Teste

Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.
: 01
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
Materiale referitoare la evaluarea cunoştinţelor (bilete de examinare,
probleme de situaţie, copiile borderourilor) Pag. 1 / 41
«APROB»
Decanul facultăţii de Farmacie,
USMF "Nicolai Testemiţanu" din RM,
conferenţiar universitar
__________ Nicolae Ciobanu
«___» ________ 2016
Discutate și aprobate la şedinţa

Catedrei chimia farmaceutica si toxicologica
Proces verbal № _9_ din _27.04.2016_
Şeful catedrei Chimiei Farmaceutice
şi Toxicologica, dr.hab.şt.farm., prof. univ.
__________ Vladimir Valica
TESTE
pentru examenul la Chimie farmaceutică-II
anul III, anul universitar 2015-2016

Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.: 01
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
1 – Partea generală
1. CS Selectați procesul chimic ce are loc la păstrarea incorectă a substanţelor
medicamentoase, care conţin în moleculă grupa funcțională hidroxilică fenolică:
A. Hidroliză
B. Reducere
C. Oxidare
D. Condensare
E. Polimerizare
2. CS Selectați procesul chimic care are loc la păstrarea incorectă a substanţelor, ce conţin
în moleculă grupa funcțională esterică:
A. Descompunere
B. Oxidare
C. Reducere
D. Hidroliză
E. Condensare
3. CM Selectați factorii care influiențează stabilitatea substanţelor medicamentoase:

A. Temperatura
B. Umiditatea
C. Presiunea atmosferică
D. Alcalinitatea sticlei ambalajului
E. Bioxidul de carbon din aer
4. CS Treo- şi eritro- stereoizomeria e legată de prezenţa în structură moleculei a:

A. Hidroxilului alcoolic secundar
B. Radicalului de ciclohexan
C. Atomului chiralic de carbon
D. Cîtorva atomi chiralici de carbon, ce au pozitii diferite
E. Doi atomi chiralici de carbon vecini
5. CM Selectați tipurile de clasificare a substanțelor medicamentoase:

A. Biologică
B. Chimică
C. Farmacologică
D. Farmacoterapeutică
E. Fizico-chimică
6. CM Selectați sarcinile principale ale Chimiei farmaceutice:

A. Studierea naturii chimice a substanțelor medicamentoase
B. Elaborarea metodelor de analiză calitativă
C. Elaborarea metodelor de analiză cantitativă
D. Prescrierea medicamentelor sub formă de reţetă în anumite maladii
E. Analiza mecanismelor de acțiune a substanțelor medicamentoase
7. **CM Selectați indicii de calitate ce se conţin într-o monografie farmacopeică

particulară:
A. Caractere organoleptice
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
B. Metode de identificare
C. Indici de puritate
D. Metode de dozare
E. Metode de obținere
8. CS Menţionaţi tipul de recipient care împiedică pierderea apei de cristalizare în cazul

substanţelor eflorescente:
A. recipient bine închis
B. recipient închis etanş
C. recipient din material plastic
D. recipient prevăzut cu sistem de picurare
E. nici unul din tipurile mai sus menţionate
9. **CM Selectați ce recomandă FR ed. X prin expresia „ferit de umiditate":

A. Păstrarea medicamentelor în recipiente bine închise
B. Păstrarea medicamentelor în recipiente bine închise şi în prezenţa unei substanţe deshidratante
C. Păstrarea medicamentelor în recipiente închise etanş
D. Păstrarea medicamentelor în recipiente închise etanş şi în prezenţa unei substanţe
deshidratante
E. Păstrarea la o umiditate relativă mai mică de 60 ± 5 %
10. **CM Selectați modificările chimice care pot avea loc în timpul degradării substanțelor
medicamentoase la păstrarea incorectă:
A. Hidroliză
B. Oxidare
C. Racemizare
D. Decarboxilare
E. Cristalizare
2 – Analiza funcțională
1. CM Reacţia de formare a azocoloranţilor se foloseşte pentru identificarea substanţelor
medicamentoase derivaţi de:
A. Fenol
B. Anilină
C. Acid para-aminobenzoic
D. Esteri
E. Ureide
2. CM Selectați substanțele medicamentoase care pot fi identificate prin reacția de formare a

hidroxamaților de fier sau cupru:
A. Clorhidrat de bupivocaină
B. Benzilpenicilină sodică
C. Anestezină (Benzocaină)
D. Clorhidrat de procaină (novocaină)
E. Streptomicină
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
3. CS Cu clorura ferică (III) nu interacţionează: E

A. O D.
C ONa HO NH - C - CH3
OH O
OH
B. NH2
OH
E.
. HCl
O
C2H5
C ONa C - O - CH2 - CH2 - N
C.
C2H5
O
4. CM Reacţia de formare a azocoloranţilor în anumite condiţii este posibilă pentru: D E

A. O D.
C ONa H5C2 - O NH - C - CH3
O
OH
OH NH2
B. E.
. HCl
OH
C2H5
C - O - CH2 - CH2 - N
C. COOH C2H5
CH NH2 O
CH2 SH
5. CS Grupa aminică aromatică a acizilor p-aminobenzoici poate fi identificată prin reacţia

de:
A. Reducere
B. Oxidare
C. Diazotare
D. Diazotare şi cuplare cu fenol
E. Sulfonare
6. CM Selectați substanţele medicamentoase care pot fi identificate cu clorura de fier (III):

A. Sulfat de gentamicină
B. Paracetamol
C. Clorhidrat de tetraciclină
D. Oxolină
E. Benzoat de sodiu
7. CM Identificarea substanţelor medicamentoase, care au în moleculă hidroxil fenolic, are

loc prin formarea:
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
A. Azocolorantului
B. Bromderivaţilor
C. Colorantului aurinic
D. Colorantului indofenolic
E. Sării de amoniu a acidului tetrametilpurpuric
8. CM Oxidarea sau autoaxidarea se datorează grupelor funcţionale: ABE

A. O C. R - C - OR1
R-C
H O E. R - OH
B. D. R -SH
R
OH
9. CM Substanţele medicamentoase ce conţin grupa aminică aromatică primară se identifică

prin reacțiile chimice de formare a:
A. Azocolorantului
B. Bromderivaţilor
C. Colorantului aurinic
D. Periodurilor
E. Taleiochininei
10. CS Grupa funcțională aminică aromatică primară poate fi pusă în evidență prin formarea:
A. Bazelor Shiff
B. Fluoresceinei
C. Periodurilor
D. Sărurilor de oxoniu
E. Sărurilor cu acidul clorhidric
11. CM Selectați perechile de grupe funcţionale care conferă substanţelor medicamentoase

proprietăţi amfotere:
A. Aldehidă şi cetonă
B. Carboxilică şi amină
C. Esterică şi aldehidă
D. Hidroxil alcoolic şi fenol
E. Aminică şi amida substituita (imida)
12. CM Selectați grupele funcţionale care conferă substanţelor medicamentoase proprietăţi

bazice: D E
A. O
C D. NH2
OH
O
B. C N
H E.
C. OH
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
13. **CM Interacțiunea substanțelor medicamentoase cu bazele se datorează grupelor

funționale: A B E
O D. R - C - NH - R1
A. R-C
OH O
O
B. R - C - O - R1 E.
O O
C. R
C O
R
14. CM Selectați substanțele medicamentoase ce conțin hidroxil fenolic:

A. Rezorcină
B. Acid acetilsalicilic
C. Sinestrol
D. Clorhidrat de tetraciclină
E. Oxolină
15. CM Selectaţi substanțele medicamentoase, care se identifică prin reacţiile de formare a

hidroxamaților de fier şi cupru:
A. Rimantadină
B. Аcidului salicilic
C. Dipropionat de estradiol
D. Sare de sodiu a benzilpenicilinei
E. Diclofenac sodic
16. CM Selectați substanțele medicamentoase ce conțin grupa funcțională esterică:

A. Rezorcină
B. Benzocaina (Anestezina)
C. Vicasol
D. Clorhidrat de procaină (novocaină)
E. Acid salicilic
17. CM Selectați substanțele medicamentoase ce vor interacţiona cu soluţia de sulfat de cupru:

A. Dobezilat de calciu
B. Salicilat de sodiu
C. Tetraciclină
D. Benzoat de sodiu
E. Etinilestradiol
18. CM Selectați substanțele medicamentoase care vor colora flacăra în verde la arderea pe
sîrma de cupru:
A. Асid salicilic
B. Clorhidrat de procaină (novocaină)
C. Mesalazină
D. Tireoidină
E. Clorhidrat de lidocaină
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
19. CM Indicaţi substanțele medicamentoase care se identifică prin reacţia de formare a

azocolorantului:
A. Doxiciclină
B. Salicilamidă
C. Furazolidon
D. Sinestrol
E. Benzocaină (Anestezină)
20. CM Selectați substanțele medicamentoase ce conţin grupa funcțională hidroxilică fenolică:

A. Etiniliestradiol
B. Bepasc
C. Clorhidrat de procaină (novocaină)
D. Sulfacetamidă sodică (Sulfacil de sodiu)
E. Nitroxolină
21. CM Idicaţi fragmentele de structură şi grupele funcţionale, care interacţionează cu clorura

de fier (III):
A. Hidroxil alcoolic
B. Salicilat-ion
C. Grupa aldehă
D. Hidroxil fenolic
E. Benzoat-ion
22. CM Indicaţi reactivii care pun în evidenţă grupa hidroxilică fenolică:

A. Apa de brom
B. Sulfat de cupru (II)
C. Diazoreactiv
D. Marquis
E. Fehling
23. CS Grupa funcțională OH este:

A. Radical fenilic
B. Sulfanilică substituită
C. Amidă
D. Halogen legat covalent
E. Hidroxil fenolic
24. CS Grupa funcțională SO2 - NH2 este:

A. Sulfamidă
B. Esterică
C. Nitro aromatică
D. Aminică aromatică primară
E. Eterică
25. CS Grupa funcțională NO2 este:

A.  - cetolică
B. Nitro
C. Sulfhidrică
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
D. Amidă
E. Carboxilică
O
26. CS Grupa funcțională CH3 C este:
O
A. Carbonilică (ceto-)
B. Hidroxilică fenolică
C. Acetat-ionul
D. Carboxilică
E. Aminică terțiară
27. CM Pentru identificarea ionului salicilat se folosesc reacțiile cu:

A. Soluția de clorură de fier (III)
B. Soluția de clorură de potasiu
С. Reactivul Marquis
D. Soluţia de clorură de calciu
Е. Apă de brom
28. CM Indicaţi grupele funcționale care formează azocolorant:

A. Aminică secundară
B. Hidroxilică fenolică
C. Aminică terţiară
D. Hidroxilică alcoolică
E. Aminică aromatică primară
29. **CM Indicaţi reacţiile chimice care pot fi folosite pentru identificarea substanțelor
medicamentoase ce conţin grupa funcțională ceto- : ABCD
H2N - R
C=O C = N - R +...
A.
H2N - HN - R
C=O C = N - NH - R + ...
B.
H2N - OH
C=O C = N - OH + ...
C.
H2N - HN - N
C=O C = N - HN - N + ...
D.
[H]
C=O C - OH + ...
E.
30. CM Selectaţi grupele funcţionale care se pot oxida sau autooxida: ABE
O R
R-C OH
A. H
B.
R - C - O - R1
C. O
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
D. R -SH
E. R - OH
31. CM Selectaţi metodele de mineralizare a halogenului legat covalent:

A. Fierberea cu soluţie de hidroxid de sodiu
B. Încălzirea cu soluţie de nitrat de argint
C. Descompunerea termică
D. Hidroliză acidă
E. Reducerea cu zinc în mediu bazic
3 – Metode titrimetrice
1. CS Indicaţi tipul de reacţie chimică caracteristic metodei cerimetrice de dozare a
substanţelor medicamentoase:
A. Complexare
B. Neutralizare în mediu apos
C. Neutralizare în mediu anhidru
D. Oxido-reducere
E. Precipitare
2. CS Indicaţi soluţia titrantă utilizată în metoda cerimetrică de dozare a substanţelor

medicamentoase:
A. Nitrat de ceriu (VI)
B. Nitrat de ceriu (IV)
C. Sulfat de ceriu (II)
D. Sulfat de ceriu (IV)
E. Sulfat de ceriu (VI)
3. CS Indicaţi idicatorul care se utilizează la titrarea substanţelor medicamentoase în

mediu anhidru cu solvenţi protogeni:
A. Albastru de timol
B. Cristalin violet
C. Fenolftaleină
D. Metiloranj
E. Timolftaleină
4. CS Indicaţi pentru care dintre substanţele medicamentoase se foloseşte metoda

iodometrică în mediu bazic de determinare cantitativă:
A. Clorhidrat de tetraciclină
B. Cloramfenicol (Levomicetină)
C. Furacilină
D. Nitroxolină
E. Sulfatde chinină
5. CS Precizaţi modalitatea de determinare a excesului de brom în metoda

bromatometrică indirectă:
A. Iodclorimetric
B. Potenţiometric
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
C. Iodometric
D. Complexonometric
E. Cu indicator extern
6. CM Indicaţi grupele funcţionale ce condiţionează folosirea metodei nitritometrice

pentru analiza cantitativă:
A. Aminică alifatică primară
B. Aminică aromatică primară
C. Aminică aromatică secundară
D. Hidroxilică fenolică după oxidare
E. Nitro în ciclul aromatic după reducere
7. CM Indicaţi metodele titrimetrice utilizate la analiza cantitativă a clorhidraţilor de

substanţe medicamentoase:
A. Alcalimetrică
B. Acidimetrică
C. Argintometrică
D. Cerimetrică
E. Nitritometrică
8.CM Precizaţi modalităţile de stabilire a punctului de echivalenţă în metoda nitritometrică

la analiza substanţelor medicamentoase:
A. Cu indicator extern
B. Cu indicator intern
C. Fără indicator
D. Spectrofotometric
E. Potenţiometric
9. CM Indicaţi tipurile de reacţii chimice caracteristice metodei bromatometrice de

dozare:
A. Oxido-reducere
B. Substituţie
C. Formare de compuşi complecşi
D. Polimerizare
E. Neutralizare
10. CM Precizaţi reacţiile care au loc la titrarea în mediu anhidru cu solvenţi protogeni:
A. R≡N + CH3COOH → [R≡NH]+ + CH3COO¯
B. CH3COOH + HClO4 → ClO4¯ + CH3COOH2+
C. CH3COOH + NaOH → CH3COONa + H2O
D. CH3COO¯ + CH3COOH2+→ 2CH3COOH
E. [R≡NH]+ + ClO4¯→ [R≡NH]+.ClO4¯
11. CM Selectaţi substanţele medicamentoase care se determină cantitativ prin metoda

nitritometrică:
A. Amoxicilină
B. Benzocaină (аnestazină)
C. Furacilină
D. Sulfanilamidă (streptocidă)
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
E. Vicasol
12. CM Indicaţi solvenţii protogeni care se folosesc la titrarea în mediu anhidru:

A. Acid acetic glacial
B. Acid clorhidric
C. Acid formic
D. Benzen
E. Dimetilformamida
13. CM Indicaţi solvenţii protofili care se folosesc la titrarea în mediu anhidru:

A. Acid acetic glacial
B. Anhidridă acetică
C. Dimetilformamidă
D. Metanol
E. Piridină
4 – Metode fizico-chimice
1. CS CS Marcaţi caracteristica ce stă la baza metodei spectrofotometrice de analiză:
A. Determinarea unghiului de rotaţie
B. Separarea între două faze
C. Determinarea spectrelor de emisie
D. Determinarea absorbţia selective a radiaţiei electromagnetice
E. Măsurarea indicelui de refracţie
2. CS Absorbanţa este:
A. A= k · b
B. A= lg I/I0
C. A= 10-kb
D. A= sin α /sin β
E. A= lg I0 / I
3. CM Alegeţi expresile corecte ale legii Buguer-Lambert-Beer:

A11cm%  A  c  l
A.
I
lg 0  A  A11cm%  c  l
B. > I
I / I 0  10  kb
C. >
A  A11cm%  1 / c
D.
I
lg 0  A    c  l
E. > I
4. CS Spectru de absorbţie este dependenţa dintre:

A. Lungimea de undă de concentraţie
B. Absorbanţei de concentraţie
C. Absorbanţei de lungimea de undă
D. Absorbanţei de grosimea stratului
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
E. Absorbanţei specifice de concentraţie
5. CM Indicaţi aparatele ce se folosesc în determinările fotometrice:

A. Polarimetre
B. Spectrofotometre
C. Refractometre
D. Colorimetre
E. Fotocolorimetre
6. CM Pentru determinarea concentraţiei prin metoda spectrofotometrică se folosesc

formulele de calcul: BE
l
A. C 
A
A
B. C 
 l
A  A11cm
%
C. C 
l
D. C  A1cm  l
1%
A
E. C  1%
A1cm  l
7. CM Spectrul RMN (rezonanţei magnetice nucleare) este caracterizat de:

A. Deplasarea chimică
B. Multiplitate
C. Suprafaţa rezonanţei
D. Interacţiune de spin
E. Interacţiune magnetică
8. CM Metoda fotocolorimetrică este bazată pe măsurarea intensităţii culorii produşilor

reacţiei:
A. b
B. Formarea tiocromului
C. Obţinerea colorantului indofenolic
D. Formarea murexidului
9. CM Absorbanța specifică depinde de:

A. Absorbanţă
B. Lungime de undă
C. Concentraţia soluţiei (1g în 100 ml)
D. Concentraţia soluţiei (g/mol în 1 l)
E. Grosimea stratului
10. CM Calculul conţinutului de substanţă analizată prin metoda fotometrică, se efectuează

conform formulelor de calcul: B C
C  Ast  C st / Ast
A.
C  Aan  C st / Ast
B.
C  Aan / A11cm%  1
C.
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
D. C  Aan / C st
C  A11cm% / A
E.
11. CM Faţă de produşii reacţiilor, folosiţi la determinarea cantitativă prin metoda

fotocolorimetrică, se înaintează următoarele cerinţe:
A. Stabilitatea culorii soluţiei
B. Stabilitatea în timp (fără a se schima) a culorii soluţiei
C. Dependenţa proporţională între absorbanţă şi concentraţie
D. Dependenţa proporţională între absorbanţă şi lungimea de undă
E. Dependenţa proporţională între absorbanţă şi grosimea stratului de soluţie analizată
12. **CM Cromatografia pe hârtie poate avea mecanism de:

A. Repartiţie
B. Precipitare
C. Adsorbţie
D. Schimb cationic
E. Schimb anionic
13. CM Pentru legea Bugher-Lambert-Beer, alegeţi expresiile corecte: A C D

A. lg I0 /I =   c  l
B. I0= æ · c
C. A= æ · c · l
D. c = A / l · A1%1cm
E. n= n0 · c F
14. CM Factori ce determina conditiile optime de dozare a substantelor medicamentoase prin

metoda spectrofotometrica sunt:
A. Temperatura
B. Solventul
C. Valoarea pH-ului mediului
D. Lungimea de unda, corespunzatoare minimului de absorbtie
E. Structura chimica a substantei
15. CS Calcularea conținutului de substanță de analizat prin metoda refractometrică se

efectuează prin formula de calcul:
A. C = (n1 – n2) · c / n – n2
B. C = n – n0 / F
C. C = F / n – n0
D. C = F· (n – n0)
E. C = F· (n – n0) / F0
16. CS Metoda, bazată pe rotirea optică a planului de polarizare este:

A. Spectrofotometria UV
B. Cromatografia
C. Refractometria
D. Polarimetria
E. Fotocolorimetria
17. CM Cromatografia pe hârtie poate avea mecanism de:

09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
A. Repartiţie
B. Precipitare
C. Adsorbţie
D. Schimb cationic
E. Schimb anionic
5 – Fenoli, chinoni, naftochinoni, p-aminofenol

1. CS Indicaţi reacţia de identificare specifică rezorcinei:
A. Formarea sărurilor de diazoniu
B. Formarea coloranţilor aurinici
C. Formarea fluoresceinei
D. Nitrozarea Liberman
E. Halogenarea
2. CS Indicaţi grupa funcţională, care fiind introdusă în inelul benzenic, va duce la scăderea
considerabilă a toxicităţii acestuia:
A. – NH2
B. – CH3
C. – COOH
D. – NO2
E. – SH
3. CM Indicaţi derivaţii chimici care fac parte din grupul compuşilor aromatici:
A. Fenol
B. Ciclopentanperhidrofenantrenă
C. Naftacenă
D. p-aminofenol
E. Terpene
4. CM Indicați reacţiile comune de identificare ale fenolilor:

A. Reacția cu clorură de fier (III)
B. Reacția cu xanthidrol
C. Reacția cu cloroform în prezenţa hidroxidului de potasiu
D. Nitrozoreacția Liberman
A. Reacția cu acid sulfuric concentrat
5. CM Indicaţi vitaminele K naturale::

A. Farnochinona
B. Vicasol
C. Etamsilat
D. Filochinona
E. Oxolină
6. CM Indicaţi tipurile de reacţii chimice caracteristice compuşilor aromatici:

A. De substituţie
B. De oxido-reducere
C. Acido-bazice
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
D. De condensare
E. Polimerizare
7. CS Indicaţi coloraţia care se obţine la identificarea fenolului prin reacţia cu clorura de fier
(III):
A. Roşie
B. Verde
C. Albă
D. Albastră-violetă
E. Galbenă
8. CS Indicaţi produsul reacţiei de încălzire a rezorcinei cu anhidrida ftalică în prezenţa

acidului sulfuric concentrat:
A. Fenolftaleină
B. Oxolina
C. Fluoresceină
D. Xantină
E. Purină
9. CS Indicaţi fragmentul de structură ce se află la baza compuşilor aromatici:

A. Ciclul piridinic
B. Hidroxilul fenolic
C. Inelul benzenic
D. Rămăşiţe de izopren
E. Inelul de ß-ionon
10. CM Indicaţi grupele funcţionale care, fiind introduse în molecula compuşilor aromatici,
contribuie la mărirea toxicităţii:
A. Halogen
B. Hidroxil
C. Nitro
D. Amină
E. Carboxilică
11. CM Marcaţi substituienţii de gradul I:

A. – NH2
B. – OH
C. – C=O
D. – CH3
E. – NO2
12. CM Marcaţi substituienţii de gradul II:

A. – OH
B. – C=NН
C. – COOH
D. – НC=O
E. – NH2
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
13. **CM Indicaţi poziţiile din inelul aromatic, în care substituienţii de gradul I orientează
radicalul nou venit:
A. meta
B. orto
C. para
D. meta şi para
E. orto şi para
14. CM Proprietăţile acido-bazice a compuşilor pot fi reprezentate schematic prin următoarele

reacţii: C E
A. OH K2CrO4
D.
O O NO2 NH2
B. NH2 NH2 E.
+ HCl . HCl OH
+ NaOH
ONa
+ H2O
O O
C. C C
OH + NaOH ONa + H2O
15. CM Fenolii pot fi obţinuţi din:

A. Chinolină
B. Benzen
C. Anilină
D. Ciclohexan
E. Piridină
16. CS Fenolii au următoarele proprietăţi acido-bazice:

A. Puternic alcaline
B. Slab alcaline
C. Puternic acide
D. Slab acide
E. Amfotere
17. CS În rezultatul interacţiunii fenolilor cu bazele alcaline se obţin:

A. Benzoaţi
B. Alcoolaţi
C. Fenolaţi
D. Acizi carboxilici
E. Amine aromatice
18. CM Fenolii au proprietatea de a forma:

A. Eteri
B. Fenolaţi
C. Compuşi complecși
D. Esteri
E. Produse de policondensare
19. CM Reacţii de substituţie electrofile pentru fenoli sunt:

09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
A. Halogenarea
B. Nitrarea
C. Nitrozarea
D. Combinarea cu sărurile de diazoniu în mediu bazic
E. Combinarea cu sărurile de diazoniu în mediu acid
20. CM Coloraţia fenolilor cu clorura de fier (III) depinde de:

A. Numărul grupelor hidroxilice fenolice
B. Prezenţa legăturilor duble
C. Poziţia grupelor hidroxilice fenolice
D. Prezenţa altor grupe funcţionale
E. Concentraţia soluţiei de clorură de fier (III)
21. CM În procesul de oxidare a fenolilor (proba iodofenolică) se obţin următorii compuşi:

A. p-chinone
B. Săruri de oxoniu
C. Chinonimine
D. Indofenoli
E. p-aminofenoli
22. CM Indofenolii se formează la:

A. Reducerea fenolilor cu hidrogen atomar
B. Oxidarea fenolilor cu apă de brom şi amoniac
C. Oxidarea cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric
D. Substituţie cu halogeni în mediu acid
E. Nitrozarea cu acid azotic în mediu bazic
23. CM La nitrozarea fenolilor cu nitrit de sodiu în mediu acid (proba Liberman) se obţin
următorii compuşi:
A. Fenolaţi
B. Chinone
C. p-nitrozofenoli
D. p-chinoidoxime
E. Indofenoli
24. CM Procesul de condensare stă la baza interacţiunii fenolilor cu:

A. Clorura de fer (III)
B. 4-clorimin-2,6-diclorchinona
C. Cloroform în mediu bazic
D. Halogenii
E. Aldehide
25. CS La interacţiunea fenolului cu cloroformul în mediu bazic se formează:

A. Indofenoli de culoare albastră
B. Coloranţi azoici de culoare roşie
C. Coloranţi aurinici de culoare roşie
D. Fluoresceină, de culoare verde
E. Hinoni de culoare galbenă
26. **CS Formarea azocoloranţilor parcurge conform unui mecanism de:

09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
A. Oxidarea
B. Substituţie
C. De diazotare şi cuplare cu fenol
D. Reducere
E. Formarea de compuşi complecşi
27. CM Dozarea fenolilor se petrece cu ajutorul metodelor:

A. Iodclorimetrică
B. Nitritometrică
C. Bromatometrică
D. Argintometrică
E. Fotocolorimetrică
28. CM În metoda bromatometrică directă şi indirectă se utilizează indicatorii:

A. Fenolftaleină
B. Metiloranjul
C. Amidonul
D. Roşu de metil
E. Eriocromul negru
29. CS Fenolul şi rezorcina posedă acţiune:

A. Antiseptică
B. Antiinflamatoare
C. Anticanceroasă
D. Anestezică locală
E. Antihemoragică
30. CS Din punct de vedere chimic rezorcina este:

A. Fenol monoatomic
B. Fenol treiiatomic
C. Fenol biatomic
D. o-Chinonei
E. p- Chinonei
31. CS Rezorcina se dozează prin metoda:

A. De neutralizare
B. Iodometrică
C. Argintometrică
D. Complexonometrică
E. Bromatometrică
32. CM Dobezilatul de calciu poate fi identificat prin:

A. Spectrul IR
B. Reacţia cu oxalatul de amoniu
C. Spectrul UV-VIS
D. Reacţia cu clorura de bariu
E. Reacţia cu hidroxid de sodiu
33. CS Formula de structură aparţine substanţei medicamentoase:

A. Dobezilat de calciu SO3 -
OH + C2H5
H2N
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
B. Rezorcină
C. Etamsilat
D. Vicasol
E. Tamoxifen
34. CS Produsul iniţial de sinteză al paracetamolului este:

A. o-nitrofenolul
B. Fenolul
C. p-aminofenolul
D. p-chinona
E. Anilina
35. CS Reacţia paracetamolului cu solutie clorura de fier (III) se datorează prezenţei în

moleculă a:
A. Hidroxilului alcoolic
B. Grupei carboxilice
C. Hidroxilului fenolic
D. Hidroxilului enolic
E. Grupei esterice
36. CS Formula de structură corespunde substanţei medicamentoase:

A. Menadoin (vicasol) NH - C - CH 3
B. Clomifen O
C. Mentol
D. Etamsilat OH
E. Paracetamolul
6 – Derivaţi de tetracicline, nitrofenilalchilamine

1. **CM Tetraciclina şi oxitetraciclina pot fi deosebite cu ajutorul reacţiilor:
A. Cu acidul sulfuric concentrat
B. Cu solutie clorura de fier (III)
C. Cu solutie hidroxid de sodiu
D. Cu p-dimetilaminobenzaldehidă în acid sulfuric conc.
E. Cu acid clorhidric concentrat la încălzire
2. CS Antibioticele sunt substanţele produse de către:

A. Alge
B. Microorganisme
C. Bacterii
D. Plante
E. Organisme de mare
3. CM Antibioticele se clasifică:
A. După solubilitate
B. După provinienţa biologică
C. După spectrul de acţiune antibacteriană
D. După mecanismul de acţiune
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
E. După proprietăţile fizice
4. CM După structura chimică antibioticele se clasifică în:

A. Antibotice aciclice
B. Antibotice aliciclice
C. Antibotice aromatice
D. Antibotice heterociclice
E. Antibotice policiclice necondensate
5. CM Pentru dozarea antibioticelor se folosesc metodele:

A. Chimice
B. Fizice
C. Fizico-chimice
D. Microbiologice
E. Biologice pe animale
6. CS La baza structurii chimice a tetraciclinelor stă:

A. Sistema condensată ce constă din trei inele de ciclohexan
B. Naftacena parţial hidratată
C. Naftacena
D. Sistema condensată ce constă din patru inele de ciclohexan
E. Naftacena total hidratată
7. CM În structura tetraciclinelor intră următoarele grupe funcţionale:

A. Grupa ceto H C CH 3 3
N
B. Hidroxilul enolic HC OH H 3
C. Grupa dimetilaminică
7 5 4
8 OH 6
3
9 10C - NH 11 12 2
D. Grupa aldehidică
1 2
OH
OH O OH O O
E. Grupa carbamidă
8. CM În molecula tretraciclinei sunt prezente grupele funcţionale:

A. Hidroxil fenolic H C CH 3 3
B. Hidroxil alcoolic H C OH H
N
3
C. Grupă carboxilică 8
7 OH 6 5 4
3
9 10 C - NH
11 12 2
D. Hidroxil enolic OH
1 2
OH O OH O O
E. Hidroxil semiacetalic
9. CS În molecula tretraciclinei hidroxilul fenolic se găseşte în poziţia:

A. Poziţia 3 H C CH 3 3
B. Poziţia 6 H C OH H
N
3
C. Poziţia 10 8
7 OH 6 5 4
3
C - NH
D. Poziţia 12
9 10 11 12 2
1 2
OH
E. Poziţia 12a OH O OH O O
10. CS Din puct de vedere acido – bazic tetraciclinele sunt:

A. Săruei complexe
B. Baze slabe
C. Acizi slabi
D. Acizi puternici
E. Compuşi amfoteri
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
11. CS În rezultatul izomerizării tetraciclinelor coloraţia lor:

A. Dispare
B. Se intensifică
C. Devine roşie
D. Devine albastră
E. Devine brună
12. CS Formarea anhidrotetraciclinelor are loc în mediu:

A. Bazic
B. Puternic acid
C. Neutru
D. Puternic bazic
E. Acid
13. CS Formarea izotetraciclinelor are loc în mediu:

A. Neutru
B. De alcool
C. Bazic
D. Slab acid
E. Puternic acid
14. CM Proprietăţile fizico-chimice a tetraciclinelor se prezintă în determinarea:

A. Rotaţia specifică
B. Absorbţia în spectrul VIS
C. Absorbţia în spectrul UV
D. Indicele de refracţie
E. Absorbţia în spectrul IR
15. **CM Pentru aprecierea calităţii tetraciclinelor se utilizează indicii fizici:

A. Punctul de topire
B. Solubilitatea
C. Extincţia specifică
D. Puterea rotatorie specifică
E. pH-ul
16. CM Tetraciclinele semisintetice sunt derivaţi de:

A. Naftacenă
B. Carboxamidă
C. După inelul D
D. 6-dezoxiderivaţi
E. 8-anhidroderivaţi
17. CM Tetracicline de semisinteză sunt:

A. Oxolină
B. Fenacitina
C. Doxiciclina
D. Tetraciclina hidroclorid
E. Oxitetraciclina
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
18. CS Cloramfenicolul (levomicetina) se referă la antibiotice, derivaţi ai:

A. Heterociclilor
B. Acid aureolic
C. Şirului aliciclic
D. Şirului aromatic
E. Aminoglicozidelor
19. **CS Substanţa iniţială pentru obţinerea cloramfenicolului (levomicetina) este:

A. р–Nitroanilina
B. Pirocatehina
C. Aldehida succinică
D. р–nitroacetofenona
E. Acidul р–aminobenzoic
20. ****CS Reacţia de diferenţiere a cloramfenicolului succinat de clormfenicol este:

A. Formarea azocolorantului
B. Cu soluţia de sulfat de cupru (II)
C. Cu soluţia de azotat de argint, după mineralizare
D. Formarea hidroxamatului de fer
E. Formarea colorantului aurinic
21. CM Precizaţi afirmaţiile corecte:

A. Tetraciclinele se obţin exclusiv prin sinteză
B. Tetraciclinele au la bază nucleul de naftacen
C. Tetraciclinele se recomandă a fi administrate concomitent cu produse lactate
D. Tetraciclinele prezintă un caracter amfoter
E. Tetraciclinele prezintă pe nucleul de bază trei grupe carboxamidice
7 – Acizi aromatici
1. CM Acidul benzoic poate fi obţinut la oxidarea:
A. Alcoolilor alifatic
B. Alcoolilor aromatic
C. Aldehidelor alifatic
D. Aldehidelor aromatic
E. Toluenului
2. CM Acidul benzoic se dizolvă:

A. Uşor în etanol
B. Greu în etanol
C. Uşor în apă
D. Greu în apă
E. Uşor în eter
3. CS Benzoaţii interacţionează cu clorura de fier (III) în mediu:

A. Slab acid
B. Bazic
C. Slab bazic
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
D. Neutru
E. Acid
4. CS Cu clorura de fer benzoaţii formează compus complex, colorat în:

A. Albastru-violet
B. Roşu
C. Roz (ca pielea)
D. Albastru
E. Verde
5. CS La oxidarea acidului benzoic în prezenţă de catalizator se obţine:

A. Acid salicilic
B. Acid acetic
C. Acid acetilsalicilic
D. Acid p-aminobenzenic
E. Benzoat de sodiu
6. CM Pentru identificarea acidului benzoic se folosesc reacţiile:

A. Cu acid sulfuric concentrat
B. Cu benzaldehida
C. Cu clorura de fier (III)
D. Cu peroxid de hidrogen şi clorura de fier (III)
E. Cu hidroxid de sodiu
7. CS Dozarea acidului benzoic se efectuează prin metoda:

A. Acidimetrică
B. Alcalimetrică
C. Bromatometrică
D. Argintometrică
E. Nitritometrică
8. CS În calitate de indicator la dozarea acidului benzoic prin metoda de neutralizare se

utilizează:
A. Metiloranjul
B. Roşu de metil
C. Cristalinul violet
D. Fenolftaleina
E. Albastru de bromfenol
9. CS Acidul benzoic se păstrează în baloane bine închise, deoarece:

A. Este higroscopic
B. Este volatil
C. Este termolabil
D. Este lichid
E. Este iritatnt
10. CS Acidul benzoic are acţiune:

A. Antiseptică
B. Anestezică
C. Anticoagulantă
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
D. Analgezică
E. Antihistaminică
11. **CM Benzoatul de sodiu se obţine:

A. Din benzen la substituţie în apă de brom
B. Din toluen la oxidare cu peroxid de hidrogen
C. Din acid benzoic la neutralizare cu hidrocarbonat de sodiu
D. Din acid salicilic la decarboxilare
E. Din acid benzoic la neutralizare cu carbonat de sodiu
12. CM Benzoatul de sodiu se dizolvă:

A. Greu în apă
B. Uşor solubil în alcool
C. Greu solubil alcool
D. Uşor solubil în apă
E. Foarte uşor solubil în acid clorhidric
13. CM Pentru identificarea Benzoatului de sodiu se utilizează reacţiile:

A. Cu acid sulfuric concentrat→ coloraţie roşie
B. Cu clorura de fier (III)→ precipitat roz
C. Cu sulfat de cupru → precipitat albastru
D. Cu acid clorhidric → precipitat alb
E. Cu permanganat de potasiu → decolorarea soluţiei
14. CM În baza grupei carboxilice, acidul salicilic interacţionează cu:

A. Clorura de fer (III)
B. Reactivul Marquis
C. Hidrogenocarbonat de sodiu
D. Hidroxid de sodiu
E. Sulfatul de cupru
15. CM Dozarea Acidului salicilic se realizează prin metodele:

A. Argintometrică
B. Bromatometrică
C. Alcalimetrică
D. Acidimetrică
E. Nitritometrică
16. CS Produsul iniţial de obţinere a Benzocainei (Anestezină) este:

A. Nitrobenzenul
B. Benzaldehida
C. p-Aminofenolul
D. p-Nitrotoluenul
E. Acidul p-aminobenzoic
17. CM Care din substanţele enumerate sunt derivaţi de acid p-aminobenzenic:

A. Benzocaină (Anestezina)
B. Clohidratul de procaină (novocaină)
C. Ibuprofen
D. Clohidratul de lidocaină
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
E. Mesalazină
18. CM Pentru identificarea Benzocainei (Anestezină) se utilizează reacţiile:

A. Formarea bazelor Şiff
B. Oxidarea cu soluţia de cloramină
C. Proba iodoformică
D. Cu ningidrina
E. Formarea bromderivaţilor
19. CM La saponificarea acidului acetilsaliciclic se obţine:
A. Acid acetic
B. Acetat de sodiu
C. Salicilat de sodiu
D. Acid salicilic **
E. Benzoat de sodiu
20. CS În procesul dozării salicilatului de sodiu se adaugă eter cu scopul:

A. De a dizolva salicilatul de sodiu
B. De a dizolva acidul salicilic
C. De a extrage salicilatul de sodiu
D. De a dizolva indicatorul
E. De a crea mediul necesar
21. CS Acidul salicilic se utilizează:

A. Intern, ca antiinflamator
B. Extern, ca antiseptic
C. Extern, ca emolient
D. Intern, ca expectorant
E. Extern, ca antialergic
22. CM Dozarea Clorhidratului de procaină (novocaină) poate fi efectuată prin metodele:

A. Argintometrică
B. Bromatometrică
C. Complexonometrică
D. Nitritometrică
E. Alcalimetrică

O
A. Clohidrat de procaină (novocaină) C2H5
NH - C - CH2 - N
B. Ibuprofen C2H5
C. Bupivacaină H3C CH3
. HCl
D. Menadionă (Vicasol)
E. Clohidrat de lidocaină
24. CSFormula de structură corespunde substanţei medicamentoase:

A. Articaină (Ultracaină) O
S
B. Clohidratul de lidocaină C
OCH3
H
C. Ibuprofen H3C NH - C - CH - N . HCl
D. Bupivacaină O CH3
C3H7
E. Menadionă (Vicasol)
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009

A. Diclofenac de sodiu NH2
B. Benzocaină (Anestezină) Cl
. HCl
C. Bupivacaină H3CO
D. Меtoclorpramid C - NH - CH2 - CH2 - N
C2H5
C2H5
E. Menadionă (Vicasol) O
26. CM Produşii de metabolizare a Lidocainei sunt:

A. Xilidină
B. Acid dietilaminoacetic
C. 2,6-dimetilnitrobenzen
D. p-Nitrotoluenul
E. p-Aminofenol
27. CM Acidul acetilsalicilic are acţiune:

A. Analgezică
B. Antipiretică
C. Antiinflamatoare
D. Antiagregantă plachetară
E. Antiinfecţioasă
28. CS Diclofenacul este derivat de: Cl

A. Acid fenilacetic
B. Acid fenilpropionic NH
O
C. Acid fenamic Cl CH2 - C - ONa
D. Oxicam
E. Acetaminofen
29. CS Ibuprofenul este derivat de:

A. acid salicilic H3C
CH - CH2 CH - COOH
B. acid acetic H3C
CH3
C. oxicam
D. acid propionic
E. acid fenamic
30. CM Ibuprofenul are acţiune:

A. Analgezică
B. Antipiretică
C. Antiinflamatoare
D. Antihistaminică **
E. Antiulceroasă
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
8 – Derivaţii ioduraţi ai aminoacizilor aromatici şi arilalifatici

1. CM Mineralizarea compuşilor ioduraţi se efectuează prin metodele:
A. Încălzirea preparatului în eprubetă uscată
B. Încălzirea soluţiei apoase a preparatului în eprubetă uscată
C. Încălzirea cu acid sulfuric concentrat
D. Încălzirea cu soluţie alcoolică de azotat de argint
E. Arderea în balonul cu oxigen
2. CM În calitate de preparate renghenocontraste se utilizează:

A. Liotironin (Triiodtironina)
B. Iopromid
C. Iohexol
D. Fenilsalicilat
E. Adipiodonă (Bilignostul)
3. CM În calitate de preparate renhenocontraste se utilizează:

A. Iopromid
B. Adipiodonă (Bilignostul)
C. Iohexol
D. Levotiroxina sodica
E. Tireoidin
4. CM Hormoni ai glandei tiroide şi derivaţii lor sintetici sunt:

A. Tireoidin
B. Sarea de sodiu a levotiroxinei
C. Liotironin (Triiodtironina)
D. Iohexol
E. Adipiodonă (Bilignostul)
5. CS După căderea unui precipitat coloidal la fierberea tireoidinei în soluţie de hidroxid de

sodiu şi adăugarea ulterioară de acid sulfuric diluat se identifică:
A. Iodul legat covalent
B. Ionul de iod
C. Restul de aminoacid
D. Proteina
E. Hidroxilul fenolic
6. CM Determinarea cantitativă a derivaţilor ioduraţi ai aminoacizilor aromatici şi

arilalifatici se bazează pe reacţiile:
A. Hidroliză
B. Eterificare
C. Precipitare
D. Oxidare
E. Reducere
7. CS Prin proba ninhidrinică se determină prezenţa:

09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
A. Hidroxilul fenolic
B. Inelul benzolic
C. Restul de aminoacizi
D. Proteinele
E. Acizii aromatici
8. CM Cu ajutorul probei Belştein se identifică:

A. Halogenii legaţi organic
B. Aminoacizii
C. Acizii aromatici
D. Ionul - halogenat
E. Acizii alifatici
9. **CM Iodaţii obţinuţi după mineralizarea derivaţilor ioduraţi pot fi identificaţi cu

ajutorul reactivilor:
A. Soluţie de azotat de argint
B. Cloroform
C. Soluţie cloramină
D. Acid sulfuric dil.
E. Soluţie nitrit de sodiu**
10. CS Denumirea raţională l-3,5,3',5'-tetraiodtironin corespunde:

A. Adipiodonă (bilignostul)
B. Diclofenac
C. Iohexol
D. Iopromida
E. Levotiroxină sodică (tiroxină)

A. Iohexolul O
B. Adipiodonă (bilignostul) O
C NH - CH2 - CH - CH2OH
I I OH
C. Bepasc
H C-C-N C - NH - CH2 - CH - CH2OH
D. Sarea de sodiu a m-acidului aminobenzoic HOCH - HC - H C
3
OH
2 2 I O
E. Acidul glutamic OH
9 – Derivaţii sulfanilamidelor antibacteriene

1. CM Determinarea cantitativă a derivaţilor amidei acidului sulfanilic se poate de efectuat
prin metode:
A. Argentometrică
B. Bromatometrică
C. Iodoclorimetrică
D. Nitritometrică
E. Spectrofotometrică
2. CM Substanţe medicamentoase uşor solubile în apă sunt:

09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
A. Sulfacetamidă sodică (Sulfacil de sodiu)

B. Sulfatiazol argentic (Norsulfazol argentic)
C. Ftalilsulfatiazol (Ftalazol)
D. Sulfadimetoxină
E. Sulfanilamida (Streptocidă)
3. CM Sarea de sodiu a preparatelor sulfanilamide pot fi determinate cantitativ prin

metodele:
A. Nitritometrică
B. Spectrofotometrică
C. Complexonometrică
D. Acidimetrică
E. Alcalimetrică
4. CM După structura chimică Sulfanilamida (Streptocida) este:

A. Amină aromatică
B. Fenol H2N SO2 - NH2
C. Compus heterociclic
D. Derivat al sulfanilamidei
E. Eter
5. CS Reacţia de formare a azocoloranţilor de către sulfatiazol este condiţionată de grupa

funcţională din moleculă: C
А. D. SO2 - NH
S
В. E.
N
S
С.
H2N
6. CM După structura chimică Ftalilsulafatiazolul (Ftalazolul) este: O
A. Acid carbonic HO -C
B. Compus heterociclic NH - C
C. Aldehidă O
D. Ester** N
E. Derivat sulfanilamidic SO2 -NH
S
7. CM În componenţa Cotrimoxazolului intră substanţele medicamentoase:

A. Sulfanilamida (Streptocida)
B. Sulfatiazolul (Norsulfazolul)
C. Sulfametoxazolul
D. Trimetoprim
E. Sulfadiazin
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
8. **CS Substanţele medicamentoase din grupa sulfanilamidelor nu se standardizează după

indicii:
A. Solubilitate
B. Transparenţa şi coloraţia
C. Aciditatea şi bazicitatea
D. Puterea rotatorie
E. Metalele grele
9. **CS Reacţia comună pentru Rezorcină şi Sulfatiazol (Norsulfazol) este:

A. Piroliza
B. Cu soluţia de clorură de fer (III)
C. De formare a azocoloranţilor
D. Cu soluţia de nitrat de cobalt
E. Cu soluţia de sulfat de cupru
10. CS Ţinînd cont de faptul, că ftalilsulfatiazolul este un acid slab, metoda lui de dozare este:
este:
A. Titrarea anhidră în mediu de dimetilformamidă
B. Titrarea anhidră în mediu de acid acetic glacial
C. Nitritometria
D. Acidimetria
E. Alcalimetria în mediu alcoolic**
11. CM Pentru substanţele medicamentoase reacţia comună este formarea:

O
A. Coloratului indofenolic
B. Azocloranţilor HO NH - C - CH3
C. Brom-derivaţilor
Na
D. Colorantului aurinic H2N SO2 - N - C - CH3
E. Periodurii
O
12. CM De prezenţa amino-grupei aromatice primare la preparatele sulfanilamide sunt

condiţionate reacţiile de:
A. Oxidare**
B. Diazotare şi azocombinare
C. Bromurare
D. Formare a sărurilor complexe
E. Diazotare
13. CM Metodele utilizate pentru determinarea cantitativă a preparatelor sulfanilamide sunt

condiţionate de reacţiile:
A. De neutralizare
B. De diazotare
C. De bromurare
D. De formare a sărurilor
E. De condensare
14. CM **Indicati factorii sub actiunea caror în procesul de pastrare a preparatelor

sulfanilamide, pot avea loc modificari ale proprietatilor fizico-chimice:
A. Lumina
B. Umiditatea
C. Oxigenul din aer
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
D. Azotul din aer

E. Temperatura scazuta
15. CS La determinarea cantitativa a sulfacetamidei sodice (sulfacilului de natriu) se poate

obtine un rezultat marit din cauza:
A. Diazotarii
B. Pierderea apei de cristalizare
C. Absorbtiei apei
D. Concentratiei marite de impuritati de clor
E. Hidrolizei
16. CM La identificarea preparatelor sulfanilamide se folosesc urmatoarele metode fizico-

chimice:
A. Spectrofotometria IR
B. Refractometria
C. HPLC
D. Spectrofotometria UV
E. Fotocolorimetria
17. CM La dozarea preparatelor sulfanilamide se folosesc urmatoarele metode fizico-chimice:

A. Fotocolorimetria
B. Spectrofotometria IR
C. HPLC
D. Polarimetria
E. Spectrofotometria UV
18. CM Indicați substanţele medicamentoase din grupul sulfanilamidelor:

A. Ftalilsulfatiazol (Ftalazol)
B. Sulfanilamidă (Streptocidă)
C. Furacilină
D. Sulfadimetoxină
E. Furazolidon
19. CM Indicati substanţele medicamentoase din grupul amidei acidului benzensulfonic:

A. Sulfanilamidă (Streptocidă)
B. Furazolidon
C. Sulfadimetoxină
D. Nitroxolină
E. Etamzilat
20. **CS Masa moleculara a echivalentului pentru Ftalilsulfatiazol dozat prin metoda de
neutralizare in mediul anhidru este:
A. 1 · Мr ftalilsulfatiazol
B. 1/2 · Мr ftalilsulfatiazol
C. 2 · Мr ftalilsulfatiazol
D. 1/4 · Мr ftalilsulfatiazol
E. 1/3 · Мr ftalilsulfatiazol
21. CM Selectați etapele metodei comune de sinteză a sulfanilamidelor:

A. Obținerea cloranhidridei acidului sulfanilic
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
B. Obținerea aminei corespunzătoare

C. Condensarea cloranhidridei acidului sulfanilic cu amina
D. Saponificarea grupei acilice
E. Condensarea cloranhidridei acidului sulfanilic cu hidroxid de sodiu
22. CS **Selectați metoda de mineralizare a sulfului din grupa sulfamidă:

A. Fierberea cu hidroxid de sodiu concentrat
B. Fierberea cu acid azotic concentrat
C. Fierberea cu soluție de acid sulfuric 10%
D. Fierberea cu acid sulfuric concentrat
E. Fierberea cu soluție de acid azotic 10%
10 – Antibiotice, Antifungice, Antimicobacteriene, Antimalarice, Antihelmintice

1. CS Reacția cu orcină este pozitivă pentru sulfatul de kanamicină datorită prezenței în
moleculă a:
A. Agliconului
B. Părții glucidice
C. Ionului sulfat
D. Hidroxilului fenolic
E. Grupei aminice alifatice primare
2. CS Determinarea cantitativă a sumei penicilinei în benzilpenicilina sodică se efectuează

prin metoda:
A. Spectrofotometrică în UV
B. Spectrofotometrică în IR
C. Iodometrică
D. Neutralizare
E. Fotocolorimetrică
3. CS Derivat clorurat al imidazolului este:

A. Cloramfenicolul (Levomicetina)
B. Rimantadina
C. Mebendazolul
D. Fluconazolul
E. Clotrimazolul
4. CS Determinarea cantitativă a sărurilor chininei prin metoda gravimetrică şi alcalimetrică

este condiţionată de reacţiile de:
A. Adiţie
B. Substituţie
C. Hidroliză
D. Esterificare
E. Neutralizare
5. CS Clorochina (Hingamina) este derivat al:

09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
A. 2-aminochinolinei
B. 3-aminochinolinei
C. 4-aminochinolinei
D. 8-aminochinolinei
E. Chinuclidinei
6. CS Cu soluţia amoniacală de azotat de argint interacţionează:

A. Nistatina
B. Izoniazida
C. Bepasc
D. Sulfat de chinină
E. Cicloserina
7. CS Formula de structură a chinolinei este:
A. B. C.
N
N
D. NH E.
N NH
N
H N N
8. CM La baza structurii antibioticilor cefalosporinice stă:
A. Ciclul β-lactamic
B. Ciclul piperidinic
C. Ciclul dihidrotiazinic
D. Ciclul tiazolidinic
E. Ciclul piridinic
10. CM Etapele de bază la sinteza microbiologică a antibioticelor sunt:

A. Alegerea microorganismelor producătoare de antibiotice
B. Alegerea mediului de nutriţie
C. Biosinteza
D. Formarea antibioticului
E. Determinarea solubilităţii
11. CM Benzilpenicilina sodică se diferenţiază de benzilpenicilina potasică după reacţiile:

A. Culoarea flăcării
B. Cu soluţie de zincuranilacetat
C. Cu soluţie de oxalat de amoniu
D. Cu soluţie de acid tartric
E. Formarea hidroxamatului de cupru
12. CM Argumentarea prezenţei clorului legat covalent în molecula clotrimazolului se poate

face după:
A. Încălzirea cu acid percloric
B. Arderea cu amestec de calcinare
C. Arderea în balonul cu oxigen
D. Fierberea cu acid sulfuric concentrat
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
E. Fierberea cu reactiv Fehling
13. CM Identitatea sulfatului de chinină se poate de determinat prin următoarele reacţii:

A. De formare a herepatitei
B. Proba murexidă
C. Cu soluţia de clorură de fier (III)
D. Proba taleochinei
E. Cu soluţia de clorură de bariu
14. CM Identificarea substanţelor medicamentoase, care au în moleculă hidroxil fenolic, se

efectuează după formarea:
A. Colorantului aurinic
B. Sării de amoniu a acidului tetrametilpurpuric
C. Bromderivaţilor
D. Colorantului indofenolic
E. Azocolorantului
15. CM Reactivi pentru determinarea azotului terţiar sunt:

A. Soluţia de nitrat de argint
B. Soluţia de acid picric
C. Reactivul Mayer
D. Reactivul Erdman
E. Reactivul Lugol
16. CM Flacăra se colorează în verde la arderea pe sîrma de cupru a preparatelor:

A. Benzilpenicilina sodică
B. Clotrimazol
C. Fluconazol
D. Dihidrogenofosfat de clorochină (chingamină)
E. Idoxuridina
17. CS Cefalosporinele şi penicilinele au fragmentele de structură comune:

A. Ciclul tiazolic
B. Ciclul dihidrotiazinic
C. Pirol
D. Ciclul lactonic
E. Ciclul β-lactamic
18. CS Reacţia cu orcina dă:

A. Cefaclor
B. Sulfat de kanamicină
C. Benzilpenicilina procainică
D. Aztreonam
E. Benzilpenicilina potasică
19. CS Antibiotic - aminoglicozid este:

A. Acidul clavulanic
B. Cefazolina
C. Cefaclor
D. Amikacina
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
E. Benzilpenicilina procainică
20. CS Structura chimică corespunde substanţei medicamentoase:

A. Aztreonam
B. Ciprofloxacin
C. Nitrofuran (Furacilină) O2N CH = N - NH - C - NH2
O
D. Sulfat de chinină
E. Fluconazol O
21. CS Chinuclidina reprezintă o sistemă condensată compusă din:

A. Două cicluri benzolice
B. Două cicluri pirimidinice
C. Două cicluri piperidinice
D. Benzen şi piridină
E. Benzen şi pirimidină
22. CS Proba de obţinere a taleochininei este bazată pe reacţia:

A. De condensare
B. De oxido-reducere
C. De hidroliză
D. De esterificare
E. De substituție
23. CS **Reacţia de formare a herepatitei este condiţionată de reacţia de:

A. Adiţie
B. Formare de săruri
C. Formare de compuşi complecşi
D. De oxidare
E. De condensare
24. CS Substanţa iniţială la sinteza clorochinei este:

A. Acidul benzoic
B. Acid 2-clorbenzoic
C. Acid 2,4-diclorbenzoic
D. Acid 4-clorbenzoic
E. Acid 2-hidroxi-benzoic
25. CM Pentru determinarea cantitativă a antibioticelor β-lactamice pot fi utilizate

metodele:
A. Iodometrică
B. Spectrofotometrică în regiunea IR a spectrului
C. Spectrofotometrică în regiunea UV a spectrului
D. Fotocolorimetrică
E. Potenţiometrică
26. CM La baza structurii antibioticelor din grupa penicilinei stau ciclurile:

A. Piridinic
B. Tiazolidinic
C. Furanic
D. β-lactamic
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
E. Dihidrotiazonic
27. CM Din grupul aminoglicozidelor fac parte:

A. Sulfatul de streptomicină
B. Neomicina
C. Eritromicina
D. Cicloserina
E. Sulfatul de amikacină
28. CM Principalele efecte adverse ale aminoglicozidelor sunt:

A. Neurotoxicitatea
B. Ototoxicitatea
C. Hepatotocicitatea
D. Nefrotoxicitatea
E. Cardiotoxicitatea
29. CM Reacţia de formare a azocolorantului, după reducerea grupei nitro, dau preparatele:
A. Izoniazida
B. Bepasc
C. Cloramfenicolul
D. Nitroxolina
E. Clotrimazolul
30. CM Din structura chimică a chininei fac parte sistemele heterociclice:

A. Purină
B. Chinolină
C. Pteridină
D. Chinuclidină
E. Pirimidină
31. CM Prin reacţia de formare a taleochininei pot fi identificate substanţele medicamentoase:

A. Sulfat de chinină
B. Sulfat de streptomicină
C. Pirazinamidă
D. Clorhidrat de chinină
E. Clorochină (hingamină)
32. CM Identitatea Clorochinei (Hingaminei) poate fi determinată prin următoarele reacţii:

A. Reacţia hidroxamică
B. Cu soluţia de molibdat de amoniu
C. Cu soluţia de nitrat de argint
D. Cu soluţia de clorură de bariu
E. Cu soluţia de acid picric
33. CM Dozarea biologică poate fi efectuată pentru substanțele din grupul:

A. Penicilinelor
B. Derivați de acid p-aminosalicilic
C. Aminoglicozidelor
D. Derivați de adamantani
E. Cefalosporine
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
34. CM Grupele funcționale prezente în structura Sulfatului de streptomicină sunt:

A. Grupa hidroxilică alcoolică O
CHO OH
B. Grupa aldehidică HC O
OH HO
3
C. Grupa aminică aromatică secundară OH

O NH - C - NH 2 . 3 H2SO4
D. Grupa carboxilică HO O HN - C - NH NH 2
E. Grupa guanidinică CH OH
CH - NH
2
3
NH
OH
35. CM La interacţiunea Izoniazidei cu sulfatul de cupru (II) au loc reacţiile: 2
A. De formare de săruri
B. De hidroliză
C. De oxidare
D. De substituţie
E. De reducere
36. CM Chinolina reprezintă o sistemă condensată compusă din:

A. Benzen
B. Piridină
C. Pirimidină
D. Piridazină
E. Pirol
37. CS Acţiunea bactericidă a cefalosporinelor se datorează:

A. Fixării pe subunităţile ribozomale 50S
B. Fixării pe subunităţile ribozomale 30S
C. Inhibării transpeptidazei
D. Inhibării dihidrofolatreductazei
E. Inhibării biosintezei substanţelor din structura peretelui bacterian
38. CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la cefalosporine:

A. Sunt derivaţi de cefem
B. Conţin un nucleu dihidrotiazinic
C. Conţin un nucleu tiazolidinic
D. Prin dezacilare formează acidul 6-aminopenicilanic
E. Prin dezacilare formează acidul 7-aminocefalosporanic
39. **CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la streptomicină: O

A. Este un antibiotic cu structură aminoglicozidică H3C
CHO
O
OH
B. Se utilizează numai streptomicina bază OH

OH HO
O NH - C - NH2
C. Prin hidroliza în mediu acid se scindează în doi compuşi: . 3 H2SO4
streptidina şi streptobiozamina
HO O HN - C - NH2 NH
CH2OH
CH3 - NH
D. Prezintă în moleculă trei grupări guanidinice OH
NH
E. Se utilizează ca sare cu acidul clorhidric 2
40. CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfat de kanamicină:

CH OH
A. Este un antibiotic polipeptidic O
2
B. Este un derivat de streptidină NH 2

HO
C. Este un derivat de 2-dezoxistreptamina H N-H C2 2
OH . O H2SO4
O
OH
HO O
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
D. Conţine în moleculă 3 amino-oze

E. Conţine în moleculă două aminohexoze
41. **CM Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la neomicină:

A. Se absoarbe oral
B. Se administrează parenteral
C. Se administrează local
D. Se asociază frecvent cu bacitracina
E. Face parte din grupul antibioticelor aminoglicozide
42. **CM Selectaţi afirmaţiile care reprezintă caracteristici generale ale eritromicinei:
A. Este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară
B. Se elimină biliar în concentraţii mari
C. Inhibă sinteza proteinelor bacteriene
D. Prezintă alergie încrucişată cu penicilinele
E. Inhibă transpeptidaza
43. CM Azitromicina este:

A. Aminoglicozidă
B. Azalidă
C. Macrolidă
D. Beta-lactamină
E. Cefalosporină
44. CS Precizaţi afirmaţiile corecte:

A. Fluorochinolonele prezintǎ un substituent fluor în poziţia 4 a nucleului O
chinolinic
B. Fluorochinolonele prezintǎ un substituent fluor în poziţia 6 a nucleului 6
5 4
3
chinolinic 7
8 1 2
C. Fluorochinolonele prezintǎ un substituent clor în poziţia 4 a nucleului N
chinolinic
D. Fluorochinolonele prezintǎ un substituent fluor în poziţia 7 a nucleului chinolinic
E. Fluorochinolonele prezintǎ un substituent fluor în poziţia 5 a nucleului chinolinic
45. CM Ciprofloxacina:
A. Prezintǎ un mecanism de acţiune bacteriostatic
B. Prezintǎ un mecanism de acţiune bactericid
C. Inhibǎ ADN-ul viral
D. Inhibǎ ADN-topoizomeraza (ADN-giraza)
E. Inhibă transpeptidaza

A. Absorbţia fluorochinolonelor este crescutǎ de antiacide ce conţin ioni de calciu
B. Absorbţia fluorochinolonelor este scǎzutǎ de antiacide ce conţin ioni de calciu
C. Absorbţia fluorochinolonelor este crescutǎ de preparate cu fier
D. Absorbţia fluorochinolonelor este scǎzutǎ de preparate cu fier
E. Absorbţia fluorochinolonelor este crescutǎ de preparate cu magneziu

09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
A. Clotrimazol este un derivat de imidazol cu acţiune antimicoticǎ

B. Fluconazol este un derivat de imidazol cu acţiune antitricomonazicǎ
C. Terbinafina este un derivat de imidazol cu acţiune antimicoticǎ
D. Terbinafina este un derivat de alilaminǎ cu acţiune antimicoticǎ
E. Nistatina este un derivat de imidazol cu acţiune antimicoticǎ

A. Clotrimazol este un derivat de alilaminǎ cu acţiune antimicoticǎ sistemicǎ
B. Clotrimazol este un derivat de alilaminǎ cu acţiune antimicoticǎ localǎ
C. Clotrimazol este un derivat de imidazol cu acţiune antimicoticǎ sistemicǎ
D. Clotrimazol este un derivat de imidazol cu acţiune antimicoticǎ localǎ
E. Clotrimazol este un derivat de feniletilimidazol cu acţiune antimicoticǎ localǎ

A. Fluconazol este un antibiotic antimicotic cu acţiune exclusiv localǎ
B. Fluconazol este un antibiotic antimicotic cu acţiune sistemicǎ
C. Fluconazol este un derivat de triazol cu spectru larg
D. Fluconazol este un derivat de diazol cu acţiune preponderant localǎ
E. Toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate

A. Nistatina este un derivat imidazolic cu acţiune antitricomonazicǎ
B. Nistatina este un derivat de alilaminǎ terţiarǎ cu acţiune antilambliazicǎ
C. Nistatina este un antibiotic antimicotic
D. Amfotericina B este un antibiotic antimicotic
E. Terbinafina este un derivat de imidazol cu acţiune antimicoticǎ
11 – Nitrofurani, 8-hidroxichinolină
1. CS Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la furazolidonă:
A. Este un antibiotic beta-lactamic
B. Este un derivat de 8-hidroxichinolină
C. Este un derivat de nitrofuran
D. Este o sulfamidă
E. Este o chinolonă
2. CS Indicaţi derivaţii de 5-nitrofuran:

A. Clorchinaldol
B. Nitrofurantoina
C. Cicloserina
D. Furazolidona
E. Bacitracina
3. CM Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la relaţii structură-activitate a derivaţilor de

5-nitrofuran: 5 2
A. Înlocuirea grupei nitro (– NO2) cu alţi substituienţi duce la scăderea pînă O2N O CH=N-R
la dispariţia acţiunii antibacteriene 1
B. Schimbarea poziţiei grupei nitro (– NO2) în ciclul furanic duce la dispariţia acţiunii antibacteriene
09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
C. Schimbarea poziţiei grupei nitro (– NO2) în ciclul furanic nu contribuie la dispariţia acţiunii
antibacteriene
D. Gruparea azometinică (–CH=N–) din poziţia 2 este indispensabilă pentru acţiunea antibacteriană
E. Schimbarea poziţiei grupei azometinice (–CH=N–) în ciclul furanic nu contribuie la dispariţia
acţiunii antibacteriene
4. CM Selectaţi metodele posibile de determinarea cantitativă a derivaţilor de 5-nitrofuran:

A. Metoda fotocolorimetrică
B. Metoda gravimetrică
C. Metoda alcalimetrică
D. Metoda iodometrică
E. Metoda de neutralizare în mediu anhidru
5. **CM Selectaţi metodele posibile de identificare a derivaţilor de 5-nitrofuran:

A. Reacţia cu soluţia de hidroxid de sodiu
B. Reacţia cu soluţia de acid clorhidric
C. Reacţia cu soluţia de clorură de fier (III)
D. Reacţia cu dimetilformamidă
E. Reacţia de formare a azocolorantului
6. CS Selectaţi substanţa iniţială de sinteză a Nitroxolinei:

A. 8-hidroxichinolină
B. 6- hidroxichinolină
C. 7- hidroxichinolină
D. 8- nitrochinolină
E. 6- nitrochinolină
7. CM Selectaţi metodele posibile de identificare a Nitroxolinei:

A. Reacţia cu soluţia de hidroxid de sodiu NO2

C. Reacţia cu soluţia de clorură de fier (III) N
D. Reacţia cu soluţia de hidroxid de sodiu OH
E. Reacţia de formare a azocolorantului după reducerea grupei nitro aromatice primare
8. CM Selectaţi metodele posibile de determinare cantitativă a Nitroxolinei:

A. Metoda de neutralizarea în mediu anhidru cu solvenţi protogeni NO2
B. Metoda acidimetrică
C. Metoda de neutralizare în mediu anhidru cu solvenţi protofili N
D. Metoda nitritometrică OH
E. Metoda spectrofotometrică**
9. CM Selectaţi metodele posibile de identificare a Clorchinaldolului: Cl

A. Reacţia de formare a indofenolului**
C. Reacţia cu soluţia de clorură de fier (III) Cl N CH3
D. Reacţia de formare a azocolorantului OH
E. Reacţia de identificare a clorului după mineralizare
10. CM Selectaţi metodele posibile de determinare cantitativă a Clorchinaldolului:

09.3.1-16 DATA: 09.12.2009
A. Metoda argintometrică Mohr Cl

B. Metoda de neutralizare în mediu anhidru cu solvenţi protofili
C. Metoda de neutralizarea în mediu anhidru cu solvenţi protogeni
D. Metoda nitritometrică Cl N CH3
E. **Metoda argintometrică Wolhard OH

Teste

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică RED.

__________ Nicolae Ciobanu

«___» ________ 2016

Discutate și aprobate la şedinţa

__________ Vladimir Valica

anul III, anul universitar 2015-2016

3. CM Selectați factorii care influiențează stabilitatea substanţelor medicamentoase:

4. CS Treo- şi eritro- stereoizomeria e legată de prezenţa în structură moleculei a:

5. CM Selectați tipurile de clasificare a substanțelor medicamentoase:

6. CM Selectați sarcinile principale ale Chimiei farmaceutice:

7. **CM Selectați indicii de calitate ce se conţin într-o monografie farmacopeică

8. CS Menţionaţi tipul de recipient care împiedică pierderea apei de cristalizare în cazul

9. **CM Selectați ce recomandă FR ed. X prin expresia „ferit de umiditate":

2. CM Selectați substanțele medicamentoase care pot fi identificate prin reacția de formare a

3. CS Cu clorura ferică (III) nu interacţionează: E

4. CM Reacţia de formare a azocoloranţilor în anumite condiţii este posibilă pentru: D E

5. CS Grupa aminică aromatică a acizilor p-aminobenzoici poate fi identificată prin reacţia

6. CM Selectați substanţele medicamentoase care pot fi identificate cu clorura de fier (III):

7. CM Identificarea substanţelor medicamentoase, care au în moleculă hidroxil fenolic, are

8. CM Oxidarea sau autoaxidarea se datorează grupelor funcţionale: ABE

9. CM Substanţele medicamentoase ce conţin grupa aminică aromatică primară se identifică

11. CM Selectați perechile de grupe funcţionale care conferă substanţelor medicamentoase

12. CM Selectați grupele funcţionale care conferă substanţelor medicamentoase proprietăţi

13. **CM Interacțiunea substanțelor medicamentoase cu bazele se datorează grupelor

14. CM Selectați substanțele medicamentoase ce conțin hidroxil fenolic:

15. CM Selectaţi substanțele medicamentoase, care se identifică prin reacţiile de formare a

16. CM Selectați substanțele medicamentoase ce conțin grupa funcțională esterică:

17. CM Selectați substanțele medicamentoase ce vor interacţiona cu soluţia de sulfat de cupru:

19. CM Indicaţi substanțele medicamentoase care se identifică prin reacţia de formare a

20. CM Selectați substanțele medicamentoase ce conţin grupa funcțională hidroxilică fenolică:

21. CM Idicaţi fragmentele de structură şi grupele funcţionale, care interacţionează cu clorura

22. CM Indicaţi reactivii care pun în evidenţă grupa hidroxilică fenolică:

23. CS Grupa funcțională OH este:

24. CS Grupa funcțională SO2 - NH2 este:

25. CS Grupa funcțională NO2 este:

27. CM Pentru identificarea ionului salicilat se folosesc reacțiile cu:

28. CM Indicaţi grupele funcționale care formează azocolorant:

31. CM Selectaţi metodele de mineralizare a halogenului legat covalent:

2. CS Indicaţi soluţia titrantă utilizată în metoda cerimetrică de dozare a substanţelor

3. CS Indicaţi idicatorul care se utilizează la titrarea substanţelor medicamentoase în

4. CS Indicaţi pentru care dintre substanţele medicamentoase se foloseşte metoda

5. CS Precizaţi modalitatea de determinare a excesului de brom în metoda

6. CM Indicaţi grupele funcţionale ce condiţionează folosirea metodei nitritometrice

7. CM Indicaţi metodele titrimetrice utilizate la analiza cantitativă a clorhidraţilor de

8.CM Precizaţi modalităţile de stabilire a punctului de echivalenţă în metoda nitritometrică

9. CM Indicaţi tipurile de reacţii chimice caracteristice metodei bromatometrice de

11. CM Selectaţi substanţele medicamentoase care se determină cantitativ prin metoda

12. CM Indicaţi solvenţii protogeni care se folosesc la titrarea în mediu anhidru:

13. CM Indicaţi solvenţii protofili care se folosesc la titrarea în mediu anhidru:

3. CM Alegeţi expresile corecte ale legii Buguer-Lambert-Beer:

4. CS Spectru de absorbţie este dependenţa dintre:

E. Absorbanţei specifice de concentraţie

5. CM Indicaţi aparatele ce se folosesc în determinările fotometrice:

6. CM Pentru determinarea concentraţiei prin metoda spectrofotometrică se folosesc

7. CM Spectrul RMN (rezonanţei magnetice nucleare) este caracterizat de:

8. CM Metoda fotocolorimetrică este bazată pe măsurarea intensităţii culorii produşilor

9. CM Absorbanța specifică depinde de:

10. CM Calculul conţinutului de substanţă analizată prin metoda fotometrică, se efectuează

11. CM Faţă de produşii reacţiilor, folosiţi la determinarea cantitativă prin metoda

12. **CM Cromatografia pe hârtie poate avea mecanism de:

13. CM Pentru legea Bugher-Lambert-Beer, alegeţi expresiile corecte: A C D

14. CM Factori ce determina conditiile optime de dozare a substantelor medicamentoase prin

15. CS Calcularea conținutului de substanță de analizat prin metoda refractometrică se

«_» ______ 2016