ ] sunt identice a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică:([ATP] +1/2
d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])
e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] :
([ADP] x [P])
8. Reglarea metabolismului: c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-
900
a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolice
b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice
catalizează reacţii comune ale anabolismului şi catabolismului
c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor 16. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie
reversibile decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai
proceselor anabolice a) [x] creatin fosfat
e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] AMP
9. Bioenergetica: d) [ ] GMP
e) [x] fosfoenolpiruvat
a) [x] organismele vii sunt sisteme termodinamice deschise
b) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată 17. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie
pentru efectuarea lucrului decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem
termodinamic a) [x] 1,3-difosfoglicerat
d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată b) [ ] acetil-CoA
pentru efectuarea lucrului c) [ ] glucozo-6-fosfat
e) [x] ∆E = ∆G + T∆S d) [ ] UDP-glucoza
e) [ ] fructozo-6-fosfat
10. Energia liberă (∆G):
18. Viteza proceselor metabolice:
a) [x] este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului
la temperatură şi presiune constantă a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+
b) [x] condiţiile standard sunt: t =250C, concentraţia substraturilor b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici
– 1 mol, pH =7,0, presiunea 760 tori c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+
c) [ ] dacă ∆G > 0 – reacţia este exergonică d) [x] este influenţată de hormoni
d) [ ] dacă ∆G < 0 – reacţia este endergonică e) [x] depinde de conţinutul de ATP
e) [x] dacă ∆G > 0 – produsele reacţiei au o energie liberă mai
mare decât substanţele iniţiale 19. Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:

11. ATP-ul: a) [x] glicerol-3-fosfat

b) [ ] ATP
a) [ ] este unica nucleotidă macroergică c) [ ] creatinfosfat
b) [ ] este o nucleotidă pirimidinică d) [x] glucozo-6-fosfat
c) [ ] este sursă de energie e) [ ] GTP
d) [x] are două legături macroergice
e) [x] este intermediar energetic (transportă energia de la 20. Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:
procesele exergonice la cele endergonice)
a) [ ] glucozo-1-fosfat
12. Variantele de hidroliză a ATP-lui: b) [x] pirofosfat
c) [x] fosfoenolpiruvat
a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol d) [x] acetil-CoA
b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol e) [ ] UDP-galactoza

21. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):
a) [ ] este localizat în citozol
b) [x] include enzimele: E1 – piruvat dehidrogenaza, E2 –
dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 – dihidrolipoil dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD,
NAD+, HS-CoA
d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6,
B12, acidul folic
e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea
oxaloacetatului
22. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):
a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului
b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
c) [x] activează în mitocondrii
d) [x] conţine 5 coenzime
e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDH
d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin
sarcină energetică
e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin
fosforilare-defosforilare
29. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza (PDH):
a) [x] E1 a complexului PDH este reglată prin fosforilare-
defosforilare
b) [x] fosforilarea PDH (E1) conduce la inhibarea ei
c) [x] fosforilarea E1 este stimulată de raportul înalt ATP/ADP,
NADH/NAD+
d) [ ] fosforilarea E1 este catalizată de fosfataza piruvat
dehidrogenazei
e) [ ] modificarea covalentă este unicul mod de reglare a
enzimelor complexului PDH
30. Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:

23. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH
b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH
c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator
24. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (prima etapă):
a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+
b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2
c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 +
NADH+H+
d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2
31. Selectaţi vitaminele – componente ale coenzimelor
complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] în prima etapă are loc formarea NADH a) [x] tiamina

b) [x] în prima etapă are loc decarboxilarea piruvatului b) [ ] biotina
c) [x] reacţia este catalizată de piruvat dehidrogenaza (E1) c) [x] vitamina PP
d) [ ] grupare prostetică a E1 este FAD-ul d) [ ] vitamina B6
e) [x] gruparea prostetică a piruvat dehidrogenazei este derivatul e) [ ] vitamina B12
vitaminei B1
32. Selectaţi vitaminele – componente ale coenzimelor
25. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele II şi III): complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] de pe tiaminpirofosfat restul acetil este transferat direct pe a) [ ] acidul folic

HS-CoA b) [x] acidul pantotenic
b) [x] de pe tiaminpirofosfat restul acetil este transferat pe acidul c) [x] acidul lipoic
lipoic, care este grupare prostetică a E2 d) [ ] acidul ascorbic
c) [x] de pe E2 restul acetil este transferat pe HS-CoA e) [x] riboflavina
d) [x] în rezultatul acestor etape se obţine acetil-CoA
e) [ ] în urma acestor etape se eliberează E2 (acidul lipoic este în 33. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat
formă oxidată) dehidrogenaza:

26. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele finale – IV şi a) [ ] piridoxal fosfat

V): b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
a) [x] în etapele finale ale procesului are loc reoxidarea acidului d) [ ] acidul tetrahidrofolic
lipoic din componenţa E2 e) [x] NAD+
b) [ ] la reoxidarea acidului lipoic acceptor direct de hidrogen este
NAD+ 34. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat
c) [x] reacţia e catalizată de E3 (dihidrolipoil dehidrogenaza) dehidrogenaza:
d) [x] grupă prostetică a enzimei este FAD-ul
e) [x] produsul etapelor finale este NADH a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
27. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat c) [ ] acidul ascorbic
dehidrogenaza: d) [ ] CoQ
e) [x]FAD
a) [ ] toate enzimele complexului sunt reglate doar alosteric
b) [x] inhibitor alosteric al E2 este acetil-CoA 35. Ciclul Krebs:
c) [x] inhibitor alosteric al E3 este NADH
d) [ ] GTP este activator alosreric al E1 a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor organici
e) [ ] AMP este inhibitor alosreric al E1 b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolism
c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2 molecule
28. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat de CO2
dehidrogenaza (PDH): d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobe
e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2
a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH
b) [ ] sarcina energetică mare activează enzimele complexului 36. Ciclul Krebs:
PDH
a) [x] furnizează echivalenţi reducători pentru lanţul respirator
b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţionează în condiţii aerobe
d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule
de CO2
e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării
37. Reacţia: Acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HS-CoA
a) [x] este prima reacţie din ciclul Krebs
b) [x] este o reacţie utilizată la transportul acetil-CoA din
mitocondrie în citozol
c) [ ] este catalizata de citrat liaza
d) [x] reprezintă o condensare aldolică urmată de hidroliză
e) [ ] reacţia necesită ATP pentru energie
38. Citrat sintaza:
a) [x] catalizează prima reacţie a ciclului Krebs
b) [ ] este din clasa ligazelor
c) [x] este enzimă alosterică
d) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH
e) [x] este inhibată de acizii graşi
39. Reacţia: Citrat ↔ izocitrat:
a) [ ] este o reacţie a ciclului Krebs
b) [x] cis-aconitatul este intermediar al reacţiei
c) [x] izomerizarea se realizează prin dehidratare, succedată de
hidratare
d) [x] este catalizată de enzima aconitaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa
izomerazelor
40. Reacţia: Izocitrat + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + CO2 +
NADH+H+
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
b) [x] este catalizată de izoenzima izocitrat dehidrogenaza
c) [ ] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială poate utiliza ca
coenzimă şi NADP+
d) [ ] izocitrat dehidrogenaza citoplasmatică utilizează ca
coenzimă doar NAD+
e) [x] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială este activată de ADP
şi inhibată de NADH
41. Reacţia: alfa-cetoglutarat + NAD+ + HS-CoA → succinil-CoA
+ CO2 + NADH+H+
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
b) [x] este catalizată de complexul enzimatic alfa-cetoglutarat
dehidrogenaza
c) [ ] reacţia nu se supune reglării
d) [ ] se petrece în citozol
e) [x] succinil-CoA este un compus macroergic
42. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:
a) [x] este activat de Ca2+
b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA
d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1,
B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic
e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor:
biotina, B6, B12, acidul folic
43. Reacţia: Succinil-CoA + GDP + H3PO4 ↔ succinat + GTP +
HS-CoA:
a) [x] este o reacţie a ciclului Krebs
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
d) [x] este catalizată de enzima succinil-CoA sintetaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa
liazelor
44. Reacţia: Succinat + FAD ↔ fumarat + FADH2:
a) [ ] decurge în citozol
b) [x] este catalizată de enzima succinat dehidrogenaza
c) [ ] enzima ce catalizează reacţia este o enzimă alosterică
d) [x] malonatul este inhibitor competitiv al enzimei
e) [ ] enzima este inhibată de AMP
45. Succinat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă reglatoare a ciclului Krebs
b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă
c) [ ] este inhibată de NADH
d) [x] este inhibată de malonat
e) [ ] este inhibată de fumarat
46. Reacţia: Fumarat + H2O ↔ L-malat:
a) [ ] este o reacţie de hidroliză
b) [x] este catalizată de enzima fumaraza
c) [ ] fumaraza poate utiliza ca substrat şi maleatul
d) [x] fumaraza este o enzimă stereospecifică
e) [ ] malatul este inhibitor alosteric al enzimei
47. Reacţia: Malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+:
a) [ ] este catalizată de enzima malat reductaza
b) [x] este o reacţie utilizată în sistema-navetă malat-aspartat
c) [x] este o reacţie din ciclul Krebs
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este reglatoare
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de citrat
48. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:
a) [x] citrat sintaza
b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza
49. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul
Krebs:
a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat
b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA
c) [x] succinil-CoA → succinat
d) [ ] succinat → fumarat
e) [ ] fumarat → malat
50. Reglarea ciclului Krebs:
a) [x] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ATP-
lui
b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de
succinil-CoA
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza
e) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-
cetoglutarat dehidrogenaza
51. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a
enzimelor ciclului Krebs:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12
52. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a
enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic 61. FAD:
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este riboflavina
53. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a c) [ ] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
enzimelor ciclului Krebs: d) [ ] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în
solvent
a) [ ] piridoxal fosfat e) [x] adiţionează 2H+ şi 2ē
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic 62. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+ a) [ ] succinat DH
b) [x] glutamat DH
54. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a c) [x] izocitrat DH
enzimelor ciclului Krebs: d) [x] alcool DH
e) [ ] acil-CoA-DH
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA 63. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ a) [x] lactat DH
e) [x]FAD b) [x] malat-DH
c) [ ] acil-CoA DH
55. Reacţiile anaplerotice: d) [x] beta-hidroxibutirat DH
e) [ ] succinat DH
a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs
b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs 64. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:
c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs
d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP a) [x] succinat DH
e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH b) [ ] glutamat DH
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
56. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + d) [x] glicerol-3-fosfat DH
H3PO4: e) [ ] acil-CoA-DH

a) [x] este o reacţie anaplerotică 65. Lanţul respirator (LR):

b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este catalizată de piruvat carboxilaza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
e) [x] enzima are ca grupare prostetică biotina
57. Reacţia: Fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP ↔ oxaloacetat +
GTP:
a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] este o reacţie anaplerotică
c) [x] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [ ] este catalizată de enzima piruvat kinaza
e) [x] este o reacţie reglatoare din gluconeogeneză
58. Selectaţi reacţiile anaplerotice:
a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ +
NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP
e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4
59. Oxidarea biologică:
a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce
decurg în organismele vii
b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apei
d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente
e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente
60. NAD+:
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida
c) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în
solvent
e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē
a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere
d) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2
e) [ ] produsul final al LR este H2O2
66. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):
a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi
ē
b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+
d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē,
altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē,
altele doar H+
67. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:
a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē
b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē
c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē
d) [x] citocromii transferă doar elecroni
e) [x] un citocrom transferă doar un electron
68. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din
lanţul respirator:
a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-
redox de a adiţiona şi a ceda ē
b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este
mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a adiţiona ē
c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai
înaltă capacitatea sistemului-redox de a ceda ē
d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea
descreşterii Eo
e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea
creşterii Eo
69. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din
lanţul respirator:
a) [ ] sistemele-redox cu Eo negativ uşor adiţionează electroni
b) [ ] sistemele-redox cu Eo pozitiv uşor cedează electroni
c) [x] transferul electronilor în lanţul respirator este însoţit de
eliberare de energie liberă (∆G)
d) [ ] ∆E = -nF∆G, unde n – numărul ē, F – constanta Faraday
e) [x] ∆G = -nF∆E, unde n – numărul ē, F – constanta Faraday
70. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:
a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză
d) [x] decuplanţii lanţului respirator măresc termogeneza
e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza
71. Fosforilarea oxidativă:
a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la
lanţul respirator (LR)
b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la
LR
c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare
d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial
trebuie să fie ≥ 0,224V
e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este
utilizată pentru sinteza ATP-lui
72. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):
a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la
dehidrogenazele NAD+-dependente
b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la
dehidrogenazele FAD-dependente
c) [x] conţine FMN
d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) [ ] conţine FAD
73. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza):
a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat
b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi
ē în lanţul respirator şi de pe alte substraturi (acil-CoA, glicerol-3-
fosfat)
c) [ ] conţine NAD+
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
74. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c
reductaza):
a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ
reductaza)
b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ
reductaza)
c) [x] conţine citocromii b şi c1
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
75. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):
a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu
formarea a 2O2-
b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa
c) [ ] conţine citocromii b şi c1
d) [x] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine ioni de cupru
76. Citocromii:
a) [x] reprezintă hemoproteine
b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator
c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔
Fe3+
d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă
e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē
77. Mecanismul fosforilării oxidative:
a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se
formează un compus intermediar macroergic
b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază
c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între
suprafeţele membranei interne mitocondriale
d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se
încarcă negativ, iar suprafaţa externă - pozitiv
e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru
protoni
78. Mecanismul fosforilării oxidative:
a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din
matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar
b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul factorul F0 al ATP-
sintazei
c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială
d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-lui
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni
79. ATP-sintaza:
a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială
b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1
c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială
d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar
e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei
80. ATP-sintaza:
a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat
b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă
c) [x] este inhibată de oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât
şi transferul de electroni prin lanţul respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de
electroni prin lanţul respirator
81. Inhibiţia lanţului respirator (LR):
a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonă
b) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina A
c) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO
d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui
e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi
82. Agenţii decuplanţi:
a) [ ] inhibă ATP-sintaza
b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator
c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar
şi matricea mitocondrială
d) [x] sunt substanţe liposolubile
e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale
pentru ē
83. Agenţii decuplanţi:
a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui
b) [x] măresc termogeneza
c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator
d) [ ] activează hidroliza ATP-lui
e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul
intermembranar
84. Selectaţi agenţii decuplanţi:
a) [ ] rotenona
b) [ ] oligomicina
c) [x] 2,4-dinitrofenolul
d) [ ] monooxidul de carbon
e) [x] acizii graşi
85. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:
a) [x] rotenona
b) [ ] oligomicina
c) [ ] 2,4-dinitrofenolul
d) [x] monooxidul de carbon
e) [ ] acizii graşi
86. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:
a) [ ] dioxidul de carbon
b) [x] antimicina A
c) [ ] tiroxina
d) [x] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
87. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:
a) [ ] monooxidul de carbon
b) [x] oligomicina
c) [ ] tiroxina
d) [ ] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
88. Câtul de fosforilare (P/O):
a) [x] reprezintă raportul dintre numărul de molecule de ATP
formate şi numărul de atomi de oxigen utilizaţi în lanţul respirator
b) [ ] pentru oxidarea glicerol-3-fosfatului P/O este 3/1
c) [x] pentru oxidarea succinatului P/O este 2/1
d) [ ] pentru oxidarea piruvatului P/O este 2/1
e) [ ] pentru oxidarea acidului ascorbic P/O este 2/1.
89. Produsele finale ale lanţului respirator:
a) [ ] H2O2
b) [x] H2O
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului CoQH2-citocrom c reductaza)
90. Decuplarea fosforilării oxidative:
a) [x] este un proces adaptiv la frig
b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în
hibernare
c) [ ] este prezentă în hipotiroidie
d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb
e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP
91. Ţesutul adipos brun:
a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui
b) [x] este ţesut specializat în termogeneză
c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi
d) [ ] conţine puţine mitocondrii
e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina
(proteine decuplante)
92. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă
mitocondrială:
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial
93. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:
a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [ ] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial
94. Sistema-navetă glicerol-fosfat:
a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din
mitocondrie în citozol
b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+
↔ glicerol-3-fosfat + NAD+
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială
d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat +
NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+
e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat +
FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat + FADH2
95. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în
citozol):
a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+
c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
96. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în
matricea mitocondrială):
a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+
97. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă
mitocondrială:
a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru
NAD+ şi NADH
b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă
mitocondrială de sistema-navetă glicerol-fosfat
c) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă
mitocondrială de sistema-navetă malat-aspartat
d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă
mitocondrială de către citrat
e) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă
mitocondrială de către carnitină
98. Oxidarea microzomială:
a) [ ] are loc în mitocondrie
b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic
c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici
d) [x] este catalizată de monooxigenaze
e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui
99. Oxidarea microzomială:
a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH
+ B + H2O
b) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2
c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul
P450 ,flavoproteine
d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor
e) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici
100. Citocromul P450:
a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO
b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi
c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau
NADPH proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
d) [ ] este component al lanţului respirator mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat Ce grupări funcţionale se pot întîlni în proteinele simple?
a) [ ]- CH = O;
101. Selectaţi reacţia catalizată de catalază: b) [X]-NH2;
c) [ ] –CH=CH2;
a) [ ] H2O2 + RH2 → 2H2O + R d) [x] –COOH;
b) [x] 2H2O2 → 2H2O + O2 e) [x] - NH - C(NH2) =NH.
c) [ ] 2O-2 + 2H+ → H2O2 + O2 Intrebarea nr. 7 Intrebarea7Colectia:
d) [ ] O2 + 4H+ + 4ē → 2H2O SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
e) [ ] O2 + 2H+ + 4ē → 2H2O proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
102. Selectaţi reacţia catalizată de superoxid dismutaza: Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi acide?
a) [ ] guanidinică;
a) [ ] H2O2 + RH2 → 2H2O + R b) [ ] imidazolică;
b) [ ] 2H2O2 → 2H2O + O2 c) [X] carboxilică;
c) [x] 2O-2 + 2H+ → H2O2 + O2 d) [ ] amino;
d) [ ] O2 + 4H+ + 4ē → 2H2O e) [ ]metilică.
e) [ ] O2 + 2H+ + 4ē → 2H2O Intrebarea nr. 8: Intrebarea8Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Proteine, enzime proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Intrebarea nr. 1: Intrebarea1Colectia: Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi bazice?
MG2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [ ] fosfуrica;
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: b) [ ] carboxнlica;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.Lisii c) [ ] tiolică;
Care este unitatea structurală a proteinelor simple şi prin ce d) [ ]metilică;
legături se unesc aceste elemente structurale? e) [x] guanidinică.
a) [ ] mononucleotidele -beta-glicozidică; Intrebarea nr. 9: Intrebarea9Colectia:
b) [ ] glucoză - esterică; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
c) [x] aminoacizii - peptidică; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
d) [ ] acizii graşi - eterică ; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
e) [ ] glicerolul - disulfidică. În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea SH?
Intrebarea nr. 2: Intrebarea2Colectia: a) [ x] proteine simple;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura b) [ ] triacilgliceroli;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: c) [] amidon;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.Lisii d) [ x] aminoacizi ;
Grupările libere COOH (carboxil) se pot intîlni în: e) [ ] baze azotate.
a) [x] proteine conjugate; Intrebarea nr. 10: Intrebarea10Colectia:
b) [ ] triacilgliceroli; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
c) [ ] glucoză; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
d) [x] aminoacizi; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
e) [ ] baze azotate. . În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea OH?
Intrebarea nr. 3: Intrebarea2Colectia: a) [x ]proteine simple;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura b) [ ]trigliceride;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: c) [] adenina;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.Lisii
Grupările libere NH2 (amino) se pot întîlni în: d) [ ]cisteină;
a) [x] proteine simple; e) [ ]valina.
b) [ ]glucoză liberă; Intrebarea nr. 11: Intrebarea11Colectia:
c) [ ] trigliceride; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
d) [x] aminoacizi; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
e) [ ]uracil. scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Intrebarea nr.4: Intrebarea4Colectia: Selectaţi polimerii biologici :
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [ ] nucleozide;
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: b) [] aminoacizi;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii c) [ X] glicogen;
Care compuşi conţin fosforul? d) [X ] ADN;
a) [ ] proteinele simple; e) [X ] colagenul.
b) [ ] grăsimile neutre; Intrebarea nr. 12: Intrebarea 12Colectia:
c) [ ] glucoza liberă; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
d) [] glicogenul; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
e) [X]ADN-ul. scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Intrebarea nr.5: Intrebarea5Colectia: Ce grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine?
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [ X] hidroxiaminoacizii ;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: b) [x] aminoacizii homociclici;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii c) [ ] beta-aminoacizi;
Care compuşi conţin azotul ? d) [ ]aminoacizii diaminodicarboxilici;
a) [X ] proteinele simple; e) [ ] seria D a aminoacizilor.
b) [ ] grăsimile neutre; Intrebarea nr. 13: Intrebarea13Colectia:
c) [ ] glucoza liberă; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
d) [x] ADN-ul; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
e) [x] mARN-ul. scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Intrebarea nr. 6: Intrebarea6Colectia: Unităţile constituente ale aminoacizilor întîlnite în lanţul
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura polipeptidic:
a) [ ] purina;
b) [ ] tiofen;
c) [x] imidazol;
d) [ ] pirimidină;
e) [ ] scatol .
Intrebarea nr. 14: Intrebarea14Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi aminoacizii hidrofobi nepolari:
a) [ ] Ser;
b) [x] Val;
c) [x] Ile;
d) [x] Trp;
e) [ ]Glu.
Intrebarea nr. 15: Intrebarea15Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi aminoacizii hidrofili polari:
a) [X ] Ser;
b) [] Val;
c) [] Ile;
d) [] Trp;
e) [ ]Leu.
Intrebarea nr. 16: Intrebarea16Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi aminoacizii bazici:
a) [ ]Ala;
b) [] Ser;
c) [] Tyr;
d) []Gln;
e) [ X]Lys.
Intrebarea nr. 17: Intrebarea17Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi aminoacizii acizi:
a) [ ]Ala;
b) [] Asn;
c) [X] Asp;
d) []Gln;
e) [ ]His.
Intrebarea nr. 18: Intrebarea18Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii sunt corecte referitor la histidină?
a) [ ] este un iminoacid;
b) [] este un tioaminoacid;
c) [] este un aminoacid hidrofob nepolar;
d) [] poseda proprietati acide;
e) [X ] La pH 7,0 se deplaseaza spre catod.
Intrebarea nr. 19: Intrebarea18Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte in legatură cu serina sunt:
a) [x] este un hidroxiaminoacid;
b) [ ]are punctul izoelectric in zona de pH bazic;
c) [x] intra in categoria aminoacizilor "neesentiali"
d) [ ]intra in categoria aminoacizilor "esentiali";
e) [ ] intr-o solutie cu pH=4 migreaza spre anod.
Intrebarea nr.20: Intrebarea20Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la arginină- care afirmaţii sunt corecte:
a) [ ] la pH 3 are sarcină negativă;
b) [x] are PH-uI izoelectric in mediul bazic;
c) [ ] în forma hidroxilată intră in structura colagenului;
d) [ ] este un aminoacid acid;
e) [x] are în structură un rest de guanidină.
Intrebarea nr. 21: Intrebarea21Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la triptofan, care afirmatii sunt corecte?
a) [ X] este un aminoacid heterociclic;
b) [] este un aminoacid homocicilic;
c) [X ] contine heterociclul indol;
d) [] contine heterociclul imidazol;
e) [ ] este un aminoacid neesenţial.
Intrebarea nr. 22: Intrebarea22Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmări sunt corecte referitor la lizină?
a) [ ] este un aminoacid acid;
b) [ ] este aminoacid "neesential";
c) [x] prin prelucrare posttraducere poate forma hidroxilizina;
d) [ ] într-o solutie cu pH=8 are 2 sarcini negative;
e) [ ] pHi este în mediul slab acid.
Intrebarea nr. 23: Intrebarea23Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmări sunt corecte referitor la tirozină :
a) [ ] conţine heterociclul indolil;
b) [] este un aminoacid esenţial;
c) [X ] este aminoacid hidrofil nepolar;
d) [ ] are pH-izoelectric in zona de pH-bazic;
e) [ ] este un derivat al acidului butanoic.
Intrebarea nr. 24: Intrebarea24Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii sunt corecte referitor la metionină :
a) [x] este un derivat al acidului butanoic;
b) [ ] în structura sa sulful este slab fixat;
c) [ ] la pH-izoelectric aminoacidul migrează spre catod;
d) [ ] în solutie cu pH mai mic decat pHi, el migreaza spre anod;
e) [ ] este un aminoacid neesenţial.
Intrebarea nr. 25: Intrebarea25Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la glutamină, care afirmaţii sunt corecte:
a) [] la pH =8 are sarcina pozitivă;
b) [x ] este amida acidului glutamic;
c) [x] într-o solutie cu pH =4 migrează spre catod;
d) [ ] participă la detoxifierea NH3 în ţesuturi;
e) [ ] este un iminoacid alifatic.
Intrebarea nr. 26: Intrebarea26Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care amestec de aminoacizi are sarcina pozitivă majoră
intr-o solutie cu pH=6?
a) [ ] Glu, Asp, Ser;
b) [ ] Glu, Pro, Tyr;
c) [ ] Pro, Val, Gln;
d) [x] Lys, Arg, Ala;
e) [ ] Cys, Met, Tyr.
Intrebarea nr.27: Intrebarea27Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
pH-izoelectric al tetrapeptidei Glu - Asp - Cys - Ser se afla in
zona pH-lui :
a) [ ] 9,0 - 10;
b) [ ] 7 – 9,0;
c) [ ] 8 - 10;
d) [x] 4,0 - 4,5;
e) [ ] 6,0 - 7,0.
Intrebarea nr. 28: Intrebarea28Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care combinaţie de aminoacizi are sarcină negativă majoră într-o
soluţie cu pH=8?
a) [x] Glu, Asp, Ser;
b) [ ] Gln, Pro, Tyr ;
c) [ ] Pro, Val, Gly;
d) [ ] Lys, Arg, His;
e) [ ] Cys, Met, Trp.
Intrebarea nr. 29: Intrebarea29Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
pH izoelectric al tetrapeptidei Arg - Lys - His - Ala se afla in zona
pH -lui:
a) [ ] 3.6 - 4.0;
b) [ ] 4.0 - 4.5;
c) [ ] 5.0 - 7.0;
d) [ ] 2,0 – 3,0;
e) [x] 7.7 - 8.8.
Intrebarea nr. 30: Intrebarea30Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Proteina contine in % urmatorii AA: Arg - 10, Lys - 26, Val - 13,
Pro - 35, Ala - 8, Gly - 8. La pH fiziologic proteina:
a) [x] migrează spre catod;
b) [ ] migrează spre anod;
c) [x] are sarcină netă pozitivă;
d) [ ] are sarcină netă negativă;
e) [ ] nu posedă sarcină electrică.
Intrebarea nr. 31: Intrebarea31Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care tetrapeptid la pH-fiziologic va migra spre anod?
a) [ ] Gly - Arg - Lys - Pro;
b) [ ] Val - Leu - Ile - Met;
c) [ ] Pro-Asn-Gln-Thr;
d) [ ] Phe - Cys - Arg - His;
e) [x] Tyr - Cys - Glu - Asp.
Intrebarea nr. 32: Intrebarea32Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În legătură cu treonina sunt corecte afirmaţiile :
a) [ ] este un aninoacid aromatic;
b) [ ] este un aminoacid diaminomonocarboxilic;
c) [x] este un aminoacid esenţial;
d) [x] formează legături de hidrogen cu H2O;
e) [ ] în soluţie cu pH=4 migrează spre anod.
Întrebarea nr. 33: Intrebarea33Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scăzutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Aminoacizii arginina şi lizina au următoarele caracteristice
comune:
a) [ ] au in structură un rest guanidinic;
b) [x] au un pH - izoelectric mai mare decit 8;
c) [] ambii sunt aminoacizi semiesenţiali;
d) [ ] sunt derivati ai acidului caproic;
e) [ ] ambii participă în ciclul ornitinic.
Intrebarea nr. 34: Intrebarea34Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la aspartat, care afirmaţii sunt corecte:
a) [] este un aminoacid cu proprietăţi neutre;
b) [ ] la pH - fiziologic are sarcina neta pozitiva;
c) [X ] este un aminoacid neesenţial;
d) [x ] participă la sinteza bazelor azotate purinice;
e) [ ] este un aminoacid aromatic
Intrebarea nr. 35: Intrebarea35 Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Sarcina netă a proteinei depinde de:
a) [x] componenţa aminoacidică;
b) [x] PH-ul solutiei;
c) [ ] gruparile alfa-COOH si alfa-NH2 ale lanţului polipeptidic;
d) [] temperatura soluţiei;
e) [ ] radicalii hidrofobi.
Intrebarea nr. 36: Intrebarea36Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţii corecte referitor la salifiere:
a) [ ] este hidratarea moleculei proteice
b) [x] este dehidratarea moleculei proteice ;
c) [ ] este un proces ireversibil;
d) [ ] este trecerea micromoleculelor prin membrana
semipermiabilă,
e) [ ] se distruge structura terţiară a proteinei.
Intrebarea nr. 37: Intrebarea37Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii referitor la molecula proteică denaturată sunt
corecte:
a) [ ] se distruge structura primara,
b) [ ] creste activitatea biologica;
c) [x] se distruge structura tertiara, cuaternară;
d) [] se distrug legăturile peptidice;
e) [] nu se modifică starea nativă
Intrebarea nr. 38: Intrebarea38Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la alfa-alanină si beta-alanină sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] sunt aminoacizi proteinogeni;
b) [ ] sunt componentele ale coenzimei A;
c) [x] la decarboxilare formează un compus unic;
d) [ ]în structura proteinelor se găseşte alfa-alanină;
e) [ x] sunt derivaţi ai acidului propionic.
Intrebarea nr. 39: Intrebarea39Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Pentru identificarea aminoacidului N - terminal peptidic sunt
utilizaţi:
a) [ ] hidrazina;
b) [x] fluordinitrobenzenul;
c) [x] dansilclorida;
d) [x] fenilizotiocianatul;
e) [ ] tripsina, pepsina.
Intrebarea nr. 40: Intrebarea40Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Pentru identificarea aminoacidului C - terminal peptidic sunt
utilizaţi:
a) [ ] ureia;
b) [x] carboxipeptidazele A şi B;
c) [ ] fenilizotiocianatul;
d) [ ] dansilclorida;
e) [x] hidrazina.
Intrebarea nr. 41 Intrebarea41Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În calitate de soluţii coloidale, proteinele posedă:
a) [ ] putere de difuzie sporită;
b) [x] viscozitate mărită;
c) [x] difuzie redusă;
d) [x ] proprietăţi optice;
e) [ ] viscozitate redusă.
Intrebarea nr. 42: Intrebarea42Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Stabilitatea proteinei în soluţie e determinată de:
a) [x] membrana apoasă (MA), ce apare la hidratarea grupelor
funcţionale hidrofile;
b) [x] sarcina electrică, dependentă de pH-ul mediului;
c) [ ] sarcina electrică, dependentă de radicalii hidrofobi ai
aminoacizilor;
d) [ ] MA - rezultatul adsorbtiei simple a apei;
e) [ ] NH si OH poseda capacitate maximă de a fixa H2O.
Intrebarea nr. 43: Intrebarea43Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Condiţiile de sedimentare ale proteinelor sunt:
a) [x] afectarea membranei apoase (MA);
b) [x] neutralizarea sarcinei electrice (SE);
c) [ ] readucerea proteinei bazice la pHi prin adaus de acid;
d) [ ] readucerea proteinei acide la pHi prin adaus de baza;
e) [ ] afectarea MA prin înlăturarea apei imobilizate.
Intrebarea nr. 44: Intrebarea44Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte referitor la funcţiile proteinelor simple sunt:
a) [] prezintă sursa de energie preferenţială;
b) [ ] alfa globulinele îndeplinesc funcţia de apărare;
c) [ x] sunt biocatalizatori;
d) [x ] determină presiunea oncotică a plasmei sanguine;
e) [] participă la transportul O2 şi CO2.
Intrebarea nr. 45: Intrebarea45Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la structura primară a proteinelor sunt corecte
afirmaţiile:
a) [x ] prezintă o secvenţă de aminoacizi uniţi prin legături
peptidice;
b) [ x]este determinată genetic;
c) [] legăturile peptidice sunt legături chimice slabe, necovalente;
d) [] e distrusă la denaturare;
e) [] este afectată prin salifiere.
Intrebarea nr.46 : Intrebarea46Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte în legatură cu structura primară a proteinelor:
a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ numai o
singură dată;
b) [ ] este consolidată de legaturile disulfidice;
c) [x] este o insusire structurală a tuturor proteinelor;
d) [x] se distruge prin hidroliza acidă sau enzimatică;
e) [] în ea nu găsim formele hidroxilate ale aminoacizilor.
Intrebarea nr. 47: Intrebarea47Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la legatura peptidică sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] fiecare grupare peptidică poate forma 2 legături de
hidrogen;
b) [ ] legatura peptidica nu exista sub 2 forme de rezonanţa;
c) [x] faţă de legatura C-N atomii de oxigen si hidrogen se află in
poziţia trans;
d) [ ] legatura peptidică poate fi inumai în forma –enol;
e) [x] atomi grupei peptidice se află în acelaşi plan.
Intrebarea nr. 48: Intrebarea48Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
a) [] lantul polipeptidic (LP) conţine mai mulţi aminoacizi N- si C-
terminali;
b) [ x] toţi radicalii AA sunt echivalenţi;
c) [ ] la formarea LP acidul glutamic participă cu ambele grupe
carboxil;
d) [x ] porţiunile -CH-R se rotesc liber in spatiui;
e) [ ] legatura peptidică este specifică structurii secundare.
Intrebarea nr. 49: Intrebarea49Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura secundară a proteinei prezintă:
a) [x] arangamentul intr-o structură ordonată;
b) [] e stabilită de interacţiuni hidrofobe şi ionice;
c) [x ]este alfa helixul şi beta structură;
d) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogen;
e) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice.
Intrebarea nr. 50: Intrebarea50Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În legătură cu structura secundară sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] apare graţie formării leg. ionice între lanţurile polipeptidice
adiacente;
b) [ ] posedă periodicitate maximă şi minimă;
c) [x] prezinta atît alfa-helix cît si beta-structură;
d) [ x] apare graţiei formării legăturilor de hidrogen în limitele unui
singur lanţ cît şi între lanţurile adiacente;
e) [ ] participă şi legăturile disulfidice dintre radicalii de Met.
Intrebarea nr. 51: Intrebarea51Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la alfa - elice sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare;
b) [x] ] posedă simetrie elicoidală;
c) [] radicalii aminoacizilor participă la formarea alfa-elicei;
d) [x]legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi -
NH – de pe aceeaşi catenă polipeptidică;
e) [] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi -
NH – de pe catene polipeptidice diferite.
Intrebarea nr. 52: Intrebarea52Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Pentru structura secundară (beta-structură) este caracteristic:
a) [x] lanţurile polipeptidice (LP) sunt legate prin leg. de hidrogen
interlanţ;
b) [] lanţurile polipeptidice (LP) sunt legate prin leg. de hidrogen
intralanţ;;
c) [x ] posedă formă pliată
d) [] lanţurile polipeptidice adiacente nu pot fi antiparalele;
e) [x] lanţurile polipeptidice adiacente pot fi paralele şi
antiparalele.
Intrebarea nr. 53: Intrebarea53Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care aminoacizi destabilizează alfa-elicea:
a) [x] Prolina;
b) [x] Glicina;
c) [x] Acidul glutamic;
d) [x] Serina ;
e) [ ] Triptofanul.
Intrebarea nr.54: Intrebarea54Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte referitoare la structura terţiară a proteinelor:
a) [x] este aranjamentul tridimensional al lanţului polipeptidic;
b) [ ] e stabilizată numai de legături covalente;
c) [x] este determinată de secvenţa AA, forma şi polaritatea
radicalilor;
d) [ ] apare graţie interacţiunii sterice a AA situaţi în apropiere;
e) [ ] nu se distruge la denaturare;
Intrebarea nr. 55: Intrebarea55Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura terţiară a proteinelor:
a) [x] apare graţie interacţiunii. sterice a AA amplasati liniar
departe unul de altul
b) [x] este stabilizată si de legături necovalente, slabe;
c) [ ] nu determină activitatea biologică a proteinelor;
d) [ ] include în sine numai segmente în conformaţie beta;
e) [x] se realizează şi prin legături hidrofobe.
Intrebarea nr.56: Intrebarea56Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura terţiară a proteinelor:
a) [ ] este o însusire structurală a hemoglobinei;
b) [x] formarea ei posedă un grad înalt de cooperare;
c) [x] se caracterizează printr-un anumit grad de flexibilitate;
d) [x ] include atît segmente alfa, cît şi beta;
e) [ ] e posibilă interacţiunea între radicalii AA: Asp - Gly.
Intrebarea nr. 57: Intrebarea57Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la structura terţiară, care sunt afirmaţiile corecte:
a) [x] la baza funcţiei stau modificările conformaţionale;
b) [x] domeniile se includ in structura respectivă;
c) [x] domeniile determină funcţii speciale în proteină;
d) [ x] e posibilă interacţiunea între radicalii AA- Cys-Cys;
e) []e posibilă interacţiunea între radicalii AA-Ser - Ser.
Intrebarea nr. 58: Intrebarea58Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura cuaternară a proteinelor:
a) [x] este organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică
funcţională;
b) [x] se formează prin legături necovalente dintre suprafetele de
contact ale domeniior;
c) [ ] posedă rigiditate şi este stabilă;
d) [ ] se realizează prin legături covalente;
e) [ ] nu se distruge prin denaturare.
Intrebarea nr. 59: Intrebarea59Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura cuaternară a proteinelor:
a) [x ] asamblarea moleculei finale decurge prin faza de formare
a intermediarilor;
b) [ x] e favorizată de interacţiuni hidrofobe dintre radicalii AA;
c) [ x] funcţionarea proteinelor e corelată cu deplasarea
domeniior;
d) [x ] e o însuşire structurală a hemoglobinei;
e) []e o însuşire structurală a mioglobinei .
Intrebarea nr. 60: Intrebarea60Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi oligomerii:
a) [x] Hb;
b) [ ] mioglobina;
c) [x ] LDH (lactatdehidrogenaza);
d) [x] imunoglobulinele;
e) [x] creatinkinaza.
Intrebarea nr. 61: Intrebarea61Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la hemoglobină (Hb) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi;
b) [] prezintă tetramer format din 4 lanţuri de tip alfa;;
c) [x] ]fiecare subunitate conţine gruparea prostetică "hem";
d) [] protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice;
e) [ ] protomerii constituenţi sunt fixaţi prin forţe covalente.
Intrebarea nr. 62: Intrebarea 62Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Colagenul: particularităţile compoziţiei:
a) [x] conţine circa 1/3 glicină ;
b) [ ] practic în el lipseşte alanina;
c) [ x] conţine lizină, 5-hidroxilizină şi alizină;
d) [ ] nu conţine acid gama carboxiglutamic;
e) [ ] nu conţine prolină şi hidroxiprolină.
Intrebarea nr. 63: Intrebarea63Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Colagenul::
a) [ x] este o proteină fixatoare de Ca ;
b) [] este o proteină globulară intracelulară;
c) [ x] e o proteină fibrilară extracelulară;
d) [ ] e solubil în apă ;
e) [ ] unitatea structurală este procolagenul.
Intrebarea nr. 64: Intrebarea64Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura colagenului:
a) []structura primară reprezintă o catenă polipeptidică liniară;
b) [x ] structura primară reprezintă o catenă polipeptidică frîntă,
datorită conţinutului de prolină şi hidroxiprolină;
c) [ ] structura secundară este alfa spirală elicoidală;
d) [ x] structura secundară este alfa spirală colagenică;
e) []alfa spirală colagenică este răsucită spre dreapta.
Intrebarea nr. 65: Intrebarea65Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Colagenul. Particularităţile conformaţiei:
a) [ ]tropocolagenul are o configuraţie globulară ;
b) [x ]unitatela structurală a colagenului este tropocolagenul;
c) [x ] tropocolagenul este stabilizat de legăturile de hidrogen
dintre grupele peptidice ale catenelor vecine;
d) [ ]tropocolagenul este format din 2 catene polipeptidice;
e) []tropocolagenul este stabilizat de legăturile fosfodiesterice.
Intrebarea nr. 66: Intrebarea66Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Enzimele, afirmaţii corecte:
a) [x] sunt catalizatori biologici;
b) [ ] prezinta catalizatori anorganici;
c) [ ] se pot forma numai in celulele vii;
d) [x] există si în formă neactivă în organism;
e) [ ] Catalizează numai reacţiile de sinteză.
Intrebarea nr. 67: Intrebarea67Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Proprietăţile generale comune ale enzimelor şi catalizatorilor
anorganici:
a) [x] nu modifică direcţia reacţiei;
b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei ;
c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde;
d) [ ] activitatrea lor se reglează;
e) [x] nu se consumă în decursul reactiei.
Intrebarea nr. 68: Intrebarea68Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:
a) [ ] intervin în reacţii posibile din punct de vedere termodinamic;
b) [x] posedă specificitate;
c) [ ] au viteza catalitică mult mai mică;
d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde;
e) [ ] majorează energia de activare a procesului chimic.
Intrebarea nr. 69: Intrebarea69Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Natura chimică a enzimelor:
a) [ ]prezintă numai proteine simple;
b) [ ] sunt glicolipide;
c) [x] prezintă compuşi macromoleculari;
d) [ ] sunt numai nucleoproteide.
e) [ ] sunt heteropolizaharide.
Intrebarea nr. 70: Intrebarea70Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la natura chimică a enzimelor:
a) [x] constituenţii fundamentali sunt aminoacizii;
b) [ ] sunt compusi termostabili;
c) [x] în apă formează soluţii coloidale;
d) [ ] sunt compusi micromoleculari;
e) [x] prezintă substanţe termolabile.
Intrebarea nr. 71: Intrebarea71Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Enzimele coniugate:
a) [] posedă specificitate, determinată de cofactor;
b) [x ] posedă specificitate, determinată de apoenzimă;
c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă;
d) [x ] efectul enzimatic e dependent de ambele componente;
e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei.
Intrebarea nr. 72: Intrebarea72Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la cofactor, sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] drept coenzimă frecvent sunt utilizaţi anionii metalici;
b) [ ] în calitate de coenzimă apar lipidele;
c) [ ] grupa prostetică prezintă cofactor slab legat de apoenzimă;
d) [ ] coenzima prezintă cofactor strîns legat in enzima;
e) [x] cofactorii sunt partea neproteică a enzimei.
Intrebarea nr. 73: Intrebarea73Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În legatură cu cofactorii sunt corecte afirmaţiile:
a) [x ] stabilizează conformaţia activă a enzimelor;
b) [x ] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică;
c) [] determină specificitatea de acţiune;
d) [x ] îndeplinesc funcţia de legatură între substrat si enzimă;
e) [ ] cofactorii sunt componenţi ai enzimelor simple.
Intrebarea nr. 74: Intrebarea74Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Organizarea enzimelor in celulă:
a) [x ] sunt organizate în complexe multienzimatice;
b) [x ] pot fi fixate de structuri supramoleculare;
c) [x ] pot conţine mai multe subunităţi;
d) [ ]pot avea numai o singură localizzare;
e) [] sunt libere şi nu pot fi ataşate la diverse structuri.
Intrebarea nr. 75 Intrebarea75Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Centru activ al enzimelor reprezintă:
a) [ ] linie frintă în molecula enzimei;
b) [ ] un plan in moleculă;
c) [x] structură compusă unicală tridimensională;
d) [ ] un punct din structura terţiara;
e) [ ] locul unde se fixează modulatorii.
Întrebarea nr. 76: Intrebarea76Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Centru activ al enzimelor:
a) [x ] se formează la interacţiunea enzimei cu substratul;
b) [] grupele funcţionale aparţin aminoacizilor amplasaţi succesiv
în lanţul polipeptidic:
c) [ ] în centrul activ se fixează activatorul sau inhibitorul;
d) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii
cuaternare;
e) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii terţiare.
Intrebarea nr. 77: Intrebarea77Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele
funcţionale:
a) [ x] OH – Ser;
b) [x] COOH- Glu;
c) [ ] COOH - Asn;
d) [ ] COOH - Gln;
e) [x] NH2 – Lys.
Intrebarea nr. 78: Intrebarea78Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat (S) :
a) [ x] e substanţa asupra careia acţionează enzima;
b) [] toate enzimele fixează numai un singur substrat;
c) [x ] unele enzime interacţionează cu cîteva substrate;
d) [ ] este legat de centru activ prin legături covalente;
e) [ ] este inhibitor sau activator al enzimei.
Intrebarea nr. 79: Intrebarea79Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Centrul alosteric:
a) [x] este separat spaţial de centrul activ;
b) [ ] este locul fixării substratului;
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor;
d) [ ] este locul fixării numai a activatorilor;
e) [ x] este locul în care se fixează activatorii şi inhibitorii .
Intrebarea nr. 80: Intrebarea80Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Enzimele alosterice:
 a) [ ] modulatorii se leaga covalent in centrele alosterice;
b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor
obişnuite;
c) [ ] efectorii fixîndu - se nu modifica conformatia moleculei
enzimei;
d) [ ] modulatorii se leagă covalent în centrul activ al enzimei;
e) [x] modulatorii modifică conformaţia moleculei enzimei.
Intrebarea nr. 81: Intrebarea81Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la mecanismul de acţiune al enzimelor sunt corecte
afirmările:
a) [x] scade energia de activare a reacţiei respective;
b) [x ] are loc formarea complexului enzima - substrat [ES];
c) [] complexul ES e o structura rigidă, stabilă;
d) [ x] complexul ES e o structură instabilă;
e) [x] formarea complexului ES este prima etapă a mecanismului
de acţiune.
Intrebarea nr. 82: Intrebarea82Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Mecanismul de acţiune al enzimelor, afirmaţiile corecte:
a) [ ] în complexul ES - substratul nu se modifică;
b) [x] în complexul ES - substratul se deformează;
c) [ x] în centrul activ al enzimi are loc cataliza covalentă;
d) [x ] în centrul activ al enzimei are loc cataliza acido-bazică;
e) [] la interacţiunea substratului şi enzimei se modifică atît
structura enzimei cît şi a substratului.
Intrebarea nr. 83: Intrebarea83Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Mecanismele activării enzimatice sunt:
a) [x] proteoliză parţială;
b) [x] modificarea covalentă;
c) [ ] autoasamblarea secundară;
d) [ x] activarea alosterică;
e) [ ] activarea prin exces de substrat.
Intrebarea nr. 84: Intrebarea84Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Proprietăţile generale ale enzimelor:
a) [ ] posedă numai specificitate strict absolută;
b) [x] termolabilitatea;
c) [ ] posedă numai specificitate strict relativă;
d) [x] posedă specificitate;
e) [ ] activitatea nu e dependentă de pH mediului.
Intrebarea nr. 85: Intrebarea85Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Specificitatea enzimatica (afirmatiile corecte ):
a) [ ] e dependenta de coenzima;
b) [ ] depinde de partea proteică si de coenzimă;
c) [x] poate fi absolută de substrat- catalizează transformarea
unui singur substrat;
d) [x] poate fi relativă de grup - unui grup de S cu acelaşi tip de
legatură;
e) [x] poate fi stereochimică – catalizează transformările unui
stereoizomer al substratului.
Intrebarea nr. 86: Intrebarea86Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Termolabilitatea (T) enzimatică:
a) [x] T determină afinitatea E fata de S, de modulatori;
b) [ ] e dependentă de coenzimă;
c) [x ] temperatura optimă pentru majoritatea enzimelor e
cuprinsă între 20-400 C;
d) [ ] la temperatura mai mult de 50 C activitatea E creşte;
e) [ ] la temperatura scăzută, mai mici de 10 C, activitatea nu se
modifică.
Intrebarea nr. 87: Intrebarea87Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Influenţa pH-ului asupra activităţii enzimelor:
a) [ x] fiecare enzimă are pH-ul său optim;
b) [ ] pH-ul optim pentru pepsină este 7-8;
c) [] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei;
d) [] pH-ul optim al tripsinei este 1-2;
e) [ ] pH-ul optim al arginazei este 7.
Intrebarea nr. 88: Intrebarea88Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Anhidraza carbonică prezintă specificitate:
a) [ ] relativă de substrat;
b) [ ] relativă de grup;
c) [ ] stereochimică ;
d) [x] absolută de substrat;
e) [] absolută de grup.
Intrebarea nr. 89: Intrebarea89Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care enzime posedă stereospecificitate?
a) [x] Fumaraza;
b) [ ] Ureaza ;
c) [] citratsintaza;
d) [ ] Carbanhidraza;
e) [] alcooldehidrogenaza.
Intrebarea nr. 90: Intrebarea90Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Activarea enzimelor e posibilă prin:
a) [x] mărirea concentraţiei substratului;
b) [x] surplus de coenzime;
c) [ ] denaturare;
d) [x] proteoliză limitată;
e) [x] modulatori alosterici.
Intrebarea nr. 91: Intrebarea91Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia specifică enzimatică e posibilă prin:
a) [ ] denaturare;
b) [ ] salifiere;
c) [x ] exces de substrat;
d) [x] modulatori alosterici;
e) [ ] fierbere.
Intrebarea nr. 92: Intrebarea92Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibitia competitivă:
a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă;
b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă;
c) [x] inhibitorul se aseamană dupa structură cu S;
d) [ ] e posibilă simultan fixarea substratului şi a inhibitorului;
e) [] inhibitorul se leagă cu centrul alosteric.
 Intrebarea nr.93: Intrebarea92Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia competitivă:
a) [ ] e posibil simultan fixarea S si a inhibitorului;
b) [ ] cu enzima se leagă compusul a carui concentraţia e mai
mică;
c) [x ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;
d) [] inhibitorul este scindat fermentativ;
e) [ ] inhibitorul concurează cu S pentru fixarea in centrul
alosteric.
Intrebarea nr. 94: Intrebarea94Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la inhibitorii competitivi sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] se leagă de enzima la nivelul centrului alosteric;
b) [] legătura inhibitorului cu enzima este de tip covalent ;
c) [ x] legătura inhibitorului cu enzima este de tip necovalent;
d) [ ] inhibitorul micsoreaza viteza maximală;
e) [x ] inhibitorul creşte Km, deci scade afinitatea enzimei pentru
substrat.
Intrebarea nr. 95: Intrebarea95Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia enzimatică necompetitivă:
a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;
b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;
c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;
d) [x] se formează un complex triplu: ESI;
e) [ ] se formează un complex dublu: EI.
96)Intrebarea nr.96: Intrebarea105Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibitia necompetitivă:
a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;
b) [ ] se inlatură prin exces de substrat;
c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie pentru a
se lega de enzimă;
d) [ ]V max scade dar creşte Km;
e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;
Intrebarea nr. 97: Intrebarea106Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia alosterică:
a) [x] apare la enzimele oligomere;
b) [] inhibitorul se uneşte cu centrul activ şi schimbă conformaţia
enzimei;
c) [ ] interactiunea protomerilor nu modifică conformaţia enzimei;
d) [ ] enzimele respective preponderent au structură terţiară;
e) [ ] stă la baza efectului substanţelor medicamentoase.
Intrebarea nr. 98: Intrebarea98 Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) si reglarea activităţii ei
sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] face parte din clasa transferazelor;
b) [ ] acidul malic provoacă o inhibiţie ireversibilă;
c) [ ] în inhibiţie se modifică structura primară a S;
d) [ ] inhibiţia nu depinde de concentraţia acidului malic;
e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD →Fumarat +
FADH2.
99)Intrebarea nr. 99: Intrebarea108Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la pepsină şi reglarea activităţii ei sunt corecte
afirmaţiile:
a) [ ] nu face parte din clasa hidrolazelor;
b) [ ] face parte din clasa liazelor;
c) [x] apare la proteoliza limitată (PL) a pepsinogenului;
d) [ ] proteoliza limitată e un proces reversibil;
e) [x] în urma PL se formează centrul activ al enzimei.
Intrebarea nr. 100: Intrebarea100Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la amilază şi reglarea activităţii ei sunt corecte
afirmaţiile:
a) [x] face parte din clasa hidrolazelor;
b) [ ] face parte din clasa liazelor;
c) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura primară a
substratului;
d) [ ] NaCl provoaca denaturarea enzimei ;
e) [x] amilaza scindează amidonul.
Intrebarea nr. 101: Intrebarea101Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Efectul sulfanilamidelor asupra enzimelor:
a) [x] provoacă o inhibiţie competitivă;
b) [x] majorează Km şi nu modifică V max;
c) [ ] inhibă ireversibil enzima bacteriană ;
d) [ ] modifică structura primară a enzimei;
e) [x] nu acţionează asupra enzimelor umane .
Intrebarea nr. 102: Intrebarea102Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte în legatură cu Km a enzimelor:
a) [ x] se exprima in unităţi de concentraţii de S;
b) [ x] reflectă afinitatea enzimi faţă de substrat;
c) [ ] Km de o valoare mare semnifică o afinitate mare pentru S;
d) [] este crescută în prezenţa unui inhibitor necompetitiv ;
e) [x ] este egală cu concentraţia [S] pentru care viteza reacţiei
este jumătate din viteza maximă.
Intrebarea nr. 103: Intrebarea103Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Katalul prezintă:
a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S
in 1 min la 250 C;
b) [ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S
in 1 min la 250 C;
c) [x]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in
1 sec la 250 C;
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1
mol de enzimă;
e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µkmol de
S in 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.
104)Intrebarea nr. 104: Intrebarea120Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Activitatea specifică este:
a) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S
in 1 min la 250 C;
b) []Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S
in 1 min la 250 C ;
c) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S
in 1sec la 250 C ;
d) [ ] Numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1
mol de E;
e) [x ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1µmol de
S în 1 min la 250 C raportată la 1mg proteină.
 105)Intrebarea nr. 105: Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Unitatea internaţională este:
a) [ x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S
în 1 min la 250 C;
b) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S
în 1 min la 250 C ;
c) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S în
1 sec la 250 C ;
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1
molecule de E;
e) [ ] cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S în 1 min la
250 C raportată la 1 mg proteină.
106)Intrebarea nr. 106: Intrebarea122Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Izoenzimele:
a) [ ] sunt preponderent protomeri;
b) [x] sunt,de regulă, oligomeri;
c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie;
d) [ ] catalizează diferite reacţii;
e) [x] au rolul de reglatori în metabolism.
Intrebarea nr. 107: Intrebarea107Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Viteza de reacţie este dependentă de:
a) [x] concentraţia enzimei;
b) [ ] este independentă de concentraţia enzimei;
c) [ ] nu se constată o dependenţă de concentraţia S ;
d) [x] Vmax are o curba cu aspect de hiperbolă;
e) [x] e dependentă de valoarea temperaturii.
108)Intrebarea nr. 108: Intrebarea125Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele LDH?
a) [x] sunt tetrameri de două tipuri M si H;
b) [ ] sunt dimeri de două tipuri M si H;
c) [ ] reacţia catalizată este ireversibilă;
d) [ ] lanţurile M si H sunt sintetizate de aceleaşi gene ;
e) [ ] se află în ţesuturi în 2 forme.
Intrebarea nr. 109: Intrebarea109Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la izoenzimele LDH:
a) [x] LDH se găseşte în ţesuturi în 5 forme;
b) [x] concentraţia serică a LDH5 se modifică în afecţiunile
hepatice;
c) [ ] LDH2 este produsa, preponderent, in ficat;
d) [x] concentraţia serică a LDH1 creşte după infarctul miocardic;
e) [ ] după infarctul miocardic în ser creşte LDH5.
Intrebarea nr. 110: Intrebarea110Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Creatinfosfokinaza (CPK) :
a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;
b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;
c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;
d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul
miocardic;
e) [ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul
miocardic;
Intrebarea nr. 111: Intrebarea111Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B1:
a) [ x] coenzima sa de bază este tiaminpirofosfatul;
b) [ ] coenzima sa de bază este flavinmononucleotidul;
c) [ x] coenzima sa participă la decarboxilarea oxidativă a alfa
cetoacizilor;
d) []coenzima sa participă la decarboxilarea aminoacizilor;
e) [ ] este cunoscută şi sub nume de riboflavină.
Intrebarea nr. 112: Intrebarea112Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B2:
a) [x] FMN este esterul monofosforic al vitaminei B2;
b) [ ] FAD este esterul difosforic al B2;
c) [ ] FAD este dinucleozidul B2;
d) [ ] FMN şi FAD sunt coenzime din clasa liazelor;
e) [x ] FMN şi FAD sunt coenzime din clasa oxidoreductazelor.
Intrebarea nr. 113: Intrebarea113Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Coenzimele vitaminei B2:
a) [x] FAD este coenzima pentru dehidrogenarea acil-CoA;
b) [ ] FMN este coenzima alcooldehidrogenazei;
c) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai electronii;
d) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai protonii;
e) [ ] FAD şi FMN catalizează reacţiile de carboxilare.
Intrebarea nr. 114: Intrebarea114Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] în structura lor este prezentă nicotinamida;
b) [ ] vitamina din structura lor este B6;
c) [ ] vitamina din structura lor este B1;
d) [ ] sunt coenzime pentru reacţia: R-CH2-COH-CH2-COSCoA -
> R-CH-CO-CH2-COSCoA ;
e) [x] FAD participă la dehidrogenarea succinatului.
Intrebarea nr. 115: Intrebarea115Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Coenzima NAD+ :
a) [ x] ia parte în transferul unui hidrid - ion;
b) [] legătura sa cu componenţii proteici este covalentă;
c) [ x] legatura sa cu componenţii proteici este slabă,
necovalentă;
d) [ ] enzimele cu coenzima NAD+ participa în anabolism;
e) [ ] în componenţa ei intră vitamina B3.
Intrebarea nr. 116: Intrebarea116Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Coenzima NADP :
a) [x] enzimele NADP dependentă participă în reacţiile de
oxidoreducere;
b) [ ] contin un rest fosfat fixat la 2' OH al acidului nicotinic;
c) [ ] este o formă redusă a coenzimei;
d) [ ] se leagă covalent la toate apoenzimele;
e) [x] componentul activ e amida acidului nicotinic.
Intrebarea nr. 117: Intrebarea117Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B6 si coenzimele sale:
a) [x ] vitamina B6 există în 3 forme: piridoxina, piridoxamina,
piridoxalul;
b) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelor;
c) [x ] sunt coenzime în reacţiile de decarboxilare a
aminoacizilor;
d) [] ca coenzime ale transaminazelor sunt piridoxamina şi
piridoxalul;
e) [x] sunt coenzime în reacţiile de transaminare a aminoacizilor.
Intrebarea nr. 118: Intrebarea118Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Acid pantotenic si coenzima A:
a) [x ] conlucrează la transferul grupei acil datorită grupului
reactiv SH;
b) [x] participă la activarea acizilor graşi,
c) [x] CoA participă în decarboxilarea oxidativă a piruvatului;
d) [ ] CoA este componentă a oxidoreductazelor;
e) [ ] este coenzima pentru transformarea: acid piruvic acid
lactic.
Intrebarea nr. 119: Intrebarea139Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina H (biotina):
a) [ ] serveşte ca coenzimă a enzimelor in reacţiile de
decarboxilare;
b) [x] este gruparea prostetică a acetil-CoA-carboxilazei;
c) [ ] participă la transformarea piruvatului în lactat;
d) [ x] participă la transformarea piruvatului în oxaloacetat;
e) [ ] participă în reacţiile de transaminare.
Intrebarea nr. 120: Intrebarea120Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B12:
a) [x] conţine în structura sa ionul de Co;
b) [ ] conţine in structura sa ionul de Cu+;
c) [x] participă la transformarea metilmalonil CoA în succinil CoA;
d) [ ] participă la transformarea succinil Co A în succinat;
e) [ ] participă la transformarea prolinei în hidroxiprolina;
Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Acidul folic:
a) [ x] contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic si Glu;
b) [x ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul
tetrahidrofolic (FH4);
c) [x] transferă fragmentele monocarbonice în diverse reacţii
enzimatice;
d) [ ] se sintetizează în organismul uman;
e) [ ] Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.
Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Acidul ascorbic:
a) [x] participă la reactii de hidroxilare a prolinei în hidroxiprolină;
b) [ ] este precursorul CoA;
c) [ ] este necesară la transformarea noradrenalinei in adrenalina;
d) [] e parte la decarboxilarea oxidativa a piruvatului;
e) [x] este necesară la transformarea dopaminei în noradrenalina.
Intrebarea nr. 122: Intrebarea122Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care coenzime conţin sulf ?
a) [ ] NAD+;
b) [x] TPP;
c) [] FAD;
d) [ ] Piridoxalfosfatul;
e) [x] Acidul pantotenic (CoA).
Intrebarea nr. 123: Intrebarea123Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care vitamine trec în coenzime prin fosforilare:
a) [x] Vitamina B1;
b) [x] Vitamina B2;
c) [ ] Acidul folic;
d) [x] Vitamina B6;
e) [] Vitamina K.
Intrebarea nr. 124: Intrebarea124Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Microelementele ca cofactori:
a) [x] posedă funcţie catalitică la o anumită reacţie chimică;
b) [x] modifică conformaţia enzimei;
c) [] nu poate avea rol de acceptori de electroni;
d) [x] poate stabiliza structura enzimei;
e) [ ] modifică structura primară a enzimei.
Intrebarea nr. 125: Intrebarea125Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Asamblarea proteinelor:
a) [ x] se mai numeşte folding;
b) [x] stabilitate proteinei creşte cu apropierea de starea nativă;
c) [x] rezultanta finală a foldingului este conformerul nativ;
d) [] stabilitate proteinei scade cu apropierea de starea nativă;
e) [] se mai numeşte denaturare.
Intrebarea nr. 126: Intrebarea126Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Ciaperoninele:
a) [x] favorizează asamblarea corectă a proteinelor;
b) [ ] favorizează transportul membranar;
c) [ x] formează spaţiul protector pentru asamblarea proteinei;
d) [x] procesul decurge prin utilizarea majoră de ATP;
e) [ ] participă în coagularea sîngelui.
Intrebarea nr. 127: Intrebarea127Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Peptidele active (endotelinele):
a) [x] endotelinele sunt factori vazoactivi efectivi;
b) [] se sintetizează în forme active;
c) [ ] endotelinele (ET-1, 2, 3) sunt codificate de aceeaşi genă;
d) [x] efectul lor e mediat de receptori specifici, G-proteine;
e) [] sunt rezultatul degradării glicogenului.
Intrebarea nr. 128: Intrebarea128Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Sinteza endotelinelor:
a) [x] se sintetizează sub formă de precursor;
b) [x] apar ca rezultat al proteolizei limitate;
c) [ ] apar ca rezultat al autostructurării cuaternare;
d) [ ] se sintetizează direct în formă activă;
e) [ ] sinteza are loc în nucleu.
Intrebarea nr. 130: Intrebarea130Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Clasificarea enzimelor:
a) [x] se clasifica în şase clase;
b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică;
c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului;
d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre;
e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în
clasa respectivă.
Intrebarea nr. 131: Intrebarea131Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Oxidoreductazele:
a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;
b) [x] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [x ] dehidrogenazele se referă la oxidoreductaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici;
e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.
Intrebarea nr. 132: Intrebarea132Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La oxidoreductaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [x] hidroxilazele;
c) [x ] reductazele;
d) [ ] hidrolazele;
e) [ ] kinazele.
Intrebarea nr. 133: Intrebarea133Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Transferazele:
a) [x] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [ ] fumaraza se referă la transferaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici;
e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.
Intrebarea nr. 134: Intrebarea134Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La transferaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [x] transaminazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [ ] carboxilazele;
e) [ x] kinazele.
Intrebarea nr. 135: Intrebarea135Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Hidrolazele:
a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăture covalente cu
adiţionarea apei;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [ x] fosfatazele se referă la hidrolaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici;
e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile.
Intrebarea nr. 136: Intrebarea136Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La hidrolaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [] hidroxilazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [x ] esterazele;
e) [ x] nucleazele.
Intrebarea nr. 137: Intrebarea137Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Liazele:
a) [] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu
utilizarea ATP-ului;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [x ] fumaraza se referă la liaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici;
e) [ x] decarboxilazele se referă la liaze.
Intrebarea nr. 138: Intrebarea138Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La liaze se referă:
a) [x] hidratazele;
b) [x] aldolazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [ ] epimerazele;
e) [] mutazele
Intrebarea nr. 139: Intrebarea139Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Izomerazele:
a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze;
d) [x ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor;
e) [ x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile.
Intrebarea nr. 140: Intrebarea140Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La izomeraze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [] transaminazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [x ] epimerazele;
e) [ x] mutazele.
Intrebarea nr. 141: Intrebarea141Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Ligazele:
a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu
utilizarea ATP-ului;
b) []catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente;
c) [x ] glutaminsintetaza se referă la ligaze;
d) [ ] ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat;
e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile.
Intrebarea nr. 142: Intrebarea142Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La ligaze se referă:
a) [] alcooldehidrogenaza;
b) [] aldolaza;
c) [x ] piruvatcarboxilaza;
d) [ ] epimeraza;
e) [] glucokinaza. d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sinteză excesivă de glicogen
SANGE
10. Substanţele organice neazotate ale sângelui:
1. Funcţiile sângelui:
a) [x] colesterolul
a) [x] de transport b) [x] trigliceridele
b) [x] homeostatică c) [ ] ureea
c) [ ] energetică d) [ ] bilirubina
d) [x] termoreglatoare e) [ ] acidul uric
e) [ ] anabolica
11. Substanţele organice neazotate ale sângelui:
2. Funcţiile sângelui:
a) [x] glucoza
a) [x] protectoare b) [x] acidul lactic
b) [x] reglatoare c) [ ] creatina
c) [ ] catabolică d) [ ] creatinina
d) [ ] energetică e) [ ] indicanul
e) [x ] excretoare
12. Componenţa electrolitică a sângelui:
3. Principalele componente organice ale sângelui:
a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+
a) [x] glucoza b) [x] principalul ion al lichidului extracelular este Na+
b) [x] colesterolul c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme
c) [ ] sodiul d) [ ] hipernatriemia conduce la dehidratarea organismului
d) [ ] potasiul e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă
e) [ ] fierul

