1. C. s.

Numiți excipientul hidrofob natural folosit la prepararea unguentelor:

A. polietilenglicolul;
B. metilceluloza;
C. carboximetilceluloza;
D. lanolina;
E. colagenul.

2. C. s. Numiți excipientul hidrofob natural folosit la prepararea unguentelor și cremelor:

A. polietilenglicolul;
B. metilceluloza;
C. oxipropilmetilceluloza;
D. spermacetul;
E. colagenul.

3. C. s. Numiți excipientul folosit la prepararea unguentelor uscate:

A. lanolina;
B. vaselina;
C. ozocherita;
D. spermacetul;
E. colagenul;

4. Numiți excipientul folosit la prepararea unguentelor uscate:

A. lanolina;
B. vaselina;
C. ozocherita;
D. spermacetul;
E. metilceluloza;

5. C. s. Numiți excipientul hidrofil folosit la prepararea unguentelor:

A. derivaţii celulozei;
B. spermacetul;
C. ozocherita;
D. vaselina;
E. lanolina.

6. C. s. Numiți excipientul hidrofil folosit la prepararea unguentelor:

A. lanolina;
B. spermacetul;
C. ozocherita;
D. vaselina;
E. metilceluloza

7. C. s. Numiți excipientul folosit la prepararea unguentelor uscate:(metilceluloză, bentonite,

pulbere de nalbă mare, fitosterină, colagen etc.):
A. polietilenglicolii;
B. parafin/vaselina;
C. parafina lichidă/vaselina;
D. bentonitele;
E. vaselina.

8. C. s. Numiți unguentul utilizat în scop de protecţie a pielii de acţiunea factorilor nefavorabili:

A. medical;
B. cosmetic;
C. dermatologic;
D. protector;
E. electrodic.

9. C. s. Indicați clasificarea unguentelor în dependenţă de locul aplicării:

A. nazale;
B. medicale;
C. electrodice;
D. protectoare;
E. cosmetice.

10. C. m. Indicați unguentele care se prepară în condiţii aseptice:

A. care se aplică pe plăgi;
B. nazale;
C. dermatologice;
D. otorinolaringologice;
E. oftalmice.

11. C. m. Numiți tipurile sistemelor disperse reeșind din întroducerea substanței active în excipient
la prepararea unguentelor:
A. omogene;
B. heterogene;
C. de tip suspensie;
D. de tip emulsie;
E. unguent aliaj.

12. C. m. Numiți cerinţele înaintate către excipienţii folosiți la prepararea unguentelor:

A. consistenţă moale;
B. corespunderea scopului aplicării
C. stabilitate fizico – chimică;
D. inofensitate biologică;
E. reacţia acidă.

13. C. m. Enumărați cerinţele înaintate către excipienţii folosiți la prepararea unguentelor:

A. stabilitate fizico – chimică;
B. reacţie neutră;
C. stabilitate antimicrobiană;
D. ușor lavabile;
E. reacţie acidă.

14. C. m. Numiți excipienţii lipofili folosiți la prepararea unguentelor:

A. grăsimile;
B. polietilenoxizii;
C. derivaţii celulozei;
D. bentonitele;
E. siliconii.

15. C. m. Enumărați excipienţii lipofili folosiți la prepararea unguentelor:

A. cerurile;
B. polietilenglicolii;
C. hidraţii de carbon
D. derivaţii celulozei;
E. colagenul.

16. C. s. Numiţi excipientul hidrofil folosiți la prepararea unguentelor:

A. grăsimile hidrogenizate;
B. hidraţii de carbon;
C. polietilenglicolii;
D. cerurile;
E. esilon – 4, esilon – 5.

17. C. m. Enumărați excipienţii hidrofili folosiți la prepararea unguentelor:

A. polietilenglicolii;
B. colagenul;
C. petrolatul;
D. bentonitele;
E. spermacetul

18. C. m. Numiţi excipienţii lipofili folosiți la prepararea unguentelor:

A. grăsime hidrogenizată;
B. colagen;`
C. gelatina;
D. bentonite;
E. vaselina.

19. C. m. Numiți dezavantajele vaselinei:

A. stabilă la microorganisme;
B. astupă porii pielei, împiedicând schimburile normale de apă;
C. dereglează schimbul de căldură a pielei;
D. greu lavabilă;
E. dereglează schimbul de gaze a pielei.