13. Componenţa electrolitică a sângelui:

4. Principalele componente organice ale sângelui:
a) [x] hipernatriemia este prezentă în hiperaldosteronism
a) [ ] calciul b) [x] hiponatriemia este însoţită de dehidratarea organismului
b) [x] proteinele c) [ ] în hiponatriemie survine hiperhidratarea organismului
c) [ ] apa d) [ ] hipernatriemia este prezentă în hipoparatiroidie
d) [ ] magneziul e) [ ] nivelul plasmatic de Na+ este reglat de hormonii tiroidieni
e) [x] ureea

5. Elementele figurate ale sângelui: 14. Componenţa electrolitică a sângelui:

a) [ ] chilomicronii a) [x] cationul de bază din eritrocite este K+

b) [x] leucocitele b) [ ] cationul de bază din eritrocite este Na+
c) [x] eritrocitele c) [ ] hiperkaliemia este însoţită de reţinerea apei în organism
d) [ ] micelele d) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în insuficienţa renală acută
e) [ ] lipoproteinele e) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în hipofuncţia cortexului
suprarenal

6. Elementele figurate ale sângelui: 15. Hipokaliemia:

a) [ ] globulinele a) [ ] se dezvoltă în hiperfuncţia cortexului suprarenal

b) [x] trombocitele b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism
c) [x] bazofilele c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie
d) [x] limfocitele d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace
e) [ ] corpii cetonici e) [ ] conduce la osteoporoză

7. Azotul rezidual include azotul din: 16. Calciul plasmatic:

a) [x] uree a) [ ] se conţine preponderent în eritrocite

b) [ ] fibrinogen b) [x] se conţine preponderent în plasmă
c) [ ] corpi cetonici c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] acid uric d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din
e) [x] amoniac cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă
8. Azotul rezidual include azotul din:
17. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:
a) [x] creatină
b) [ ] albumine a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism
c) [x] creatinină b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism
d) [x] aminoacizi c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
e) [ ] globuline d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie
e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă
9. Azotemia apare în:
18. Fierul:
a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate
b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie a) [ ] se conţine preponderent în plasmă
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++ e) [ ] transferina
d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
e) [x] în enterocite Fe+++ se conjugă cu apoferitina 28. Din grupa alfa2-globulinelor fac parte:

19. Fierul: a) [ ] antitripsina

b) [x] haptoglobina
a) [ ] în enterocite Fe+++ se conjugă cu feritina c) [x] ceruloplasmina
b) [x] în enterocite se formează feritina d) [ ] transferina
c) [ ] apoferitina este forma de transport plasmatic al fierului e) [x] macroglobulina
d) [x] transferina transportă Fe+++
e) [ ] transferina transportă Fe++ 29. Din grupa beta-globulinelor fac parte:

20. Proteinele plasmatice: a) [ ] antitripsina

b) [ ] haptoglobina
a) [x] menţin presiunea oncotică c) [ ] ceruloplasmina
b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine d) [x] transferina
c) [x] participă în coagularea sângelui e) [ ] macroglobulina
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui 30. Din grupa gama-globulinelor fac parte:

21. Rolul proteinelor plasmei sangvine: a) [ ] antitripsina

b) [ ] haptoglobina
a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4) c) [ ] ceruloplasmina
b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin d) [x] imunoglobulinele
c) [ ] participă la fagocitoză e) [ ] macroglobulina
d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi
e) [ ] transportă oxigenul
31. Hiperproteinemia:
22. Albuminele plasmatice:
a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare
a) [ ] sunt proteine bazice b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
b) [ ] sunt proteine conjugate c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică
c) [ ] sunt hidrofobe d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
d) [ ] sunt liposolubile e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii,
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor diaree, vomă intensă etc.)

23. Albuminele plasmatice: 32. Hipoproteinemia:

a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor a) [x] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor plasmatice
b) [x] sunt proteine acide b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
c) [ ] sunt proteine conjugate c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [x] menţin presiunea oncotică d) [x ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii,
diaree, vomă intensă etc.)
24. Albuminele plasmatice:
33. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:
a) [x] transportă acizi graşi
b) [ ] formează lipoproteine a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
c) [x] transportă bilirubina b) [x] sistemul respirator
d) [ ] transportă glucoza c) [ ] sistemul coagulant
e) [x] se sintetizează în ficat (circa 20 g/zi) d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal
25. Albuminele plasmatice:
34. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:
a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular
b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici a) [ ] bicarbonat
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii b) [ ] fosfat
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii c) [x] proteic
e) [x] participă la menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
26. Globulinele plasmatice:
35. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în
a) [ ] toate sunt proteine simple eritrocite:
b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi a) [ ] bicarbonat
gama b) [ ] fosfat
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport c) [ ] proteic
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
27. Din grupa alfa1-globulinelor fac parte:
36. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă,
a) [x] antitripsina cât şi în eritrocite:
b) [x] fetoproteina
c) [ ] haptoglobina a) [x] bicarbonat
d) [ ] ceruloplasmina b) [x] fosfat
c) [ ] proteic 45. Alcaloza metabolică este cauzată de:
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
37. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor
determinată de: gastrice
d) [x] vomă intensă
a) [x] aminoacizii acizi e) [ ] hiperventilaţie pulmonară
b) [x] aminoacizii bazici
c) [ ] serină şi treonină 46. Alcaloza respiratorie este cauzată de:
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină a) [x] hiperventilaţie pulmonară
b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
38. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată c) [ ] vomă intensă
de: d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor
a) [ ] fenilalanină şi tirozină gastrice
b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină 47. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază
e) [ ] metionină şi cisteină calea intrinsecă:

39. Raportul componentelor sistemelor-tampon la pH-ul fiziologic a) [x] factorul XII - Hageman
(7,4): b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
a) [ ] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/4 d) [ ] factorul V - proaccelerina
b) [x] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/4 e) [ ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
c) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/1
d) [x] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/20 48. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea
e) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/20 extrinsecă:

40. Mecanismul de acţiune a sistemelor-tampon bicarbonat şi a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A

fosfat: b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
a) [ ] H+ se leagă cu [CO2] formând [HCO3-] d) [ ] ionii de Ca++
b) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând H2CO3 care disociază e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
slab
c) [x] H+ se leagă cu [HPO4--] formând [H2PO4-] 49. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
d) [x] OH- se leagă cu [H2PO4-] formând [HPO4--] calea intrinsecă:
e) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând [CO2] şi [H2O]
a) [x] factorul VIII – globulina antihemofilică A
41. Acidoza metabolică este cauzată de: b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
a) [x] cetonemie d) [ ] factorul V - proaccelerina
b) [ ] voma intensă e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie 50. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară calea extrinsecă:

42. Acidoza metabolică este prezentă în: a) [x] factorul VII – proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
a) [ ] diabetul insipid c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
b) [ ] diabetul steroid d) [ ] ionii de Ca++
c) [x] diabetul zaharat e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate 51. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
43. Acidoza respiratorie este cauzată de:
a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A
a) [ ] hiperventilaţie pulmonară b) [x] factorul X - Prower-Stuart
b) [x] hipoventilaţie pulmonară c) [ ] factorul XI - Rozenthal
c) [ ] vomă intensă d) [x] factorul V - proaccelerina
d) [ ] cetonemie e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor
gastrice 52. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
44. Acidoza respiratorie este prezentă în:
a) [ ] factorul VII – proconvertina
a) [x] astm bronşic b) [x] factorul I - fibrinogenul
b) [x] atelectază pulmonară c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
c) [ ] diabet zaharat d) [x] ionii de Ca++
d) [x] emfizem pulmonar e) [ ] factorul XII – Hageman
e) [ ] inaniţie
53. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
 d) [x] calicreinele
a) [ ] factorul VII – proconvertina e) [ ] lipoproteinele plasmatice
b) [x] factorul II - protrombina
c) [x ] factorul XIII – stabilizator de fibrină 62. La coagularea sângelui participă:
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B a) [ ] factori eritrocitari
b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
54. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui: d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari
a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului
b) [x] participă la sinteza protrombinei 63. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu) a) [ ] globulina antihemofilică A
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama- b) [x] trombostenina
carboxiglutamatului c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilică B
55. Protrombina: e) [ ] heparina

a) [ ] este factor anticoagulant

b) [x] este factor al coagulării 64. Selectaţi substanţele anticoagulante:
c) [ ] este sintetizată în sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
activează în trombină b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
56. Trombina: e) [x] proteina C

a) [ ] este sintetizată în formă activă 65. Selectaţi substanţele anticoagulante:

b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină a) [x] derivaţii cumarinei
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [ ] stabilizează fibrina c) [x] oxalatul
d) [x] citratul
57. Fibrinogenul: e) [ ] protrombina

a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat 66. Heparina:

b) [x] constă din 6 lanţuri polipeptidice (2 alfa, 2 beta, 2 gama)
c) [ ] se activează în ficat a) [x] este glicozaminoglican
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină b) [ ] este proteină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa c) [x] este anticoagulant direct
d) [ ] este anticoagulant indirect
58. Transformarea fibrinogenului în fibrină: e) [ ] este factor fibrinolitic

a) [x] are loc în sânge 67. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic a) [ ] heparina
d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide b) [x] plasminogenul
B c) [ ] transferina
e) [ ] este un proces reversibil d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza
59. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):
68. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:
a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei
b) [x] necesită prezenţa factorului XIII a) [ ] accelerina
c) [x] necesită prezenţa trombosteninei b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui c) [x] urokinaza
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K d) [ ] antiplasmina
e) [x] activatorul tisular al plasminogenului

60. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor 69. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub
plasmatici): acţiunea:

a) [ ] haptoglobinele a) [ ] trombinei
b) [x] serotonina b) [x] urokinazei
c) [x] catecolaminele c) [x] streptokinazei
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic d) [ ] heparinei
e) [x] fosfolipidele plachetare e) [ ] accelerinei

61. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor 70. Fibrinolizina:

plasmatici):
a) [ ] împiedică formarea trombilor
a) [ ] albuminele plasmatice b) [x] dizolvă trombii deja formaţi
b) [x] ATP-ul c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor
c) [ ] imunoglobulinele d) [ ] inactivează trombina
e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului
80. Selectaţi enzimele organospecifice ale ţesutului osos:

a) [x] fosfataza alcalină termolabilă

71. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice: b) [ ] hexokinaza
c) [ ] glucokinaza
a) [x] secretorii d) [x] fosfataza acidă tartratrezistentă
b) [x] excreto-secretorii e) [ ] -cetoglutaratdehidrogenaza
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare) 81. Kininele sângelui:
e) [ ] catabolice
a) [ ] sunt hormoni secretaţi de glandele endocrine
72. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului: b) [x] sunt hormoni locali
c) [ ] se sintetizează şi se secretă în formă activă
a) [ ] alaninaminotransferaza (ALT) d) [x] se sintetizează şi se secretă în formă de kinazogeni neactivi
b) [ ] aspartataminotransferaza (AST) e) [x] reglează circulaţia sanguină locală şi generală,
c) [x] factorii coagulării sângelui permeabilitatea vasculară
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina 82. Kininele sângelui:

73. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice: a) [ ] sunt vasopresina, oxitocina

b) [x] sunt bradikinina, kalidina, metionil-lizil-bradikinina
a) [ ] amilaza c) [x] provoacă dilatarea vaselor periferice
b) [x] histidaza d) [ ] provoacă constricţia vaselor periferice
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT) e) [x] micşorează tensiunea arterială
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK) 83. Funcţiile ficatului sunt:

74. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice: a) [x] de depozitare a excesului glucidic

b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
a) [ ] aldolaza A (fructozo-1,6-difosfat aldolaza) c) [x] excretoare
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza) d) [x] de dezintoxicare
c) [ ] tripsina e) [ ] de transport
d) [x] sorbitol dehidrogenaza
e) [x] LDH4, LDH5. 84. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

75. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice: a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge
b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele
a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT) postprandiale
b) [ ] glicinamidino transferaza c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
c) [ ] aldolaza B d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
d) [x] LDH1, LDH2 e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale
e) [ ] LDH5, LDH4
85. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
76. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:
a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
a) [x] creatinfosfokinaza MB b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
b) [ ] creatinfosfokinaza MM c) [x] activitatea ciclului pentozofosfat în ficat este înaltă
c) [ ] fosfataza alcalină d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi
d) [ ] fosfataza acidă gluconeogenezei
e) [ ] sorbitol dehidrogenaza e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

77. Selectaţi enzimele organospecifice ale rinichilor: 86. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care
au loc în ficat):
a) [x] glicinamidino transferaza
b) [ ] creatinfosfokinaza MM a) [x] sinteza VLDL (pre- lipoproteinelor)
c) [ ] alaninaminotransferaza (ALAT) b) [ ] formarea LDL ( -lipoproteinelor)
d) [x] glutaminaza c) [x] sinteza corpilor cetonici
e) [ ] glutamat dehidrogenaza d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor
78. Selectaţi enzimele organospecifice ale creierului:

a) [x] creatinfosfokinaza BB 87. Ficatul şi metabolismul proteinelor:

b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] creatinfosfokinaza MB a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei
d) [x] monoaminoxidaza (MAO) b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
e) [ ] ornitincarbamoil transferaza c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
79. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici: e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în
proteine
a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei?
e) [ ] arginaza
lactat dehidrogenaza mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi
piruvat kinaza eritropoietice
piruvat dehidrogenaza porfiriile sunt exclusiv cutanate
malat dehidrogenaza se mai numesc ictere
glicerolfosfat dehidrogenaza porfiriile primare sunt determinate de
deficienţele enzimelor implicate în biosinteza
Ligazele: hemului
porfiriile primare sunt determinate de
în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca
deficienţele enzimelor implicate în catabolismul
donor de grupare fosfat pentru substrat
hemului
glutaminsintetaza se referă la ligaze
catalizează reacţii de formare a legăturilor Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
covalente cu utilizarea ATP-ului
reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile formarea NADH pentru lanţul respirator
catalizează reacţii de scindare a legăturilor decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH
covalente decarboxilarea oxidativă a CH3COOH
formarea NADPH pentru sintezele reductive
Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
nucleotidelor purinice:
Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):
CO2
derivaţii tetrahidrofolatului (THF) este un hormon de natură steroidică
serina amplifică sinteza glucagonului
alanina activează transformarea colesterolului în
glicina pregnenolonă
acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:
stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor
şi a hormonilor androgeni
se includ în resinteza lipidelor complexe în
enterocite
sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta
se includ în resinteza lipidelor complexe în
intestinul gros
lipidele resintetizate interacţionează cu
apoproteinele şi formează chilomicronii
Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din
sunt eliminate în sînge la nivelul venelor mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
hemoroidale
succinat dehidrogenaza
fumaraza
piruvat dehidrogenaza
citratliaza
LDL : enzima malica

contin apoB100 Glicerol-3-fosfatul se formează:

se sintetizează în ficat
procentul colesterolului atinge cota de 45%
se formează în plasmă din chilomicroni
transportă colesterolul spre tesuturi
Porfiriile:
prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei
glicerol fosforilaza
prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei
glicerol kinaza
prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin
fosforilarea glicerolului
Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor
complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
riboflavina
acidul ascorbic
acidul pantotenic
acidul lipoic
acidul folic
Vitamina A:
retinolul întră în componenţa rodopsinei
include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
are acţiune antioxidantă
se depozitează în ţesutul muscular
Digestia lipidelor alimentare la adulţi:
enzimele lipolitice sunt de origine biliară
bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce
neutralizează HCl al sucului gastric
are loc în stomac
are loc în duoden
se digeră doar lipidele emulsionate
Oxidarea microzomială:
este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor
reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A
+ H2O2
reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2
→ AOH + B + H2O
este utilizată pentru biosinteza hormonilor
steroidici
lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH,
citocromul P450 ,flavoproteine
Produsele finale de dezintoxicare a NH3:
glutamina
acidul uric
sărurile de amoniu
ureea
asparagina
Alcaloza respiratorie este cauzată de:
hiperventilaţie pulmonară
hipoventilaţie pulmonară
cetonemi
vomă intensă
supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea
maladiilor gastrice
Produsele finale ale lanţului respirator:
H2O
3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului CoQH2-citocrom c
reductaza)
H2O2
2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)
3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)
Gluconeogeneza:
asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente
(creierul, eritrocitele)
decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei
reacţii ireversibile din glicoliză
asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
decurge intens în ficat şi în rinichi
are loc intens postprandial
Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
calea intrinsecă:
factorul IX - globulina antihemofilică B
factorul XI - Rozenthal
factorul V - proaccelerina
factorul VIII - globulina antihemofilică A
factorul X - Prower-Stuart
Somatostatina:
este de natură steroidică
inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule
D), tractul gastrointestinal, creier
activează secreţia de glucagon şi insulină
activează secreţia unor hormoni gastrointestinali
ca: secretina, colecistokinina
Funcţiile ficatului sunt: este ireversibilă
se caracterizează prin fixarea inhibitorului în
de depozitare a proteinelor centrul activ al enzimei
de transport este reversibilă
de dezintoxicare este caracteristică tuturor enzimelor
de depozitare a excesului lipidic se înlătură prin exces de substrat
de depozitare a excesului glucidic
Referitor la componenţa electrolitică a sângelui sunt
corecte afirmaţiile:
Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):

hiponatriemia este prezentă în

HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O →
hiperaldosteronism
carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi
carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-
edeme
acetilglutamat
principalul ion al lichidului extracelular este K+
enzima este carbamoilfosfatsintetaza I
hipernatriemia este prezentă în nefrite,
(mitocondrială)
insuficienţa cardiacă
enzima este carbamoilfosfatsintetaza II
principalul ion al lichidului intracelular este Na+
(citoplasmatică)
HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat
+ ADP + H3PO4
Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului): Bilanţul azotat pozitiv:

glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP arată predominarea proceselor de degradare a

glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza +
H4P2O7
glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza +
H4P2O7
glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat
glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP
Ciclul Krebs:
proteinelor faţă de cele de biosinteză
este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi
gravide
este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a
treia
denotă că cantitatea azotului îngerat este mai
mare decît a celui eliminat
este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă
în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 mitocondrială:
molecule de CO2
decurge în citozol decarboxilarea oxidativă a piruvatului
funcţionează în condiţii aerobe beta-oxidarea acizilor graşi
furnizează echivalenţi reducători pentru glicoliza anaerobă
biosinteza acizilor grasi lanţul respirator
biosinteza ADN-lui mitocondrial
Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:
Selectaţi enzimele glicogenolizei:
hormonul foliculostimulant
corticotropina glicogen sintaza
hormonul luteinizant glucokinaza
tireotropina glicogen fosforilaza
prolactina fosfofructokinaza
fosfoglucomutaza
Inhibitia alosterică:
Repararea DNA necesită următoarele enzime:
endonucleaze specifice
telomeraza
RNA polimeraza DNA-dependentă
DNA-ligaza
DNA-polimeraza I
Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei
alimentare, deoarece:
sunt sursă de intermediari pentru sinteza
bilirubinei
servesc ca sursă de substanţe proteice
participă la sinteza nucleotidelor
asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi
esenţiali
asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:
aminoacizii care se transformă în piruvat pot
genera glucoză
majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
aminoacizii care se transformă în intermediari ai
cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză
glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza
aminoacizilor
aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din
glucoză
Inducţia enzimatică (reglarea lac-operonului):
necesită prezenţa corepresorului
e caracteristică pentru enzimele constitutive
în calitate de inductor serveşte produsul final al
căii metabolice
e caracteristică pentru căile catabolice
necesită prezenţa represorului
Ficatul şi metabolismul glucidelor:
glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
gluconeogeneza se activează în perioadele
postprandiale
ficatul asigură nivelul constant al glucozei în
sânge
glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele
postprandiale
glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
Calcitriolul:
contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia
Ca2+ din intestin
se sintetizează prin două hidroxilări consecutive
în ficat şi în rinichi din colecalciferol
acţionează prin AMPc
este vitamina D de origine vegetală
Alcaloza metabolică este cauzată de:
hiperventilaţie pulmonară
supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea
maladiilor gastrice
hipoxie
cetonemie
vomă intensă
Calciul plasmatic:
se conţine doar în formă ionizată
se conţine preponderent în plasmă
Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie
40% din cantitatea totală
este prezent în plasmă doar în formă liberă
Unitatea internaţională este:
cantitatea de E necesară pentru transformarea 1
µmol de S în 1 min la 250 C;
cantitatea de E necesară pentru transformarea 1
mol de S în 1 sec la 250 C ;
cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S în
1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.
numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu
ajutorul 1 molecule de E;
cantitatea de E necesară pentru transformarea 1
mmol de S în 1 min la 250 C ;
Hormonii adenohipofizari:
sunt steroizi
sunt de natură proteică
sunt derivaţi ai aminoacizilor
acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:
reglează funcţiile altor glande endocrine
periferice ceruloplasmina
streptokinaza
Hormonii hipotalamusului: heparina
plasminogenul
sunt liberinele şi statinele HDL:
prezintă peptide scurte
sunt de natură steroidă lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL
reglează secreţia hormonilor adenohipofizari discoidale in mature
Glicogenozele: subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc
aterogen înalt
se caracterizează prin depuneri masive de sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi
glicogen în diferite ţesuturi enterocite
pot fi tratate prin excluderea glucidelor din transportă colesterolul spre tesuturile
alimentaţie extrahepatice
în toate tipurile de glicogenoze structura sunt lipoproteine proaterogene
glicogenului este normală
în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt
depozitează doar în ficat corecte afirmaţiile:

sunt determinate de deficienţe ereditare ale

hormonul serveşte drept mesager secundar
enzimelor implicate în metabolismul glicogenului
complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu
Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice: este un mecanism lent
receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică
LDH1, LDH2 e caracteristic pentru hormonii peptidici
LDH5, LDH4
glicinamidino transferaza Hemoproteinele:

aspartataminotransferaza (ASAT)
toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi
aldolaza B
Fe2+
Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului): la hemoproteine se referă hemoglobina şi
mioglobina
sinteza maximală de cortizol are loc seara mioglobina este o proteină oligomeră
în stări de stres are loc stimularea secreţiei de la hemoproteine se referă catalaza, citocromii,
corticoliberină şi corticotropină peroxidazele
secreţia de cortizol este dependentă de sunt proteine simple
concentraţia natriului şi a potasiului
corticotropina inhibă sinteza şi secreţia de Protrombina:

cortizol
nu necesită vitamina K pentru sinteza sa
nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii
este factor anticoagulant
diurne (ritm circadian)
sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3)
Funcţiile biologice ale proteinelor: se activează în trombină
este factor al coagulării
catalitică este sintetizată în sânge
plastică
de transport Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-
oxidării acizilor graşi) sunt:
coenzimatică
imunologică enoil-CoA + NADH + H+
hidroxiacil-CoA + NADPH + H+ conţine ioni de cupru
enoil-CoA + FADH2 Histonele:
acil-CoA + NADH + H+
cetoacil-CoA + FADH2 sunt proteine conjugate
Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic: intră în componenta nucleozomilor
sunt componente ale ribozomilor
arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină sunt proteine acide
argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4
argininosuccinat → arginină + fumarat
arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină Katalul prezintă:

argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat +

AMP + H4P2O7
Aspartataminotransferaza (AST):
catalizează reacţia de transaminare dintre
aspartat şi alfa-cetoglutarat
catalizează reacţia de transaminare dintre
glutamină şi oxaloacetat
în infarctul miocardic activitatea serică a AST
atinge valori maximale în 24-48 ore
în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice
activitatea serică a AST scade
activitatea serică a AST creşte semnificativ în
formele grave ale afecţiunilor hepatice
Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este
determinată de:
aminoacizii acizi
prolină şi hidroxiprolină
serină şi treonină
cantitatea de E necesară pentru transformarea 1
mmol de S in 1 min la 250 C;
numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu
ajutorul 1 mol de enzimă;
cantitatea de E necesară pentru transformarea 1
µmol de S in 1 min la 250 C;
cantitatea de E necesară pentru transformarea 1
mol de S in 1 sec la 250 C;
cantitatea de E necesară pentru transformarea
Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte
afirmaţiile:
se utilizează în ficat
compusul reprezintă acidul acetoacetic
se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
este un corp cetonic
concentraţia sangvină a compusului este
micşorată în diabetul zaharat
Afirmaţii corecte referitor la enzime:

metionină şi cisteină
prezintă catalizatori anorganici
aminoacizii bazici
catalizează doar reacţii de scindare
Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi catalizează numai reacţii de sinteză
serveste NADPH generat în: sunt catalizatori nebiologici
poseda specificitate de actiune
glicoliză
ciclul acizilor tricarboxilici Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul
calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei Krebs:

oxidarea acidului glucuronic

fumarat → malat
reacţia catalizată de enzima malică
alfa-cetoglutarat → succinil-CoA
Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza): izocitrat → alfa-cetoglutarat
succinat → fumarat
transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul succinil-CoA → succinat
molecular cu formarea a 2O2- Sursele atomilor inelului pirimidinic:
conţine citocromii a şi a3
conţine citocromii b şi c1 derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
O2- interacţionează cu protonii, formând apa CO2
asparagina Oxihemoglobina:
acidul aspartic
glicina O2 se leagă la Fe2+ al hemului
O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor O2 se leagă la Fe3+ al hemului
plasmatici): O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
conţine o moleculă de oxigen (O2)
serotonina
catecolaminele Precursorul catecolaminelor:
haptoglobinele
acidul epsilon-aminocapronic tirozina
fosfolipidele plachetare histidina
glutamatul
Reutilizarea bazelor purinice: triptofanul
glutamina
PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima
adenin-fosforibozil-transferaza (APRT) Acidoza metabolică este cauzată de:
activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta
PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima cetonemie
hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza hipercolesterolemie
(HGPRT) voma intensă
calea majoră este condensarea bazei purinice cu hipoxie
fosforibozil-pirofosfatul (PRPP) hiperventilaţie pulmonară
HGPRT posedă specificitate absolută de substrat
Catabolismul aminoacizilor:
Complexul Ca++ -calmodulină reglează:
Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat
sinteza DNA Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin
expresia genelor succinil-CoA
activarea unor proteinkinaze Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-
biosinteza proteinelor cetoglutarat
contracţiile muşchilor netezi şi a Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat
microfilamentelor din celulelele nemusculare Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-
cetoglutarat
Afirmaţii corecte referitor la glucide:

zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-

glucoză
zaharoza este principalul glucid din sânge
Albuminele plasmatice:
lactoza se conţine în laptele mamiferelor
ambele hexoze din lactoză sunt în formă sunt proteine acide
furanozică se sintetizează în sânge
Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a
menţin presiunea oncotică
fosfatidilcolinei:
sunt proteine cu structură cuaternară
S-adenozilhomocisteina constituie 20-30% din conţinutul total al
cisteina proteinelor
tetrahidrofolatul
NH3 este utilizat:
serina
S-adenozilmetionina la formarea sărurilor de amoniu
la sinteza corpilor cetonici
în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
la sinteza glutaminei şi a asparaginei
la sinteza aminoacizilor esenţiali
Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:
inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
inhibarea glucokinazei
activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
inhibarea glicogen sintazei
activarea glicogen fosforilazei
Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:
participă la reactii de hidroliză
vitamina componentă este B6
vitamina componentă este B2
contin nicotinamida
participă la reactii de dehidrogenare
Glucagonul:
este o polipeptidă
este un compus de natură steroidă
se sintetizează în celulele insulare beta
se sintetizează în celulele insulare alfa
este un derivat al triptofanului
Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza (PDH):
toate enzimele complexului PDH se supun doar
reglării prin sarcină energetică
GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH
sarcina energetică mică inhibă enzimele
complexului PDH
sarcina energetică mică activează enzimele
complexului PDH
toate enzimele complexului PDH se reglează prin
fosforilare-defosforilare
Inhibiţia lanţului respirator (LR):
transferul de electroni în LR este inhibat de acizii
graşi
inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui
complexul I al LR este inhibat de rotenonă
citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO
complexul III al LR este inhibat de antimicina A
Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:
acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul
acetic
acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-
hidroxibutiric
acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul
malic
acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
Icterul posthepatic este cauzat de:
blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
hemoliză
diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de
către ficat
stază biliară intrahepatică
dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
Mecanismul fosforilării oxidative:
H+ revin în mitocondrii prin factorul F0 al ATP-
sintazei
fluxul de H+ este forţa motrice ce determină
sinteza ATP-lui
transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē
din matricea mitocondrială în spaţiul
intermembranar
sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de
protoni
H+ trec liber prin membrana internă
mitocondrială
Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei
(enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):
acetoacetat citrat
citrat palmitoil-CoA
ATP ADP
AMP ATP
malonat AMP
Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:
6 ADP
2 GTP 5 6 121
4 ATP 7 8 130
6 H3PO4 6 8 131
2 molecule de piruvat 6 7 114

Centrul activ al enzimelor reprezintă: Bioenergetica:

linie frintă în molecula enzimei
locul unde se fixează substratul
structură compusă unicală tridimensională
un punct din structura terţiară a enzimei
un plan in molecula enzimei
Carenţa proteică:
este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale
(proteine de origine vegetală)
este însoţită de bilanţ azotat negativ
este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
bilanţul azotat nu este dereglat
este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:
în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil
excelent pentru miocard
concentraţia corpilor cetonici este scazută în
diabetul zaharat insulino-dependent
nivelul corpilor cetonici se măreşte în
fenilcetonurie
concentraţia corpilor cetonici este scazută în
boala Hartnup
în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi
cetonici
energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi
utilizată pentru efectuarea lucrului
entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui
sistem termodinamic
energia legată (T∆S) este energia care poate fi
utilizată pentru efectuarea lucrului
organismele vii sunt sisteme termodinamice
inchise
∆E = ∆G + T∆S
Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii
în procesul beta-oxidării:
necesită energie
sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină
AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
Angiotensina II:
se sintetizează în formă inactivă
are efect vasodilatator
inhibă secreţia de aldosteron
este de natură steroidică
măreşte presiunea sângelui

Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte

afirmaţiile:

Selectaţi agenţii decuplanţi: are loc în cortexul suprarenal

succesiunea reacţiilor este: tirozină → adrenalină
monooxidul de carbon → noradrenalină → dopamină
oligomicina are loc în medulosuprarenale
acizii graşi succesiunea reacţiilor este: tirozină →
2,4-dinitrofenolul noradrenalină → dopamină → adrenalină
rotenona succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină
→ noradrenalină → adrenalină
Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi
câte molecule de ATP (3) se formează la oxidarea completă Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):
a acidului palmitic (C16):
oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul
8 9 143
fiziologic
coenzima oxidazelor L-AA este FAD
coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D
aminoacizilor
dezaminarea oxidativă directă este principala cale
de dezaminare a tuturor L-AA
Variantele de hidroliză a ATP-lui:
ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol
ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol
ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol
ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul
suprarenal:
progesterona
adrenalina
aldosteronul
cortizolul
noradrenalina
Hormonul luteinizant (LH):
este o glicoproteină
se sintetizează în corpul galben
stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei
promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi
lactaţia
Mecanismul fosforilării oxidative:
ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru
ATP-sintază
în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator
(LR) se formează un compus intermediar
macroergic
transferul de ē în LR generează gradient de
protoni între suprafeţele membranei interne
mitocondriale
suprafaţa internă a membranei interne
mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa
externă - pozitiv
membrana internă mitocondrială este permeabilă
pentru protoni
Hormonii adenohipofizari sunt:
somatotropina
tireotropina
corticoliberina
gonadoliberinele
prolactostatina
Referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor sunt
corecte afirmările:
complexul enzimă-substrat e o structură stabilă
complexul enzimă-substrat e o structură rigidă,
stabilă
în cadrul actiunii enzimei are loc formarea
complexului enzima-substrat
formarea complexului enzimă-substrat nu este
obligatorie
formarea complexului enzimă-substrat este
ultima etapă a mecanismului de acţiune a
enzimelor
Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului
(1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat +
NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginaza
Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu
aspartataminotransferaza
Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat +
NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O
aspartatdehidrataza
Glicoliza:
în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei
este lactatul
toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei
sunt CO2 şi H2O
în condiţii aerobe randamentul energetic al
glicolizei este 12 ATP
Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în
biliverdină):
ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea
inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei
ulterior de la verdoglobină se detaşează globina
şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei
iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea
inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei
iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
Hb se transformă direct în biliverdină
Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:
servesc matriţă pentru sinteza proteinelor
sunt componente structurale ale ribozomilor
reprezintă o conformaţie în „foaie de trifoi"
se conţin doar în nucleu
sunt macromolecule bicatenare
Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:
au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub
acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de
acid glucuronic de la bilirubină
succesiunea transformărilor în intestinul gros
este: bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen
→ stercobilinogen
succesiunea transformărilor în intestinul gros
este: bilirubină → stercobilinogen → urobilinogen
pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în
sânge
Hipoproteinemia:
reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor
musculare
poate fi prezentă în deshidratarea organismului
(combustii, diaree, vomă intensă etc.)
este caracteristică pentru ciroza hepatică
este caracteristică pentru glomerulonefrite
este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
Glucokinaza:
duce la formarea de glicozo-6-fosfat
este inhibată de glicozo-6-fosfat
este prezentă doar în muschii scheletici
este enzimă iductibilă, activată de insulină
catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a
altor hexoze
Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):
se desfasoară in citozol
se desfasoară în matricea mitocondriilor
se oxidează AG liberi
constă în scindarea completă a acil-CoA până la
acetil-CoA
acetil-CoA este produsul final de oxidare a
acizilor graşi
Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma
sa de transport din mitocondrie în citozol (2):
acetil-CoA aspartat
acetil-CoA citrat
butiril-CoA citrat
hidroxibutirat carnitină
acidul fumaric oxaloacetat
Ciclul gama-glutamilic:
nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată
energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din
glutation
constă din 6 reacţii în care se utilizează 6
molecule de ATP
ATP-ul este utilizat direct la transportul
aminoacizilor
funcţionarea ciclului necesită resinteza
glutationului
reprezintă un mecanism de transport al
aminoacizilor prin membranele celulare
Ciclul Krebs:
este calea finală comună a oxidării compuşilor
organici
în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2
molecule de CO2
furnizează substanţe intermediare pentru
anabolism
în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2
funcţionează în condiţii anaerobe
Acidul tetrahidrofolic (THF):
Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
[x Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
participă la metabolismul serinei (Ser) şi al
glicinei (Gly)
Inhibiţia enzimatică necompetitivă:
inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;
se formează un complex triplu: ESI;
se formează un complex dublu: EI.
inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;
inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;
Natura chimică a enzimelor:
sunt proteine simple si conjugate
prezintă compuşi macromoleculari
sunt glicolipide
toate enzimele sunt doar proteine simple
sunt numai nucleoproteide
Sistema-navetă glicerol-fosfat:
în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+
este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la
NADH din mitocondrie în citozol
glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă
mitocondrială
în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-
3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+
în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-
3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
FADH2
Agenţii decuplanţi:
inhibă complexele lanţului respirator
măresc permeabilitatea membranei interne
mitocondriale pentru ē
inhibă ATP-sintaza
sunt substanţe liposolubile
înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul
intermembranar şi matricea mitocondrială
Tripsina:
este o carboxipeptidază
activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea
enterokinazei şi a tripsinei
pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8
este o aminopeptidază
este secretată sub formă de tripsinogen inactiv
La coagularea sângelui participă:
factori plasmatici
factori eritrocitari
factori leucocitari
factori tisulari
factori plachetari
Tireoglobulina:
este proteina de transport a hormonilor tiroidieni
este precursor al hormonilor tiroidieni
este hormon reglator al hipotalamusului
conţine peste 100 de resturi de tirozină
este hormon trop al hipofizei
Ficatul şi metabolismul proteinelor:
ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului,
protrombinei
ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
sinteza proteinelor în ficat este redusă
ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei
în ficat are loc transformarea excesului de acizi
graşi în proteine
Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:
tripsina
aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).
lipaza
renina
Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în
eritrocite:
fosfat
bicarbonat
hemoglobinic
toate sistemele-tampon enumerate
proteic
.
Guta:
este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor
implicate în sinteza ureei
este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor
implicate în sinteza nucleotidelor purinice
principala modificare biochimică în gută este
uremia 600
este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor 800
implicate în catabolismul nucleotidelor purinice
principala modificare biochimică în gută este Reglarea activităţii fosfofructokinazei:

hiperuricemia
sarcina energetică mică a celulei inhibă
Piruvat carboxilaza: activitatea enzimei
1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt
este enzimă a glicogenogenezei activatori ai enzimei
este enzimă a glicolizei citratul şi ATP sunt modulatori negativi
este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-
gruparea prostetică a enzimei este biotina difosfatul
gruparea prostetică a enzimei este tiamin- NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai
pirofosfatul enzimei

Ficatul şi metabolismul glucidelor: Formele patologice ale hemoglobinei sunt:

în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul methemoglobina

glicogenolizei deoxihemoglobina
în ficat excesul de glucide este transformat în carbhemoglobina
lipide oxihemoglobina
în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul carboxihemoglobina
gluconeogenezei
în ficat glucoza se obţine în rezultatul Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
calea extrinsecă:
glicogenolizei şi gluconeogenezei
în ficat excesul de acizi graşi este transformat în
ionii de Ca++
glucide
factorul I - fibrinogenul
Carenţa proteică:
factorul VII - proconvertina
factorul X - Prower-Stuart
mărirea presiunii osmotice factorul III - tromboplastina tisulară
bilanţ azotat pozitiv
A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:
edeme
hipoproteinemie
este o dehidratare
atrofie musculară
produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA
Glicogen sintaza:
este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
este reglată prin fosforilare-defosforilare este o dehidrogenare
forma activă este cea fosforilată
este enzima reglatoare a glicogenolizei
necesită prezenţa unui fragment mic de
glicogen-primer pentru initierea sintezei
formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:
legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
Câte legaturi macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 în calitate de coenzime utilizează derivaţii
molecule de uree? vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic
este activat de ATP
400 este activat de Ca2+
1000 în calitate de coenzime utilizează derivaţii
200 vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic
este inhibat de NADH, succinil-CoA Asn se sintetizează din acid aspartic
este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
Amoniacul se obţine în următoarele procese:
Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei
oxidarea corpilor cetonici molecule de piruvat:
gluconeogeneză
neutralizarea aminelor biogene 6
transaminarea aminoacizilor 3
putrefacţia aminoacizilor în intestin 15
30
Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului: 2

piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1- Biosinteza acizilor graşi:

TPP + CO2
piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + enzimele formează complexul acid gras-sintaza
biotina-CO2 intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a
piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + ACP
NADH+H+ donator activ de unităţi carbonice este restul
piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 malonil
+ NADH+H+ sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-
FADH2 CoA

Modificările concentraţiei calciului plasmatic: Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:

hipocalcemia este prezentă în rahitism fosfoenolpiruvat

hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor acetil-CoA
hipercalcemia este însoţită de tetanie glucozo-1-fosfat
hipocalcemia este determinată de UDP-galactoza
hiperparatiroidism pirofosfat
hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă
Fosfolipaza „C" :
Ţesutul adipos brun:
este activată de proteina Gq
este prezent la animalele în hibernare, la nou- scindează fosfolipidele membranare, generând
născuţi prostaglandine
este ţesut specializat în sinteza ATP-lui este activată de hormonii steroidici
conţine puţine mitocondrii este localizată în citozol
mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin este inhibată de cofeină
termogenina (proteine decuplante)
este ţesut specializat în termogeneză

Intoleranţa la fructoză:

Biosinteza asparaginei (Asn):

este catalizată de asparaginsintetaza
reacţia nu necesită energie
Asn se sintetizează din glutamină
se manifestă clinic prin crize hipoglicemice
este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-
difosfataldolazei
conduce la insuficienţă hepatică, ciroză
se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă
glucozo-6-fosfataza
este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1- acil-CoA + NADH + H+
fosfataldolazei cetoacil-CoA
enoil-CoA + H2O
La catabolismul aminoacizilor participă enzimele: beta-hidroxiacil-CoA
beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
glutamatdehidrogenaza
acil-CoA-dehidrogenaza Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt:
topoizomerazele
acil-CoA-sintetaza bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide
transaminazele identic codonului de pe RNAm
conţin doar baze azotate majore
Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care aminoacidul se leagă la capătul 3'-OH al RNAt
iniţiază calea intrinsecă:
transportă aminoacizii la sediul sintezei
proteinelor
factorul VIII - globulina antihemofilică A
aceeaşi moleculă de RNAt poate transporta mai
factorul XII - Hageman
mulţi aminoacizi
factorul X - Prower-Stuart
factorul XIII - stabilizator de fibrină Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-
factorul V - proaccelerina intestinal necesită:

Glicoliza este inhibată de: lipazele pancreatică şi intestinală

fosfolipazele A2, B, C, D
acizii graşi
lipaza gastrică
AMP
lipoproteinlipaza
glucoză
colesterolesteraza
NAD+
citrat Creatinfosfokinaza (CPK) :

Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c cresterea concentratiei serice MB confirmă

reductaza):
infarctul miocardic;
creşterea concentraţiei serice BB confirmă
conţine citocromii b şi c1
infarctul miocardic;
conţine citocromii a şi a3
este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5
colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ
izoenzime;
reductaza)
este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3
conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
izoenzime;
colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-
este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M
CoQ reductaza)
si B;

Oxidoreductazele catalizează:
Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele
care au loc în ficat):
reacţii de transfer al restului fosfat
reacţii de interconversie a izomerilor optici
sinteza corpilor cetonici
reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
sinteza glicerofosfolipidelor
reacţii cu utilizarea ATP-ului
sinteza VLDL (pre-blipoproteinelor)
reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
utilizarea corpilor cetonici
Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi: formarea chilomicronilor
 scheletici ca sursă de energie
Efectele insulinei asupra metabolismului proteic: pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza
sunt utilizaţi doar de ficat
stimulează biosinteza proteinelor
facilitează transportul aminoacizilor în muşchi Acidoza respiratorie este prezentă în:
determină bilanţ azotat negativ
inhibă biosinteza proteinelor inaniţie
stimulează degradarea proteinelor astm bronşic
inaniţie
Principalele componente organice ale sângelui: diabet zaharat
emfizem pulmonar
magneziul
ureea Adenilatciclaza:
proteinele
apa participă la sinteza ATP-lui
calciul este inhibată de proteina Gi
este enzimă citoplasmatică
Insulina provoacă: catalizează formarea AMPc din ATP
generează inozitolfosfaţi
eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
conversia aminoacizilor în glucoză Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:
activarea glicogen fosforilazei
induce sinteza transportatorilor de glucoză fructozo-1-fosfat aldolaza
(GLUT) triozokinaza
activarea glicolizei fructozo-1,6-difosfat aldolaza
fructokinaza
Globulinele plasmei sangvine: hexokinaza

la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi

gama globuline
nu pot fi separate prin electroforeză
sunt nucleoproteine
Icterul hepatic microzomial este determinat de:
gama globulinele asigură protecţia imunologică
sunt proteine fosforilate
hepatite virale
ciroze hepatice
afecţiuni biliare
hemolize masive
Rolul HCl în digestia proteinelor: hepatopatii alcoolice

inhibă secreţia secretinei Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):

posedă acţiune antimicrobiană
activează transformarea pepsinogenului în
pepsină
este emulgator puternic
stimulează formarea lactatului în stomac
Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi
necesită prezenţa oxaloacetatului
acumularea lor conduce la cetoacidoza
sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii
catalizează reacţii de carboxilare
adiţionează şi cedează electroni si protoni
catalizează reacţii de izomerizare
adiţionează şi cedează doar electroni
catalizează reacţii de oxido-reducere
Ureogeneza:
ureea este compus toxic
este sinteza de NH3
necesită consum de energie se uneste cu apoenzima prin legături
ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina necovalente, slabe
are loc în toate ţesuturile se uneste cu apoenzima prin legături covalente

Sinteza hormonilor pancreatici: Termolabilitatea enzimatică:

peptida C este sintetizată de celulele C la temperatură scăzută, mai joasă de 10 C,

celulele insulare alfa produc şi secretă insulina activitatea enzimelor nu se modifică
polipeptida pancreatică este sintetizată de la temperatura mai înaltă de 50C majoritatea
celulele F enzimelor denaturează
celulele insulare D produc şi secretă temperatura optimală pentru majoritatea
somatostatina enzimelor este de 20-400 C
celulele insulare beta produc şi secretă la temperatura mai înaltă de 50C activitatea
glucagonu majoritătii enzimelor creşte
e determinată de coenzimă
Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub
acţiunea: Proprietăţile comune ale enzimelor şi catalizatorilor
anorganici:
heparinei
trombinei catalizează reacţiile în condiţii blînde
accelerinei activitatrea lor se reglează
urokinazei nu modifică echilibrul reacţiei
streptokinazei modifică direcţia reacţiei
nu se consumă în decursul reactiei

Gonadotropinele:

FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:

testosteron.
includ hormonul luteinizant (LH); hormonul
foliculostimulant (FSH) şi prolactina
controlează funcţiile glandelor sexuale
FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
şi pregătirea lor pentru ovulaţie
FSH inhibă spermatogeneza
osteoporoză
mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
hipercalciemie şi hiperfosfatemie
hipocalciemie şi hiperfosfatemie
depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea
celulelor musculare şi nervoas

Hemoglobina (Hb) participă la: Galactozemia:

transportul sangvin al fierului este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei

reglarea echilibrului acido-bazic se manifestă prin cataractă determinată de
transportul sangvin al CO2 acumularea galactitolului în cristalin
reglarea echilibrului fluido-coagulant se manifestă clinic prin retard mintal
transportul sangvin al O2 are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-
fosfat
Coenzima NAD+ : este cauzată de deficitul ereditar al
galactokinazei
contine riboflavina
vitamina componentă este B3 Centrul activ (CA) al enzimelor:
transferă hidrid-ionul
CA se formează numai la proteinele cu structură
cuaternară
CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv
în lanţul polipeptidic
în CA se fixează activatorii si inhibitorii enzimei
este locul de legare a substratului
CA se formează la proteinele cu structură terţiară
si cuaternara
Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei
în bilirubină):
biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+
biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+
reacţia este catalizată de biliverdin
dehidrogenaza
are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
are loc în hepatocite
Tireotropina (TSH):
este derivat al tirozinei
este sintetizată în glanda tiroidă
acţionează prin intermediul AMP cicli
activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor
este precursorul hormonilor tiroidieni
Proprietăţile generale ale enzimelor:
toate enzimele posedă activitate maximală de
actiune la un pH optim
toate enzimele posedă doar specificitate absolută
de substrat
toate enzimele posedă doar specificitate relativă
de substrat
activitatea enzimelor nu depende de pH mediului
enzimele sunt termolabile
Afirmaţii corecte referitoare la RNA:
conţine uracil, citozină, adenină şi guanină
este preponderent bicatenar
se conţine doar în nucleu şi mitocondrii
compoziţia nucleotidică se supune legităţii
complementarităţii
cantitatea de RNA în celulă este constantă
Transportul sangvin al oxigenului (O2):
O2 se leagă la Fe2+ al hemului
O2 se transportă preponderent în formă
dizolvată
O2 se leagă la subunităţile proteice ale
hemoglobinei
metxemoglobina este principala formă de
transport al O2
O2 se transportă preponderent în formă de
oxihemoglobină
Glucozo-6-fosfataza:
este o hidrolază
este activată de insulină
este enzimă a glicogenogenezei
este enzimă a glicogenolizei
se activează la o concentraţie înaltă de glucoză
Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc
în citozol):
malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+
oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
Izomerazele:
reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile
catalizează reacţii de transfer al grupărilor
funcţionale
catalizează reacţii de interconversie a izomerilor
catalizează reacţii de transfer al electronilor şi
protonilor
peptidazele se referă la izomeraze
Absorbţia aminoacizilor (AA):
este dependentă de concentraţia Ca+ +
exista sisteme specifice de transport pentru AA
înrudiţi structural
are loc in stomac si în intestinul gros
are loc in intestinul subţire
este dependentă de concentraţia Na+
Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-
fosfogluconolactonă + NADPH+H+:
enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6- glucokinaza
fosfat dehidrogenaza hexokinaza
este o reacţie din glicoliză
este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de Acidoza respiratorie este cauzată de:

oxidare a glucozei
cetonemie
enzima ce catalizează această reacţie este
supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea
inhibată de NADPH
maladiilor gastrice
enzima ce catalizează această reacţie este
hipoventilaţie pulmonară
lactonaza
vomă intensă
Acidul folic: hiperventilaţie pulmonară

ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru
gluconeogeneză:
tetrahidrofolic (FH4);
Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.
acetil CoA
se sintetizează în organismul uman;
oxaloacetatul
contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic si
acetoacetatul
Glu;
acizii graşi
transferă fragmentele monocarbonice în diverse
lactatul
reacţii enzimatice;
Fibrinolizina:
Cauzele icterelor:

hidrolizează moleculele de fibrină din

diminuarea sintezei hemoglobinei
componenţa trombilor
mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de
dizolvă trombii deja formaţi
către ficat
inhibă sinteza fibrinogenului
diminuarea formării bilirubinei în celulele
inactivează trombina
sistemului reticulo-endotelial
împiedică formarea trombilor
tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite
în bilă

Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru

gluconeogeneză:

bazele azotate purinice

Inhibitia competitivă: colesterolul
aminoacizii glucoformatori
se caracterizează prin fixarea concomitentă la
beta-hidroxibutiratul
enzimă a substratului şi a inhibitorului
piruvatul
reprezintă o inhibiţie ireversibilă
reprezintă o inhibiţie reversibilă Insulina:
inhibitorul se aseamană structural cu substratul
inhibitorul competitiv se leagă în centrul alosteric activează glicogenfosforilaza
activează enzimele reglatoare ale
În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de gluconeogenezei
enzimele:
inhibă glicogensintaza
induce sinteza glucokinazei în hepatocite
fosfogliceratkinaza
inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei
fosfofructokinaza
piruvatkinaza Activitate biologică posedă:
preprohormonul amidofosforiboziltransferaza
hormonul legat cu proteina de transport PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-
nivelul total al hormonului cetoglutarat + H4P2O7
hormonul liber PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP +
prohormonul H4P2O7
amidofosforiboziltransferaza este enzimă
Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin: alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP

obezitate centripetă Putrefacţia aminoacizilor în intestin

hiperpigmentarea tegumentelor
hiperglicemie, glucozurie crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse
scăderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ netoxice
în sânge este scindarea aminoacizilor sub acţiunea
hipertensiune arterială enzimelor microflorei intestinale
conduce la formarea atât a substanţelor toxice,
Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte cât şi a celor netoxice
afirmaţiile:
are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice
gastrice şi pancreatice
în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în
alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt
special progesterona
produse toxice
în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în
special estrogenii Glicoliza este activată de:
estrogenii se sintetizează în corpul galben
progesterona se sintetizează în folicului ovarieni AMP, ADP
în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în NADH
special estrogenii fructozo-2,6-difosfat
ATP
glucozo-6-fosfat

RNA polimerazele:

Transformarea fibrinogenului în fibrină:

nu necesită matriţă
au activitate 5'3'-polimerazică constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2
utilizează ca substraturi ribonucleozid- fibrinopeptide B
monofosfaţii este un proces reversibil
posedă activitate 3'5'-exonucleazică are loc sub acţiunea protrombinei
necesită primer constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
are loc în sânge
Caile generale de degradare a aminoacizilor:

Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce

transamidinarea catalizează această reacţie:
transsulfurarea
decarboxilarea oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza
dezaminarea dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza
transaminarea hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolaza
hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidrataza
Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP)
scindarea cetoacil-CoA tiolaza
- a doua reacţie din sinteza nucleotidelor purinice:

Cauzele icterelor:
PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7
reacţia este catalizată de enzima
creşterea vitezei de formare a bilirubinei
scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de Selectaţi substanţele azotate neproteice:

către ficat
acidul uric
diminuarea degradării hemoproteinelor
ureea
mărirea capacităţii ficatului de a conjuga
corpii cetonici
bilirubina
fibrinogenul
scăderea capacităţii ficatului de a conjuga
colesterolul
bilirubina
Specificitatea enzimatica:
Oxidarea biologică:

poate fi absolută de substrat

are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea
depinde atât de partea proteică, cât si de
apei
coenzimă
enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente
e determinată de coenzimă
enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-
este o proprietate a catalizatorilor nebiologici
dependente
poate fi stereochimică - catalizează
începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate
transformările doar a unui stereoizomer al
în energie
substratului
reprezintă totalitatea proceselor de oxido-
reducere ce decurg în organismele vii Proprietăţile pepsinei:

Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza

pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
nucleotidelor purinice:
pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
acidul glutamic pepsina este secretată sub formă de pepsinogen
glutamina de celulele principale ale mucoasei stomacale
ribozo-5-fosfat activarea pepsinei are loc prin fosforilare
acidul aspartic activarea pepsinogenului constă în scindarea de
asparagina la capătul N-terminal a unei peptide (42 de
aminoacizi)
Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în
Hormonii somatomamotropi sunt: pentoze
în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor
prolactina
în hexoze
corticotropina
decurge activ numai în ficat şi eritrocite
lactogenul placentar
decurge activ numai în ţesutul adipos,
tireotropina
suprarenale, glandele mamare
somatotropina
Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:
Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:

G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar

este necesară pentru carboxilarea Glu cu
pentru ficat
formarea gama-carboxiglutamatului
G-6-P se include în glicogenogeneză în ficat
participă la activarea fibrinogenului
glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este
participă la sinteza protrombinei
secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea
participă la sinteza fibrinogenului
glicemiei
este necesară pentru decarboxilarea acidului
G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea
glutamic (Glu)
glucozo-6-fosfatazei
G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi
pentru energie
A3 NAD +:
acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida
adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
adiţionează 2H+ şi 2ē
acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul
trece în solvent
Clasificarea structurală a hormonilor:
numărul mol de substrat ce se transformă in 1
min cu ajutorul 1 mol de enzimă
сantitatea de enzimă necesară pentru
transformarea 1 mol de substrat in 1sec la 250 C
сantitatea de enzimă necesară pentru
transformarea 1 µmol de substrat in 1 min la 250
C
cantitatea de enzimă necesară pentru
transformarea 1µmol de substratîn 1 min la 250 C
raportată la 1mg proteină
Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul
RNAt) includ:

derivaţi ai aminoacizilor poliadenilarea capătului 5' al RNAt

derivaţi ai nucleotidelor ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-
proteino-peptide guanozinei
derivaţi ai fosfolipidelor înlăturarea primer-ului
steroizi adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei
nucleotidice CCA
Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:
modificări covalente ale bazelor azotate
activatorul tisular al plasminogenului (formarea bazelor azotate minore)
acidul epsilon-aminocapronic
Selectaţi aminoacizii semidispensabili:
accelerina
antiplasmina glicina
urokinaza asparagina
arginina
histidina
Secreţia de insulină este activată de: fenilalanina
ATP-sintaza:
somatostatină
glucoză este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel
serotonină de substrat
fructoză, manoză inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza
adrenalină ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul
respirator
Elementele figurate ale sângelui: este enzimă responsabilă de fosforilarea
oxidativă
globulinele este inhibată de oligomicină
trombocitele inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul
corpii cetonici de electroni prin lanţul respirator
albuminele
limfocitele Icterul hepatic premicrozomial (modificările pigmenţilor
biliari):
Activitatea specifică este:
pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărită
сantitatea de enzimă necesară pentru bilirubina totală – cantitatea crescută
transformarea 1 mmol de substrat in 1 min la 250 bilirubina conjugată – cantitatea crescută
C bilirubina liberă – cantitatea crescută
pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită

Icterul hepatic postmicrozomial:
este determinat de hemoliză
este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi
sindromului Rotor
este cauzat de stază biliară intrahepatică
sindromul Dubin-Johnson este cauzat de
deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din
hepatocite în capilarele biliare
este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în
microzomi
Inozinmonofosfatul (IMP):
este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
este intermediar în sinteza nucleotidelor
pirimidinice
este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui
este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
La reglarea expresiei genelor la om participă:
calcitriolul
catecolaminele
glucagonul
cortizolul
retinolul
Fenilcetonuria:
se manifestă clinic prin retard mental
este cauzată de deficienţa ereditară a
fenilalaninhidroxilazei
manifestările clinice sunt determinate de
micşorarea concentraţiei de fenilalanină
manifestările clinice sunt determinate de mărirea
concentraţiei de tirozină
manifestările clinice sunt determinate de mărirea
concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,
fenilacetatului
Hormonii neurohipofizari:
sunt hormonii tropi
acţionează prin mecanismul citozolic nuclear
se produc în lobul anterior al hipofizei
prezintă nonapeptide
sunt vasopresină şi oxitocină
Izoenzimele:
sunt alcătuite din diferiti protomeri
sunt proteine cu structură tertiară
catalizează diferite reacţii
catalizează una si aceeaşi reacţie
sunt proteine oligomere
Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza:
acidul tetrahidrofolic
acidul lipoic
NAD+
piridoxal fosfat
tiamin pirofosfat
Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:
carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4
carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină +
ADP + H3PO4
carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină +
2ADP + 2H3PO4
citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP
+ H4P2O7
citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP
+ H3PO4
Coenzima NADP:
se leagă covalent cu apoenzima
contine B1
participă la reactii de hidroliză
contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului
nicotinic
participă în reacţii de oxidoreducere
Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:
generarea acetoacetil-CoA
sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA
ciclizarea scualenului
formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA
(HMG-CoA)
formarea 5-pirofosfomevalonatului
Care enzime posedă stereospecificitate?
fumaraza în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate
citratsintaza în ordinea creşterii Eo
ureaza
carbanhidraza Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt
corecte afirmaţiile:
alcooldehidrogenaza

Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:

aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza
ATP-lui
aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru
termogeneză
decuplanţii lanţului respirator micsoreaza
termogeneza
toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza
participă la reglarea concentraţiei plasmatice de
sodiu şi potasiu
se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în
ficat şi în rinichi
este derivatul activ al vitaminei D3
sinteza calcitriolului este controlată de
parathormon
se produce în intestin din vitamina D alimentară
Transreaminarea aminoacizilor:

Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în

în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă: cetoglutaratului
în etapa a doua are loc transaminarea
factorul III - tromboplastina tisulară glutamatului cu un alfa-cetoacid
factorul VII - proconvertina este un proces ireversibil
factorul XII - Hageman la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează
factorul I - fibrinogenul NAD+
ionii de Ca++ este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor

Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt

corecte afirmaţiile:

Enzimele ciclului ureogenetic: este caracteristic pentru hormonii steroidic

receptorii sunt situaţi în nucleu
asparaginaza la transducţia mesajului hormonal participă
argininosuccinatliaza mesagerii secunzi
arginaza implică formarea complexului hormon-receptor
argininosuccinatsintetaza membranar
asparaginsintetaza hormonii pătrund în celulă
Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:

Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din

cianurile
lanţul respirator:
oligomicina
este o forţă motrice ce determină capacitatea tiroxina
sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē 2,4-dinitrofenolul
cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu monooxidul de carbon
atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox
În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi
de a adiţiona ē graşi:
cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu
atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox palmitic
de a ceda ē stearic
în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate caproic
în ordinea descreşterii Eo oleic
caprinic Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza:
Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea
extrinsecă: biotina
CoQ
factorul I - fibrinogenul acidul ascorbic
ionii de Ca++ HS-CoA
factorul III - tromboplastina tisulară FAD
factorul X - Prower-Stuart
factorul VIII - globulina antihemofilică A Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei: activarea glicogenolizei

diminuarea gluconeogenezei
NH3 hiperinsulinism
СО2 stres
beta-alanina activarea glicolizei
alfa-alanina
acidul beta-aminoizobutiric În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul
fosfatidic:
Funcţiile glucidelor:
pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă
sunt emulgatori în lizolecitina
de transport se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se
menţin presiunea oncotică transformă în lecitină
constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor se esterifică sub acţiunea esterazei şi se
nucleici transformă in diacilglicerol
energetică se acilează sub acţiunea transacilazei şi se
transformă în triglicerid
se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se
transformă în diglicerid

Albuminele:

sunt proteine bazice Bilirubina serică:

sunt proteine conjugate
asigură transportul diferitor compuşi
menţin presiunea oncotică sangvină
sunt proteine ale plasmei sangvine
Dezaminarea (DA) aminoacizilor:
DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi
aminoacizii
toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
DA reprezintă calea principală de sinteză a
aminoacizilor dispensabili
DA oxidativă conduce la formarea alfa-
cetoacizilor şi a amoniacului
în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-
cetoacizi şi amoniac
în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina
conjugată
constituie 8,5 – 20,5 μmol/L
determinarea fracţiilor bilirubinei permite
diagnosticul diferenţial al icterelor
creşterea concentraţiei bilirubinei serice se
manifestă prin ictere
în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv
bilirubina liberă
Calcitonina:
reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
acţionează asupra intestinului, rinichilor şi a
oaselor
hormon de natură steroidică
acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este
caracteristic pentru:
este sintetizată de celulele C adiacente celulelor
foliculare ale glandei tiroide
cortizol
În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:
adrenalină
calcitonină
disocierea ribozomului în subunităţi iodtironine
înlăturarea RNAt din locusul P glucagon
transpeptidarea
Hiperparatiroidismul se manifestă prin:
translocarea
hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt
hipercalcemie şi hipofosfatemie
Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi
excreţia sporită a calciului cu urina
reacţiile): hipocalcemie şi hiperfosfatemie
osteoporoză
fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + hipercalcemie şi hiperfosfatemie
dihidroxiacetonfosfat
fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:

fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat

ribozo-5-fosfat
+ ADP
2 NADP+
fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
ATP
fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
glucozo-6-fosfat
dihidroxiacetonfosfat
FADH2
Iniţierea sintezei proteinelor necesită:

ATP
RNAm
subunitatea mică şi mare a ribozomului Alcaptonuria:
peptidiltransferaza
factorii Tu, Ts, G urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită
prezenţei acidului homogentizinic
conduce la artroze
este cauzată de deficienţa ereditară a
Valoarea biologică a proteinelor este determinată de
homogentizatdioxigenazei
aminoacizii indispensabili: se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
este cauzată de deficienţa ereditară a
cisteină fenilalaninhidroxilazei
asparagină
prolină Oxidarea microzomială:

treonină
are loc în reticulul endoplasmatic
metionină
are rol de sinteza a ATP-lui
Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei: este catalizată de monooxigenaze
constă în hidroxilarea unor compuşi chimici
piruvatcarboxilaza are loc în mitocondrie
fosfofructokinaza
fosfoglucoizomeraza Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

piruvatkinaza
sursă de grupare amino pentru GMP este
hexokinaza
glutamina
sursă de grupare amino pentru GMP este acidul
aspartic
are loc prin patru reacţii succesive
procesul este activat de ATP
necesită consum de energie sub formă de GTP
Ateroscleroza:
chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene
are loc acumulare de colesterol în macrofage
LDL oxidate favorizează ateroscleroza
este cauzată de creştera concentraţiei HDL-
colesterolului
LDL sunt lipoproteine antiaterogene
Diabetul zaharat se caracterizează prin:
uremie
hiperglicemie şi glucozurie
polifagie, polidipsie, poliurie
oligurie
hipercetonemie şi cetonurie
Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte
afirmaţiile:
subunitatea beta posedă activitate enzimatica de
tip tirozinkinazică
subunitatea beta este extracelulară şi leagă
insulina
insulina acţionează prin mecanismul citozolic-
nuclear
receptorul insulinei este un complex
heterotetrameric α2β2
mecanismul de acţiune a insulinei este o formă
particulară a celui membrano-intracelular
Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a
hormonilor mediat de AMPc:
este caracteristic pentru cortizol
conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare
implică activarea proteinkinazelor A
reprezintă un mecanism de reglare a expresiei
genelor
este specific numai insulinei
Transportul echivalenţilor reducători prin membrana
internă mitocondrială:
H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin
membrana internă mitocondrială de sistema-
navetă glicerol-fosfat
H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin
membrana internă mitocondrială de către citrat
membrana internă mitocondrială este permeabilă
pentru NAD+ şi NADH
H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin
membrana internă mitocondrială de sistema-
navetă malat-aspartat
H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin
membrana internă mitocondrială de către
carnitină
Activarea aminoacizilor:
are loc fără participarea enzimelor
necesită energia a 2 legături macroergice
are loc în citoplasmă
necesită GTP
constă în legarea aminoacidului la ARNm
Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:
în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin
introni
codul este degenerat
este singlet
un codon specifică mai mulţi aminoacizi
codonii sunt citiţi în direcţia 3'5'
Vitamina K:
vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic
din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X
posedă acţiune anticoagulantă
tratamentul cu antibiotice provoacă
hipovitaminoza K
posedă acţiune antihemoragică
Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de
acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi
inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:
DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei
C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
este caracteristic hormonilor, receptorii cărora
sunt cuplaţi cu proteina Gq
DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei
A2 din fosfatidilinozitol
DAG inhibă proteinkinazele C
este caracteristic pentru hormonii liposolubili
Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:
catabolismul constituie faza degradării
substanţelor compuse în simple
anabolismul reprezintă sinteza substanţelor
compuse din cele simple
energia obţinută în anabolism este utilizată în
catabolism
anabolismul este însoţit de degajare de energie
catabolismul necesită energie
Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:
propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă
de succinil-CoA
oxidarea completă a propionil-CoA necesită
vitaminele H şi B12
în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o
molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA
oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2,
ATP, Mg2+
propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):
este localizat în citozol
include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2
- dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 - dihidrolipoil
dehidrogenaza
coenzimele enumerate sunt derivaţi ai
vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea
oxaloacetatului
coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic,
FAD, NAD+, HS-CoA
Oxitocina:
este de natură steroidică
contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în
glanda mamară şi la ejecţia laptelui
se sintetizează în foliculii ovarieni
exercită acţiune contractilă asupra uterului în
travaliu
se mai numeşte hormon antidiuretic
Acidul tetrahidrofolic (THF):
participă la transferul grupărilor cu un atom de
carbon
participă la decarboxilarea aminoacizilor
este vitamină
este cofactor
participă la carboxilarea aminoacizilor
Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:
la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi
de ACP, iar la oxidare – cu HSCoA
enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex
polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu
sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar
oxidarea – în citozol
la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză –
NADPH
la sinteză participă restul malonil, iar la beta-
oxidare – nu
Substanţele organice neazotate ale sângelui:
ureea
trigliceridele
bilirubina
acidul uric
colesterolul
Aminopeptidazele:
posedă specificitate absolută de substrat
scindează aminoacizii de la capătul C-terminal
sunt endopeptidaze
sunt exopeptidaze
sunt secretate de pancreasul exocrin
Somatotropina (hormonul de creştere):
este un derivat al aminoacizilor
acţionează prin intermediul somatomedinelor
inhibă procesele anabolice
controlează creşterea postnatală, dezvoltarea
scheletului şi a ţesuturilor moi
acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
Inhibiţia competitivă:
inhibiţia competitivă se inlatură prin exces de
inhibitor
inhibitorul concurează cu substratul pentru
fixarea în centrul alosteric
la centrul activ al enzimei se leagă compusul al
carui concentraţie e mai mare
inhibitorul este scindat fermentativ
se caracterizează prin fixarea inhibitorului la
centrul alosteric al enzimei
Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):
decarboxilarea piruvatului este un proces
reversibil
toate coenzimele sunt legate covalent cu
enzimele
catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a
piruvatului
activează în mitocondrii
conţine 2 coenzime
catalizează reacţii de scindare a legăturilor
covalente cu adiţionarea apei
catalizează reacţii de interconversie a izomerilor
optici
reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile
catalizează reacţii de transfer al electronilor şi
protonilor
fosfatazele se referă la hidrolaze
Amoniacul se obţine în următoarele procese:
ciclul Krebs
dezaminarea aminoacizilor
degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice
beta-oxidarea acizilor graşi
glicoliză
Reglarea hormonală a glicogenolizei:
insulina conduce la fosforilarea glicogen
fosforilazei
glucagonul inhibă glicogenoliza
adrenalina stimulează glicogenoliza
fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub
acţiunea adrenalinei, glucagonului
insulina activează glicogenoliza

Catabolismul: Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza

de novo a fosfogliceridelor):
are loc atât extracelular, cât şi intracelular
necesită energie ca cofactor serveşte vitamina B6
nu este supus reglării fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea
nu necesită enzime fosfatidiletanolaminei
reprezintă scindarea substanţelor compuse la în reacţie participă S-adenozilmetionina
substanţe simple fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea
fosfatidiletanolaminei
fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea
fosfatidiletanolaminei
Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt
corecte afirmaţiile:

stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:
de diacilgliceroli
stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul
de AMPc ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar
acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear pentru sinteza ureei
utilizează receptori membranari fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru
utilizează receptori citozolici sinteza ureei
ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
Hidrolazele: intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
 artrită gutoasă
Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei
succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă este: Albuminele plasmatice:

oxidare, dehidratare, reducere, clivare constituie 50-65% din conţinutul total al

dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare
dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
aditie, oxidare, reducere, hidratare
hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
Transferazele catalizează:
reacţii de transfer al restului fosfat de la un
substrat la altul
reacţii de interconversie a izomerilor optici
reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
reacţii cu utilizarea ATP-ului
reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
proteinelor
sunt proteine bazice
sunt proteine conjugate
sunt liposolubile
sunt hidrofobe
Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
scindarea AA nu generează energie
sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2O
toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză

Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente: Produşii catabolismului timinei:

gliceraldehid-3-fosfat DH beta-alanina
glicerol-3-fosfat DH СО2
acil-CoA-DH acidul beta-aminoizobutiric
succinat DH alfa-alanina
glutamat DH NH3

Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:

gliceraldehid-3-fosfat DH Biosinteza acizilor graşi:

glicerol-3-fosfat DH
acil-CoA-DH în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH
succinat DH enzimele sintezei sunt organizate în complexe
glutamat DH polienzimatice
enzimele nu sunt predispuse la asociere
ca donator de H se utilizează NADH
are loc in mitocondrii
Funcţiile lipidelor:
Selectaţi reacţiile anaplerotice:
energetică
catalitică fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat +
contractilă GTP
structurală aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat +
izolatoare glutamat
glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat +
Manifestările clinice ale gutei:
NADH+H+ + NH3
piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP +
tofi gutoşi
H3PO4
litiază biliară
acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat +
nefrolitiază
HSCoA
xantoame cutanate

Excreţia renală a pigmenţilor biliari:
stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin
venele hemoroidale
o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin
în sânge trece în urină
bilirubina conjugată poate trece în urină
urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi
biliari
stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin
vena porta
2H2O
glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP +
2H3PO4
Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de
oxigen (O2) :
micşorarea temperaturii
micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
micşorarea pH-ului
creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului

Biosinteza nucleotidelor citidilice: Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este

caracteristic pentru:
sursă de grupare amino pentru citozină este
amoniacul liber somatotropină
sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la insulină
ADP şi H3PO4 hormonul paratiroidian
CMP se sintetizează din UMP calcitriol
sursă de grupare amino pentru citozină este Gln corticoliberină
CTP se sintetizează din UTP
Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în
sinteza nucleotidelor purinice:
Lipidele sunt:

ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP

omogene după structură
reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza
substanţe organice solubile în solvenţi organici
PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este
substanţe neorganice solubile în apă
inhibată de ATP şi GTP
substanţe organice insolubile în apă
ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP
substanţe organice solubile în apă
ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7

Absorbţia aminoacizilor (AA):

Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:

la transportul AA participă GTP-sintaza
la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+ amiloza
la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza glicogenul
AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă amilopectina
la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+ riboza, dezoxiriboza
glucoza
Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:

Reglarea biosintezei colesterolului:

glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP +
2H2O
glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP +
2H2O
glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP +
4H2O
glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP +
enzima reglatoare este activată de colesterol şi
de acidul mevalonic
insulina activează enzima reglatoare prin
defosforilarea ei
enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-
metilglutaril-CoA-sintaza
enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-
metilglutaril-CoA-reductaza
insulina activează enzima reglatoare prin
fosforilarea ei
Efectele insulinei:
măreşte cantitatea de NADPH
favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-
fosfat
inhibă sinteza proteinelor
stimulează catabolismul proteinelor
inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi
Inhibitia necompetitivă:
V max scade dar creşte Km;
V max scade dar nu se modifică Km;
se inlatură prin exces de substrat;
între inhibitor şi substrat se realizează o
competiţie pentru a se lega de enzimă;
inhibitorul se aseamănă după structură cu
substratul;
Anabolismul:
reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele
simple
decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi
nu necesită enzime
necesită energie
nu este supus reglării
Hipoxiile:
pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare
reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în
sânge
pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a
oxigenului în aerul inspirat
reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în
ţesuturi
pot fi secundare anemiilor
Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
inhibă sinteza lipidelor
activează lipoproteinlipaza
măreşte sinteza corpilor cetonic
accelerează lipoliza
inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos
Chimotripsina:
activarea chimotripsinogenului are loc sub
acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin
proteoliza limitată
activarea chimotripsinogenului are loc în
pancreas
este secretată de celulele principale ale mucoasei
stomacale în formă de chimotripsinogen inactiv
este secretată de pancreasul exocrin în formă
activă
este o endopeptidază
Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat:
este parte componentă a enzimei
e substanţa asupra careia acţionează enzima
toate enzimele fixează numai un singur substrat
se leagă de centrul activ al enzimei exclusiv prin
legături covalente
unele enzime interacţionează cu cîteva
substraturi
Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:
se mai numeşte hormon antidiuretic
în insuficienţa de vasopresină se dezvoltă
diabetul steroid
se sintetizează în suprarenale
menţine osmolaritatea şi volumul lichidului
extracelular
ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul -
epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori
Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:
surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi
graşi
glicerolul se transformă în glucoză
calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei
furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi
glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul
glicolizei – dihidroxiaceton-fosfat
acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
Gluconeogeneza:
este sinteza glicogenului din glucoză
are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens
invers reacţiilor glicolizei
este sinteza glucozei din surse neglucidice
decurge intens în inaniţie
lipoproteinlipaza este activată de apoB
resturile chilomicronice se supun hidrolizei in
hepatocite
sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon
sensibilă

Elementele figurate ale sângelui: Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte

afirmaţiile:
lipoproteinele
chilomicronii are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din
micelele componenţa tireoglobulinei
eritrocitele oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt
leucocitele catalizate de peroxidază
are loc prin iodurarea tirozinei libere
Vitamina D: are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din
componenţa tironinei
se poate depozita în organismul omului (ficat) pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul
este derivat al glicerolului oxidat
nu se sintetizează în organismul uman
poate fi atât de origine animală, cât şi de origine Sinteza fosfogliceridelor:
vegetală
colecalciferolul este de origine vegetală ca activator al intermediarilor căii de rezervă
serveşte GTP-ul
Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în ca activator al intermediarilor ambelor căi
metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei: serveşte CTP-ul
se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi
boala Hartnup
serină
alcaptonuria
ca activator al intermediarilor sintezei de novo
albinismul
serveşte ATP-ul
fenilcetonuria
se poate realiza din produse gata (calea de
boala urinei cu miros de arţar
rezervă)

Căile catabolice şi anabolice:

Reglarea metabolismului:
posedă reacţii şi enzime comune
hormonii nu participă la reglarea proceselor coincid ca direcţie
metabolice sunt identice
viteza proceselor metabolice este reglată de ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului
enzimele ce catalizează reacţii comune ale ca regulă, sunt localizate în diferite
anabolismului şi catabolismului compartimente celulare
căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
procesele metabolice se reglează la nivelul
reacţiilor reversibile La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt
activatori ai proceselor anabolice mutazele, carboxilazele
metiltransferazele
Catabolismul chilomicronilor: helicazele
decarboxilazele
sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
hexokinazele
lipoproteinlipaza este activată de insulina
Centrul alosteric al enzimei: NH3 este utilizat la sinteza:

este locul fixării doar a activatorilor alosterici beta-hidroxibutiratului

este un centru diferit de centrul activ acidului uric
este locul la care se fixează activatorii şi inhibitorii acetonei
alosterici acetoacetatului
este locul fixării substratului ureei
este caracteristic tuturor enzimelor
Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:
Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor constă din:
fosfofructokinaza
N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P piruvat kinaza
RNAm cu codonul AUG plasat în situsul A fosfoenolpiruvat carboxikinaza
factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3 aspartataminotransferaza
ribozomul integral piruvat carboxilaza
RNAm cu codonul AUG plasat în situsul P
Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:
Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în
plasmă: succinat DH
beta-hidroxibutirat DH
fosfat acil-CoA DH
proteic lactat DH
bicarbonat malat-DH
toate sistemele-tampon enumerate
hemoglobinic Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):

Obezitatea: unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă

şi H+ şi ē, altele doar ē
predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă
tipul II şi H+ şi ē, altele doar H+
activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută toate sistemele de oxido-reducere ale LR
se caracterizează prin acumulare excesivă de transferă şi H+ şi ē
fosfolipide în ţesutul adipos toate sistemele de oxido-reducere ale LR
este cauzată de hiperinsulinism transferă doar ē
este prezentă în hipertiroidie toate sistemele de oxido-reducere ale LR
transferă doar H+

Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-

intestinal:
Glicogenul:

acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride,
colesterolul - prin difuzie micelară
acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride,
colesterolul - prin difuzie facilitată
acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin
difuzie simplă
acidul fosfatidic - prin transport pasiv
acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele -
prin transport activ
rezervele de glicogen pot asigura organismul cu
energie timp de 15-20 zile
se depozitează în muşchii scheletici
muschii scheletici utilizează depozitele de
glicogen pentru menţinerea glicemiei
se depozitează în ţesutul adipos
se depozitează în ficat
Metabolismul
este un sistem coordonat de transformări
enzimatice ale substanţelor şi energiei Catabolismul hemoglobinei (Hb):

aprovizionează celulele cu energie chimică

constă din două faze - catabolism şi anabolism
nu necesită energie
este un sistem necoordonat de transformări ale
substanţelor şi energiei
Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt
corecte afirmaţiile:
nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza
tireotropinei
are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a
reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-
endotelial
reacţiile au loc în hepatocite
succesiunea corectă a transformărilor este: Hb →
verdoglobină → biliverdină → bilirubină
reacţiile au loc în sânge
succesiunea corectă a transformărilor este: Hb →
biliverdină → verdoglobină → bilirubină
Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală
a enzimelor ciclului Krebs:

tireotropinei
FAD
în cazul unui conţinut scăzut de iod se
CoQ
sintetizează preponderent T4
HS-CoA
tireotropina inhibă secreţia iodtironinelor
biotina
glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare
acidul ascorbic
independente de tireotropină
Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):
Bilanţul azotat echilibrat:

glutamina
arată predominarea proceselor de degradare a
Fe2+
proteinelor faţă de cele de biosinteză
acidul aspartic
denotă că cantitatea azotului îngerat este mai
succinil-CoA
mare decît a celui eliminat
glicina
este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a
trei Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în
este caracteristic pentru adulţii sănătoşi plasmă, cât şi în eritrocite:
este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi
gravid proteic
bicarbonat
Albuminele plasmatice transportă: hemoglobinic
toate sistemele-tampon enumerate
lipoproteine
fosfat
acizi graşi
uree
bilirubina
glucoza Substanţele organice neazotate ale sângelui:

creatinina
glucoza
creatina
Fructozuria esenţială:
indicanul
acidul lactic
se manifestă clinic prin retard mintal
are loc acumulare de fructoză Viteza proceselor metabolice:
este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat este dependentă de raportul NADH/NAD+
este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei nu depinde de conţinutul de ATP
nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+ HHbO2 → HHb + O2
este influenţată de hormoni CO2 + H2O → H2CO3
nu este influenţată de modulatorii alosterici KHbO2 → KHb + O2

Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal: Clasificarea enzimelor

lipaza gastrică este activă la adulţi
ceramidaza scindează sfingozina
lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia
beta a trigliceridelor .
colesterolesteraza scindează colesterolul liber
fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează
fosfogliceridele
clasa indică gruparea sau legătura chimică a
substratului
fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre
clasa indică tipul de reacţie chimică
se clasifică în şase clase
cifra a doua a codului indică numărul de ordine a
enzimei în clasa respectivă

Referitor la enzimele alosterice sunt corecte afirmatiile:
modulatorii alosterici se leaga necovalent in
centrele alosterice
modulatorii alosterici modifică conformaţia
moleculei enzimei
cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a
enzimelor obişnuite
efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric
nu modifică conformatia moleculei enzimei
modulatorii alosterici se leagă covalent în centrul
activ al enzimei
Transaminarea aminoacizilor (TA):
reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-
aminoacid la un alfa-cetoacid
este un proces ireversibil
numai Gln, Asn şi Ala se supun TA
este o etapă a transdezaminării aminoacizilor
Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce
catalizează această reacţie:
beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA
dehidrogenaza
beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-
CoA dehidrogenaza
trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza
beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA
dehidrogenaza
Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:
are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza
RNA-dependentă
substraturi pentru sinteza RNA sunt
ribonucleozid-difosfaţii
este un proces procesiv
forţa motrice a transcrierii e hidroliza
pirofosfatului
la transcriere participă şi dezoxiribonucleotidele

Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:

factorii coagulării sângelui

Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:
creatinfosfokinaza
lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
complexul enzimatic alfa-cetoglutarat
glicinamidinotransferaza
dehidrogenaza
ceruloplasmina
aconitaza
Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la malat dehidrogenaza
nivelul ţesuturilor): citrat sintaza
izocitrat dehidrogenaza
HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3
KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3 Enzimele ciclului ureogenetic:
glutaminsintetaza hipoxantina
glutamatdehidrogenaza
glutaminaza Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii
scheletici:
carbamoilfosfatsintetaza I
ornitincarbamoiltransferaza
G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi
Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:
pentru energie
G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice
diabetul zaharat sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
diabetul insipid glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este
hipotiroidia secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea
hiperparatiroidia glicemiei
tumorile cortexului suprarenal G-6-P se include în glicoliză
G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru
Insulina stimulează: muşchi

transportul glucozei în ţesuturi Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor

transformarea aminoacizilor în glucoză complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)
conversia glicerolului în glucoză biotina
utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor vitamina B12
vitamina PP
Biosinteza nucleotidelor timidilice: vitamina B6
tiamina
precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP Icterul prehepatic(hemolitic):
donator de grupare –CH3 pentru timină este
N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat) este determinat de diminuarea capacităţii de
donator de grupare –CH3 pentru timină este S- captare a bilirubinei de către ficat
adenozilmetionina (SAM) conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza este determinat de hemoliza acută şi hemoliza
cronică
în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei
libere
în ser se măreşte preponderent concentraţia
bilirubinei conjugate
Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza
propriu-zisă a acizilor graşi):

beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil- Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:

ACP
beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP la capătul 5'conţine o secvenţă poliadenilică
ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH este implicat în activarea aminoacizilor
beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP este copia exactă a catenei codificatoare de DNA
ca donator de hidrogeni se utilizează NADH serveşte matriţă pentru sinteza proteinelor
este parte componentă a ribozomilor
Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:
Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a
xantina fosfatidelor:
ureea
inozina acidul fosforic
acidul uric UDP-diglicerid
acidul fosfatidic are loc dehidratarea substratului
CDP-diglicerid este catalizată de enzima acil-CoA
monoglicerid dehidrogenaza FAD-dependentă
are loc decarboxilarea substratului
Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a are loc hidratarea substratului
hormonilor sunt corecte afirmaţiile:
Hipoglicemia poate fi cauzată de:
receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau
citozol amplificarea glicolizei
complexul hormon-receptor reglează expresia activarea gluconeogenezei
genelor activarea glicogenolizei
implică activarea proteinkinazelor hiperinsulinism
este un mecanism rapid stimularea sistemului nervos simpatic
are loc prin intermediul mesagerilor secundari
Replicarea DNA:
Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte
afirmaţiile: nu necesită energie
decurge fără desfacerea dublului helix de DNA
sinteza hormonilor steroidici nu se regleaza este bazată pe principiul complementarităţii
toţi hormonii de natură steroidică se sintetizează este un proces conservativ
doar în suprarenale reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNA
pregnenolona este intermediar comun în sinteza
hormonilor steroidici Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică
progesterona se sintetizează în cortexul temperatură de topire?
suprarenal
cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni lauric (C12)
butiric (C4)
Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice: lignoceric(C24)
caprilic (C8)
lactat dehidrogenaza 1(LDH1) miristic (C14)
amilaza
histidaza
alaninaminotransferaza (ALAT)
creatinfosfokinaza (CPK)
Citrat sintaza:

este din clasa ligazelor

este enzimă alosterică
Precursorul histaminei: catalizează prima reacţie a ciclului ornitinic
este inhibată de acizii graşi
fenilalanina este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH
histidina
aspartatul Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a
triptofanul hormonilor este caracteristic pentru:

tirozina
aldosteron
Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii glucagon
acizilor graşi): adrenalină
calcitriol
este catalizată de enzima acil-CoA cortizol
dehidrogenaza NAD+-dependentă
Mecanismele de activare a enzimelor sunt: creşte preponderent concentraţia bilirubinei
conjugate
proteoliza parţială este determinat de o hemoliză intensă
modificarea covalentă (fosforilare-defosforilare) în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează
autoasamblarea secundară metabolizarea bilirubinei
activarea alosterică bilirubina neconjugată trece bariera hemato-
activarea competitivă encefalică şi provoacă encefalopatie toxică
este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a
Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei
molecule de lactat: prelua, conjuga şi excreta bilirubina

Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele lactat

6
dehidrogenazei (LDH)?
18
3 sunt proteine dimere
36 LDH are 4 izoforme
15 sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de
subunităti - M si H
Mutaţiile prin deleţie:
lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene
reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă diferite
bază purinică lanţurile proteice M si H sunt codificate de
conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce aceeaşi genă
succed mutaţia
Digestia nucleoproteinelor:
nu afectează structura şi funcţia proteinei
codificate componenta proteică se scindează exclusiv în
pot cauza maladii ereditare stomac
pot conduce la formarea codonilor-stop scindarea acizilor nucleici are loc preponderent
hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor
pancreatice
scindarea acizilor nucleici are loc preponderent
fosforilitic
Glicogen fosforilaza: acizii nucleici se scindează în stomac
acizii nucleici se scindează în intestinul subţire
forma activă este cea fosforilată Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:
este enzima reglatoare a glicogenolizei
este reglată doar prin fosforilare-defosforilare anabolice
scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât secretorii
şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen catabolice
este activată de ATP excreto-secretorii
indicatorii (celulare)
Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:
Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:
o moleculă de HSCoA suplimentara
epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH gonadotropinele
prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei somatotropina
prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazei prolactina
o moleculă de NAD+ suplimentară corticotropina
randamentul energetic este acelaşi ca şi la tireotropina
oxidarea acizilor graşi saturaţi
Citocromii:
Icterul neonatal:
participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator
funcţionarea citocromilor implică transformarea:
Fe2+ ↔ Fe3+
transferă H+ şi ē pe ubichinonă
reprezintă hemoproteine
un citocrom poate transfera 2 ē
Hemoglobina (Hb):
hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile
de histidină din componenţa lanţurilor alfa şi
beta
[ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem
HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri
polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
fierul din hem, în procesul activităţii normale a
Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
Fibrinogenul:
se activează în ficat
constă din 6 lanţuri polipeptidice identice
necesită vitamina K pentru sinteza sa
fibrinogenul este sintetizat în ficat
este transformat în fibrină de către trombină
Bilirubina indirectă:
este transportată în microzomi de ligandine
în microzomi se supune fosforilării pentru a
preveni reîntoarcerea în sânge
agent de conjugare este UDP-glucoza
este captată din sânge prin intermediul
receptorilor specifici ai hepatocitelor
în microzomi se supune conjugării cu acidul
glucuronic
Efectele metabolice ale T3 şi T4:
scad viteza metabolismului bazal
posedă efect anabolic asupra glucidelor şi
lipidelor (glucide, lipide)
stimulează producerea ATP-ului
intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat
negativ)
nu posedă acţiune calorigenă
Clasificarea structurală a hormonilor:
hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului
hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor
toţi hormonii sunt proteine simple
toţi hormonii sunt proteine conjugat
Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:
beta-oxidarea acizilor graşi
glicoliza anaerobă
decarboxilarea oxidativă a piruvatului
lanţul respirator
biosinteza ADN-lui mitocondrial
Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se
manifestă prin:
statură joasă
micsorarea temperaturii corpului
exoftalmie
retard mental
bradicardie
Cetonemia:
este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici
în ficat
poate fi generată de o dietă săracă in lipide
este determinată de o raţie bogată în glucide
este determinată de utilizarea intensă a corpilor
cetonici în ţesuturi
poate apărea în inaniţie
Telomeraza prezintă:
enzimă ce utilizează ca substraturi ribonucleotide
o transcriptază ce foloseşte ca matriţă RNA
o ribonucleoproteină
enzima ce alungeşte capetele cromozomilor
o ribonucleotidă
Reglarea metabolismului:
ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt
activatori ai proceselor anabolice
viteza proceselor metabolice este reglată de
enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului
căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
procesele metabolice se reglează la nivelul
reacţiilor reversibile
hormonii nu participă la reglarea proceselor
metabolice
Albinismul:
este cauzat de deficienţa ereditară a
fenilalaninhidroxilazei
persoanele cu albinism sunt protejate de razele
ultraviolete
este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
persoanele cu albinism prezintă în risc crescut
pentru cancerul de piele
este însoţit de retard mental
Biosinteza acizilor graşi:
sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
enzimele formează complexul acid gras-sintaza
donator activ de unităţi carbonice este restul
malonil
intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a
ACP
ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-
CoA
Decuplarea fosforilării oxidative:
predomină în ţesutul adipos alb
se caracterizează prin sinteza sporită de ATP
este un proces adaptiv la frig
este un proces fiziologic la nou-născuţi, la
animalele în hibernare
este prezentă în hipotiroidie
În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă
urmatoarele modificări:
se reduc
se formează o moleculă de acetil-CoA
se scurtează cu 4 atomi de carbon
se scurtează cu 2 atomi de carbon
se oxidează
Fosfodiesteraza:
este activată de cofeină
e localizată în nucleu
catalizează reacţia de scindare a AMPc
catalizează reacţia de formare a AMPc
este inhibată de viagră
Reactia chimica: R-CH2-NH2 + H2O + O2 -7 R-CHO + NH3
+ H2O2
este reacţia de formare a aminelor biogene
este reacţia de neutralizare a aminelor biogene
este catalizată de enzima monoaminoxidaza
(MAO)
cofactorul MAO este NAD-ul
cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
Aminoacil-RNAt-sintetazele:
are capacitatea de autocontrol
posedă specificitate faţă de ARNt şi aminoacid
nu necesită ATP
participă la formarea legăturilor peptidice
catalizează reacţia de activare a aminoacizilor
Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor
biliari):
bilirubina liberă – cantitatea mărită
bilirubina totală – cantitatea micşorată
bilirubina conjugată – cantitatea mărită
în urină apare bilirubina conjugată
pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescută
Acidul tetrahidrofolic (THF):
participă la metabolismul metioninei
homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF
coenzima metiltransferazei este vitamina B6
reacţia este catalizată de o metiltransferază
Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF
Corticosteroizii utilizează:
ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic,
bolile alergice)
ca imunodepresanţi în transplantarea organelor
şi ţesururilor
ca agenţi fibrinolitici
în calitate de hemostatice
în tratamentul colagenozelor (reumatism,
poliartrită nespecifică)
Hiperglicemia poate fi condiţionată de:
hipercorticism
maladia Addison
adenoamele ţesutului insular al pancreasului
amplificarea glicogenogenezei
excitarea sistemului nervos parasimpatic
Catabolismul aminoacizilor:
Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi
glucoformatori
Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori
Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv
cetoformatori
Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori
Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:
izocitratdehidrogenaza
creatinfosfokinaza MM
arginaza
malat dehidrogenaza
leucinaminopeptidaza
Citocromul P450:
utilizează în calitate de echivalenţi reducători
NADH sau NADPH
este component al lanţului respirator
catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor
substraturi
poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO
posedă specificitate absolută de substrat
Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):
coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P
AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP
carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP
AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA
+ AMP +2P
AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:
parathormonul
vitaminele K şi E
1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
calcitonină
tireotropină
Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen
(glicogenogeneza):
este catalizată de enzima de ramificare
enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-
glicozidazică
enzima ce catalizează procesul are activitate
amilo-1,4-1,6-transglicozidazică
este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
este catalizată de enzima glicogen sintaza
Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se
caracterizează prin:
formarea legăturii peptidice între aminoacizi
legarea fmet-RNAtfmet în locusul P
deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm
adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A
legarea aminoacidului la RNAt
Transportul iodtironinelor este realizat de:
hemoglobină
globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
albumine
fibrinogen
Globulinele plasmatice:
reprezintă o clasă eterogenă de proteine
la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2,
beta şi gama
toate sunt proteine simple
îndeplinesc doar funcţie de transport
îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii
oncotice
Liazele:
fumaraza se referă la liaze
catalizează reacţii de interconversie a izomerilor
optici
catalizează reacţii de formare a legăturilor
covalente cu utilizarea ATP-ului
catalizează reacţii de transfer al electronilor şi
protonilor
decarboxilazele se referă la liaze
Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):
bilirubina liberă – cantitatea crescută
în cazul obstrucţiei complete – lipsa
urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină
bilirubina totală – cantitatea scăzută
bilirubina conjugată – cantitatea crescută
pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută
este un mecanism de transport al glucozei prin
membranele celulare
enzima-cheie a ciclului este gama-
glutamiltransferaza
cofactorul enzimei este acidul glutamic
cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
decurge fără utilizare de energie
Chilomicronii:
se secretă din intestin direct în sînge
apoproteina de bază este apoB100
se sintetizează în ficat
trasportă trigliceridele exogene
lipidul predominant este colesterolul

Caracteristicile principale ale membranei:

Hexokinaza: simetria
imobilitatea componentelor
catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a fluiditatea
altor hexoze asimetria
este activată de glicozo-6-fosfat monostratul lipidic
este o enzima din glicoliza
este prezentă doar în ficat Utilizarea acetil-CoA:

posedă specificitate absolută de substrat

Fosforilarea oxidativă:
în LR sunt trei puncte de fosforilare
pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de
potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V
reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4
se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
se include in gluconeogeneză
se utilezează in cetogeneză
se utilizează pentru sinteza acizior graşi
se oxidează în ciclul Krebs
Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

cuplată la lanţul respirator (LR)

generarea de NADPH
toată energia eliberată la transferul electronilor în
generarea de FADH2
LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui
sinteza pentozelor
reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7
formarea pirofosfatului
cuplată la LR
generarea de NADH
La oxidoreductaze se referă:
Lanţul respirator (LR):

kinazele.
este un proces reversibil
hidratazele;
transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2
hidrolazele;
produsul final al LR este H2O2
hidroxilazele;
este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-
reductazele;
reducere
Ciclul gama-glutamilic: este localizat în membrana externă mitocondrială
 participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
Gluconeogeneza: reprezintă o rezervă de aminoacizi
transportă oxigenul
decurge intens în ficat şi în rinichi
nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin
asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente
(creierul, eritrocitele)
are loc intens postprandial
decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei
Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:
reacţii ireversibile din glicoliză
triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)
histaminei
catecolaminelor
Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor: melaninei
serotoninei
inozitolfosfaţii
CMPc Proteinele membranelor biologice:
Ca2+
AMP-ciclic îndeplinesc funcţiile de transport
GTP transmembranar, recepţie, comunicare
intercelulară, antigenică
Mutaţiile prin transversie: posedă numai capacitate de mişcare laterală
pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale
pot conduce la formarea codonilor sinonimi sunt precursori ai mesagerilor secunzi
pot conduce la modificări ale structiurii şi funcţiei hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+
proteinei codificate formează legături atât cu lipidele, cât şi cu
reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă glucidele membranare
bază purinică
conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):
succed mutaţiei
pot determina formarea unui codon-stop în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a
acidului glutamic
Secreţia de glucagon este la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează
NADPH+H+
inhibată de hipoglicemie este principala cale de sinteză a aminoacizilor
stimulată de hiperglicemie dispensabili
inhibată de somatostatină este un proces ireversibil
stimulată de agoniştii beta adrenergici în prima etapă are loc transaminarea
activată de insulină aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
Trombina: Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

stabilizează fibrina necesită prezenţa ATP-lui

este sintetizată în formă de protrombină neactivă
transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
este sintetizată în formă activă
transformă fibrinogenul în fibrină
Rolul proteinelor plasmei sangvine:
necesită prezenţa factorului XIII
are loc sub acţiunea heparinei
are loc sub acţiunea trombinei
necesită prezenţa vitaminei K
Vitamina E:

participă la fagocitoză
se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos Gln se sintetizează din asparagină
este cel mai potent antioxidant neenzimatic reacţia nu necesită energie
natural este catalizată de glutaminaza
include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
favorizează fertilitatea

Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:

Prolactina:
fosfoenolpiruvat → piruvat
reglează funcţia glandelor sexuale 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat
este un hormon de natură steroidă fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat
stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi succinil-CoA → succinat
lactaţia glucoza → glucozo-6-fosfat
controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:
se sintetizează numai în glandele mamare
factorii IF-1, IF-2, IF-3
Parathormonul:
peptidiltransferaza
inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestin ATP
creşte capacitatea osului de a fixa calciul şi complexul de initiere
fosfaţii aminoacil-RNAt-sintetaza
creşte fosfatemia
Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă
reabsorbţia fosfaţilor în rinichi OMP → UMP + CO2
creşte calcemia OMP → CMP + CO2
acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) →
Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) și reglarea
activităţii ei sunt corecte afirmaţiile: orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7
acid orotic + ribozo-5-fosfat →
inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilor orotidinmonofosfat (OMP)
acidul malonic provoacă o inhibiţie ireversibilă a OMP + CO2 → UMP
SDH
Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:
inhibitorii modifică structura primară a SDH
SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD →
UDP-galactozo-pirofosforilaza
Fumarat + FADH2
hexokinaza
face parte din clasa transferazelor
UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă: UDP-glucozo-4-epimeraza
galactokinaza
sistemul fibrinolitic
Statinele sunt:
sistemul coagulant
sistemul respirator
corticostatină
sistemul renal
somatostatina
sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
gonadostatinele
Biosinteza glutaminei (Gln): tireostatină
prolactostatina
Gln se sintetizează din acid glutamic
este catalizată de glutaminsintetaza
 NADH+H+ + CO2
La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat
decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-
fosfogluconolactonă + NADH+H+
GMP
6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat +
AMP
NADPH+H+ + CO2
ADP
Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-
glucozo-6-fosfat
fosfogluconolactonă + NADPH+H+
fosfoenolpiruvat
Hormonii sunt:
Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de
oxigen (O2) :
catalizatori biologici
micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2) sintetizaţi în sânge
micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului substanţe biologice active
creşterea temperaturii receptori cu activitate reglatoare
micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune
mărirea pH-ului
Agenţii decuplanţi:
Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:
transportă H+ din matricea mitocondrială în
reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază spaţiul intermembranar
reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi măresc termogeneza
maloniltransacilaza inhibă transferul ē în lanţul respirator
în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi activează hidroliza ATP-lui
malonil se utilizează ATP favorizează sinteza ATP-lui
începe cu legarea acetilului şi a malonilului la
Cofeina inhibă:
ACP
ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteinei proteinkinaza A
fosfoprotein fosfataza
Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:
adenilatciclaza
micşorarea tensiunii arteriale fosfodiesteraza
stimularea secreţiei de insulină proteina Gs
stimularea lipolizei
Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:
inhibarea gluconeogenezei
inhibarea glicogenolizei GTP
creatinfosfat
Selectaţi enzimele glicogenogenezei:
glucozo-6-fosfat
glicogen sintaza ATP
fosfoglucomutaza glicerol-3-fosfat
glicogen fosforilaza
glucozo 6 fosfotaza
UDP-glucozo-pirofosforilaza

Glutamat dehidrogenaza:

Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo- este enzimă alosterică

fosfat:
este o enzimă din clasa hidrolazelor
ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat +
activitatea glutamat dehidrogenazei nu se
reglează
în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
Glicogenoliza:
este scindarea glicogenului
este scindarea glucozei
se activează în situaţii de stres, inaniţie
este un proces strict hidrolitic
decurge intens postprandial
Glucagonul:
inhibă catabolismul proteinelor
activează gluconeogeneza
inhibă lipoliza
activează lipogeneza
stimulează sinteza proteinelor
Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):
galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP
UDP-galactoza ↔UDP-glucoza
galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza +
H4P2O7
galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-
galactoza + glucozo-1-fosfat
galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP
Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea
carbamoilfosfatului):
carbamoilfosfatul este un compus macroergic
pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o
moleculă de ATP
sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat
este amoniacul
pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o
legătură macroergică
sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat
este glutamina
La cromoproteine se referă:
hemoproteinele
fosfoproteinele
flavoproteinele
metaloproteinele
[ ] nucleoproteinele
Acizii biliari:
sunt derivaţi ai colesterolului
se conjugă în ficat cu bilirubina
sunt compuşi polari
constau din 28 atomi de carbon
participă la emulsionarea grasimilor
Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen
(glicogenoliza):
este catalizată de enzima de deramificare
enzima ce catalizează procesul are activitate
amilo-1,6-1,4-glican transferazică
este catalizată de glicogen fosforilaza
este catalizată de glucozo-6-fosfataza
enzima ce catalizează procesul are activitate 1,4-
glicozidazică
Feocromocitomul:
este determinat de sinteza sporită a melaninei în
piele
se manifestă clinic prin hipertensiune arterială
se caracterizează prin sinteza sporită a
aldosteronului
este cauzat de hiposecreţia de cortizol
este determinat de hiperplazia cortexului
suprarenalelor
Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
inhibarea conversiei glucozei în glicerol
inhibarea sintezei acizilor graşi
activarea triglicerid lipazei
activarea acetil-CoA carboxilazei
activarea lipoproteidlipazei
Funcţiile biologice ale proteinelor:
reglatoare
antigenică
genetică
energetică
contractilă
 carboxipeptidazelor
Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică denaturează parţial proteinele alimentar
temperatură de topire?
Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:
arahidonic (С20:4)
oleic (С18:1) intramoleculară
palmitic (С16) hidrolitică
stearic (С18) reductivă
nervonic (С24:1) omega-dezaminare
oxidativă
La eicosanoizi se referă:
Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol
prostaciclinele (biosinteza acizilor graşi):
endotelinele
endorfinele la transport participă enzima acetil-CoA
leucotrienele carboxilaza
tromboxanii transportul este activ
este realizat de sistemul-navetă al citratului
Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator: este însoţit de generarea NADPH necesar pentru
biosinteza acizilor graşi
CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē
pentru transport se utilizează GTP
NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē
citocromii transferă doar elecroni Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):
un citocrom transferă doi electroni
FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la
dehidrogenazele FAD-dependente
Funcţiile sângelui: îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la
dehidrogenazele NAD+-dependente
de transport
conţine FAD
energetică
conţine FMN
catabolică
conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
anabolica
homeostatică

Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de acţiune a

enzimelor:
Produsele finale ale scindării proteinelor simple:
în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza
CO covalentă
NH3 în componenta complexului enzimă-substrat
acidul uric substratul nu se modifică
H2O în componenta complexului enzimă-substrat
CO2 substratul se modifică
în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza
Rolul HCl în digestia proteinelor:
acido-bazică
сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei la interacţiunea substratului cu enzima
activează chimotripsinogenul conformatia lor nu se modifică
activează tripsinogenul
Biosinteza hemului (prima reacţie):
creează рН optimal pentru acţiunea
reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat
sintaza
reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat
decarboxilaza
Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-
aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic +
HS-CoA + CO2
enzima este reglată prin inducţie-represie de
hem
Efectele metabolice ale calcitoninei:
micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în
plasmă
stimulează absorbţia calciului şi a fosfaţilor din
intestin
acţionează prin intermediul calcitriolului
sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi
Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:
ca substraturi se utilizează nucleozid-trifosfaţii
ambele procese angajează simultan întregul
cromozom
decurg în nucleu
ambele procese necesită primer
sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5'
Efectele metabolice ale T3 şi T4:
stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi
utilizarea de O2
reglează diviziunea şi diferenţierea celulară,
îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic
inhibă ATP-sintaza
în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant
puternic
reglează metabolismul oxidativ prin inducţia
Na+/K+-ATP-aze
Functiile cofactorilor în cadrul activitatii enzimatice:
determină directia reactiei chimice
stabilizează conformaţia activă a enzimelor
nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică
determină specificitatea de acţiune a enzimei
leagă substratul la enzimă
Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:
TA are loc prin formarea unor compuşi
intermediari (baze Schiff)
alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
în procesul de TA are loc transformarea
ireversibilă a piridoxaminfosfatului în
piridoxalfosfat
în procesul de TA are loc transformarea
ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în
piridoxaminfosfat (PAMP)
Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza
de novo a fosfogliceridelor):
fosfatidiletanolamina se obţine prin
decarboxilarea fosfatidilserinei
fosfatidiletanolamina se obţine prin
transmetilarea fosfatidilserinei
fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea
fosfatidilserinei
ca cofactor serveşte biotina
ca cofactor serveşte vitamina B6
Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală
a enzimelor ciclului Krebs:
NAD+
tiamin pirofosfat
acidul tetrahidrofolic
acidul lipoic
piridoxal fosfat
Bilirubina indirectă:
este o substanţă puţin solubilă în apă
complexul bilirubină-albumină se numeşte
bilirubină liberă
complexul bilirubină-albumină se numeşte
bilirubină conjugată
este transportată de albumine
circulă în plasmă în stare liberă
Care din compuşii de mai jos au caracter acid?
cerebrozidele
cefalinele în rezultatul conjugării bilirubina devine mai
lecitinele puţin solubilă
trigliceridele complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte
fosfatidilserina bilirubină liberă (indirectă)
agent de conjugare este UDP-glucuronatul
Hormonii sexuali: enzima ce catalizează conjugarea este UDP-
glucuronil-transferaza
acţionează prin mecanismul membranaro-
complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte
intracelular
bilirubină conjugată (directă)
sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
sunt derivaţi ai aminoacizilor Receptorii hormonali sunt:
se sintetizează numai în glandele sexuale
utilizează receptori membranari lipoproteine
cromoproteine
Fosfoprotein fosfatazele catalizează: metaloproteine
glicoproteine
activarea proteinkinazelor
proteine multidomeniale
fosforilarea enzimelor reglatoare
formarea AMP ciclic din ATP Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în
activarea proteinelor Gs hem):
defosforilarea unor enzime reglatoare
deficienţa enzimei conduce la protoporfirie
Liberinele sunt: primară
protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+
vasopresina reacţia este catalizată de enzima fierochelataza
oxitocina protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+
tireotropina enzima este activată alosteric de hem
gonadoliberinele
tireoliberina Dezaminarea directa a aminoacizilor:

Din grupa gama-globulinelor fac parte: Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima –
serindehidrataza)
ceruloplasmina histidaza este o enzimă cardiospecifică
macroglobulina Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima –
haptoglobina treonindehidrataza)
antitripsina His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin
imunoglobulinele amonioliaza)
este o cale minoră, caracteristică anumitor
aminoacizi

Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

activarea este o reacţie reversibila

este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
se petrece în mitocondrii
reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază
reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
Conjugarea bilirubinei:
Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
are loc prin două reacţii succesive
sursă de grupare amino pentru AMP este
glutamina
necesită consum de energie sub formă de ATP
sursă de grupare amino pentru AMP este
oxaloacetatul
procesul este activat de GTP
Hormonul foliculostimulant (FSH):
este de natură steroidică
se sintetizează în foliculii ovarieni
inhibă spermatogeneza
promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi
pregătirea lor pentru ovulaţie
controlează funcţiile glandelor sexuale
Insulina stimulează:
conversia glicerolului în glucoză
transformarea aminoacizilor în glucoză
utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
transportul glucozei în ţesuturi
viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)
Insulina:
conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de
aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi
are acţiune hiperglicemiantă
este hormon de natură steroidă
lanţurile A şi B sunt legate prin legături
necovalente
este produsă de celulele beta ale pancreasului
Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la
nivelul plămânilor):
KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
KHb + O2 → KHbO2
HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
H2CO3 → CO2 + H2O
HHb + O2 → HHbO2
Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:
inhibă lipoliza
inhibă gluconeogeneza
stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
inhibă transcrierea şi translaţia
determină bilanţ azotat pozitiv
Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea
carbamoilfosfatului):
HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat +
Glu + 2ADP + H3PO4
HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O →
carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat
+ ADP + H3PO4
enzima este carbamoilfosfatsintetaza I
(mitocondrială)
enzima este carbamoilfosfatsintetaza II
(citoplasmatică)
Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat +
H3PO4
acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic +
NADH+H+
N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O
carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-
carbamoilaspartat + ADP + H3PO4
N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic
Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):
carboxilarea necesită ATP şi biotină
este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
sinteza necesită 2 molecule de ATP
ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează
vitamina B6
în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea
NH2 a lizinei
Eliminarea renală a amoniacului:
glutaminaza nu este prezentă în rinichi
NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare
a sărurilor de amoniu în rinichi
este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-
coagulant
este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-
bazic
în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln +
H2O →Glu + NH3
Reglarea hormonală a glicogenogenezei:
insulina activează glicogenogeneza
adrenalina stimulează glicogenogeneza
defosforilarea glicogen sintazei are loc sub
acţiunea adrenalinei, glucagonului
glucagonul inhibă glicogenogeneza
insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei
Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:
sinteza glucozei
sinteza corpilor cetonici
sinteza aminoacizilor
beta-oxidare
sinteza colesterolului
Decarboxilarea aminoacizilor:
în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele
biogene
toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de
decarboxilare
este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din
aminoacizi în formă de CO2
in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de
decarboxilare
este un proces reversibil
Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-
zisă a acizilor graşi):
este însoţită de consumul unei molecule de CO2
este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP
sintaza
este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul
este catalizată de enzima tiolaza
este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor
graşi
Proteinele Gs:
posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele
catalizează sinteza AMPc
sunt amplasate pe suprafaţa externă a
membranei citoplasmatice
sunt cuplate cu adenilatciclaza
sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile
alfa, beta şi gama
Reglarea ciclului Krebs:
viteza ciclului este diminuată de concentraţia
înaltă a ADP-lui
sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului
complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este
inhibat de succinil-CoA
ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza
NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi
complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par
de atomi de carbon:
finalizează cu formarea butiril-ACP
utilizează 2 molecule de NADPH
forţa motrice a procesului este eliminarea CO2
finalizează cu formarea unui compus alcătuit din
5 atomi de carbon
foloseşte 2 molecule de malonil-ACP
Bilanţul azotat negativ:
este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a
treia
este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi
gravide
denotă că cantitatea azotului îngerat este mai
mare decît a celui eliminat
denotă că cantitatea azotului îngerat este mai
mică decît a celui eliminat
este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
Pepsina:
acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
scindează proteinele până la aminoacizi liberi
scindează legăturile peptidice din keratine,
histone, protamine şi mucopolizaharide
este o endopeptidază
scindează legăturile peptidice la formarea cărora
participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor
enzime:
piruvat carboxilaza
fosfofructokinaza
piruvat kinaza
fructozo-1,6-difosfataza
lactat dehidrogenaza

Catabolismul hemoglobinei (Hb):
are loc exclusiv în sânge
zilnic se degradează ≈ 6g de Hb
are loc în toate ţesuturile
are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
începe în eritrocitele intacte
Sinteza si secretia insulinei
.[true] insulina se sintetizează în formă de
preproinsulină inactivă
insulina şi peptida C se secretă în cantităţi
echimolare
conversia preproinsulinei în insulină are loc prin
proteoliza limitată
conversia preproinsulinei în insulină are loc prin
fosforilare
secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-
dependentă
Calmodulină:
în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru
unii hormoni
conţine multe resturi de Arg şi Lys
este o nucleotidă
poate fixa Fe2+ şi Mg2+
conţine 4 domenii de fixare pentru Ca2+
Iodtironinele:
reglează metabolismul calciului şi al fosfaţilor
acţionează prin mecanismul membranaro-
intracelular
sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)
sunt derivaţi ai tirozinei
sunt sintetizaţi în glandele paratiroide
Sindromul Cushing:
este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor
este însoţit de diabet insipid
se manifestă prin hipotensiune arterială
se caracterizează prin hipoglicemie
se caracterizează prin obezitate centripetă
Reglarea hormonală a glicemiei:
glucagonul amplifică glicogenoliza
cortizolul facilitează gluconeogeneza
catecolaminele inhibă glicogenoliza
cortizolul activează absorbţia glucozei
somatotropina inhibă gluconeogeneza
Produsele finale ale glicolizei anaerobe:
2 molecule de piruvat
glucoza
4 ATP
2 molecule de lactat
2 H2O
Gluconeogeneza:
are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
este sinteza glucozei din surse neglucidice
toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens
invers reacţiilor glicolizei
este sinteza glicogenului din glucoză
decurge intens în inaniţie
Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:
fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele,
cerebrozidele şi colesterolul
prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele
glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului
glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi
Azotemia apare în:
aport scăzut de proteine în alimentaţie
micşorarea eliminării renale a produselor azotate
catabolismul intens al proteinelor tisulare
catabolismul intens al lipidelor de rezervă
sinteză excesivă de glicogen
Alaninaminotransferaza (ALT):
activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute
şi cronice, hepatopatiile toxice
catalizează reacţia de transaminare dintre alanină
şi alfa-cetoglutarat activarea triglicerid lipazei
catalizează reacţia de transaminare dintre activarea acetil-CoA carboxilazei
glutamină şi piruvat inhibarea sintezei acizilor graşi
are valoare diagnostică înaltă în infarctul inhibarea conversiei glucozei în glicerol
miocardic activarea lipoproteidlipazei
în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT
scade Albuminele plasmatice:

Glucagonul: leagă şi reţin în sânge anionii

se sintetizează direct în formă activă
are efect hipoglicemiant
este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon
se transformă în hormon activ prin proteoliză
limitată
acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
se sintetizează în ţesutul muscular
conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2,
beta şi gama
leagă şi reţin în sânge cationii
Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:

Mutaţiile moleculare pot avea loc prin: oleic

linoleic
modificarea covalentă a RNA palmitoleic
inserţie de nucleotide lignoсeric
deleţie de nucleotide linolenic
modificarea chimică a unor baze azotate din
DNA Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon
(CO2):
tranziţie şi transversie

Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a

methemoglobina
enzimelor ciclului Krebs: carbhemoglobina
NaHCO3, KHCO3
tiamina dizolvat în plasmăc
biotina carboxihemoglobina
vitamina PP
vitamina B12 La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele
funcţionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2):
vitamina B6

Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:

COOH - Glu
COOH - Gln
are loc în intestinul gros prin conjugarea cu NH2 - Val
acidul sulfuric şi acidul glucuronic OH - Ser
la conjugare participă enzimele hepatice UDP- COOH - Asn
glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
conjugarea este precedată de oxidarea
substanţelor toxice
forma activă a acidului sulfuric este Absorbţia glucozei:
fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
forma activă a acidului glucuronic este CDP- implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu
glucuronatul necesită enzima Na+,K+-ATP-aza
implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
necesită Ca2+
necesită Na+
Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
Valoarea biologică a proteinelor este determinată de este o enzimă a ciclului Krebs
aminoacizii indispensabili: este inhibată de NADH
este o enzimă NAD+-dependentă
fenilalanină
este inhibată de malonat
serină
triptofan Referitor la enzimele conjugate sunt corecte afirmatiile:
acid glutamic
alanină specificitatea este determinată de apoenzimă
la cataliză participă atăt apoenzima, cât si
Selectați bazele azotate majore din componența ARN sunti: cofactorul
cofactorul e componenta proteică a enzimei
2 - metiladenina
cofactorul e componenta termolabilă
5 - metilcitozina
specificitatea este determinată de cofactor
uracilul
guanina Selectaţi substanţele azotate neproteice:
adenina
albuminele
Heparina: creatină
trigliceridele
este anticoagulant indirect
globulinele
este glicozaminoglican
aminoacizii
este anticoagulant direct
este factor fibrinolitic Anemia falciformă (HbS):
este proteină
HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu
Hiperproteinemia: HbA
anemia falciformă este cauzată de diminuarea
este caracteristică pentru ciroza hepatică
sintezei Hb
poate fi prezentă în deshidratarea organismului
este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a
(combustii, diaree, vomă intensă etc.)
lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val
reprezintă creşterea conţinutului proteinelor
HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre
plasmatice
rigide ce deformează eritrocitul
reprezintă creşterea conţinutului proteinelor
persoanele heterozigote sunt rezistente la
musculare
malarie
este caracteristică pentru glomerulonefrite

Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de

Intoleranţa la galactoză: grupări:

este cauzată de deficitul ereditar al acil

galactokinazei metil
se manifestă clinic prin cataractă metilen
este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo- carboxil
hexozo-1-fosfat uridiltransferazei amino
se acumulează doar galactoză
se manifestă clinic prin retard mintal Căile metabolice:

Succinat dehidrogenaza: pot fi liniare, ciclice, ramificate

pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii
este inhibată de fumarat
ireversibile Biosinteza hemului (a doua reacţie):
toate constau doar din reacţii ireversibile
fiecare reacţie a unei căi metabolice este reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat
catalizată de o enzimă distinctă dehidrataza
toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP →
de o singură enzimă porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O
2 molecule de acid delta-aminolevulinic →
Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este porfobilinogen + 2 H2O
determinată de: coenzima este piridoxalfosfatul
reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
metionină şi cisteină
prolină şi hidroxiprolină Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
histidină calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
fenilalanină şi tirozină
serină şi treonină factorul IX - globulina antihemofilică B
factorul XIII - stabilizator de fibrină
Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt factorul II - protrombina
corecte afirmaţiile: factorul XII - Hageman
factorul VII - proconvertina
are loc prin intermediul sistemului renină-
angiotensină Carboxipeptidazele:
angiotenzina II inhibă secreţia aldosteronului
creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu sunt endopeptidaze
stimulează secreţia reninei scindează aminoacizii de la capătul N-terminal
renina transformă angiotenzinogenul în sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
angiotenzină II sunt secretate sub formă de zimogeni de
enzima de conversie transformă angiotenzina I în pancreasul exocrin
angiotenzină II sunt exopeptidaze

Principalele componente organice ale sângelui: Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:

fierul receptorii β sunt cuplaţi cu proteina Gp şi

sodiul determină formarea diacilglicerolilor şi a
colesterolul inozitolfosfaţilor
potasiul receptorii α1 determină creşterea concentraţiei
glucoza citoplasmatice de Ca2+
receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi
determină scăderea AMPc
receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza
prin intermediul proteinei "Gs" şi determină
Ciclul ureogenetic (prima reacţie):
creşterea de AMPc
sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu
este glutamina proteina Gs şi determină creşterea concentraţiei
pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o AMPc
Selectati enzimele care se refera la hidrolaze:
legătură macroergică
carbamoilfosfatul este un compus macroergic
amilaza
sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat
fructozo-1,6-difosfat aldolaza
este glutamatul
lipaza
debutează cu formarea carbamoilfosfatului
fosfofructokinaza
pepsina
 este localizată în nucleu
Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza: este inhibată de adenilatciclază
este activată de AMP ciclic
transaminazele
dehidrogenazele Căile de utilizare a piruvatului:
DNA-polimerazele I, II, III
helicaza se carboxilează la oxaloacetat
RNA-polimeraza RNA-dependentă nu poate fi utilizat în gluconeogeneză
în condiţii anaerobe se reduce la lactat
La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA
plasmatici):
se oxidează în lanţul respirator
ATP-ul Componentele structurale ale RNA-ului sunt:
lipoproteinele plasmatice
albuminele plasmatice citozina
imunoglobulinele adenina
calicreinele guanina
ribuloza
Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:
timina
glutamat DH DNA-polimeraza-RNA-dependentă:
acil-CoA-DH
succinat DH se utilizează în ingineria genetică pentru sinteza
izocitrat DH unor gene
alcool DH este numită şi reverstranscriptază
participă la replicarea RNA
Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei
posedă activitate 3'5'-polimerazică
molecule de uree?
permite includerea informaţiei virale în genomul
2 uman
3
1
5
4 Ureogeneza:

are loc în rinichi

are loc exclusiv în ficat
este sinteza acidului uric
Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP
(biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi): decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în
mitocondrii
enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP + NADP+ este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3
enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH
Modificările posttranslaţionale includ:
enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2
enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD
formarea prolinei din hidroxiprolină
enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+
fosforilarea unor proteine
Proteinkinaza A: formarea punţilor disulfidice
metilarea lizinei, argininei
este activată de hormonii steroidici excizia intronilor
catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime
VLDL:
reglatoare
reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza catabolice
hormon-sensibilă se caracterizează prin sarcina energetică: ([ATP]
transportă trigliceridele sintetizate în ficat din +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])
excesul de glucide se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare
sunt sintetizate în ficat [ATP] : ([ADP] x [P])
apoproteina principală este apoB48 sarcina energetică joasă stimulează procesele
au rol antiaterogen anabolice

Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza): Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a
enzimelor ciclului Krebs:
transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe
succinat acidul pantotenic
conţine proteine cu fier şi sulf (FeS) acidul lipoic
conţine NAD+ acidul folic
conţine citocromii a şi a3 acidul ascorbic
conţine flavoproteine specializate pentru riboflavina
introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe
ATP-sintaza:
alte substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)

Catecolaminele sunt:
este alcătuită din factorii F0 şi F1
este localizată în membrana internă
derivaţi ai treoninei mitocondrială
dopamina, noradrenalina, adrenalina factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a
derivaţi ai tirozinei enzimei
hormoni proteino-peptidici factorul F1 este localizat în spaţiul
hormoni ai cortexului suprarenal intermembranar
factorul F0 este localizat în matricea
mitocondrială

. Serotonina se sintetizează din:

tirozină
glutamat Modificările posttranslaţionale includ:
histidină
triptofan carboxilarea glutamatului
fenilalanină poliadenilarea
tranziţia
Icterul hepatic postmicrozomial (modificările pigmenţilor transversia
biliari): „cap"-area

în urină apare bilirubina conjugată Reglarea hormonală a gluconeogenezei:

pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărită
bilirubina conjugată – cantitatea crescută
bilirubina totală – cantitatea micşorată
bilirubina liberă – cantitatea crescută
Starea energetică a celulei:
în condiţii normale sarcina energetică a celulei
este 500-900
sarcina energetică înaltă stimulează procesele
cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport
crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din
ţesutul adipos
cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale
gluconeogenezei
glucagonul activează enzimele reglatoare ale
gluconeogenezei prin fosforilarea lor
adrenalina inhibă gluconeogeneza
insulina activează gluconeogeneza

Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
obezitate
somnolenţă, memorie scăzută
bradicardie
bilanţ azotat negativ
creşterea temperaturii corpului
Intoleranţa la lactoză:
este determinată de deficitul galactokinazei
este determinată de deficitul de lactază
se manifestă prin cataractă
deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la
lactoză poate fi moştenită şi dobândită
se manifestă prin dureri abdominale, diaree
cronică
Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul
RNAm) includ:
înlăturarea dimerului de timină
poliadenilarea capătului 3' al RNAm
excizia intronilor şi legarea capetelor intronilor
(splising-ul)
adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-
guanozinei
sudarea fragmentelor Okazaki
este un component preponderent al eritrocitelor
se conţine preponderent în plasmă
este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
Biosinteza acizilor graşi:
enzimele sintezei sunt organizate în complexe
polienzimatice
în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH
enzimele nu sunt predispuse la asociere
are loc in mitocondrii
ca donator de H se utilizează NADH
Icterul hepatic premicrozomial:
sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa
UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru
conjugarea bilirubinei
sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa
captării bilirubinei de către ficat
sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o
hemoliză intensă
în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul
ameliorează metabolizarea bilirubinei
este specific sindromului Gilbert şi sindromului
Crigler-Najjar I şi II
Parathormonul:

este derivat al tirozinei

A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:
acţionează prin AMP ciclic
este sintetizat în glanda tiroidă
dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
se sintetizează sub formă de preprohormon
reducerea beta-cetoacil-CoA
se sintetizează în formă activă
hidratarea beta-cetoacil-CoA
decarboxilarea acil-CoA Digestia glucidelor:
dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine
Hormonii sexuali sunt:
fructoza
amilaza salivară şi cea pancreatică scindează
estradiolul
legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide
progesterona
celuloza nu este scindată de amilaza pancreatică
folitropina
dizaharidazele nu posedă specificitate de
testosteronul
substrat
hormonul luteinizant
amilaza salivară scindează amidonul până la
Fierul: glucoză

Fe+++ este transportat de apoferitina

Digestia glucidelor:
se absoarbe în intestin sub formă de Fe++
sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine RNA este sintetizat în direcţia 3'→5
fructoza în calitate de matriţă serveşte catena
amilaza salivară şi cea pancreatică scindează anticodogenă
legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide
celuloza nu este scindată de amilaza pancreatică Hiperaldosteronismul (sindromul Conn) se caracterizează
prin:
dizaharidazele nu posedă specificitate de
substrat
hipotensiune arterială
amilaza salivară scindează amidonul până la
hiperpigmentarea tegumentelor
glucoză
mărirea excitabilităţii miocardului
Vitaminele liposolubile:
creşterea concentraţiei de K+ în sânge
creşterea concentraţiei de Na in sânge
includ vitaminele A,E, K şi D
Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin
nu se depozitează în organismul uman
faptul că:
sunt derivaţi izoprenici
includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul posedă viteză catalitică mai mică, comparativ cu
pantotenic catalizatorii nebiologici
se acumulează în ţesutul muscular catalizează reacţiile în condiţii blînde
activitatea lor nu poate fi reglata
Selectaţi substanţele anticoagulante:
catalizează reacţiile chimice doar la pH extrem
malatul acid sau bazic
derivaţii cumarinei catalizează reacţiile chimice doar la temperaturi
citratul înalte
protrombina
acidul epsilon-aminocapronic

Referitor la pepsină şi activarea ei sunt corecte afirmaţiile:

Represia enzimatică:
este o hidratază
se obtine prin proteoliza limitată a
e caracteristică pentru căile catabolice
pepsinogenului
în calitate de corepresor serveşte substratul căii
se activează sub actiunea HCl si autocatalitic
metabolice
se activează prin fosforilare
e caracteristică pentru enzimele constitutive
face parte din clasa liazelor
necesită prezenţa inductorului
necesită prezenţa represorului Biosinteza colesterolului:

Glicogenogeneza:
substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
substrat serveşte acetil-CoA
este sinteza glicogenului
viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar
decurge intens postprandial
de colesterol
se activează în situaţii de stres, inaniţie
necesită NADPH
decurge intens în toate ţesuturile
are loc numai în ficat
este sinteza glucozei
Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):
Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:

fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP

angajează simultan întregul cromozom
fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
este un proces asimetric
dihidroxiacetonfosfat
are loc în citoplasmă
fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă +
dihidroxiacetonfosfat reprezintă complexul alfa-GTP
fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP activeaza adenilatciclaza
fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat activează proteinkinazele
+ ADP este mesager secund al semnalului hormonal

Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării: Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo-
fosfat:
trombostenina
fosfolipidele plachetare NADH
globulina antihemofilică A glucozo-6-fosfat
heparina ribulozo-5-fosfat
globulina antihemofilică B ATP
2 NADPH
Reacţiile anaplerotice:
Hipokaliemia:
sunt reacţii generatoare de NADH
micşorează cantitatea intermediarilor ciclului conduce la osteoporoză
Krebs se dezvoltă în hiperaldosteronism
completează rezervele intermediarilor ciclului este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace
Krebs se dezvoltă în hiporfuncţia cortexului suprarenal
asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs se dezvoltă în hipoparatiroidie
sunt reacţii generatoare de ATP

Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):

Glutamatdehidrogenaza face parte din: 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat +

H3PO4
oxidoreductaze 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat +
izomeraze ADP
hidrolaze 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat
ligaze 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat +
liaze H3PO4
2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat +
Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic: ATP

aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru
sinteza glicerol-3-fosfatului
aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru
sinteza glicerol-3-fosfatului
aminoacizii ce se transformă în intermediari ai
ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza
lipidelor
surplusul de proteine poate fi convertit în acizi
graşi
aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi
graşi
Proteina Gs activă:
este inactivată de fosfodiesterază
Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc
în matricea mitocondrială):
malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+
malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
Catabolismul VLDL:
sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază
insulina inhibă catabolismul VLDL
se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de
colesterol
sunt degradate de lipoproteinlipază
prin pierderea de colesterol se transformă în LDL
Influenţa pH-lui asupra activităţii enzimelor:
pH-ul optimal pentru pepsină este 7-8
pH-ul optimal al tripsinei este 1-2
pH-ul optimal al arginazei este 7
pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei
fiecare enzimă are pH optimal de actiune
Structura şi funcţile ribozomilor:
ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi
subunităţile sunt fixate rigid prin legături
covalente
conţin RNAm
reprezintă sediul de biosinteză a RNAm
constau din RNAr şi proteine histonice
Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:
exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea
fetală, diferenţierea celulară, procesele de
regenerare
sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului,
proteinelor (efect catabolic)
reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
reglează sinteza ATP-lui şi producerea căldurii
favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului,
proteinelor (efect anabolic)
Biosinteza triacilglicerolilor:
depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este
nelimitată
are loc exclusiv în ţesutul adipos
se intensifică în inaniţie
este activată de insulină
se amplifică în diabetul zaharat tipul I
În legatură cu codul genetic sunt corecte afirmațiile:
codul este colinear
unii aminoacizi sunt specificați de mai mulți
codoni
conține un singur codon de terminare
codul are semne de punctuație
conține 3 codoni de inițiere
Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:
iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză,
care ulterior interacţionează cu baza azotată
corespunzătoare
la reducerea tioredoxinei participă FADH2
tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -
SH
dezoxiribonucleotidele se formează prin
reducerea ribonucleotidelor
reacţia este catalizată de o reductază care
conţine tioredoxină
Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:
acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP
8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2
Reglarea hormonală a glicolizei:
insulina activează enzimele reglatoare ale
glicolizei
cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale
glicolizei
somatotropina stimulează glicoliza
glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin
micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat
adrenalina stimulează glicoliza hepatică
Acidoza metabolică este prezentă în:
obezitate
diabetul insipid
diabetul zaharat
inaniţie
diabetul steroid
Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen
fosforilaza):
glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-
glicozidice
glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1
glucoze + glucozo-6-fosfat
glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1
glucoze + glucoza
glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-
glicozidice
glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1
glucoze + glucozo-1-fosfat
Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr –
cetoformator
sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatori
ambii aminoacizi sunt indispensabili
Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare
ambii aminoacizi sunt dispensabili

Glicogenoliza: Selectaţi substanţele anticoagulante:

este scindarea glucozei heparina

se activează în situaţii de stres, inaniţie proteina C reactivă
decurge intens postprandial vitamina K
este un proces strict hidrolitic antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
este scindarea glicogenului acidul N-acetilneuraminic

Proteinele plasmatice: 373. V Metab lipidelor A3 Lipidele sunt:

în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L [x] substanţe organice solubile în solvenţi organici
nu participă în coagularea sângelui [x] substanţe organice insolubile în apă
menţin presiunea oncotică
374. Selectati lipidele de rezerva:
transportă hormoni, metale, vitamine
nu participă la menţinerea pH-lui [x] Trigliceride

375. Selectati lipidele cu rol structural:

Glicoliza:
[x] Glicerofosfolipide
are loc doar în ficat şi muşchii scheletici 376.Selectati lipidele amfipatice:
are loc în toate ţesuturile
reprezintă scindarea glucozei [x] Fosfatidilcolina
reprezintă scindarea glicogenului [x] Sfingomielina
atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii
377. Selectati lipidele nepolare:
finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O
[x] Trigliceridele
Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă: 378. V Metab lipidelor A3 Funcţiile lipidelor:

factorul VIII - globulina antihemofilică A [x] energetică

factorul IX - globulina antihemofilică B [x] izolatoare
factorul V - proaccelerina [x] structurală
factorul XI - Rozenthal
379. V Metab lipidelor A3 Clasificarea structurală a
factorul X - Prower-Stuart lipidelor:
Precursorul eicosanoizilor: [x] saponifiabile
[x] nesaponifiabile
acidul arahic
acidul linolenic 380. V Metab lipidelor A3 După rolul biologic
acidul behenic lipidele se clasifică în:
acidul arahidonic
[x] structurale
acidul fosfatidic [x] de rezervă

Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):

381. V Metab lipidelor A3 După proprietăţile
fizico-chimice lipidele se clasifică în: [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
[x] sunt lipide structurale
[x] amfifile
[x] neutre 389. V Metab lipidelor A3 Fosfatidilcolina:
STRUCTURA
382. V Metab lipidelor În celulele şi ţesuturile
A3
omului predomină următorii acizi graşi: [x] constituienţi a membranelor biologice
[x] poate fi sintetizata prin metilarea
[x] oleic fosfatidiletanolaminelor
[x] palmitic
[x] stearic

383. V Metab lipidelor A3 Pentru organismul uman

sunt esenţiali următorii acizi graşi:
390. V Metab lipidelor A1 Fosfatidiletanolamina:
[x] linolenic
[x] linoleic structura
384. V Metab lipidelor A1 Care din acizii graşi
enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

[x] arahidonic (С20:4)

385. V Metab lipidelor Care din acizii graşi

A1
enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

[x] butiric (C4)

386. V Metab lipidelor A3 Acilglicerolii: STR.

TG
[x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

391. V Metab lipidelor A3 Fosfatidilcolina şi

fosfatidiletanolamina:

[x] sunt componenţii principali ai membranelor

celulare
[x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

392. V Metab lipidelor A1 Care din compuşii de mai

jos au caracter acid?