20. C. m. Indicați rolul parafinei în unguente:

A. excipient;
B. măreşte viscozitatea unguentului;
C. nu cristalizează după topire şi răcire;
D. penetrant;
E. supliment hidrofob la unguent;

21. C. s. Indicați cum se încorporează dimedrolul în unguent pe bază de lanolin/ vaselină:

A. substanţa medicamentoasă se triturează cu un lichid apropiat de excipient;
B. se triturează conform regulii lui Dereaghin cu excipientul topit;
C. se triturează la mojar cu glicerina apoi se adaugă excipientul;
D. se dizolvă în câteva picături de apă purificată și se emulsionează cu excipientul propus;
E. se triturează substanţa medicamentoasă şi se amestecă cu excipientul;

22. C. s. Cum se va întroduce în baza de excipient hidrofobă dermatolul, în cantitate ce depăşeşte

5% din masa totală a unguentului:
A. se amestecă cu excipientul;
B. se dizolvă în apă purificată;
C. se triturează şi incorporează în excipient;
D. se triturează cu uleiul de vaselină apoi se amestecă cu excipientul;
E. se triturează cu excipient topit în cantitate egală cu jumătate din masa substanţei medicamentoase,
adăugând treptat restul excipientului.

23. C. m. Cum se vor întroduce în unguent pe excipient hidrofob, substanţele insolubile prescrise în
cantitate de până la 5% din masa totală a unguentului:
A. se amestecă cu cantitate egală de lichid apropiat de excipient
B. se triturează în stare solidă şi se amestecă cu excipientul;
C. se triturează conform regulii lui Dereaghin cu lichid apropiat de excipient;
D. se triturează în prezența apei purificate;
E. se triturează cu ulei de vaselină în cantitate egală cu ½ din masa substanţelor medicamentoase.

24. C. s. Cum se vor întroduce în unguent pe excipient hidrofil, substanţele insolubile prescrise în
cantitate de până la 5% din masa totală a unguentului:
A. se amestecă cu cantitate egală de lichid apropiat de excipient;
B. se triturează în stare solidă şi se amestecă cu excipientul;
C. se triturează conform regulii lui Dereaghin cu lichid apropiat de excipient;
D. se triturează cu ulei de vaselină în cantitate egală cu ½ din masa substanţelor medicamentoase;
E. se triturează cu apă purificată în cantitate egală cu ½ din masa substanţelor medicamentoase;

25. C. s. Cum se vor întroduce în unguent pe excipient hidrofob, substanţele liposolubile:

A. se amestecă cu excipient topit în cantitate egală cu ½ din masa substanţelor;
B. se triturează cu cantitate egală de excipient;
C. se triturează cu lichid auxiliar apropiat de excipient;
D. se triturează cu amestec de apă – alcool – glicerină;
E. se amestecă cu excipientul prealabil topit.

26. C. s. Cum se va întroduce camfora în unguent pe excipient hidrofob:

A. se amestecă cu excipient topit în cantitate egală cu ½ din masa substanţelor;
B. se triturează cu cantitate egală de excipient;
C. se dizolvă în excipientul prealabil topit la t= 80oC;
D. se triturează cu amestec de apă – alcool – glicerină;
E. se dizolvă în excipientul prealabil topit la t= 40oC;

27. C. s. Numiți care parte unguentul combinat se prepară în primul rând:

A. aliaj;
B. soluţie;
C. emulsie;
D. suspensie;
E. soluție uleioasă;

28. C. s. Numiți tipul unguentului prescris:

Rp.: Acidi salicylici 0,4
Zinci oxydi
Amyli aa 5,0
Vaselini 10,0
M.D.S. Extern, în tratamentul bolilor de piele

A. liniment;
B. unguent – emulsie;
C. pastă;
D. unguent combinat;
E. unguent – soluţie;

29. C. s. Indicați cum se va proceda cu excipientul hidrofob la prepararea unguentului de tip

soluție:
A. se adăugă în stare netopită;
B. se încălzește în ½ din excipient;
C. se amestecă cu apa purificată;
D. se triturează cu alcool etilic;
E. se topește tot excipientul;

30. C. m. Numiți de ce este determinată acţiunea farmaceutică a unguentelor:

A. proprietăţile fizico–chimice ale substanţelor medicamentoase;
B. cantitatea substanţelor active;
C. natura substanţelor active;
D. caracterul procesului tehnologic;
E. temperatura mediului ambiant;
31. C. m. Indicați în dependență de ce factori se va alege excipientul în caz dacă acesta nu este
indicat în prescripție:
A. tipul sistemului dispers;
B. cantităţile substanţelor medicamentoase prescrise;
C. solubilitatea substanţelor în apă purificată;
D. domeniul de întrebuinţare a unguentelor;
E. compatibilitatea fizico–chimică a componenţilor.

32. C. m. Numiți cum se clasifică unguentele în dependență de tipul sistemului dispers:

A. omogene;
B. geluri;
C. emulsie;
D. suspensie;
E. resorbtive.

33. C. s. Indicați care din excipienţii lipofili nu fac parte din grupa hidraţilor de carbon:
A. spermacetul;
B. parafina;
C. ozocherita
D. petrolatul;
E. cerezina.

34. C. m. Enumărați excipienţii graşi folosiți la prepararea unguentelor:

A. grăsimile hidrogenizate;
B. colagenul;
C. metilceluloza;
D. salomosul;
E. gelatina.
35. C. m. Enumărați excipienţii hidrofili folosiți la prepararea unguentelor:
A. derivaţii celulozei;
B. colagen;
C. vaselin/lanolina;
D. siliconii;
E. excipientul pentru unguentele cu antibiotice.

36. C. m. Numiți excipienţii hidrofili, ce conţin proteine şi polizaharide folosiți la prepararea

unguentelor:
A. colagenul;
B. amidonul;
C. polivinilpirolidona;
D. bentonite;
E. gelatina.
37. C. m. Enumărați excipienţii difili de absorbţie folosiți la prepararea unguentelor:
A. aliajul vaselin/ lanolină anhidră şi ulei de floarea soarelui;
B. polietilenglicolii;
C. grăsimi hidrogenizate;
D. excipient pentru picături oftalmice;
E. gelurile derivaţii metilcelulozei.

38. C. s. Indicați ce se va folosi în calitate de excipient la prepararea unguentelor în caz dacă este o
prescripție oficinală:
A. vaselina;
B. aliajul vaselin/ lanolina;
C. excipient consistent;
D. excipient oficinal cu indicarea ingredienţilor;
E. excipient absorbtiv.

39. C. m. Indicați cum se va prepara unguentul în caz dacă lipsește concentraţia substanţei
medicamentoase în prescripție:
A. în concentraţie indicată în DAN;
B. 1:10 în caz de lipsă a DAN pentru unguentul dat (pentru substanţele anodine);
C. 1:100 (pentru substanţele toxice şi puternic active);
D. concentraţia substanţelor toxice şi puternic active trebuie să fie indicată în prescripţie;
E. 1:20 în lipsa DAN pentru unguentul dat (pentru substanţele anodine).

40. C. m. Numiți excipienții care contribuie la resorbţia substanţelor medicamentoase din unguente:
A. vaselina;
B. excipient consistent – emulsiv;
C. amestec vaselin/ parafină;
D. amestec lanolin/ vaselina şi uleiuri vegetale;
E. amestec lanolină anhidră şi vaselină.

41. C. m. Indicați ce emulgatori se pot folosi pentru a obține unguent emulsiv de tip A/U:
A. tvinurile;
B. săpunurile metalelor bazice;
C. emulgator T – 2;
D. pentolul;
E. metilceluloza.

42. C. m. Numiți excipienţii stabili la acţiunea factorilor mediului înconjurător:

A. spermacetul;
B. vaselina;
C. grăsimile hidrogenizate;
D. parafina;
E. esilonul.
43. C. m. Numiți activatorii cedării şi adsorbţiei substanţelor medicamentoase din unguente:
A. nipagina;
B. nipazolul;
C. acid sorbic;
D. dimexidul;
E. glicerina;

44. C. s. Indicați tipul unguentului camforat preparat pe excipient hidrofob:

A. omogen (unguent - soluţie)
B. omogen (unguent - aliaj);
C. suspensie;
D. emulsie;
E. combinat.

45. C. s. Numiți excipentul folosit la prepararea unguentelor în care glicerina poate fi folosită în
calitate de agent de dispersie pentru substanţele medicamentoase:
A. lipofil;
B. hidrofil;
C. hidrofob;
D. emulsiv;
E. vaselina.

46. C. m. Enumărați cerințele către unguentele dermatologice:

A. stabile;
B. omogene;
C. consistenţă moale;
D. sterile;
E. tixotrope.

47. C. m. Numiți substanțele care se vor incorpora în excipient, fiind prealabil dizolvate în apă, la
prepararea unguentelor dermatologice:
A. sulfatul de zinc;
B. colargolul;
C. tanina;
D. rezorcina;
E. protargolul.