[x] este lipida neutra [x] fosfatidilserina

[x] reprezintă o formă de stocare a energiei
393. V Metab lipidelor A3 Colesterolul:
387. V Metab lipidelor A3 Glicerofosfolipidele: STRUCTURA

[x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

[x] sunt componentele membranelor biologice

388. V Metab lipidelor A3 Lecitinele şi cefalinele:

[x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului

[x] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3 [x] se digeră doar lipidele emulsionate
[x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5
394. V Metab lipidelor A3 Colesterolul: Structura 404. V Metab lipidelor A1 Scindarea completă a
de sus triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:
[x] este Precursorul acizilor biliari
[x] intra in componenta membranelor biologice [x] lipazele pancreatice şi intestinale
395. COLESTEROLUL: Structura de sus
[x] este precursorul hormonilor steroidieni 405. V Metab lipidelor A3 Acţiunea enzimelor
[x] este sintetizat din AcetilCoA lipolitice din tractul gastro-intestinal:
396. COLESTEROLUL: Structura de sus
[x] fosfolipazele (A1, A2, C, scindează
[x] este precursorul hormonilor steroizi
[x] se sintetizeaza din AcetilCoA fosfogliceridele
[x] colesterolesteraza scindează colesterolul
[x] este precursorul Vit D3
esterificat
397. V Metab lipidelor A3 Acizii biliari:
406. V Metab lipidelor A3 Hidroliza lipidelor
[x] se sintetizează din colesterol alimentare duce la formarea:
[x] sunt compuşi polari
[x] participă la emulsionarea grăsimilor [x] 2-monogliceridelor
[x] acidului fosforic
398. V Metab lipidelor Componentele lipidice
A1
407. V Metab lipidelor A3 Mecanismele de
ale membranelor celulare sunt: absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-intestinal:
[x] fosfogliceridele,
sfingomielinele, gangliozidele, [x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin
cerebrozidele şi colesterolul difuzie simplă
[x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride,
399. V Metab lipidelor A3 Proprietătile principale
ale membranei colesterolul - prin difuzie micelară

408. V Metab lipidelor A3 Referitor la micelele

[x] fluiditatea
lipidice sunt corecte afirmatiile:
[x] asimetria

400. V Metab lipidelor A3 Proteinele membranelor [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi
biologice: colesterol
[x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul
[x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale jejunului
[x] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu
409. V Metab lipidelor Soarta produselor
A3
glucidele membranare digestiei lipidelor absorbite în intestin:
[x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar,
recepţie, comunicare intercelulară, antigenică [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în
401. V Metab lipidelor A3 Glucidele membranelor enterocite
[x] lipidele resintetizate interacţionează cu
biologice sunt:
apoproteinele şi formează chilomicronii
[x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu contactează 410. V Metab lipidelor A3 Chilomicronii:
cu citoplasma
[x] fixate covalent de lipide sau proteine [x] apoproteina de bază este apo B48
[x] responsabile de comunicarea intercelulară [x] transportă trigliceridele exogene

402. V Metab lipidelor A3 Lipidele sunt componente 411. V Metab lipidelor A3 Catabolismul
indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece: chilomicronilor:

[x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi esenţiali [x] resturile chilomicronice se supun hidrolizei în
[x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile hepatocite
[x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
403. V Metab lipidelor A3 Digestia lipidelor [x] lipoproteinlipaza este activată de insulină
alimentare la adulţi:
412. V Metab lipidelor A3 VLDL:
[x] are loc în duoden
[x] apoproteina principală este apoB100 422. V Metab lipidelor A1 Produşii dehidrogenării
[x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi)
excesul de glucide sunt:

413. V Metab lipidelor A3 Catabolismul VLDL: [x] trans-enoil-CoA + FADH2

[x] sunt degradate de lipoproteinlipază 423. V Metab lipidelor A3 A doua reacţie a beta-
[x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de oxidării acizilor graşi:
colesterol
[x] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
414. V Metab lipidelor A3 LDL : [x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

[x] contin apoB100 424. V Metab lipidelor A1 Produsul reacţiei a doua

[x] transportă colesterolul spre tesuturi a beta-oxidării acizilor graşi:

415. V Metab lipidelor A3 HDL: [x] beta-hidroxiacil-CoA

[x] sunt sintetizate si secretate de hepatocite şi enterocite 425. V Metab lipidelor A1 A treia reacţie a beta-
[x] transportă colesterolul de la ţesuturi spre ficat oxidării acizilor graşi este:
416. V Metab lipidelor A1 Activarea acizilor graşi
[x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
(AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):
426. V Metab lipidelor A1 Produşii reacţiei a 3-a a
[x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP +
beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:
PPi
[x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-
CoA dehidrogenaza
417. V Metab lipidelor A3 Activarea acizilor graşi
427. V Metab lipidelor A1 Selectaţi a 4-a reacţie a
(AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):
beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:
[x] scindarea beta-cetoacil-CoA tiolaza
[x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
[x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza 428. V Metab lipidelor A3 În rezultatul unei spire
418. V Metab lipidelor A3 Transportul acizilor
de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele
graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul modificări:
beta-oxidării: [x] se oxidează
[ ] se reduc
[x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon
[x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon
419. V Metab lipidelor A3 Beta-oxidarea acizilor 429. V Metab lipidelor Câte spire parcurge (1),
A1
graşi (AG): câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de
ATP (3) se formează la oxidarea completă a acidului
[x] se desfăsoară în matricea mitocondriilor palmitic (C16):
[x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la
acetil-CoA []6 8 131
[]6 7 114
420. V Metab lipidelor Spirala Lynen (beta-
A1
[x] 7 8 130
oxidare implică desfasurarea unei succesiuni de 4
[]5 6 121
reacţii. Ordinea lor corectă este:
[]8 9 143
[x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare 430. V Metab lipidelor A3 Utilizarea acetil-CoA:
421. V Metab lipidelor Transformarea acil-CoA
A1
(prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi): [x] se oxidează în ciclul Krebs
[ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
[x] este
catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
FAD-dependentă [ ] se include în gluconeogeneză
[x] se utilizează în cetogeneză
 436. V Metab lipidelor A3 Cetonemia:
431. V Metab lipidelor A1 Corpii cetonici sunt
următorii compuşi: [x] poate apărea în inaniţie
[ ] poate fi generată de o dietă săracă în lipide
[ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide
[ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici
[ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul în ficat
malic [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor
[x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta- cetonici în ţesuturi
hidroxibutiric
[ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul 437. V Metab lipidelor Referitor la acetoacetat
A3
acetic sunt corecte afirmaţiile: FORMULA
O O
432. V Metab lipidelor A3 Referitor la compusul sunt || ||
corecte afirmaţiile: FORMULA CH3-C-CH2-C-OH
O O
|| || [x] spontan prin decarboxilare generează acetona
CH3-C-CH2-C-OH O OH
|| |
[x] este un corp cetonic [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat OH - C - CH2
[x] compusul reprezintă acidul acetoacetic – CH – CH3
[ ] se utilizează în ficat [ ] se sintetizează din malonil-CoA
[ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice [x] sinteza lui are loc in ficat
[ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat
în diabetul zaharat
438. V Metab lipidelor A3 Deosebirile dintre
433. V Metab lipidelor A3 Beta-hidroxi-beta- oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:
metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru: [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar
[x] sinteza corpilor cetonici oxidarea - în citozol
[ ] sinteza aminoacizilor [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de
[ ] beta-oxidare ACP, iar la oxidare - cu HSCoA
[x] sinteza colesterolului [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză -
[ ] sinteza glucozei NADPH
[ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex
434. V Metab lipidelor A3 Utilizarea corpilor polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
cetonici în ţesuturi [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-
oxidare – nu
[ ] sunt utilizaţi doar de ficat 439. V Metab lipidelor A3 Biosinteza acizilor graşi:
[x] sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii [ ] are loc în mitocondrii
scheletici ca sursă de energie [x] enzimele sintezei sunt organizate în complex
[x] necesită prezenţa oxaloacetatului polienzimatic
[ ] pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere
[x] acumularea lor conduce la cetoacidoză [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH
[ ] ca donator de H se utilizează NADH
435. V Metab lipidelor A3 Afirmaţii corecte
referitor la corpii cetonici: 440. V Metab lipidelor A3 Biosinteza acizilor graşi:

[x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a
cetonici ACP
[ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza
fenilcetonurie [x] donator activ de unităţi carbonice este restul
[ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în malonil
diabetul zaharat insulino-dependent [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
[x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
excelent pentru miocard
[ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala 441. V Metab lipidelor A1 Indicaţi compusul iniţial
Hartnup în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din
mitocondrie în citozol (2):
 447. V Metab lipidelor A3 Donator de echivalenţi
[ ] butiril-CoA citrat reducători în sinteza acizilor graşi servește NADPH
[ ] hidroxibutirat carnitină generat în:
[ ] acidul fumaric oxaloacetat
[ ] acetil-CoA aspartat [ ] ciclul acizilor tricarboxilici
[x] acetil-CoA citrat [ ] glicoliză
[x] reacţia catalizată de enzima malică
442. V Metab lipidelor A3 Transportul acetil-CoA
[ ] oxidarea acidului glucuronic
din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
[x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei
[ ] transportul este activ 448. V Metab lipidelor A3 Biosinteza propriu-zisă
[x] este realizat de sistemul-navetă al citratului a acizilor graşi:
[ ] pentru transport se utilizează GTP
[x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la
biosinteza acizilor graşi (malic enzim ACP
[ ] la transport participă enzima acetil-CoA [ ] ambii radicali se leagă la gruparea -SH a cisteinei
carboxilaza [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil
se utilizează ATP
443. V Metab lipidelor A3 Enzimele implicate în
[x] reacţiile sunt catalizate de acetiltransacilaza şi
transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol
maloniltransacilaza
(biosinteza acizilor graşi):
[ ] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

[ ] piruvat dehidrogenaza 449. V Metab lipidelor A3 Reacţia de sinteză a

[x] citratliaza beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor
[x] enzima malică graşi):
[ ] succinat dehidrogenaza
[ ] fumaraza [x] este reacţia de condensare a acetilului cu malonilul
[ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor
444. V Metab lipidelor A3 Biosinteza malonil-CoA
graşi
(sinteza acizilor graşi):
[ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2
[x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP
[x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
sintaza
[ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează
[ ] este catalizată de enzima tiolaza
vitamina B6
[x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
450. V Metab lipidelor A3 Reacţia de reducere a
[ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează
beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor
vitamina B1 graşi):
[ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP
[x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH
445. V Metab lipidelor A3 Sintaza acizilor graşi:
[ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
[x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-
[x] este un complex multienzimatic
ACP
[x] catalizează reacţiile sintezei acizilorgraşi, cu [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
excepţia formării malonil-CoA [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH
[x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
[ ] reprezintă un tetramer enzimatic 451. V Metab lipidelor A1 Enzima (1) şi produşii
[ ] conţine două grupări -OH la care se leagă transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-
intermediarii biosintezei zisă a acizilor graşi):
[ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD
446. V Metab lipidelor A1 Activatorul (1) şi
[ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP +
inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima FADH2
reglatoare a sintezei acizilor graşi): [ ] enoil-ACP ehidrogenaza hidroxibutiril-ACP
+
+ NADP
[ ] ATP ADP [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP +
[ ] AMP ATP NADPH
[ ] malonat AMP [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+
[ ] acetoacetat citrat
[x] citrat palmitoil-CoA 452. V Metab lipidelor A3 Prima spiră de sinteză a
 acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de
carbon: [ ] monoglicerid
[ ] UDP-diglicerid
[ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP [x] acidul fosfatidic
[x] utilizează 2 molecule de NADPH [ ] CDP-diglicerid
[x] finalizează cu formarea butiril-ACP [ ] acidul fosforic
[ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5
atomi de carbon 458. V Metab lipidelor A1 Sursa de grupare metil
[ ] utilizează 2 molecule de FAD pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:

453. V Metab lipidelor A1 Sinteza unei molecule de [ ] serina

acid palmitic necesită: [ ] cisteina
[x] S-adenozilmetionina
[ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA [ ] S-adenozilhomocisteina
[ ] 7 acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+ [ ] tetrahidrofolatul
[ ] 8 acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2
[ ] 8 acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+ 459. V Metab lipidelor A3 Sinteza
[x] acetil-CoA + 14 NADPH + 14H+ + 7 malonil-CoA fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza
de novo a fosfogliceridelor):
454. V Metab lipidelor A3 Biosinteza
triacilglicerolilor: [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea
fosfatidilserinei
[ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea
[ ] se intensifică în inaniţie fosfatidilserinei
[ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea
[x] este activată de insulină fosfatidilserinei
[x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este [x] enzima este o decarboxilază
nelimitată [ ] enzima este o carboxilază

460. V Metab lipidelor A3 Sinteza fosfatidilcolinei

455. V Metab lipidelor A3 Glicerol-3-fosfatul se din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a
formează: fosfogliceridelor):
[ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea
glicerol fosforilaza fosfatidiletanolaminei
[x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei
[ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea
glicerol kinaza fosfatidiletanolaminei
[x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
[ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea
[ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
fosfatidiletanolaminei
[ ] în ţesutul adipos - se obţine exclusiv prin
[ ] ca cofactor serveşte derivatul vitaminei B6
fosforilarea glicerolului [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina
456. V Metab lipidelor În procesul de biosinteză
A1
461. V Metab lipidelor A3 Biosinteza
a tracilglicerolilor acidul fosfatidic: colesterolului:
[ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se
[ ] are loc numai în ficat
transformă în triglicerid [x] necesită NADPH
[ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se
[x] substrat serveşte acetil-CoA
transformă în lecitină [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
[x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se
[ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de
transformă în diglicerid colesterol
[ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă
in diacilglicerol 462. V Metab lipidelor A1 Reacţia reglatoare în
[ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în sinteza colesterolului este:
lizolecitina
[ ] generarea acetoacetil-CoA
457. V Metab lipidelor A1Intermediarul comun în [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA
sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor: (HMG-Co
[ ] ciclizarea scualenului [x] posedă acţiune antihemoragică
[ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului [ ] posedă acţiune anticoagulantă
[x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din
componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X
463. V Metab lipidelor A3 Reglarea biosintezei
colesterolului:

[ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-

469. V Metab lipidelor A3 Vitamina D:
metilglutaril-CoA-sintaza
[x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-
[ ] nu se sintetizează în organismul uman
metilglutaril-CoA-reductaza
[x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine
[ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de
vegetală
acidul mevalonic
[ ] este derivat al glicerolului
[x] insulina activează enzima reglatoare prin
[x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
defosforilarea ei
[ ] colecalciferolul este de origine vegetală
[ ] insulina activează enzima reglatoare prin
fosforilarea ei 470. V Metab lipidelor A3 Metabolismul vitaminei
D:
464. V Metab lipidelor A3 Obezitatea:
[x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor
[ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de ultraviolete
fosfolipide în ţesutul adipos [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
[ ] este cauzată de hiperinsulinism [x] forma activă este calcitriolul
[x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea
[x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat colesterolului
tipul II [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii
[ ] este prezentă în hipertiroidie tiroidieni

465. V Metab lipidelor A3 Vitaminele liposolubile: 471. V Metab lipidelor A3 Calcitriolul:

[] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul [ ] este vitamina D de origine vegetală
pantotenic [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în
[x] includ vitaminele A,E, K şi D ficat şi în rinichi din colecalciferol
[ ] nu se depozitează în organismul uman [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
[ ] se acumulează în ţesutul muscular [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia
[x] sunt derivaţi ai izoprenului Ca2+ din intestin
[ ] acţionează prin AMPc
466. V Metab lipidelor A3 Vitamina A:
1) Unităţile structurale ale proteinelor simple sunt:
[ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii a) [ ] mononucleotidele;
[x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic b) [x] aminoacizii;
[ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei c) [ ] glicerolul;
[x] are acţiune antioxidantă d) [ ] acizii graşi superiori;
[ ] se depozitează în ţesutul muscular
e) [ ] monozaharidele.

467. V Metab lipidelor A3 Vitamina E: 2) Produsele de hidroliză ale proteinelor simple sunt:
a) [ ] monozaharidele;
b) [ ] nucleotidele;
[x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
c) [x] aminoacizii;
[ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
d) [ ] acizii graşi;
[x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural e) [ ] acidul uric.
[ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos
3) Structura terţiară:
468. V Metab lipidelor A3 Vitamina K: a) [x] este aranjamentul tridimensional al lanţului
polipeptidic în spaţiu
[ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K b) [ ] este stabilizată numai de legături covalente;
[x] tratamentul cu antibiotice provoacă c) [x] această structură conferă proteinei
hipovitaminoza K funcţionalitate
d) [x] în procesul formării acestei structuri apar centre 11)Proteinele globulare:
de legătură; a) [x] indeplinesc funcţii dinamice;
e) [ ] se formează numai prin legături necovalente. b) [ ] nu se dizolvă în apă;
c) [ ] preponderent se conţin în ţesutul osos;
4) Factorii (condiţiile) de stabilizare a particulelor d) [x] se dizolvă în apă;
proteice în soluţii apoase: e) [x] sunt supuse acţiunii enzimelor tractului digestiv
a) [ ] prezenţa radicalilor hidrofobi; 12)Proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor:
b) [x] membrana apoasă a) [x] posedă proprietăţi amfotere;
c) [ ] prezenţa grupelor metil (CH3); b) [ ] proteina denaturată posedă activitate biologică;
d) [x] sarcina electrică; c) [x] punctul izoelectric al majorităţii proteinelor este
e) [ ] prezenţa heterociclurilor în structură (indol, în mediul slab acid;
imidazol). d) [ ] punctul izoelectric al majorităţii proteinelor este
în mediul slab bazic;
5)Din punct de vedere chimic enzimele sunt: e) [ ] denaturarea distruge structura primară a
a) [ ] glicolipide; moleculei proteice.
b) [ ] polizaharide;
c) [x] proteine simple; 13)Deosebirile enzimelor de catalizatorii nebiologici:
d) [x] proteine conjugate; a) [ ] catalizează numai reacţiile posibile din
e) [ ] polinucleotide. considerente termodinamice;
b) [x] posedă specificitate;
6)Centrul alosteric: c) [x] sunt termolabile;
a) [ ] este locul unde se fixează şi se transformă d) [x] activitatea lor în celulă este reglată;
substratul; e) [ ] nu se consumă în procesul reacţiei
b) [x] este separat spaţial de centrul activ;
c) [x] este locul fixării unor metaboliţi cu structură
diferită de ceia a substratului (efectori sau modulatori 14)Enzimele alosterice( fraze incorecte):
alosterici); a) [ ] structura lor este mai complexă decât a
d) [x] este centrul reglator al enzimei; enzimelor obişnuite;
e) [ ] toate enzimele posedă centrul alosteric. b) [ ] efectul alosteric este reversibil;
c) [ ] centrul alosteric poate fixa atât activatorul cât şi
7)Pentru mecanismele de inhibiţie ale enzimelor sunt inhibitorul;
caracteristice: d) [ ] efectorul (modulatorul) se leagă necovalent cu
a) [x] inhibiţia alosterică; centrul alosteric;
b) [ ] poate fi numai concurentă; e) [x] în centrul alosteric în anumite condiţii poate să
c) [ ] prin proteoliza limitată; se transforme şi substratul;
d) [x] modificarea covalentă;
e) [x] inhibiţia competitivă poate fi înlăturată prin 15) Inhibiţia competitivă (concurentă):
majorarea concentraţiei substratului. a) [ ] inhibitorul ca structură absolut diferă de
substrat;
8)Mecanismele de inhibiţie a activităţii enzimelor b) [x] această inhibiţie poate fi înlăturată prin exces
tisulare (răspunsuri false): de substrat;
a) [ ] prin modificarea covalentă a moleculei enzimei c) [x] inhibitorul se uneşte în centrul activ al enzimei;
b) [x] prin proteoliza limitată d) [ ] în acest caz inhibitorul este transformat;
c) [ ] inhibiţia poate fi competitivă (concurentă); e) [ ] inhibitorul nu poate fi înlăturat prin exces de
d) [ ] inhibiţia poate fi necompetitivă; substrat.
e) [ ] prin efectul alosteric.
16) Principalele clase ale enzimelor:
9)Aminoacizii în lanţul polipeptidic sunt legaţi între ei a) [ ] hidrataze;
prin legătura: b) [x] hidrolaze;
a) [ ] esterică; c) [ ] oxidaze;
b) [ ] disulfidică; d) [x] transferaze;
c) [ ] de hidrogen; e) [ ] esteraze.
d) [x] peptidică;
e) [ ] eterică. 17)Gruparea NH2 conferă combinaţiei proprietăţi:
a) [ ] acide;
10)În componenţa proteinelor sunt prezenţi: b) [x] bazice;
a) [x] α-aminoacizii; c) [ ] neutre;
b) [ ] β-aminoacizii; d) [ ] amfotere;
c) [x] tioaminoacizii; e) [ ] hidrofobe.
d) [ ] γ-aminoacizii;
e) [ ] bazele azotate purinice (adenina, guanina). 18) Aminoacizii proteinogeni:
a) [ ] ornitina;
b) [x] glicina;
c) [x] metioninia;
d) [ ] citrulina;
e) [x] triptofanul.
19)Proteinele fibrilare:
a) [ ] se dizolvă bine în apă
b) [x] nu se dizolvă în apă;
c) [x] sunt componente ale ţesuturilor de sprigin;
d) [ ] se supun acţiunei enzimelor tractului digestiv
e) [ ] reglează presiunea oncotică.
20) Proprietăţile fizico-chimice ale proteinelor:
a) [x] în procesul de denaturare nu se distruge
structura primară;
b) [ ] structura primară se distruge la salifiere;
c) [x] în procesul de salifiere nu se distrug structurile
moleculei proteice;
d) [x] în procesul de salifiere se distruge membrana
apoasă a particulei proteice;
e) [ ] în punctul izoelectric proteinele uşor precipită.
21)Caracteristicele enzimelor:
a) [x] catalizează reacţiile fără formarea produselor
auxiliare;
b) [x] catalizează reacţiile în ambele direcţii;
c) [ ] activitatea lor nu depinde de pH-ul mediului;
d) [ ] în celule nu există enzime libere (toate sunt
asociate cu membranele celulare);
e) [ ] catalizează reacţiile în condiţii drastice.
22)Mecanismul de acţiune al enzimelor:
a) [x] scad energia liberă de activare (bariera
energetică);
b) [x] enzima, unindu-se cu substratul, formează
complexul enzima-substrat [ES];
c) [ ] complexul [ES] este stabil şi nu se disociază;
d) [ ] enzimele introduc energie suplimentară în scop
de a depăşi bariera energetică a reacţiei;
e) [x] fixarea substratului în centrul activ are loc în
mai multe „puncte".
23)Izoenzimele:
a) [x] catalizează una şi aceiaşi reacţie;
b) [ ] catalizează reacţii diferite;
c) [x] sunt codificate de diferite gene;
d) [x] izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH) sunt
tetrameri de tipul „M" şi „H";
e) [ ] în leziunile parenchimei ficatului în serul sanguin
creşte activitatea LDH1 (H4).
a) [ ] bazice;
b) [ ] neutre;
c) [ ] hidrofobe;
d) [x] acide;
e) [ ] amfotere.
26)Toate proteinele individuale posedă (fraza
incorecta):
a) [ ] structură primară;
b) [ ] structură secundară;
c) [ ] structură terţiară;
d) [x] structură cuaternară;
e) [ ] tridemensională.
27) Colagenul:
a) [ ] se conţine în bacterii;
b) [x] este cea mai răspândită proteina în organism;
c) [x] glicina constitue 1/3 din componenţa;
d) [ ] unitatea structurală este procolagenul
e) [x] unitatea structurală este tropocolagenul.
28)Condiţiile de sedimentare ale proteinelor (afirmări
false):
a) [ ] pentru ca proteina să precipite uşor, ea trebuie
„adusă" în punctul izoelectric;
b) [x] dacă particulele proteice posedă proprietăţi
acide, pentru a le aduce în punctul izoelectric se va
adaugă bază;
c) [ ] dacă particulele proteice posedă proprietăţi
acide, pentru a le aduce în punctul izoelectric se va
adaugă acid;
d) [ ] principiul precipitării particulilor proteice în soluţii
constă în înlăturarea factorilor de stabilizare a
acestora (membrana apoasă şi sarcina electrică;
e) [ ] membrana apoasă se înlătură prin adăugarea
dehidratanţilor (etanol, acetonă).
29) Cofactorii enzimelor:
a) [ ] determină specificitatea de acţiune a enzimelor;
b) [x] unii pot îndeplini nemijlocit funcţia catalitică;
c) [ ] coenzima este stabil legată cu partea proteică;
d) [x] unele vitamine îndeplinesc funcţii coenzimatice;
e) [x] grupa prostetică este cofactorul stabil legat cu
partea proteică.
30)Proprietăţile generale ale enzimelor (afirmaţii
false):
a) [ ] specificitatea;
b) [ ] termolabilitatea;
c) [ ] dependenţa activităţii de pH al mediului;
d) [ ] dependenţa de prezenţa activatorilor şi
inhibitorilor;
e) [x] termostabilitatea.

24)Principalele clase de enzime (fraze incorecte): 31) Principalele clase de enzime sunt:
a) [ ] oxido-reductaze; a) [x] oxido-reductaze;
b) [ ] liaze; b) [ ] aldolaze;
c) [ ] ligaze (sintetaze); c) [x] hidrolaze;
d) [x] gliozidaze; d) [x] ligaze;
e) [ ] izomeraze.
e) [ ] glucozidaze.
25)Gruparea COOH conferă combinaţiei proprietăţi:
32)În scopul de diagnostic diferenţial în clinică sunt
depistate (afirmatii false):
a) [ ] aspartat aminotransferaza;
b) [ ] alanin aminotransferaza;
c) [ ] amilaza;
d) [x] carbamoil fosfataza;
e) [ ] lactat dehidrogenaza.
33) Azotul se conţine în următorii compuşi:
a) [ ] glicogen;
b) [x] proteine;
c) [x] nucleotide;
d) [x] DNA;
e) [ ] celuloză.
34)Structura secundară:
a) [x] aranjarea reglamentară a lanţului polipeptidic în
spaţiu;
b) [x] condiţionată de legăturile de hidrogen;
c) [ ] condiţionată de legăturile peptidice;
d) [ ] condiţionată de legăturile fosfodiesterice;
e) [ ] numai de legăturile sulfhidrice.
35) Colagenul:
a) [ ] biosinteza acestei proteine necesită vit.B12;
b) [x] biosinteza acestei proteine necesită vit.C;
c) [ ] oxiprolina se include direct în sinteză la nivelul
ribozomului;
d) [x] molecula tropocolagenului este alcătuită din 3
lanţuri polipeptidice;
e) [ ] lanţul polipeptidic al colagenului formează -
helixul clasic.
36) Sarcina electrică a particulelor proteice depinde
de:
a) [x] componenţa aminoacidică;
b) [ ] prezenţa grupărilor -SH;
c) [ ] prezenţa radicalilor -CH3;
d) [x] pH-ul mediului;
e) [x] prezenţa grupelor -COOH şi -NH2 libere.
37) Centrul activ al enzimelor:
a) [ ] este un punct în molecula enzimei;
b) [ ] este un plan în molecula enzimei;
c) [x] o structură complicată, unică, tridimensională;
d) [x] cofactorul este component al centrului activ;
e) [x] se formează pe baza structurii terţiare a
moleculei enzimatice la interacţiunea cu substratului
38)Mecanismele de activare ale enzimelor includ
(indicaţi afirmaţiile false):
a) [ ] activarea alosterică;
b) [x] micşorarea concentraţiei substratului;
c) [ ] modificarea covalentă a enzimei;
d) [ ] prezenţa cofactorilor, îndeosebi a metalele
bivalente (Mg2+, etc.);
e) [ ] proteoliza limitată.
39)Reglarea activităţii enzimatice:
a) [x] un mecanism de reglare este retroinhibiţia;
b) [x] enzima reglatorie este inhibată de produsul final
al reacţiei;
c) [x] viteza transformărilor în lanţul de reacţii
enzimatice depinde de concentraţia produsului final
d) [ ] modulatorul (efectorul alosteric) se leagă
covalent cu centrul alosteric al enzimei reglatorie;
e) [ ] la baza mecanismului este numai efectul
alosteric.
40) Unităţile activităţii enzimatice
a) [x] unitatea internaţională
b) [x] activitatea specifică;
c) [x] catal;
d) [ ] gram/litru;
e) [ ] procente.
41) Acizii nucleici (structura):
a) [x] sunt polinucleotide;
b) [ ] sunt polipeptide;
c) [ ] sunt compuşi din baze azotate, acid acetic şi
pentoze;
d) [x] în componenţa nucleotidelor se întîlneşte riboza
sau dezoxiriboza;
e) [x] acidul fosforic este legat cu pentoza.
42)Biosinteza acizilor nucleici (afirmaţii false:)
a) [ ] biosinteza DNA se mai numeşte replicare;
b) [x] biosinteza DNA se mai numeşte transcriere;
c) [ ] transcrierea este biosinteza de RNA;
d) [ ] biosinteza de RNA se efectuiază pe una din
catenele de DNA;
e) [ ] replicarea este proces semiconservativ.
43) Codul genetic:
a) [ ] este singlet;
b) [ ] este duplet;
c) [x] este triplet;
d) [x] un codon prezintă trei nucleotide, care specifică
un aminoacid;
e) [ ] anticodonul se conţine în DNA.
44) Elongarea lanţului polipeptidic:
a) [x] una din enzime este peptidiltransferaza;
b) [ ] una din enzime este dehidrataza;
c) [x] translocarea are loc datorită deplasării
ribozomului de-a lungul RNA-m cu un triplet (codon);
d) [ ] elongarea se petrece în mitocondrii;
e) [x] terminarea este asigurată de unul dintre codonii
„stop".
45) Bazele azotate majore conţinute în acizii nucleici:
a) [ ] metiluracilul;
b) [x] adenina;
c) [x] guanina;
d) [ ] pseudouracilul;
e) [x] timina.
46)Biosintaza acizilor nucleici :
a) [ ] enzima care leagă dezoxiribonucleotidele în
procesul de biosinteza a DNA este numită RNA-
polimeraza;
b) [ ] biosinteza RNA necesită prezenţa primerului
ribonucleotidic;
c) [x] la biosinteza DNA participă enzimele: DNA-
polimeraza, helicaza, topoizomeraza, DNA-ligaza;
d) [ ] fragmentele Okazaki se formează în cadrul
biosintezei RNA;
e) [x] în biosinteza DNA participă nucleozidtrifosfaţii.
47) Codul genetic :
a) [x] numărul maximal de codoni este 64;
b) [ ] numărul maximal de codoni este 32;
c) [x] din cei 64 codoni, 3 servesc ca semnale „stop";
d) [x] codonul AUG este de iniţiere;
e) [ ] codul genetic se conţine în molecula RNA de
transport.
48)Reglarea biosintezei proteinelor (Lac-operonul):
a) [ ] poate fi numai prin inducţie;
b) [ ] poate fi numai prin represie;
c) [x] în procesul de reglare participă AMP-ciclic;
d) [x] gena reglatorie produce o proteină, numită
represor;
e) [x] represia şi inducţia reflectă principiul economiei
celulare.
49) Molecula de DNA:
a) [ ] este alcătuită din 3 catene polinucleotidice
complementare;
b) [x] este alcătuită din 2 catene polinucleotidice;
c) [ ] la eucariote prezintă o catenă inelară;
d) [ ] există DNA de transport;
e) [x] DNA se conţine preponderent în nucleul celulei.
50)Maturarea moleculei RNA (processingul)(afirmatii
false):
a) [ ] RNA se sintetizează sub formă de precursor
neactiv;
b) [ ] în procesul de maturare sunt înlăturaţi intronii;
c) [x] în procesul de maturare sunt înlăturaţi exonii;
d) [ ] unele nucleotide sunt supuse metilării,
hidroxilării;
e) [ ] processingul are loc în nucleu
51)Ribozomul:(fraze incorecte)
a) [ ] este locul de biosinteză a proteinei;
b) [ ] este alcătuit din două subunităţi, care în anumite
condiţii pot disocia şi reasocia;
c) [x] subunităţile sunt stabil asociate şi nu pot să
disocieze;
d) [ ] conţine centre de legătura A şi P;
e) [ ] în procesul de biosinteză interacţionează cu
RNA-mesager.
52)Ingineria genetică(fraze incorecte):
a) [ ] permite sinteza artificială a genelor deficitare;
b) [ ] permite producerea de proteine, enzime etc.
pentru tratarea bolnavilor;
c) [ ] scopul final este tratarea afecţiunilor genetice;
d) [ ] se obţine insulina, interferonul, somatotropina
etc;
e) [x] nu este posibilă tratarea bolilor genetice.
53) Molecula de RNA:
a) [x] prezintă o catenă polinucleotidică;
b) [ ] prezintă două catene polinucleotidice
complimentare
c) [x] există RNA ribozomal, de transport şi mesager;
d) [ ] RNA se sintetizează pe ribozomi;
e) [ ] conţine timină în loc de uracil.
54)Translarea:
a) [ ] este procesul de biosinteză a DNA;
b) [ ] este procesul de biosinteză a RNA;
c) [x] este procesul de biosinteză a proteinei;
d) [x] structura primară a proteinei este cifrată în
DNA;
e) [x] este realizarea informaţiei genetice.
55)Activarea aminoacizilor(fraze incorecte):
a) [x] procesul decurge în mitocondrii;
b) [ ] procesul decurge în citozol;
c) [ ] enzima de activare este aminoacil-ARN-t
sintetaza;
d) [ ] această enzima posedă patru centre de
legătura;
e) [ ] în rezultatul activării se formează complexul
aminoacil-ARN-t.
56)Mutaţii genetice(afirmaţii incorecte):
a) [ ] prezintă modificări în structura primară a DNA;
b) [ ] se transmit ereditar;
c) [x] nu se transmit ereditar;
d) [ ] antrenează modificări în structura proteinelor;
e) [ ] există mutaţii spontane.
57) Noţiune de genă:
a) [ ] prezintă o porţiune din molecula de RNA
ribozomal;
b) [x] prezintă o porţiune din molecula de DNA
cromozomial;
c) [ ] o genă codifică structura unei enzime;
d) [ ] o genă codifică structura unei proteine;
e) [x] o genă codifică structura unui lanţ polipeptidic.
58)Etapele translării(afirmaţii false):
a) [ ] activarea aminoacizilor;
b) [x] enzima de activare este nucleozidtiokinaza;
c) [ ] iniţierea;
d) [ ] elongarea;
e) [ ] terminarea.
59) Iniţierea translaţiei:
a) [ ] necesită o moleculă de ATP;
b) [x] necesită o moleculă de GTP;
c) [x] RNA-matricial se leagă de subunitatea 30 S a
ribozomului;
d) [ ] RNA-matricial se leagă de subunitatea 50 S a
ribozomului;
e) [x] amino-acil-ARN-t este încorporat în centrul A.

60) Căile catabolice pot fi:
a) [x] centrale sau generale;
b) [x] ciclice;
c) [x] auxiliare;
d) [ ] nutritive;
e) [ ] care includ o singură reacţie.
61) Numărul coenzimelor participante în ciclul Krebs:
a) [ ] NAD-patru;
b) [x] NAD-trei;
c) [ ] FAD-două;
d) [x] FAD-una;
e) [ ] NADP-trei.
62)Substanţe macroergice (afirmaţii false):
a) [ ] ATP;
b) [ ] creatinfosfatul;
c) [ ] fosfoenolpiruvatul;
d) [x] -cetoglutaratul;
e) [ ] 1,3-difosfogliceratul.
63) Fosforilarea oxidativă:
a) [x] atomii de hidrogen din componenţa NADH vor
genera în lanţul respirator maximal 3 ATP;
b) [ ] atomii de hidrogen din componenţa NADH vor
genera în lanţul respirator maximal 2 ATP;
c) [x] în lanţul respirator sunt localizate 3 puncte de
fosforilare;
d) [ ] în lanţul respirator sunt localizate 4 puncte de
fosforilare;
e) [ ] componentele lanţului respirator sunt localizate
în citozol.
64)Coeficientul P/O(afirmatii false):
a) [ ] este coeficientul eficacităţii de fosforilare;
b) [ ] indică numărul de moli P neorganic raportat la
un atom de oxigen utilizat;
c) [ ] la oxidarea NADH este egal cu 3;
d) [x] la oxidarea NADH este egal cu 4;
e) [ ] la oxidarea FADH2 este egal cu 2.
65)Catabolismul:
a) [x] este degradarea substanţelor complexe cu
eliberare de energie;
b) [ ] este sinteza componentelor celulare
(biopolimerilor);
c) [x] în rezultatul catabolismului se formează acetil-
coenzima A principalul „combustibil" celular;
d) [x] în rezultatul catabolismului se formează şi
piruvatul;
e) [ ] majoritatea piruvatului se formează din acizii
graşi.
66)ADP-ATP ciclul (afirmări false):
a) [ ] hidroliza ATP în ADP+Pi eliberează 7,3
kcal/mol;
b) [ ] ATP este generatorul fiziologic de energie
pentru toate procesele fiziologice;
c) [x] rezerva de ATP este în ficat şi miocard;
d) [ ] în celule nu există rezerve de ATP;
e) [ ] reacţia ADP+ADP este catalizată de
adenilatkinaza.
67) Oxidarea biologică (bioenergetică):
a) [x] oxidarea include şi donarea electronului;
b) [ ] oxidarea este adiţionarea electronului;
c) [x] oxidarea poate fi atât aerobă, cît şi anaerobă;
d) [x] oxidarea are loc prin donarea atomilor de
hidrogen;
e) [ ] scindarea moleculei de H2O este o oxidare
68)Lanţul respirator (componente) include(afirmari
false):
a) [ ] NADH+ - dehidrogenaza;
b) [ ] FAD - dehidrogenaza;
c) [ ] ubichinona (coenzima Q);
d) [ ] citocromii: a, a3, b, c1, c;
e) [x] citocromul P450.
69)Componentele lanţului microzomial de oxidare
(afirmari incorecte):
a) [x] citocromoxidaza;
b) [ ] citocromul P450;
c) [ ] NADPH;
d) [ ] flavoproteina;
e) [ ] este un lanţ monooxigenazic.
70)Ciclul Krebs (ciclu acizilor tricarboxilici):
a) [x] în ciclu se includ acetil-CoA şi oxaloacetatul;
b) [ ] în ciclu se includ acetil-CoA şi α-cetoglutaratul;
c) [x] reacţiile ciclului generează preponderent atomi
de hidrogen pentru lanţul respirator;
d) [ ] în cadrul reacţiilor ciclului direct se formează 21
ATP;
e) [x] în cadrul reacţiilor ciclului direct se formează o
molecula GTP.
71) Complexul piruvat dehidrogenazic:
a) [ ] se află în citozol;
b) [x] se află în mitocondrii;
c) [x] piruvatul format este transportat în mitocondrii;
d) [ ] piruvatul se oxidează până la CO2 şi H2O;
e) [x] piruvatul se oxidează până la acetil-CoA.
72)Dehidrogenarea:
a) [x] dehidrogenarea substratelor de oxidare în
celule este catalizată de enzime specifice, numite
dehidrogenaze;
b) [ ] specificitatea dehidrogenazelor depinde de
coenzime (NAD, FAD);
c) [x] specificitatea dehidrogenazelor depinde numai
de partea proteică;
d) [x] în reacţiile ciclului Krebs participă 3
dehidrogenaze NAD-dependente.
e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă 2
dehidrogenaze FAD-dependente.
73)Inhibitorii transportului electronilor(afirmari
incorecte):
a) [ ] amitalul de sodiu;
b) [ ] rotenona;
c) [ ] antimicina A;
d) [ ] cianurile;
e) [x] aspirina.
74) Unele componente ale ciclului Crebs pot fi
utilizate în procesele anabolice:
a) [x] succinil-CoA la sinteza hemului;
b) [ ] izocitratul nemijlocit la sinteza colagenului;
c) [x] oxaloacetatul la sinteza glucidelor;
d) [ ] acetil-Coenzima A la sinteza glicerolului;
e) [x] α-cetoglutaratul la formarea glutamatului.
75) Complexul piruvat dehidrogenazic:
a) [x] conţine 3 enzime şi 5 coenzime;
b) [x] coenzimele: tiaminpirofosfatul, NAD, FAD,
amida acidului lipoic, coenzima A;
c) [ ] în componenţa complexului mai întră şi
vitaminele E şi C;
d) [x] catalizează transformarea piruvatului în acetil-
CoA;
e) [ ] complexul se conţine în citozol.
76)Dehidrogenazele(afirmari false):
a) [ ] multe utilizează ca coenzime NAD şi NADP;
b) [ ] componenta activă a acestor coenzime este
nicotinamida;
c) [x] aceste coenzime adiţionează 2 atomi de
hidrogen scindaţi de la substrat;
d) [ ] aceste coenzime adiţionează un proton şi doi
electroni;
e) [ ] coenzima FAD conţine riboflavina (vit B2) care
adiţionează 2 atomi de hidrogen scindaţi de la
substrat.
77) Lanţul respirator şi fosforilarea oxidativă:
a) [x] în mitocondriile intacte transportul de electroni
prin lanţ trebuie să fie cuplat cu sinteza ATP;
b) [ ] în condiţii fiziologice nu poate fi decuplat total;
c) [x] substanţele care provoacă decuplarea acestor
procese sunt numite decuplanţi;
d) [x] decuplantul clasic este 2,4-dinitrofenolul;
e) [ ] acizii graşi liberi nu sunt decuplanţi endogeni.
78)Metabolismul(afirmari false):
a) [ ] prezintă transformările materiale şi energetice în
organism ce asigură creşterea, dezvoltarea şi
supravieţuirea;
b) [ ] include două procese fundamentale:
catabolismul şi anabolismul;
c) [ ] catabolismul este degradarea substanţelor
complexe cu eliberare de energie;
d) [ ] anabolismul este sinteza constituenţilor celulari;
e) [x] anabolismul nu necesită aport de energie.
79) Ciclul Krebs:
a) [x] la o turaţie a ciclului se oxidează o moleculă de
acetil-CoA;
b) [x] decarboxilarea în ciclu are loc de 2 ori;
c) [ ] decarboxilarea în ciclu are loc de 3 ori;
d) [x] dehidrogenarea în ciclu se petrece de 4 ori;
e) [ ] dehidrogenarea în ciclu se petrece de 3 ori.
80) Ciclul Krebs:
a) [ ] în însuşi ciclu la o turaţie se formează 21 ATP;
b) [x] în însuşi ciclu la o turaţie se formează 1 GTP;
c) [x] rolul fiziologic principal este generarea atomilor
de hidrogen cu un potenţial energetic înalt;
d) [ ] la o turaţie a ciclului se oxidează până la CO2 şi
H2O o moleculă de oxaloacetat;
e) [x] o turaţie a ciclului generează 8 atomi de
hidrogen.
81)Lanţul respirator(afirmari false):
a) [x] în sistemele biologice hidrogenul scindat de la
substrat nemijlocit interacţionează cu O2, formând
apa;
b) [ ] în sistemele biologice hidrogenul captat de la
substrat nemijlocit nu interacţionează cu O2;
c) [ ] atomii de hidrogen (ē şi H+) sunt deplasaţi
treptat spre oxigen printr-un ansamblu de transportori
asociaţi în complexe care formează lanţul respirator;
d) [ ] pe măsura înaintării spre O2 electronii pierd
treptat din energia sa; o parte considerabilă de
energie eliberată este stocată sub formă de ATP;
e) [ ] sinteza de ATP în lanţul respirator se numeşte
fosforilare oxidativă.
82)Fosforilarea oxidativa(afirmări false):
a) [ ] forţa motrice pentru sinteza ATP este gradientul
protonic creat pe membrana internă a mitocondriilor
în procesul funcţionării lanţului respirator;
b) [x] enzima, care catalizează sinteza ATP este
numită citocromoxidaza;
c) [ ] enzima, care catalizează sinteza ATP este
numită ATP-sintetaza;
d) [ ] la acţiunea decuplanţilor energia se eliberează
sub forma de căldură;
e) [ ] integritatea membranei interne a mitocondriei
este condiţia obligatorie pentru sinteza ATP.
83) Mobilizarea glicogenului:
a) [ ] enzima iniţială este fosfataza alcalină;
b) [x] enzima iniţială este glicogen-fosforilaza;
c) [ ] glicogen-fosforilaza este activată de insulină;
d) [x] glicogen-fosforilaza este activată de adrenalină;
e) [ ] conţinutul glucozei sangvine la sănătoşi
constituie 10-15 mM/l.
84)Glicoliza anaerobă:
a) [x] în rezultatul procesului dintr-o moleculă de
glucoză se sintetizează 2 ATP (rezultat final);
b) [ ] se formează 2 NADH+, hidrogenii căruia în
lanţul respirator vor genera 6 ATP;
c) [ ] fiecare fosfotrioză va elibera câte o molecula de
CO2 (total 2 CO2);
d) [x] lactat dehidrogenaza este NAD-dependentă;
e) [ ] lactat dehidrogenaza este FAD-dependentă.

85) Calea pentozo-fosfat:
a) [ ] reacţiile încep cu oxidarea pentozelor;
b) [ ] este o cale anaerobă de oxidare a glucozei;
c) [x] este o cale aerobă de oxidare a glucozei;
d) [x] se realizează în două faze: oxidativă şi
neoxidativă;
e) [ ] se petrece în mitocondrii.
86) Patologia metabolismului glucidelor:
a) [ ] în insuficienţa glucagonului se dezvoltă diabetul
zaharat;
b) [x] în insuficienţa insulinei se dezvoltă diabetul
zaharat;
c) [ ] diabetul steroid se dezvoltă în hipofuncţia
corticosuprarenalelor;
d) [x] insulina sporeşte transportul glucozei în celulă
şi contribuie la utilizarea intracelulară a acesteia;
e) [x] insulina şi glucagonul sunt antagonişti, privind
influenţa lor asupra metabolismului glucidelor.
87) Oxidarea glucozei în celule:
a) [ ] poate fi oxidată numai aerob (în prezenţa
oxigenului);
b) [x] poate fi oxidată aerob şi anaerob (în absenţa
oxigenului);
c) [ ] glicoliza anaerobă se petrece în mitocondrii;
d) [x] glicoliza anaerobă se petrece în citozol;
e) [ ] enzimele glicolizei anaerobe sunt asociate stabil
cu membranele.
88) Oxidarea completă până la CO2 şi apă a unei
molecule de glucoză:
a) [ ] maximal se pot forma 20 ATP;
b) [x] maximal se pot forma 38 ATP;
c) [x] se eliberează 6 CO2;
d) [x] din cele 38 ATP patru vor fi sintetizate prin
fosforilare la nivel de substrat;
e) [ ] glucoza conţine 5 atomi C.
89) Calea pentozo-fosfat :
a) [ ] dehidrogenazele acestei căi sunt - NAD-
dependente;
b) [x] dehidrogenazele acestei căi sunt - NADP-
dependente;
c) [x] în faza oxidativă se petrec două dehidrogenări
şi o decarboxilare;
d) [ ] calea pentozo-fosfat generează numai pentoze;
e) [ ] calea pentozo-fosfat generează numai NADPH.
90) Diabetul zaharat:
a) [ ] se mai numeşte şi diabetul steroid;
b) [x] se caracterizează prin: hiperglicemie,
glucozurie, hiperacetonemie, hipercetonurie;
c) [ ] gluconeogeneza este diminuată;
d) [x] gluconeogeneza este sporită;
e) [x] în diabetul zaharat sunt dereglate practic toate
tipurile de metabolism (glucidelor, lipidelor,
proteinelor, hidrosalin).
91)Glucidele cu semnificaţie nutritivă pentru om sunt
(afirmări false):
a) [ ] amidonul;
b) [x] celuloza;
c) [ ] lactoza;
d) [ ] zaharoza;
e) [ ] glicogenul.
92)Glicoliza anaerobă:
a) [x] în primele 3 reacţii glucoza este supusă
fosforilării şi izomerizării;
b) [ ] decurge în prezenţa oxigenului;
c) [ ] toate reacţiile acestui proces sunt reversibile;
d) [x] trei reacţii sunt ireversibile;
e) [x] în cadrul oxidării anaerobe se formează doi
intermediari macroergici.
93) Gluconeogeneza:
a) [x] este sinteza glucozei din componente
neglucidice;
b) [ ] glucoza poate fi sintetizată din acetil-CoA
rezultat din β-oxidarea acizilor graşi;
c) [ ] este eliberarea glucozei din glicogen;
d) [ ] nu necesită consum de energie;
e) [x] activ se petrece în ficat şi rinichi.
94) Rolul fiziologic a metaboliţilor rezultaţi din
oxidarea glucozei pe calea pentozo-fosfat:
a) [x] hidrogenii din componenţa NADPH pot fi utilizaţi
la biosinteza acizilor graşi;
b) [x] hidrogenii din componenţa NADPH pot fi utilizaţi
la biosinteza colesterolului;
c) [ ] hidrogenii din componenţa NADPH pot fi utilizaţi
la biosinteza glucozei;
d) [x] în procesul de oxidare microzomală;
e) [x] pentozele formate pot fi utilizate la sinteza
nucleotidelor (DNA şi RNA), coenzimelor.
95) Enzimele participante la digestia
glucidelor(afirmări false):
a) [ ] amilaza (salivară şi pancreatică);
b) [ ] maltaza;
c) [x] galactaza;
d) [ ] zaharaza;
e) [ ] 1,6-glicozidaza.
96) Glicoliza anaerobă :
a) [x] atît căile de oxidare anaerobă cît şi aerobă a
glucozei absolut corespund pînă la etapa formării
piruvatului;
b) [x] în glicoliza anaerobă piruvatul este redus la
lactat, produsul final;
c) [x] în glicoliza aerobă piruvatul este transportat în
mitocondrii unde se va supune transformărilor
ulterioare;
d) [ ] lactatul format este eliminat cu urina;
e) [ ] în glicoliza anaerobă o glucoza formează 3
trioze.
97) Glucoza poate fi sintetizată din:
a) [ ] acetil-CoA;
b) [x] lactat;
c) [ ] aminoacizi cetogeni;
d) [x] aminoacizi glucogeni;
e) [x] glicerol.
98Reglarea metabolismului glucidelor:
a) [ ] insulina sporeşte conţinutul glucozei în sînge;
b) [x] insulina reduce conţinutul glucozei în sînge;
c) [x] corticosteroizii sporesc conţinutul glucozei în
sînge prin gluconeogeneză din aminoacizi;
d) [ ] adrenalina, glucagonul, tiroxina, corticotropina,
hormonii sexuali reduc conţinutul glucozei sanguine;
e) [x] singurul hormon care micşorează conţinutul
glucozei sanguine este insulina.
99) Biosinteza glicogenului:
a) [x] se efectuiază preponderent în ficat şi muşchi;
b) [ ] enzima sintezei este glicogen-fosforilaza;
c) [x] enzima sintezei este glicogen-sintaza;
d) [x] în proces participă UTP;
e) [ ] în proces participă CTP
100) Glicoliza anaerobă:
a) [x] enzima ce catalizează transformarea piruvatului
în lactat este lactat dehidrogenaza;
b) [ ] enzima ce catalizează transformarea piruvatului
în lactat este malat dehidrogenaza FAD-dependentă;
c) [x] lactatul din muşchii pătrunde în sînge, ajunge în
ficat unde va fi utilizat la sinteza glucozei
(gluconeogeneza);
d) [ ] produsele finale ale fermentaţiei alcoolice sunt
CO2 şi apa;
e) [x] în transformările glucozei pe cale anaerobă la
etapele iniţiale se utilizează 2 ATP.
101) Sistemul navetă:
a) [ ] NADH trece liber în mitocondrii;
b) [ ] aceste sisteme îndeplinesc funcţiile de transfer
al hidrogenilor de la NADPH citozolic în mitocondrii;
c) [x] există sistemul navetă malat-aspartat;
d) [ ] există sistemul navetă glucozo-fosfat;
e) [x] atomii de hidrogeni transportaţi în mitocondrii
vor fi incluşi în lanţul respirator.
102) Referitor la dereglările metabolismului glucidelor
sunt adevarate afirmatiile:
a) [x] glucozuria este prezenţa glucozei în urină;
b) [x] hipoglicemia este reducerea glucozei în sînge;
c) [ ] la sănătoşi în condiţii obişnuite în urină se
constată conţinut considerabil de glucoză;
d) [x] adrenalina sporeşte conţinutul glucozei
sanguine prin activarea fosforilazei;
e) [ ] adrenalina sporeşte conţinutul glucozei
sanguine prin inhibiţia glicogenolizei.
103) Colesterolul (rolul biologic) este precursorul
sintezei (afirmaţii false):
a) [ ] vitamina D3;
b) [ ] hormonilor sexuali;
c) [x] aminoacizilor esenţiali;
d) [ ] corticosteroizilor;
e) [ ] acizilor biliari.
104) Oxidarea glicerolului ( (fraze incorecte)
a) [x] se petrece în mitocondrii;
b) [ ] se petrece în citozol;
c) [ ] la oxidarea completă (CO2 şi H2O) maximal se
pot sintetiza 22 ATP;
d) [ ] intersecţia căilor de oxidare a glicerolului are loc
la etapa formării dihidroxiaceton fosfatului;
e) [ ] din glicerol se pot forma: glucoza, unii
aminoacizi, acetil-CoA.
105) Biosinteza colesterolului (fraze incorecte) :
a) [ ] produsul iniţial de sinteză este acetil-CoA;
b) [ ] calea de biosinteza este identică cu aceia de
sinteză a corpilor cetonici, intermediantul comun fiind
acidul β-oxi-β-metilglutaril-CoA;
c) [ ] în cazul sintezei colesterolului sub influenţa
reductazei se formează mevalonatul;
d) [ ] reductaza este enzima alosterică (reglatoare) în
sinteza colesterolului;
e) [x] reductaza este activată de colesterol.
106) Biosinteza triacilglicerolilor şi fosfolipidelor:
a) [ ] se petrec în mitocondrii;
b) [x] se petrec în citozol;
c) [x] produsul intermediar comun este acidul
fosfatidic;
d) [x] acidul fosfatidic se formează din 3-fosfoglicerol
şi 2 molecule de acil-CoA;
e) [ ] produsul intermediar comun este 1,3-
difosfogliceratul.
107) Caracteristicile membranelor biologice:
a) [x] asimetria structurală;
b) [x] fluiditatea;
c) [x] permeabilitatea selectivă;
d) [ ] stabilitatea le conferă proteinele;
e) [ ] funcţionalitatea le conferă lipidele.
108) Oxidarea acizilor graşi cu număr par de C:
a) [ ] procesul specific numit -oxidare se petrece în
citozol;
b) [x] procesul specific numit -oxidare se petrece în
mitocondrii;
c) [x] un ciclu de -oxidare include 4 reacţii
succesive: 2 reacţii de dehidrogenare, una de
hidratare şi una de eliberare a unei molecule de
acetil-CoA;
d) [ ] -oxidarea se petrece prin decarboxilarea
succesivă a atomilor de C de la capătul carboxil al
acidului;
e) [x] în rezultatul unui ciclu se formează: FADH2,
NADH, o moleculă de acetil-CoA, un rest acid mai
scurt cu 2 C decît acidul iniţial.
109) Biosinteza acizilor graşi:
a) [ ] se efectuiază în mitocondrii;
b) [x] se efectuiază în citozol;
c) [x] procesul necesită prezenţa malonil-ACP;
d) [ ] sursa atomilor de hidrogen este NADH;
e) [x] sursa atomilor de hidrogen este NADPH.
110) Reglarea metabolismului lipidelor (fraze
incorecte):
a) [ ] adrenalina şi glucagonul sporesc lipoliza;
b) [x] insulina activează trigliceridlipaza;
c) [ ] insulina sporeşte lipogeneza;
d) [ ] stresurile negative sporesc lipoliza;
e) [ ] substanţele lipoptrope (metionina, colina etc)
previn degenerescenţa adipoasă a ficatului.
111) Funcţiile biologice ale lipidelor:
a) [x] energetică;
b) [x] sunt componente ale membranelor biologice;
c) [ ] genetică;
d) [ ] contractilă;
e) [x] izolatorie.
112) Digestia lipidelor :
a) [x] enzima ce catalizează scindarea
triacilglicerolilor este lipaza;
b) [x] fosfolipidele sunt scindate de fosfolipaze;
c) [x] esterii colestrolului sunt scindaţi de colesterol
esteraza;
d) [ ] prezenţa bilei nu este necesară digestiei şi
absorbţiei;
e) [ ] acizii biliari nu formează complexe cu glicina
sau taurina.
113) Acidul palmitic (16C) în rezultatul -oxidării
complete va forma:
a) [x] opt molecule de acetil CoA;
b) [ ] va parcurge 8 cicluri de -oxidare;
c) [x] va parcurge 7 cicluri de -oxidare
d) [x] 7 molecule FADH2;
e) [ ] 2 molecule NADH.
114) Transportul acetil-CoA din mitocondrii în citozol
pentru biosinteza acizilor graşi:
a) [x] este transportat prin membrană în componenţa
citratului;
b) [ ] este transportat în complex cu carnozina;
c) [x] se eliberează din citrat sub influenţa citratliazei;
d) [ ] se eliberează din citrat sub influenţa
citratsintazei;
e) [x] în citozol citratul este scindat în acetil-CoA şi
oxaloacetat.
115) Dereglările metabolismului lipidelor:
a) [x] ateroscleroza;
b) [ ] hipocetonemia;
c) [x] hipercolesterinemia familială;
d) [ ] caşexia;
e) [x] calculii biliari.
116) Lipidele constituente ale membranelor:
a) [ ] triacilglicerolii;
b) [x] fosfolipidele;
c) [x] colesterolul;
d) [x] sfingomielina;
e) [ ] cerurile.
117) Referitor la absorbţia şi transportul lipidelor
alimentare sunt adevarate afitmatiile:
a) [ ] produsele de hidroliza sunt liber absorbite şi
nimeresc în circulaţia mare;
b) [x] din produsele de hidroliză în enterocite se
sintetizează lipide specifice speciei respective;
c) [x] lipidele sintetizate formează complexe cu
proteinele numite lipoproteine, ultimele prezintă forma
de transport a lipidelor;
d) [ ] colesterolul bine se dizolvă în apă şi este
transportat în forma liberă;
e) [x] pericol aterogen prezintă -lipoproteinele.
118) Corpii cetonici sunt:
a) [x] acetona;
b) [x] acetoacetatul;
c) [x] -hidroxibutiratul;
d) [ ] glutamatul;
e) [ ] oxaloacetatul.
119) Biosinteza acizilor graşi :
a) [x] enzimele sintezei sunt asociate în complexul
numită acid gras-sintaza;
b) [ ] enzimele nu sunt asociate în complex;
c) [x] complexul de sinteză conţine 8 proteine;
d) [x] rolul central în biosinteză îndeplineşte proteina,
numită HS-ACP;
e) [ ] biosinteza acizilor graşi este procesul inversat al
-oxidării acestora.
120) Hipercetonemia şi hipercetonuria (fraze false):
a) [ ] se constată în diabetul zaharat;
b) [ ] se constată în inaniţie;
c) [ ] se constată şi în diabetul steroid;
d) [ ] provoacă acidoza metabolică;
e) [x] provoacă alcaloza gazoasă.
121) Principalele caracteristici ale lipidelor
membranare:
a) [ ] molecula lor este hidrofilă;
b) [ ] molecula lor este hidrofobă;
c) [x] molecula lor este amfifilă;
d) [x] are caracter polar;
e) [ ] componentul obligatoriu este cholina.
122) Mobilizarea lipidelor tisulare:
a) [x] principala enzimă care declanşează procesul
este triacilglicerollipaza;
b) [ ] este activată de insulină prin mecanismul
cascadei enzimatice;
c) [x] este activată de adrenalină şi glucagon prin
mecanismul cascadei enzimatice;
d) [x] la lipoliza mai participă di- şi
monoglicerollipazele;
e) [x] produsele hidrolizei complete sunt glicerolul şi
acizii graşi.
123) Corpii cetonici :
a) [ ] se sintetizează în muşchi;
b) [ ] se utilizează în ficat;
c) [x] se sintetizează în ficat;
d) [ ] se formează în procesul de -oxidare;
e) [x] se sinteizează de novo din acetil-CoA.
124) Biosinteza acizilor graşi :
a) [ ] NADPH necesar biosintezei se formează numai
în ciclu pento-fosfat;
b) [ ] NADPH necesar biosintezei se formează numai
la decarboxilarea reductivă a piruvatului catalizată de
malic enzimă;
c) [x] NADPH necesar biosintezei se formează în
ambele procese, numite mai sus;
d) [x] formarea malonilCoA are loc din acetilCoA cu
participarea carboxibiotin enzimei;
e) [ ] parţial NADPH se formează şi în ciclul Krebs.
125) Valoarea biologică a proteinelor alimentare este
determinată de aminoacizii esenţiali:
a) [x] triptofan;
b) [x] lizină;
c) [ ] tirozină;
d) [x] metionină;
e) [x] treonină.
126) Dezaminarea poate fi (afirmaţii false):
a) [ ] reductivă;
b) [ ] hidrolitică;
c) [ ] intramoleculară;
d) [ ] oxidativă;
e) [x] supramoleculară.
127) Decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] este eliberarea CO2 din aminoacid sub
influenţa decarboxilazelor;
b) [ ] este proces reversibil;
c) [x] este proces ireversibil;
d) [x] în rezultat se formează aminele biogene;
e) [ ] decarboxilazele conţin v.B12.
d) [x] fosforibozilpirofosfatul;
e) [ ] produsul intermediar comun al tuturor
nucleotidelor pirimidinice este AMP.
130) Enzimele participante la digestia proteinelor(
fraze false):
a) [ ] pepsina;
b) [ ] tripsina;
c) [ ] chimotripsina;
d) [x] amilaza;
e) [ ] carboxipeptidazele.
131) Dezaminarea (afirmaţii false):
a) [ ] mai frecvent aminoacizii se supun dezaminării
oxidative;
b) [ ] în rezultatul dezaminării oxidative se formează
cetoacid şi NH3;
c) [x] dezaminării oxidative directe se supun toţi
aminoacizii;
d) [ ] dezaminării oxidative se supune numai acidul
glutamic (la pH fiziologic);
e) [ ] reacţia este catalizată de glutamat
dehidrogenaza NAD-dependentă.
132) Aminele biogene:
a) [x] histamina se formează din histidină;
b) [ ] histamina este vasopresor puternic;
c) [x] serotonina se formează din oxitriptofan;
d) [x] serotonina este vasopresor viguros;
e) [ ] serotonina dilată vasele sanguine, scade
presiunea arterială.
133) Aminoacizii ca precursorii a substanţelor
fiziologic active:
a) [x] din fenilalanină şi tirozină se sintetizează
tiroxina, melanina, catecolaminele;
b) [ ] adrenalina se sintetizează din lizină;
c) [ ] din serină se sintetizează metionina;
d) [x] S-adenozilmetionina participă la sinteza
creatinei;
e) [x] glutationul se sintetizează din glicină, glutamat,
cisteină.

128) Sinteza aminoaciziilor (afirmaţii false): 134) Produsele finale ale metabolismului
a) [x] în organismul uman se sintetizează aminoacizii nucleotidelor:
esenţiali; a) [x] CO2;
b) [ ] H2O;
b) [ ] în organismul uman se sintetizează numai cei
neesenţiali; c) [ ] ureea;
c) [ ] cei neesenţiali pot să se sintetizeze din unii d) [x] acidul uric;
esenţiali; e) [x] -alanina.
d) [ ] are loc prin transaminare cu cetoacizii;
e) [ ] poate fi şi prin transreaminare. 135) Proenzimele proteolitice, activatorii şi formele
active (indicaţi afirmaţiile false):
a) [ ] pepsinogen, acidul clorhidric,
129) Produse iniţiale şi intermediare ale sintezei de pepsină;
nucleotide pirimidinice sunt : b) [ ] tripsinogen, enterochinază,
a) [x] carbamoilfosfatul; tripsină;
b) [ ] ureea; c) [ ] chimotripsinogen, tripsină,
c) [x] aspartatul; chimotripsină;
d) [ ] aminopeptidaza, acizii biliari,
aminopeptidază activă;
e) [x] pro-amilaza, ionii de clor,
amilaza activă.
136) Transaminarea:
a) [x] este reacţia dintre un aminoacid şi cetoacid;
b) [ ] în această reacţie acizii participanţi fac schimb
cu gupele funcţionale cu formare de NH3;
c) [x] reacţia este catalizată de aminotransferaze;
d) [x] transaminazele utilizează ca coenzime derivaţi
ai vitaminei B6;
e) [ ] transaminazele utilizează ca coenzime derivaţi
ai vitaminei PP.
137) Produsele finale ale metabolismului
aminoacizilor:
a) [x] H2O;
b) [x] CO2;
c) [x] NH3;
d) [ ] acidul uric;
e) [ ] AMP.
138) Tulburări congenitale ale metabolismului
fenilalaninei şi tirozinei:
a) [x] alcaptonuria;
b) [ ] pelagra;
c) [x] fenilcetonuria;
d) [x] albinismul;
e) [ ] boala lui Hartnup.
139) Putrefacţia aminoacizilor în intestin (indicaţi
afirmarile false):
a) [ ] este degradarea aminoacizilor sub influenţa
enzimelor microbiene;
b) [ ] în rezultat se formează substanţe străine
organismului, deseori toxice;
c) [ ] în procesul putrefacţiei aminoacizii sunt supuşi
unor reacţii generale: dezaminarea,decarboxilarea,
scindarea catenelor laterale (aminoacizii ciclici);
d) [x] substanţele toxice nimeresc în pancreas unde
sunt supuse detoxifierii şi sunt eliminate cu bila;
e) [ ] procesele de neutralizare a substanţelor toxice
au loc cu participarea formelor ative ale acizilor
glucuronic şi sulfuric (UDP-AG şi PAPS), glicina.
140) Transaminarea :
a) [x] activitatea alanin aminotransferazei (ALAT) în
sînge se modifică în afecţiuni hepatice;
b) [ ] activitatea ALAT în sînge se modifică în
afecţiuni ale ţesutului muscular
c) [x] activitatea aspartat aminotransferazei (ASAT)
se modifica în afecţiunile miocardului ;
d) [ ] ALAT nu se conţine în citozolul hepatocitului.
e) [x] ASAT se conţine în mitocondriile hepatocitului.
141) Amoniacul se formează:
a) [ ] la decarboxilarea aminoacizilor;
b) [x] la dezaminarea aminoacizilor;
c) [ ] la transaminarea aminoacizilor;
d) [x] la dezaminarea acidului adenilic;
e) [x] la neutralizarea aminelor biogene.
142) Patologia metabolismului proteinelor. Carenţa
proteică prezintă:
a) [x] deficitul proteinelor în alimentaţie;
b) [ ] abuzul de proteine în alimentaţie;
c) [x] însoţită de edeme hipoproteice;
d) [ ] apa din ţesuturi trece în circulaţia sanguină,
deaceia afecţiunea este însoţită de poliurie;
e) [ ] bilanţ azotat pozitiv.
143) Funcţiile biologice ale proteinelor (indicaţi
afirmarile false):
a) [ ] catalitică;
b) [ ] plastică;
c) [ ] imunologică;
d) [ ] contractilă;
e) [x] sunt componente ale cristalelor de
hidroxiapatită din oase şi dinţi.
144 Transformarea aminoacizilor în ţesuturi (reacţii
generale):
a) [ ] esterificare;
b) [x] decarboxilare;
c) [x] dezaminare;
d) [x] transaminare;
e) [ ] reaminarea reductivă.
145) Dezaminarea indirectă (transdezaminare) -
indicaţi afirmatiile false:
a) [ ] majoritatea aminoacizilor la prima etapă se
supun transaminării cu -cetoglutaratul;
b) [x] majoritatea aminoacizilor la prima etapă se
supun transaminării cu aspartatul;
c) [ ] în prima etapa se formează cetoacidul şi
glutamatul;
d) [ ] în a două etapă glutamatul se supune
dezaminării oxidative directe cu formarea
iminoglutaratului şi NADH;
e) [ ] iminoglutaratul reacţionează cu apă şi în rezultat
regenerează -cetoglutaratul şi se eliberează NH3.
146) Neutralizarea amoniacului are loc prin:
a) [x] formarea glutaminei;
b) [ ] formarea glutationului;
c) [x] sinteza ureei (ureogeneza);
d) [ ] ureea se sintetizează în rinichi;
e) [x] ureea se sintetizează în ficat.
147) Precursorii sintezei nucleotidelor purinice
(indicaţi afirmaţiile false) :
a) [ ] CO2;
b) [ ] Glicina
c) [ ] ribozo-5-fosfatul;
d) [ ] glutamina;
e) [x] triptofanul.
148) Mecanismul de acţiune (membranaro-citozolic) -
indicaţi afirmaţiile incorecte:
a) [ ] este caracteristic pentru hormonii de natură
peptidoproteică şi adrenalină;
b) [x] aceşti hormoni liber trec prin membrana
celulară;
c) [ ] hormonii nu trec membrana, dar se leagă cu
receptorul specific pe suprafaţa exterioară a
membranei;
d) [ ] se realizează cu participarea mesagerilor
secunzi (nucleotide ciclice);
e) [ ] hormonul activează adenilatciclaza
membranară.
149) Hormonii adenohipofizei (indicaţi afirmaţiile
incorecte):
a) [ ] sunt tropi;
b) [ ] sunt de natură proteică;
c) [ ] tireotropina stimulează secreţia iodtironinelor;
d) [x] corticotropina stimulează secreţia adrenalinei;
e) [ ] corticotropina stimulează secreţia
corticosteroizilor.
150) Hormonii paratiroidelor sunt:
a) [x] parathormonul;
b) [ ] calcitonina;
c) [ ] ambii sporesc conţinutul de Ca2+ în sînge;
d) [ ] calcitonina micşorează reabsorbţia fosfatului în
rinichi;
e) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor.
151) Hormonii corticosuprarenalelor (indicaţi frazele
incorecte):
a) [ ] corticosterona;
b) [ ] hidrocortizolul;
c) [ ] aldosterona;
d) [x] sunt de natură proteică;
e) [ ] sunt de natură steroidă.
152) Hormonii sexuali :
a) [x] sunt de natură steroidă;
b) [ ] unii sunt derivaţi ai aminoacizilor;
c) [x] precursorul iniţial comun al sintezei este
colesterolul;
d) [x] se secretă sub controlul gonadotropinelor;
e) [ ] mecanismul de acţiune al lor este cel
membrano-intracelular.
153) Mesagerii secunzi:
a) [x] AMP ciclic;
b) [x] GMP ciclic;
c) [x] Ca2+;
d) [ ] fosfatul;
e) [ ] coenzima A.
154) Hormonii adenohipofizei:
a) [x] somatotropina;
b) [ ] glucagonul;
c) [x] corticotropina;
d) [x] prolactina;
e) [ ] foliculina şi testosterona.
155) Hormonii pancreasului:
a) [x] insulina;
b) [x] glucagonul;
c) [ ] insulina provoacă hiperglicemia;
d) [ ] glucagonul provoacă hipoglicemia;
e) [ ] în insuficienţa insulinei se dezvoltă diabetul
steroid.
156) Glucocorticoizii (indicaţi afirmaţiile false):
a) [ ] principalul este cortizolul;
b) [x] principalul este aldosteronul;
c) [ ] provoacă hiperglicemia prin gluconeogeneza
forţată din aminoacizi;
d) [ ] provoacă limfocitoliza;
e) [ ] sporesc proteoliza în ţesuturile periferice.
157) Hormonii sexului femenini:
a) [x] sunt estrogenele şi progestinele;
b) [ ] principalul estrogen este estriolul;
c) [x] principalul progestagen este progesterona;
d) [x] în clinica se utilizează în tratamentul tumorilor
prostatei;
e) [x] estradiolul se sintetizează în foliculii ovarieni.
158) Referitor la hormoni sunt adevarate afirmaţiile:
a) [x] se sintetizează în glandele endocrine;
b) [x] nimeresc direct în sînge;
c) [ ] activitate fiziologică posedă hormonul legat de
proteine;
d) [ ] la fel ca enzimele catalizează o singură reacţie;
e) [x] influenţează procese fundamentale: creştrea,
maturizarea, dezvoltarea sistemului nervos etc.
159) Adenilatciclaza:
a) [ ] este situată în membrana mitocondriala;
b) [ ] catalizează formarea AMP şi GMP ciclice din
ATP şi GTP respectiv;
c) [ ] este constituită din partea receptorie, GTP şi
subunitatea catalitică;
d) [x] nucleotidele ciclice sunt inactivate de
fosfodiesterază;
e) [ ] nucleotidele ciclice sunt inactivate de fosfatază.
160) Hormonii lobului posterior (neurohipofiza) -
indicaţi fraza incorectă:
a) [ ] vasopresina;
b) [ ] hormonul antidiuretic;
c) [ ] oxitocina;
d) [ ] hormonul antidiuretic este vasopresor;
e) [x] diabetul insipid apare în insuficienţa oxitocinei.
161) Insulina - indicaţi fraza incorectă:
a) [ ] conţine 51 resturi aminoacizi;
b) [ ] molecula e constituită din două catene: A şi B;
c) [ ] se formează din precursorul neactiv proinsulina
prin proteoliza limitată;
d) [ ] stimulează sinteza glicogenului în ficat;
e) [x] reduce sinteza glicogenului în ficat.
162) Glucocorticoizii :
a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi;
b) [x] stagnează sinteza colagenului;
c) [x] deminuiază sinteza anticorpilor;
d) [ ] în clinică se utilizează ca antidepresante;
e) [ ] în insuficienţa se dezvoltă diabetul steroid.
163) Hormonii sexului masculin (indicaţi frazele
incorecte):
a) [ ] principalul este testosteronul;
b) [x] se sintetizează din triptofan;
c) [ ] stimulează maturizarea organismului masculin;
d) [ ] posedă efect anabolic pronunţat;
e) [ ] favorizează lipoliza.
164) Clasificarea hormonilor - indicaţi frazele false:
a) [ ] proteine simple;
b) [ ] proteine conjugate;
c) [x] derivaţi ai nucleotidelor;
d) [ ] derivaţi ai aminoacizilor;
e) [ ] de natură steroidă.
165) Adenilatciclaza (indicaţi frazele false):
a) [ ] nucleotidele ciclice activează enzimele
intracelulare numite proteinkinaze;
b) [ ] proteinkinazele fosforilează enzimele
metabolismului (enzimele glicolizei, glicogenolizei);
c) [x] în rezultatul fosforilării toate enzimele numai se
activează;
d) [ ] în rezultatul fosforilării unele îşi reduc
activitatea;
e) [ ] nucleotidele ciclice sunt efectori alosterici pentru
proteinkinaze.
166) Hormoni ai glandei tiroide sunt:
a) [ ] tireotropina;
b) [x] tiroxina;
c) [x] triiodtironina;
d) [x] calcitonina;
e) [ ] toţi conţin iod.
167) Catecolaminele - indicaţi frazele false:
a) [ ] adrenalina;
b) [ ] noradrenalina;
c) [x] ambele se sintetizează în corticosuprarenale;
d) [ ] ambele se sintetizează în medulosuprarenală;
e) [ ] ambele se sintetizează din tirozină.
168) Mineralocorticoizii - indicaţi afirmaţiile false:
a) [x] principalul este dezoxicorticosteronul;
b) [ ] principalul este aldosteronul;
c) [ ] favorizează la nivelul rinichilor reabsorbţia
sodiului, clorurului, apei;
d) [x] deminuiază reabsorbţia potasiului (K);
e) [ ] în hiperfuncţie se constată în ser: majorarea
conţinutului Na, Cl, apei şi reducerea potasiului.
169) Prostaglandinele:
a) [ ] se sintetizează numai în prostată;
b) [ ] se sintetizează numai în eritrocite;
c) [ ] se sintetizează în toate celulele cu excepţia
eritrocitelor;
d) [x] se sintetizează din acidul arahidonic;
e) [ ] produsul iniţial al sintezei este sfingozina.
170) Mecanisme de acţiune ale hormonilor:
a) [x] membrano-citozolic;
b) [ ] citozolic;
c) [ ] membrano-mitocondrial;
d) [ ] hormonii activează direct enzimele intracelulare;
e) [ ] mecanismul membrano-citozolic este
caracteristic pentru hormonii steroizi.
171) Hormonii hipotalamusului - indicaţi afirmaţiile
false:
a) [x] sunt de natură steroidă;
b) [ ] prezintă peptide relativ simple;
c) [ ] reglează funcţia adenohipofizei;
d) [ ] liberinele stimulează secreţia hormonilor
hipofizari;
e) [ ] statinele inhibă secreţia hormonilor hipofizari.
172) Iodtironinele (sunt incorecte afirmaţiile):
a) [ ] tiroxina şi triiodtironina;
b) [ ] se sintetizează din tirozină;
c) [ ] favorizează metabolismul energetic, sporesc
termogeneza;
d) [x] pot fi sintetizaţi şi din triptofan;
e) [ ] reglează creşterea, diferneţierea şi dezvoltarea
proporţională a organismului.
173) Catecolaminele - indicaţi frazele incorecte:
a) [ ] adrenalina provoacă hiperglicemia;
b) [x] hipoglicemia este rezultatul favorizării
gluconeogenezei din aminoacizi;
c) [ ] hiperglicemia este rezultatul glicogenolizei
intensive;
d) [ ] noradrenalina este mediator a sistemului nervos
simpatic;
e) [ ] dopamina este mediator.
174) Hipocorticismul (boala Addison) - indicaţi frazele
false:
a) [ ] în ea se instalează insuficienţa tuturor
corticosteroizilor;
b) [ ] organismul pierde Na, Cl, apa şi reţine K;
c) [ ] se dezvoltă hipodinamia;
d) [ ] se caracterizează prin hiperpigmentarea
tegumentelor;
e) [x] hiperpigmentarea este cauzată de nivelul mărit
al somatotropinei
175) Proteinele plasmei sanguine sunt:
a) [x] albuminele;
b) [x] globulinele; a) [ ] este o cromoproteină, ce conţine Mg2+;
c) [x] fibrinogen; b) [x] molecula constă din 4 lanţuri polipeptidice (2 -
d) [ ] colagen; şi 2 );
e) [ ] miozina. c) [ ] molecula conţine 2 hemuri;
d) [x] molecula conţine 4 atomi de Fe2+;
176) Sistemele tampon ale sîngelui (fraze incorecte): e) [x] partea proteică se numeşte globină.
a) [ ] hemoglobină - oxihemoglobină;
b) [ ] bicarbonat; 183) Coagularea sîngelui:
c) [ ] fosfat; a) [x] fibrinogenul sub influenţa trombinei se
d) [ ] proteic; transformă în fibrină;
e) [x] citrat.
b) [x] protrombina sub influenţa factorilor Xa, Va,
ionilor de Ca2+ şi fosfolipidelor se transformă în
trombină activă;
c) [ ] la proces participă heparina;
177) Transportul CO2 sub formă de: d) [x] există calea extrinsecă;
a) [x] bicarbonaţi; e) [ ] există numai calea intrinsecă.
b) [x] parţial dezolvat în plasmă;
c) [ ] carboxihemoglobină; 184) Metabolismul bilirubinei ( indicaţi frazele false):
d) [x] carbhemoglobină; a) [ ] în intestin bilirubina directă se transformă în
e) [ ] methemoglobină. mezobilinogen (urobilinogen);
b) [ ] urobilinogenul parţial se reabsoarbe prin
178Coagularea sîngelui (etapa plasmatică) - afirmaţii sistemul portal;
false: c) [ ] urobilinogenul în colon se transformă în
a) [ ] factorii plasmatici se notează cu cifre romane I, stercobilinogen - pigmentul fecalelor;
II ….etc; d) [ ] o parte de stercobilinogen prin sistemul vaselor
b) [ ] factorii plachetari se notează cu cifre arabe 1,2 hemoroidale nimereşte în circulaţie şi se elimină cu
….etc; urina;
c) [ ] majoritatea factorilor plasmatici se sintetizează e) [x] bilirubina directă trece bariera
în ficat; hematoencefalică.
d) [ ] factorii activaţi se notează cu litera "a". de
exemplu Xa; 185)Azotul neproteic din ser include azotul (indicaţi
e) [x] factorii activaţi se notează cu litera "b". de frazele incorecte):
exemplu bX. a) [ ] ureei;
b) [ ] aminoacizilor;
179) Catabolismul hemoglobinei (indicaţi afirmaţiile c) [ ] acidului uric;
false): d) [ ] creatininei;
a) [ ] bilirubina este substanţă toxică; e) [x] corpilor cetonici.
b) [ ] se transportă în complex cu albuminele
(bilirubină indirectă sau liberă);
c) [ ] în ficat bilirubina se eliberează, conjugându-se 186) Dereglările echilibrului acido-bazic ce pot
cu glucuronatul (bilirubina directă sau conjugată); apărea în diverse afecţiuni (fraze false):
d) [ ] bilirubina conjugată nimereşte cu bilă în a) [ ] acidoza metabolică;
intestin; b) [ ] alcaloza metabolică;
e) [x] în sînge la sănătoşi predomină bilirubina c) [ ] acidoza gazoasă;
conjugată (directă). d) [ ] alcaloza gazoasă;
e) [x] valoarea pH a mediului intern al organismului
180) Funcţiile proteinelor plasmatice: constituie 6,0-6,8.
a) [x] asigură presiunea coloido-osmotică;
b) [ ] asigură termoizolarea; 187) Derivaţii hemoglobinei (afirmaţii false):
c) [x] îndeplinesc funcţii de transport; a) [ ] oxihemoglobina;
d) [x] imunologică; b) [ ] carboxihemoglobina;
e) [ ] transportă glucoza. c) [ ] carbhemoglobina;
d) [ ] methemoglobina;
181) Anionii şi cationii plasmei: e) [x] numai în methemoglobină Fe este bivalent, în
a) [ ] potaşiu este anion; rest fierul este trivalent.
b) [ ] clorul este cation;
c) [x] sodiu este cation; 188) Coagularea sîngelui:
d) [ ] calciu este anion ; a) [ ] factorul XIIa declanşează mecanismul extrinsec;
e) [ ] magneziu este anion. b) [x] tromboplastina tisulară declanşează
mecanismul extrinsec;
182) Hemoglobina "A": c) [ ] ambele căi converg la nivelul factorul IX;
d) [x] factorul VII intervine numai în calea extrinsecă; false):
e) [x] factorii XII, XI, IX, VIII intervin numai în calea a) [ ] este ţesut fluid circulant;
intrinsecă. b) [x] serul este sîngele lipsit de elemente figurate;
c) [ ] plasma este sîngele lipsit de elemente figurate;
189) Pigmenţii biliari şi urinari la omul sănătos: d) [ ] serul este plasma lipsită de fibrinogen;
a) [x] în sînge predomină bilirubina liberă (indirectă); e) [ ] elementele figurate: eritrocite, leucocite,
b) [ ] în sînge predomină bilirubina conjugată trombocite.
(directă);
196) Componenţi organici neazotaţi:
c) [ ] în urina este prezentă verdoglobina; a) [x] colesterolul;
d) [ ] în urina este prezentă şi Hb ; b) [x] glucoza;
e) [ ] în urina este prezent porfobilinogenul. c) [ ] bilirubina;
d) [ ] indicanul;
190) Azotul rezidual (indicaţi frazele false): e) [x] acizi graşi.
a) [ ] conţinutul normal 14-28 mmol/L;
b) [ ] majorarea conţinutului se numeşte 197) Afinitatea hemoglobinei faţă de O2 depinde de
hiperazotemia; (indicaţi frazele incorecte):
c) [ ] hiperazotemia poate fi ca rezultat al retenţiei; a) [ ] presiunea parţială a O2;
d) [ ] hiperazotemia poate fi ca rezultat al b) [ ] temperatură;
hiperproducerii; c) [ ] pH-ul mediului;
e) [x] în afecţiunile ţesutului muscular nu creşte d) [ ] 2,3-difosfoglicerat;
conţinutul creatinei şi creatininei în ser . e) [x] prezenţa chilomicronilor.
191) Transportul oxigenului:
a) [x] este transportat de hemoglobină; 198) Hemostaza se desfăşoară în timpii:
b) [ ] O2 este legat covalent cu fierul în a) [x] parietal;
oxihemoglobină; b) [ ] trombocitar;
c) [x] O2 este legat nestabil cu Fe hemoglobinei; c) [x] plasmatic;
d) [x] oxihemoglobina este instabilă : formarea şi d) [ ] eritrocitar;
disocierea ei în mare măsură depinde de presiunea e) [ ] hemostaza definitivă.
parţială a O2;
e) [ ] formarea oxihemoglobinei este reacţie de 199) Transformarea hemoglobinei (indicaţi frazele
oxidare a Fe2+ în Fe3+ din hemoglobină incorecte) :
192) Hemostaza (generalităţi) - indicaţi frazele false: a) [ ] are loc în ţesutul reticulo-endotelial;
a) [ ] în linii mari este transformarea sîngelui lichid b) [x] primar se formează bilirubină conjugata
într-o formă gelatinoasă; (conţine globina şi Fe);
b) [ ] fibrinogenul se sintetizează în ficat; c) [ ] verdoglobina pierde globina şi Fe şi se
c) [ ] este mecanismul protector împotriva transformă în biliverdina;
hemoragiilor; d) [ ] biliverdina se reduce în bilirubina;
d) [x] este asigurată de numeroşi factori (enzime) e) [ ] bilirubina este principalul pigment al ficatului
proveniţi numai din plachete; (culoare galbenă).
e) [ ] ionii de Ca2+ sunt indispensabili procesului.
200) Icterul parenchimatos:
a) [x] apare în afecţiuni hepatice (toxice, virotice);
193) Anticoagulanţii - indicaţi afirmaţiile false: b) [x] în sînge sporeşte bilirubina directă (conjugată);
a) [ ] heparina; c) [ ] în sînge nu este mărita bilirubina indirectă
b) [ ] citratul; (liberă);
c) [ ] oxalatul; d) [x] în urină sunt crescuţi pigmenţii biliari şi
d) [ ] hirudina; urobilina;
e) [x] vitamina K. e) [ ] în urină urobilina lipseşte.