48. C. m. Numiți pentru care substanțe medicamentoase la prepararea unguentului este important
domeniul aplicării:
A. extractul de mătrăgună;
B. rezorcina;
C. protargolul;
D. sulfatul de zinc;
E. tanina.

49. C. s. Indicați pentru mărirea efectului terapeutic a unguentelor, cu ce este necesar de triturat
extractele uscate şi dense:
A. ulei de migdale;
B. ulei vegetal;
C. amestec alcool – glicerol – apă;
D. excipient topit;
E. excipient.

50. C. s. Indicați ce excipient este necesar de folosit la prepararea unguentului cu sulf:

A. vaselina;
B. lanolin / vaselina;
C. grăsime de porc;
D. gel de metilceluloză;
E. excipient consistent – emulsiv (emulgator T-2+apa+vaselina).

51. C. m. Numiți factorii ce influențează asupra stabilităţii fizico–chimice a unguentelor:

A. condiţiile de păstrare;
B. mărimea particulelor substanţelor medicamentoase;
C. proprietăţile excipientului;
D. concetraţia substanţelor medicamentoase;
E. cantitatea excipientului.

52. C. m. Apreciați calitatea unguentelor:

A. mărimea particulelor;
B. omogenitate;
C. temperatura de topire;
D. timpul de deformare;
E. devierea de la masă.

53. Numiți cerințele către bazele de unguent folosite la prepararea unguentelor oftalmice:
A. să fie iritante
B. să aibă o consistentă moale si să se întindă usor la miscarea pleoapelor
C. să fie liposolubile
D. să fie sterile si conservabile
E. să asigure stabilitatea substanţelor active

54. c.m. Enumărați care sunt condițiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin
formulare:
A. puritate
B. stabilitatea chimică a substanțelor active
C. inocuitate
D. eficiența terapeutică
E. prolongare

55. c.m. Numiți ce este caracteristic pentru unguentele oftalmice:

A. sunt indicate pentru a prelungi contactul cu corneea
B. se administrează preferabil ziua;
C. au în formulare baze neiritante;
D. trebuie să posede acțiune prolongată ;
E. trebuie să fie sterile.

56. c. m. Alegeți excipienții hidrofili utilizați la prepararea bazelor de unguent:

A. alcool stearilic
B. propilenglicol
C. polietilenglicol 4000
D. agar
E. colagen

57. c.m. Numiți unguentele sterile prevăzute de DAN :

A. aplicate pe pielea sugarilor
B. aplicate pe arsuri
C. aplicate pe plăgi
D. oftalmice
E. aplicate pe mucoasa nazală

58. c.m. Numiți care din afirmațiile de mai jos se referă la unguentele oftalmice:
A. se aplică pe mucoasa conjunctivală
B. sunt preparate lichide
C. sunt preparate sterile
D. sunt preparate semisolide
E. sunt colire

59. c.m. Numiti ce prezintă pastele:

A. sunt unguente cu un conţinut ridicat de substanţe insolubile solide (20-50%)
B. sunt unguente cu un conţinut ridicat de substanţe insolubile solide (10-15%)
C. filmul realizat pe tegument este transparent
D. au proprietăţi de protecţie a pielii
E. au efect de filtru solar

60. c.m. Numiți care din afirmațiile referitoare la vaselină ca bază de unguent sunt adevărate:
A. prezintă toleranţă ridicată
B. emulsionează cantitaţi mici de apă
C. este inertă din punct de vedere chimic
D. nu are proprietăţi ocluzive
E. nu penetrează prin piele
61.c.m. Numiți care din afirmațiile de mai jos referitoare la unguente sunt adevărate:
A. se utilizează în scop cosmetic
B. sunt destinate aplicării pe piele
C. sunt destinate aplicării pe mucoase
D. se utilizează în scop terapeutic
E. sunt preparate farmaceutice semisolide

62. C. s. Numiți care va fi masa unui supozitor rectal în caz de lipsa acesteia în rețetă:
A. 4,0
B. 5,0
C. 2,0
D. 3,0
E. 1,5

63. C. s. Numiți care va fi masa unui supozitor vaginal în caz de lipsa acesteia în rețetă:
A. 3,0
B. 2,5
C. 4,5
D. 4,0
E. 5,0

64. C. s. Indicați care va fi masa unui supozitor vaginal în caz de lipsa acesteia în rețetă:
A. 1,0
B. 2,0
C. 3,0
D. 3,5
E. 4,0

65. C. s. Indicați care va fi masa unui supozitor rectal pentru copii în caz de lipsa acesteia în rețetă:
A. 1,0
B. obligator trebuie să fie indicată în prescripție
C. 1,5
D. 2,0
E. 3,0

66. C. m. Indicați ce forme au supozitoarele vaginale:

A. globulă;
B. ovoidală;
C. pesarii;
D. de torpilă;
E. sigară;

67. C. m. Indicați ce formă au supozitoarele rectale:

A. de torpilă;
B. pesarii;
C. de cilindri cu capete ascuţite;
D. de con;
E. ovoidală;

68. C. m. Indicați ce forme au supozitoarele rectale:

A. de cilindru;
B. de con;
C. de calotă sferică;
D. ovoidală;
E. pesarii.

69. C. s. Indicați care va fi devierea de la masă a unui supozitor, conform cerinţelor FR X:

A. 3%;
B. 4%;
C. 5%;
D. 10%;
E. 2,5%;

70. C. m. Numiți cerinţele înaintate faţă de supozitoare:

A. să fie de consistenţă solidă la temperatura camerei;
B. să se topească la temperatura corpului;
C. masa supozitorială să fie omogenă;
D. masa supozitorială nu trebuie să fie pătată sau marmorată;
E. timpul deformaţiei totale trebuie să fie de 60 minute;

71. C. s. Indicați timpul de topire a supozitoarelor preparate pe excipienţi graşi:

A. 3 – 10 min;
B. 15 min;
C. 1 oră;
D. 2 ore;
E. 1,5 ore

72. C. m. Numiți care din afirmaţiile se referă la supozitoare:

A. pot fi prescrise prin două metode;
B. sunt destinate pentru administrare rectală, vaginală, uretrală;
C. se obţin prin metode de modelare manuală, turnare şi presare;
D. se folosesc numai pentru aplicare locală;
E. se păstrează la temperatura camerei;

73. C. m. Numiți cerințele înaintate de DAN către supozitoare:

A. omogene la tăiere;
B. lipsa particulelor conglomerate în masa supozitorială;
C. trebuie să păstreze compoziția sa neschimbată (la temperatură constantă);
D. dozele terapeutice maxime a substanţelor puternic active şi toxice corespund cu cele perorale;
E. indicele pH rectal în limitele 1,5 – 4,0;

74. C. m.Indicați cazuri în care se recomandă administrarea rectală a substanţelor

medicamentoase:
A. când substanţele medicamentoase se inactivează la interacţiunea cu sucul gastric;
B. terapia pediatrică;
C. când are loc inactivarea substanţelor active în tractul gastrointestinal;
D. persoanelor cu vârsta înaintată;
E. pentru obținerea numai acțiunii locale;

75. C. m. Indicați dezavantajele untului de cacao în supozitoare:

A. polimorfism;
B. produs de import;
C. capacitatea de a se înălbi;
D. încorporarea slabă a lichidelor;
E. posibilitatea obţinerii supozitoarelor prin modelare manuală, turnare şi presare;

76. C. m. Caracterizați gelatin–glicerina ca excipient pentru supozitoare:

A. higroscopic;
B. este predestinat către contaminare microbiană;
C. se topeşte la temperatura camerei;
D. se prepară supozitoare prin turnare;
E. se recomandă ca excipient la prepararea supozitoarelor vaginale;

77. C. m. Caracterizați polietilenglicolul ca excipient pentru supozitoare:

A. se utilizează la prepararea supozitoarelor prin modelare manuală;
B. uşor se înălbeşte;
C. cedează substanţele medicamentoase pe calea dizolvării;
D. posedă proprietatea de a curge din forme;
E. se foloseşte la prepararea supozitoarelor prin metoda de turnare;

78. C. m. Numiți excipienţii hidrofili, ce se folosesc la prepararea supozitoarelor:

A. butirolul;
B. gelatin – glicerina;
C. amestec de polietilenglicoli 4000:400 (9:1);
D. witepsol;
E. lazupol;

79. C. m. Numiți combinarea cu care substanțe duce la micşorarea punctului de topire a untului de
cacao:
A. cloralhidrat;
B. extract de mătrăgună;
C. clorhidrat de procaină;
D. camfora;
E. fenilsalicilat;