194) Icterul obturativ (mecanic):

a) [x] apare la opturarea coledocului (bila nu 201) Funcţiile sîngelui:
nimereşte în intestin); a) [x] de transport;
b) [ ] în sînge sporeşte predominant bilirubina b) [x] alimentară;
indirectă (liberă); c) [ ] energetică;
c) [x] în sînge sporeşte predominant bilirubina directă d) [x] protectoare;
(conjugată); e) [x] reglatoare.
d) [ ] conţinutul stercobilinei în masele fecale şi urină
este sporit; 202) Principalele componente organice ale sîngelui
e) [ ] urobilina în urină este crescută. a) [x] glucoza;
b) [x] colesterinul;
195) Generalităţi, referitor la sînge (indicaţi frazele c) [ ] guanidina;

d) [ ] pentoze;
e) [x] proteine.
203) Elementele figurate ale sîngelui:
a) [x] leucocite;
b) [x] eritrocite;
c) [ ] micele;
d) [ ] lipoproteide;
e) [x] trombocite.
204) Eritrocitele:
a) [x] constituie partea de baza a celulelor sîngelui;
b) [ ] constituie partea minoră a celulelor sîngelui;
c) [x] sunt celule anucleate;
d) [ ] sunt celule nucleate;
e) [x] se clasează printre celulele cu tipul anaerob de
energie.
205) Eritrocitele:
a) [ ] celule cu tipul aerob de energie;
b) [ ] utilizează glucoza din nucleu;
c) [x] utilizează glucoza din plasmă;
d) [x] concentraţia de K+ este mare;
e) [ ] concentraţia de Na+ este mare.
206) Eritrocitele:
a) [x] ciclul pentozofosfat este activ în eritrocite;
b) [x] Na+/ K+ ATP-aza este activă în membrana
eritrocitelor;
c) [ ] sursa de energie pentru Na+/ K+ ATP-aza
serveşte glicoliza aerobă;
d) [x] sursa de energie pentru Na+/ K+ ATP-aza
serveşte glicoliza anaerobă;
e) [ ] ciclul pentozofosfat nu este activ în eritrocite.
207) Eritrocitele:
a) [x] ciclul pentozofosfat este activ în eritrocite;
b) [x] NADP∙H2 este necesar pentru eritrocite;
c) [ ] NADP∙H2 nu este necesar pentru metabolismul
eritrocitelor;
d) [x] NADP∙H2 menţine glutationul în starea redusă;
e) [x] NADP∙H2 inhibă oxidarea peroxidica a lipidelor
din membrana eritrocitară.
208) Eritrocitele:
a) [x] NADP∙H2 activează methemoglobinreductaza;
b) [x] 2,3 difosfogliceratul este format din 1,3
difosfoglicerat;
c) [ ] 1,3 difosfoglicerat este format din 2,3
difosfogliceratul;
d) [x] un eritrocit conţine 1 000 000 de molecule de
hemoglobină;
e) [ ] un eritrocit conţine 3 000 000 de molecule de
hemoglobină.
209) Eritrocitele:
a) [x] 2,3 difosfogliceratul este un reglator alosteric al
afinităţii O2 faţă de hemoglobină;
b) [ ] 2,3 difosfogliceratul măreşte afinitatea
hemoglobinei faţă de O2 ;
c) [ ] funcţia hemoglobinei este de a transporta
hormonii de la glandele endocrine centrale la cele
periferice;
d) [x] funcţia hemoglobinei este de a transporta
gazele de la plămîni la ţesuturi;
e) [x] pentru a transporta gazele este necesară
interacţiunea strînsă dintre plasmă şi eritrocite.
210) Eritrocitele:
a) [x] eritrocitele există circă 120 zile;
b) [ ] eritrocitele există circă 240 zile;
c) [ ] o moleculă de hemoglobină poate transporta
pînă la 6 molecule de O2;
d) [x] o moleculă de hemoglobină poate transporta
pînă la 4 molecule de O2;
e) [x] în 120 de zile un eritrocit transportă pînă la un
miliard de moleculi O2.
211) Neutrofilii:
a) [x] neutrofilii se referă la granulocite;
b) [ ] neutrofilii se referă la monocite;
c) [x] neutrofilii joacă rolul de protecţie;
d) [x] manifestă rolul antimicrobian;
e) [x] digeră microorganismele.
212) Neutrofilii:
a) [ ] nu are loc sinteza proteinelor;
b) [x] are loc sinteza proteinelor;
c) [x] ca sursa de energie serveşte glicoliza;
d) [ ] nu produce H2O2;
e) [x] conţine enzime care conduc la sinteza H2O2.
213) Neutrofilii:
a) [x] este enzima mieloperoxidază care produce
H2O2;
b) [ ] nu este prezenţa mieloperoxidaza;
c) [x] este prezentă NADP∙H-oxidaza care produce
radicalul superoxid;
d) [x] sunt prezente un număr mare de lizozomi;
e) [x] conţin lizozima care lizează celulele microbiene.
214) Bazofilii:
a) [x] sediul formării bazofililor este măduva osoasă
în alergie;
b) [ ] nu se referă la granulocite;
c) [x] se referă la granulocite;
d) [x] participă în procesele de coagulare a sîngelui;
e) [ ] nu participă în procesul de lipoliza.
215) Bazofilii:
a) [x] formarea energiei să produce pe calea
fosforilării oxidative;
b) [x] sintetizează histamina;
c) [ ] formarea energiei să produce pe calea
glicolitică;
d) [x] produc heparina şi serotonina;
e) [x] heparina activează lipoproteinlipază.
216)216: 216 Eozinofilii:
a) [x] se referă la granulocite;
b) [ ] se referă la monocite;
c) [ ] cantitatea lor să micşorează la sensibilizarea
organismului;
d) [x] cantitatea lor creşte la sensibilizarea
organismului;
e) [x] sunt capabili se sintetizeze proteinele.
217) Eozinofilii:
a) [ ] principala sursa de energie este fosforilarea
oxidativă;
b) [x] principala sursa de energie este glicoliza;
c) [x] enzimele principale-peroxidaza şi enzimele
lizosomale;
d) [x] acumulează şi inactivează histamina;
e) [x] conţin kininazele.
218) Monocitele:
a) [x] metabolismul monocitelor seamănă cu
metabolismul neutrofilelor;
b) [ ] metabolismul monocitelor seamănă cu
metabolismul eritrocitelor;
c) [x] manifestă activitate antimicrobiană;
d) [ ] nu manifesta activitate antimicrobiană;
e) [ ] nu sunt capabile la fagocitoză.
219) Limfocitele:
a) [x] joacă un rol important în formarea imunităţii;
b) [ ] produc antigene;
c) [x] funcţia limfocitelor-producţia imunoglobulinelor;
d) [x] au un aparat puternic pentru producerea
proteinelor;
e) [ ] nu au un aparat puternic pentru producerea
proteinelor.
220)Limfocitele:
a) [ ] metabolismul limfocitelor seamănă cu
metabolismul eritrocitelor;
b) [ ] metabolismul limfocitelor seamănă cu
metabolismul trombocitelor;
c) [x] sursa principală de energie este glicoliza;
d) [ ] sursa principală de energie este fosforilarea
oxidativă;
e) [ ] este activ ciclul pentozofosfat.
221) Trombocitele:
a) [ ] trombocitele nu participă în procesul de
coagulare a sîngelui;
b) [x] trombocitele participă în procesul de coagulare
a sîngelui;
c) [x] au aparat pentru biosinteza proteinelor;
d) [ ] nu au aparat pentru biosinteza proteinelor;
e) [ ] energia este formată pe bază fosforilării
oxidative.
222)Trombocitele:
a) [ ] este activă enzima mieloperoxidaza;
b) [ ] se concentrează o cantitate mare de H2O2;
c) [ ] conţin lizozimă;
d) [x] se acumulează multă serotonină;
e) [ ] este activ ciclul pentozofosfat.
223) Trombocitele:
a) [x] rolul important aparţine factorilor trombocitari;
b) [ ] factorii trombocitari participă la sistemul tampon;
c) [x] factorii trombocitari participă la coagularea
sîngelui;
d) [ ] sunt celule anucleate;
e) [x] sunt celule cu nucleu.
224) Studiul metabolismului medicamentilor este
important pentru:
a) [x] studierea toxicitaţii medicale;
b) [x] medicina legală;
c) [x] elaborarea medicamentelor noi;
d) [x] standartizarea medicamentelor noi;
e) [ ] sinteza noilor pesticide.
225) Absorbţia xenobioticelor are loc prin:
a) [x] diverse membrane ale organismului;
b) [x] epiteliu tractului gastro-intestinal;
c) [x] membranele pielei;
d) [x] epiteliul tuburilor renali;
e) [ ] măduva osoasă.
226) Mecanismele transportoare membranare includ:
a) [x] difuzia simplă;
b) [x] filtrarea moleculelor mici hidrofile prin porele
pentru apă;
c) [ ] centrifugarea;
d) [x] pinocitoză;
e) [x] transportul activ.
227)Metoda de difuzie simplă este folosită:
a) [x] pentru xenobioticele liposolubile;
b) [ ] pentru moleculele ionizate;
c) [ ] pentru ionii de metal;
d) [ ] pentru peptide;
e) [ ] pentru proteine.
228)Viteza difuziei simple depinde:
a) [x] de gradientul concentraţiei transmembranare;
b) [x] de grosimea membranei;
c) [x] de coeficientul difuziei (K) a substanţei
transportate;
d) [ ] de concentraţia hormonilor;
e) [ ] de concentraţia enzimelor.
229) Repartizarea xenobioticelor depinde
a) [x] de pH-ul organismului:
b) [x] de gradul de disociere;
c) [ ] de presiune;
d) [ ] de temperatură;
e) [x] de concentraţia protonilor.
230) Absorbţia xenobioticelor are loc:
a) [x] prin cavitatea bucală;
b) [x] prin plămîni;
c) [x] prin piele;
d) [x] prin tractul gastro-intestinal;
e) [ ] prin inimă.
231) Avantajele absorbţiei prin cavitatea bucală:
a) [x] medicamentele sunt absorbite direct în sistemul
circular;
b) [x] medicamentele nu se supun acţiunii enzimelor
gastro-intestinale;
c) [x] reţin începutul metabolismului medicamentelor;
d) [x] se poate prelungi activitatea medicamentelor;
e) [ ] se poate scurta timpul acţiunii medicamentelor.
232) Medicamentele care au avantaje la absorbţia
prin cavitatea bucală:
a) [ ] insulină;
b) [ ] antibioticele;
c) [x] hormonii steroizi;
d) [ ] aspirina;
e) [ ] sulfanilamidele.
233) Medicamentele care au avantaje la absorbţia
prin stomac:
a) [x] moleculele neionizate;
b) [ ] moleculele ionizate;
c) [x] substanţele acidice (acidul salicilic, aspirina,
barbituraţii);
d) [ ] substanţele bazice (hinina, amidoperina);
e) [ ] ionii de Ca2+.
234) Medicamentele care au avantaje la absorbţia
prin intestinul gros:
a) [x] uşor sunt absorbite acizii şi bazele slabe;
b) [ ] greu sunt absorbite acizii şi bazele slabe;
c) [ ] uşor sunt absorbite substanţele cu grad înalt de
ionizare;
d) [ ] uşor sunt absorbite sulfoacizii;
e) [ ] uşor sunt absorbite sărurile de amonii.
235) Factorii care influinţează absorbţia gastro-
intestinală:
a) [x] peristaltica;
b) [x] iriegarea sangvina a organelor interne;
c) [x] secreţia gastro-intestinală;
d) [x] prezenţa ionilor de metal micşorează absorbţia;
e) [ ] prezenţa ionilor de metal măresc absorbţia.
236) Prin piele sunt absorbite:
a) [x] xenobioticele dezolvate în lipide;
b) [ ] xenobioticele care nu să dezolvă în lipide;
c) [x] ditofal-preparatul contra leprei;
d) [ ] gazele sunt absorbite prin piele uşor;
e) [x] gazele sunt absorbite uşor prin plămîni.
237) Elimenarea xenobioticelor poate avea loc:
a) [x] prin urina;
b) [x] prin bilă;
c) [x] prin aerul expirat;
d) [x] cu salivă;
e) [ ] prin plasmă
238) Elimenarea xenobioticelor prin urină trece prin
următoare etape:
a) [x] filtrarea glomerulară;
b) [x] reabsorbţia pasivă;
c) [x] reabsorbţia activă;
d) [ ] în ultrafiltrat se conţin mai multe xenobiotice
comparativ cu sîngele;
e) [x] concentraţia xenobioticelor în ultrafiltrat şi sînge
este egală.
239) Transportul pasiv prin tuburile renale:
a) [x] epiteliul tuburilor distali filtrează substanţele
lipidosolubile neionizate;
b) [x] substanţele slab solubile în lipide sunt
reabsorbite parţial;
c) [ ] dacă urina este alcalină în ea pătrund bazele;
d) [x] dacă urina este alcalină în ea pătrund acizii din
sînge;
e) [ ] dacă urina este acidă în ea să filtrează acizii.
240) Transportul activ prin tuburile renale:
a) [x] sunt filtrate substanţele puternic ionizabile;
b) [ ] substanţele să filtrează în concordanţă cu
gradientul concentraţiei;
c) [x] substanţele să filtrează contra gradientului
concentraţiei;
d) [x] substanţele filtrate după acelaşi mecanism
concurează între ele;
e) [ ] substanţile filtrate după acelaşi mecanism nu
concurează între ele.
241) Elimenarea substanţelor în formă conjugată cu
bila:
a) [x] xenobioticele sunt absorbite din sînge în
celulele parenchimatoase;
b) [ ] xenobioticele nu sunt absorbite din sînge în
celulele parenchimatoase;
c) [x] în ficat xenobioticele pot fi conjugate şi
transportate cu bila;
d) [ ] în ficat xenobioticele nu pot fi conjugate şi
transportate cu bila;
e) [x] sulfabromftaleina în concentraţii majore să
excretă cu bila şi se foloseşte pentru proba
funcţională la ficat.
242) Căile metabolice a xenobioticelor:
a) [x] oxidarea prin enzimele microzomale;
b) [x] reducerea prin enzimele microzomale;
c) [x] oxidarea şi reducere nemicrozomală;
d) [ ] prin reacţiile de dacarboxilare;
e) [x] prin hidroliza amidelor şi esterilor.
243)Metodele biochimice utilizate la standartizarea
medicamentelor:
a) [x] pentru bioreglatori (hormoni şi vitamine) se
folosesc metodele chimice şi biologice;
b) [ ] standartizarea hormonilor proteici are loc prin
determinarea concentraţiei acestor hormoni;
c) [ ] standartizarea hormonilor proteici are loc prin
centrifugare;
d) [ ] standartizarea insulinei are loc prin micşorarea
concentraţiei de Ca2+ în sînge;
e) [ ] standartizarea calcitoninei are loc prin
micşorarea concentraţiei de glucoză în sînge.
244) Sistemul de stat al controlului calităţii
medicamentelor prevede:
a) [x] supravegherea în toate etapele de examinare şi
întroducere a medicamentelor;
b) [x] etapa preclinică, experimentală să desfăşoare
pe animale;
c) [ ] etapa clinică să desfăşoară pe animale;
d) [ ] metodele biochimice nu să utilizează pentru
aprecierea eficacităţii activităţii specifice a
medicamentelor;
e) [x] pentru aprecierea eficacităţii specifice şi clinice
a medicamentelor sunt efectuate diferite investigaţii
biochimice.
245) Aplicarea enzimelor în calitate de reagenţi
chimici:
a) [ ] enzimele imobilizate se găsesc în formă liberă;
b) [x] enzimele imobilizate sunt "fixate" pe suporturi şi
se folosesc în analiza automată a substanţelor;
c) [ ] substratul acestor enzime este tot "fixat" pe
suprafaţa unor suporturi;
d) [x] substratul este transportat prin coloana cu
enzima imobilizată;
e) [x] optic active sunt NAD, NADP, FAD-coenzimele
oxidoreductazelor.
246) Enzimele utilizate în scopuri analitice:
a) [ ] enzimele nu pot fi folosite în formă de electrozi
enzimatici speciali;
b) [ ] electrozii enzimatici nu permit a efectua
continuă concentraţia substanţelor
c) [x] electrozii enzimatici permit a efectua continuă
concentraţia a substanţelor;
d) [x] cu ajutorul analizei imunoenzimatice
determinăm natura substanţelor medicamentoasă şi
xenobioticelor;
e) [ ] cu ajutorul analizei imunoenzimatice nu putem
determina natura medicamentelor şi xenobioticelor.
247) Biotehnologia preparatelor medicamentoase:
a) [ ] enzimele nu permit de a efectua sinteza
substanţelor rapid, specific şi fără produse
secundare;
b) [x] enzimele permit de a efectua sinteza
substanţelor rapid, specific şi fără produse
secundare;
c) [x] penicilidaza imobilizată este utilizată la
obţinerea industrială a acidului 6-aminopenicilinic,
care serveşte ca precursor a cefalosporinelor;
d) [x] sinteza preparatelor proteice nu poate fi
efectuată prin metodele ingineriei genetice;
e) [ ] sinteza cortizolului şi prednizalonului se
efectuiază prin metodele inginiriei genetice
248) Biotehnologia ingineriei genetice pentru
prepararea substanţelor medicamentoase:
a) [ ] cu metodele ingineriei genetice putem obţine
steroizi;
b) [x] metodele ingineriei genetice pot fi folosite
numai pentru obţinerea medicamentelor de natură
proteică;
c) [x] obţinerea insulinei prin metoda ingineriei
genetice a deschis perspective largi pentru a obţine
acest medicament în cantităţi destule;
d) [x] hibrizii celulari pot fi folosiţi pentru obţinerea
imunopreparatelor
corespunzătoare,
e) [ ] anticorpii şi inteferonul nu pot fi obţinute cu
ajutorul hibrizilor celulari.
249) Tehnologia formelor medicamentoase:
a) [x] este important de a cunoaşte mediul biologic
cu care contactează medicamentul;
b) [ ] nu este important de a cunoaşte mediul biologic
cu care contactează medicamentul;
c) [ ] lipozomii n-au fost utilizaţi ca forma de transport
a medicamentelor;
d) [x] lipozomii transportă antibioticele, citostaticele;
e) [ ] lipozomii transportă lipoproteinele.
250) Tehnologia formelor medicamentoase:
a) [ ] lipozomii sunt captaţi mai întîi de plămîni;
b) [x] lipozomii sunt captaţi de celulele sistemului
reticuloendotelial al splinei şi al ficatului;
c) [x] pentru a ridica selectivitatea în lipozomi să
întroduc anticorpi faţă de antigenul anumitor organe;
d) [ ] pentru a micşora selectivitatea în lipozomi să
întroduc anticorpi faţă de antigenul anumitor organe;
e) [x] au fost utilzaţi anticorpi faţă de colagen pentru
tratarea leziunilor vaselor sangvine.
251) Metabolismul medicamentelor şi toxinelor:
a) [x] medicamentele trec etapele comune în
organism: absorbţia, repartizarea şi eliminarea;
b) [ ] viteză răspăndirii medicamentelor depinde de
temperatura şi presiunea organismului;
c) [x] viteză răspăndirii medicamentelor depinde de
proprietăţile lor fizico-chimice, de afinitatea lor faţă de
diferite molecule biologice;
d) [ ] termodinamică este o ştiinţă, care se ocupă cu
studiul răspăndirii medicamentelor în organism;
e) [x] hemobiocinetica se ocupă de studiul vitezei de
desfăşurare a diverselor etape prin care trece
substanţa medicamentoasă.
252) Hemobiocinetica:
a) [ ] include 2 grupe de noţiuni: biotehnologia şi
toxicologia;
b) [x] include 3 grupe de noţiuni: farmacocinetica,
toxicocinetica şi biocinetica;
c) [ ] farmacocinetica studiază substanţele nutritive;
d) [ ] farmacocinetica studiază substanţele toxice;
e) [x] farmacocinetica studiază metabolismul
substanţelor medicamentoasă, toxicocinetică
substanţelor toxice, biocinetica substanţelor naturale.
253) Metabolismul medicamentelor şi toxinelor:
a) [ ] diviziunea substanţelor în 3 grupe: substanţe
medicamentoase, toxice, naturale este strictă;
b) [x] diviziunea substanţelor în 3 grupe: substanţe
medicamentoase, toxice, naturale este relativă;
c) [x] graniţa dintre medicamente şi toxine este
ştearsă;
d) [ ] graniţa dintre medicamente şi toxine este strictă;
e) [ ] substanţele autobiogene nu pot fi toxice.
254) Metabolismul medicamentelor şi toxinelor:
a) [x] depinde de prezenţa enzimelor
corespunzătoare;
b) [ ] substanţele biogene nu sunt asigurate cu
enzime;
c) [x] sunstanţele biogene sunt substraturi ale
enzimelor organismului;
d) [x] enzimele ce catalizează transformările
xenobioticelor sunt puţin specifice;
e) [ ] enzimele ce catalizează transformările
xenobioticelor sunt cu specificitatea înaltă.
255) Metabolismul medicamentelor şi toxinelor:
a) [x] enzimele cu specificitatea înaltă au devenit
baza metabolismului propriu;
b) [ ] în lipsa enzimelor xenobioticul este elimenat în
formă de metaboliţi;
c) [x] în lipsa enzimelor xenobioticele sunt metabolic
inerţi;
d) [x] este studiat prin determinarea substanţelor
medicamentoase şi a metaboliţilor în lichidele
biologice;
e) [ ] trec prin faza de digestie şi faza de elimenare
256) Fazele metabolismului xenobioticelor:
a) [x] xenobioticele trec prin 2 faze: modificare şi
conjugare;
b) [ ] faza de modificare face xenobioticul mai greu
solubil;
c) [x] faza de modificare reprezinta procesul
modificarii structurii initiale;
d) [x] faza de modificare face xenobioticul mai solubil;
e) [ ] faza de conjugare este nesintetică.
257) Fazele metabolismului xenobioticelor:
a) [x] în urmă fazei de modificare are loc ruperea
legăturilor în molecula xenobioticului;
b) [x] în urmă fazei de modificare se eliberează
grupele funcţionale;
c) [ ] în urmă fazei de conjugare "se întroduc" grupări
funcţionale suplementare în molecula lui;
d) [x] faza de conjugare aduce la transformări chimice
cu ajutorul legăturilor covalente;
e) [x] la conjugare se formează o substanţe nouă,
care conţine substanţa de conjugare.
258) Conjugarea xenobioticelor - mecanismul şi
importanţa ei:
a) [ ] faza de conjugare sau sintetică nu este
necesară pentru detoxifierea xenobioticelor;
b) [x] faza de conjugare sau sintetică este necesară
pentru detoxifierea xenobioticelor;
c) [ ] reacţiile de conjugare după mecanism se împart
în 3 tipuri;
d) [x] reacţiile de conjugare după mecanism se împart
în 2 tipuri: I - la început se activează substanţele de
conjugare; II - la început se activează xenobioticul;
e) [x] din I tip de reacţii de conjugare pot fi numite
reacţiile glucoronidică, sulfatică, acetilică, metilică.
259) Conjugarea xenobioticelor:
a) [ ] la conjugarea glucuronidică participă 3'-
fosfoadenozin- 5'-fosfosulfatul;
b) [ ] la conjugarea sulfatică participă acidul UDP-acid
glucuronic;
c) [x] la conjugarea glucuronidică participă enzima
UDP-glucuronilransferaza;
d) [x] la conjugarea sulfatică participă enzima
sulfotransferaza;
e) [x] la conjugarea acetilică participă enzima
acetiltransferaza.
260) Conjugarea xenobioticelor:
a) [ ] la conjugarea metilică participă enzima
acetiltransferaza;
b) [ ] conjugarea metilică se referă la tipul II;
c) [ ] xenobioticii ce conţin gruparea -COOH liberă se
supun acetilării;
d) [x] xenobioticii ce conţin gruparea -NH2 liberă se
supun acetilării;
e) [ ] la conjugarea metilică participă acidul
tetrahidrofolic.
261) Conjugarea xenobioticelor
a) [x] conjugarea sulfatică se referă la tip I;
b) [ ] conjugarea sulfatică nu necesită sursa de
grupări mobile sulfatice PAPS;
c) [ ] conjugarea sulfatică nu necesită sursa de
grupări mobile sulfatice;
d) [ ] substanţele naturale obţinute în rezultatul
putrifacţiei nu se supun conjugării sulfatice;
e) [ ] pentru a se supune conjugării sulfatice
xenobioticii nu trebue de regulă se prezinte structuri
ciclice.
262) Conjugarea xenobioticelor
a) [ ] conjugării de tip I - glucuronidice se supun
numai substanţile naturale;
b) [ ] conjugării glucuronidice se supun numai
xenobioticele;
c) [x] conjugării glucuronice se supun cum
substanţele naturale, atît şi xenobioticele;
d) [x] printre xenobiotici se supun conjugării
glucuronidice fenolii, steroizii fenolici, aminele
aromatice;
e) [ ] fenolii, steroizii fenolici, polifenolii nu se supun
conjugării glucuronice.
263)Conjugarea xenobioticelor:
a) [ ] conjugarea tiosulfatică se referă la tipul II de
conjugare;
b) [x] conjugarea tiosulfatică se referă la tipul I de
conjugare;
c) [ ] conjugarea tiosulfatică nu se foloseşte la
detoxifierea cianurilor;
d) [ ] conjugarea tiosulfatică se foloseşte la
detoxifierea fenolului;
e) [ ] cianurile sunt mai puţin toxice decît tiocianatele.
264) Conjugarea xenobioticelor:
a) [ ] are loc în renichi;
b) [x] are loc în ficat;
c) [x] conjugarea glicinică poate fi examinată pe
exempul formării acidului hipuric;
d) [x] conjugarea glicinică necesită energie;
e) [ ] acidului benzoic nu este xenobiotic
265) Conjugarea glutamică:
a) [ ] este o varietate de conjugare des întîlnită;
b) [x] este o varietate de conjugare rar întîlnită;
c) [x] xenobioticul activat deseori prezintă
fenilacetatul;
d) [x] cu urine se excretă fenilacetilglutamina
e) [ ] cu urine se excretă fenilacetilasparagina
266) Oxidarea microzomală:
a) [ ] are loc în lipozomi;
b) [x] are loc în microzomi;
c) [ ] este prezenţată numai de un singur lanţ;
d) [x] este prezenţată de două lanţuri;
e) [ ] la transferul electronilor şi protonilor participă
citocromoxidaza aa3
267) Lanţul monooxigenazic a oxidării microzomale:
a) [ ] sursa de electroni şi protoni este NAD∙H2;
b) [x] sursa de electroni şi protoni este NADP∙H2;
c) [x] este compus din flavoproteina, conţine
citocromul P450;
d) [ ] este compus din flavoproteina, conţine
citocromul b5;
e) [x] coenzima flavoproteinei este FAD.
268) Lanţul monooxigenazic:
a) [x] electronii de la flavoproteine sunt transportaţi la
citocromul P450;
b) [ ] electronii de la citocromul P450 sunt transportaţi
la flavoproteina;
c) [ ] citocromul P450 conţine 450 de electroni;
d) [x] citocromul P450 absoarbe lumina la lungimia
undei 450 nm;
e) [ ] citocromul P450 este o nucleoproteină.
269) Lanţul monooxigenazic a oxidării microzomale:
a) [x] citocromul P450 are o catenă polipeptidica;
b) [ ] citocromul P450 are 4 catene polipeptidice;
c) [ ] citocromul P450 activează numai formarea apei;
d) [ ] citocromul P450 utilizează oxigenul activat
numai la oxidarea substratului
e) [x] citocromul P450 utilizează oxigenul activat la
oxidarea substratului şi activează formarea apei.
270) Lanţul reductazic a oxidării microzomale:
a) [x] este NADH - dependent;
b) [ ] se conţine numai în membranele microzomilor;
c) [x] se conţine în membranele microzomale şi în
membranele externe a mitocondriilor;
d) [ ] lanţul reductazic se referă la cele mai lente
reacţii ale oxidării biologice;
e) [x] lanţul reductazic se referă la cele mai rapide
reacţii ale oxidării biologice.
271) Oxidarea microzomală:
a) [ ] lanţurile monooxigenazic şi reductazic sunt
izolate;
b) [x] lanţurile monooxigenazic şi reductazic pot face
schimb de protoni;
c) [ ] lanţul monooxigenazic microsomal este
predestinat numai oxidării xenobioticelor;
d) [x] lanţul monooxigenazic microsomal este folosit
de organism pentru oxidarea tuturor substanţelor
hidrofobe;
e) [x] substratul care se oxidează de citocromul P450
trebue se fie nepolar.
272) Cele mai răspăndite reacţii de oxido-reducere
realizate de lanţul monooxigenazic:
a) [x] lanţul monooxigenazic este NADP∙H-
dependent;
b) [x] N-, S-, O-dealchilarea oxidativă;
c) [ ] formarea acizilor graşi nesaturaţi;
d) [ ] reducerea acidului semihidroascorbic;
e) [x] hidroxilarea combinaţiilor carbociclice şi
heterociclice.
273) Cele mai răspăndite reacţii de oxido-reducere
realizate de lanţul NADP∙H-dependent:
a) [x] hidroxilarea combinaţiilor alifatice - hexan +
NADP∙H2 + O2 → hexanol + NADP+ + H2O;
b) [x] dezaminarea oxidativă - amfetamina +
NADP∙H2 + O2 → fenilacetona + NADP+ + H2O +
NH3;
c) [ ] decarboxilarea piruvatului;
d) [ ] formarea glutaminei;
e) [ ] sinteza ureei.
274) Cele mai răspăndite reacţii de oxido-reducere
realizate de lanţul NAD∙H-dependent:
a) [x] formarea acizilor graşi nesaturaţi;
b) [x] reacţiile de hidroxilare;
c) [ ] reacţiile de carboxilare;
d) [ ] reacţiile de transaminare;
e) [ ] reacţiile de esterificare.
275) Oxidarea microzomală:
a) [ ] are loc în nucleu;
b) [ ] are loc pe ribozomi;
c) [x] are loc în microzomi;
d) [x] aduce la schimbarea structurii substratului;
e) [x] măreşte solubilitatea substratului transformat.
276) Formele de elimenare a xenobioticelor din
organism:
a) [ ] în formă de soluţii coloidale;
b) [x] în formă nemodoficată;
c) [x] în formă de conjugate;
d) [ ] în formă de gaze;
e) [x] în formă de metaboliţi (după modificare de către
enzime).
277) Xenobioticele întroduse în organism pot
manifestă:
a) [ ] numai proprietăţi curative;
b) [ ] numai proprietăţi secundare toxice;
c) [x] proprietăţi curative şi secundare toxice;
d) [x] cu cît mai activă este substanţa cu atît mai
rapid manifesta proprietăţi toxice;
e) [ ] cu cît mai activă este substanţa cu atît mai lent
manifesta proprietăţi toxice
278)278: 278 Metabolismul xenobioticelor în
organism:
a) [ ] pe parcursul metabolismului nu are loc
schimbarea toxicităţii şi activităţii lor speţifice;
b) [x] pe parcursul metabolismului are loc schimbarea
toxicităţii şi activităţii lor specifice;
c) [ ] dezactivarea - majorarea activităţii biologice;
d) [x] dezactivarea - pierderea activităţii biologice;
e) [x] modificarea - substanţa după metabolism
manifestă alte proprietăţi.
279) Modificările toxicităţii se manifestă sub forma de:
a) [x] dezintoxicarea, deminuarea toxicităţii;
b) [x] toxificarea, intensificarea toxicităţii;
c) [x] sulfanilamida după conjugarea cu acetilul se
transformă în acetilsulfanilamida;
d) [ ] acetilsulfanilamida este mai activă decît
sulfanilamida;
e) [x] acetilsulfanilamida este mai puţin activă decît
sulfanilamida.
280) Eliberarea unelor grupări poate aduce la
activarea xenobioticului:
a) [x] ftalazol este produs neactiv;
b) [x] norsulfazol este produs activ;
c) [ ] la hidroliza norsulfazolului se obţine ftalazolul;
d) [x] la hidroliza ftalazolului se obţine norsulfazolul şi
acidul ftalic;
e) [ ] din acidul carbonic se formează ureea.
281) Activarea medicamentului se observă:
a) [ ] modificarea efectului principal nu se manifestă
ca varianta a activării;
b) [x] modificarea efectului principal se manifestă ca o
varianta a activării;
c) [x] codeina (metil morfina) este activă contra tusei;
d) [x] la demetilare codeina se transformă în morfină;
e) [x] morfina are un efect pronunţat analgezic.
282) Dezintoxicarea prezintă:
a) [ ] o reacţie de protecţie contra activităţii;
b) [x] o reacţie de protecţie contra acţiunii toxice a
substanţei;
c) [ ] fenolul este o substanţa dezactivată, netoxică;
d) [x] fenolul este o substanţa toxică;
e) [x] fenolsulfatul este o substanţă netoxică.
283) Toxificarea să manifestă:
a) [x] prin creşterea acţiunii secundare;
b) [x] se aseamănă dupa mecanism cu activarea;
c) [x] toxificarea poate aparea în urma sintezei din
substanţele întroduse a aşa numitor molecule
"letale";
d) [x] sinteza letală poate aduce la moartea
organismului;
e) [ ] fluoracetatul nu întrerupe ciclul Krebs.
284) Fotosinteza:
a) [x] energia liberă să produce din energia solară;
b) [ ] energia liberă să produce din energia legată;
c) [ ] este un proces simplu care are in mitocondrii ;
d) [ ] este un proces compus, care are loc ribozomi;
e) [ ] lungimea cloroplastelor este 5 cm.
285) Structura cloroplastelor:
a) [ ] cloroplastele au numai membrana externă;
b) [x] cloroplastele sunt mărginite de două
membrane-externă şi internă;
c) [x] stroma este înconjurată de membrana internă;
d) [ ] în stroma se găseşte lanţul respirator;
e) [x] în stromă se găsesc tilacoide.
286) Structura cloroplastelor:
a) [x] clorofilele se conţin în membranele tilacoidelor;
b) [ ] clorofilele nu se conţin în membranele
tilacoidelor;
c) [ ] membranele tilacoidelor sunt permeabile pentru
protoni;
d) [x] membranele tilacoidelor nu sunt permeabile
pentru protoni;
e) [x] glucoză să sintetizează în stromă din CO2.
287) Fotosinteza:
a) [ ] procesul de fotosinteza necesită 3 reacţii de
lumină;
b) [x] procesul de fotosinteza necesită prezenţa a 2
fotosistemelor;
c) [x] fotosistema I generează energia în formă de
NADPH;
d) [ ] fotosistema II generează energia în formă de
NADPH;
e) [x] fotosistema II decompune apa cu eliberarea de
O2.
288) Fotosinteza:
a) [ ] generarea potenţialului protonic pe membrana
tilacoidă este asigurată de eliberarea de CO2 şi de
transportul de electroni;
b) [x] generarea potenţialului protonic pe membrana
tilacoidă este asigurată de eliberarea de O2 şi de
transportul de electroni;
c) [ ] sinteza de ATP nu este asigurată de potenţialul
protonic;
d) [ ] sinteza de ATP este asigurată de glicoliza;
e) [ ] ATP nu poate fi format fără formarea NADPH.
289) Fotosinteza:
a) [ ] NADPH şi ATP sunt formate numai cu ajutorul
fotosistemei I;
b) [x] NADPH şi ATP sunt formate cu ajutorul
fotosistemelor I şi II;
c) [ ] NADPH şi ATP nu se folosesc mai departe în
faza la întuneric;
d) [x] NADPH şi ATP se folosesc în faza la întuneric;
e) [ ] NADPH şi ATP nu se folosesc în ciclul Calvin.
290) Clorofilele:
a) [x] prezintă molecule care absorb lumina;
b) [ ] prezintă sisteme polimerice;
c) [ ] clorofilele "a" absorb razele X;
d) [ ] clorofilele "a" nu absorb energia solară;
e) [ ] clorofilele prezintă fieroporfirine.
291) Clorofilele:
a) [x] sunt magneziu-porfirine;
b) [ ] magneziu-porfirina nu se diferă de fieroporfirină;
c) [x] magneziu-porfirina se diferă de fieroporfirină;
d) [ ] prezintă fotoreceptori, deoarece au o structură
săturată liniară;
e) [x] prezintă fotoreceptori, deoarece în structură lor
se conţin legaturi duble care să alternează cu cele
simple.
292) Clorofilele:
a) [x] sunt magneziu-porfirine;
b) [ ] magneziu-porfirina nu se diferă de fieroporfirină;
c) [x] magneziu-porfirina se diferă de fieroporfirină;
d) [ ] prezintă fotoreceptori, deoarece au o structură
săturată liniară;
e) [x] prezintă fotoreceptori, deoarece în structură lor
se conţin legaturi duble care să alternează cu cele
simple.
293) Faza la lumină a fotosintezei:
a) [ ] la faza la lumină să referă numai fotosistema I;
b) [x] la faza la lumină să referă două fotosisteme (I şi
II);
c) [x] fotosistema II absoarbe lumina la 680 nm;
d) [x] fotosistema I absoarbe lumina la 700 nm;
e) [x] feredoxina legată conţine (Fe4-S4).
294) Faza la lumină a fotosintezei:
a) [x] electronii se transferă de la C550 pe
plastochinonă,citicrom C552, plastocianină,
feredoxină, flavoproteină;
b) [ ] plastochinonele nu seamănă cu ubichinonele;
c) [x] plastochinonele seamănă dupa structura cu
ubichinonele;
d) [ ] reacţia lui Hill - este formarea H2O din O2 şi H2;
e) [x] reacţia lui Hill - este descompunerea apei cu
formarea O2, 2H+ şi 2e.
295) Faza la lumină a fotosintezei:
a) [ ] flavoproteina stă la începutul lanţului transportor
de electronii;
b) [x] flavoproteina stă la sfîrşitul lanţului transportor
de electronii;
c) [ ] plastocianina conţine fier;
d) [x] plastocianina conţine cupru;
e) [x] lumina provoacă transportul de electroni de la
H2O → NADPH.
296) Faza la lumină a fotosintezei:
a) [ ] la fosforilarea ciclică are loc sinteza NADPH;
b) [x] la transportul ciclic de electroni are loc formarea
de ATP fără formarea de NADPH;
c) [x] la transportul ciclic de electroni transportul de
electroni are loc de la centrul Fe4-S4 la citocromul
C552;
d) [x] electronii la fotosinteza să deplasează de la
potenţialul mare spre potenţialul micşorat;
e) [ ] electronii la fotosinteza să deplasează de la
potenţialul mic spre potenţialul mărit
297) Faza la lumină a fotosintezei
a) [ ] sinteza ATP în cloroplaste nu are mecanism
comun cu sinteza ATP-ului în mitocondrii;
b) [x] sinteza ATP în cloroplaste are mecanism
comun cu fosforilarea oxidativă în mitocondrii;
c) [x] potenţialul protonic provoacă sinteza ATP-ului;
d) [x] mediul tilacaidului este acid;
e) [x] cloroplastele pot fi numite mitocondrii
"întoarsă".
298) Sinteza a ATP-ului în faza la lumină:
a) [x] ATP-sintetaza este formata din două subunităţi
cF0 şi cF1 şi aseamănă dupa forma sa cu ciuperca;
b) [x] ATP-sintetaza transferă protonii din matriţa în
stromă;
c) [ ] ATP-sintetaza transferă protonii din stromă în
matriţa tilocaidului;
d) [x] la fotosinteză este majoră partea pH-ului în
formarea potenţialului protonic în comparaţie cu cel
mitocondrial;
e) [ ] la fotosinteză este micşorată partea pH-ului în
formarea potenţialului protonic comparativ cu cel
mitocondrial.
299) Reacţiile la întuneric a fotosintezei:
a) [x] se încep cu formarea triozofosfaţilor;
b) [x] fructozo-6-fosfat să formează în procesul de
gluconeogeneză;
c) [x] ribulozo 1,5 bifosfat este regenerat în ciclul
Calvin;
d) [ ] ribulozo 1,5 bifosfat este regenerat în ciclul
Krebs;
e) [ ] ribulozo 1,5 bifosfat nu să generează cu ajutorul
reacţiilor transcetolazice.
300) Ciclul Calvin:
a) [x] 3 ATP şi 2 NADPH transformă 1 CO2 pînă la
nivelul hexozei;
b) [ ] este necesar de 5 rotaţii a ciclului Calvin pentru
a reduce 6 molecule de CO2;
c) [x] este necesar de 6 rotaţii a ciclului Calvin pentru
a reduce 6 molecule de CO2;
d) [x] reacţia reglatoare a ciclului Calvin este
carboxilarea ribulozo 1,5 bifosfatului;
e) [ ] ATP se foloseşte la prima reacţie a ciclului
Calvin.