80. C. m. Indicați excipienții-substituenţi al untului de cacao folosiți la prepararea supozitoarelor

rectale:
A. gelatina;
B. glicerina;
C. masa estarinum;
D. lazupol;
E. mazupol;

81. C. m. Numiți substanţele medicamentoase, care se incorporează în excipient gras după tipul
soluţiei în supozitoare:
A. fenilsalicilat;
B. timol;
C. mentol;
D. protargol;
E. subnitrat de bismut;

82. C. s. Alegeţi substanţa medicamentoasă, care se introduce în excipienţi graşi după tipul
suspensiei:
A. protargol;
B. tanin
C. timol;
D. subnitrat de bismut;
E. extract standardizat uscat de mătrăgună;

83. C. s. Enumăraţi substanţa medicamentoasă, care micşorează puntul de topire a untului de

cacao:
A. albastru de metilen;
B. clorhidrat de procaină;
C. nitrat de argint;
D. fenilsalicilat;
E. protargol;

84. C. s. Enumăraţi substanţa medicamentoasă, care micşorează punctul de topire a untului de

cacao:
A. albastru de metilen;
B. clorhidrat de procaină;
C. nitrat de argint;
D. cloralhidrat;
E. protargol;
85. C. m. Numiți substanţele medicamentoase din rețete, ce se introduc în excipient după tipul
suspensiei:
A. Rp.: Bismuthi subnitratis 0,5
Olei cacao q.s.
M.f.suppositorium
D.t.d.N10
S. Extern, câte 1 supozitor de 2 ori în zi, rectal.

B. Rp.: Procaini hydrochloridi 0,01

Olei Cacao 2,0
M.f.suppositorium
D.t.d. N 12
S. Extern, câte 1 supozitor de 3 ori în zi

C. Rp.: Dermatoli 0,1

Olei Cacao 1,0
M.f.suppositorium
D.t.d. N 6
S. Extern, câte un supozitor de 2 ori în zi

D. Rp.: Pentoxyli 0,05

Olei Cacao q.s.
M.f. suppositorium
D.t.d. N 10
S. Extern, câte 1 supozitor de 3 ori în zi

E. Rp.: Xeroformii 0,2

Olei Cacao q.s.
D.t.d. N 10
S. Extern, câte 1 supozitor de 2 ori în zi

86. C. m. Alegeţi substanţele medicamentoase, care se introduc în excipienţii graşi după tipul
suspensiei în supozitoare:
A. pentoxil;
B. protargol;
C. extract de mătrăgună;
D. streptocid;
E. fenilsalicilat;

87. C. m. Alegeţi substanţele medicamentoase, care se introduc în excipienţi graşi după tipul
suspensiei în supozitoare :
A. sulfadimezina;
B. subnitrat de bismut;
C. clorhidrat de procaina;
D. dimedrol;
E. extract uscat de mătrăgună;

88. C. m. Alegeţi substanţele medicamentoase, care se introduc în excipienţi graşi după tipul
emulsiei în supozitoare:
A. clorhidrat de procaină;
B. dermatol;
C. protargol;
D. subnitrat de bismut;
E. xeroform;

89. C. m. Alegeţi substanţele medicamentoase, care se introduc în excipienţii graşi după tipul
suspensiei în supozitoare:
A. dermatol;
B. xeroform;
C. clorhidrat de papaverină;
D. extract de mătrăgună;
E. ihtiol

90. C. m. Alegeţi substanţele medicamentoase, care se introduc în excipienţii graşi după tipul
emulsiei în supozitoare:
A. clorhidrat de papaverină ;
B. dermatol;
C. oxid de zinc;
D. camforă;
E. eufilină;

91. C. s. Alegeţi substanţa medicamentoasă, care se introduce în excipienţi hidrofobi după tipul
soluţiei în supozitoare:
A. clorhidrat de procaină;
B. extract de mătrăgună;
C. camforă;
D. subnitrat de bismut;
E. dermatol;

92. C. m. Numiți excipienţii hidrofobi la prepararea supozitoarelor:

A. imhauzen;
B. lazupol;
C. polietilenglicol;
D. colagen;
E. unt de cacao;

93. C. s. Indicați excipientul utilizat la prepararea supozitoarelor prin metoda de modelare

manuală:
A. colagen;
B. polietilenglicol;
C. suppocire;
D. unt de cacao;
E. lazupol;

94. C. s. . Indicați excipientul folosit la prepararea supozitoarelor prin metoda de modelare

manuală:
A. unt de cacao;
B. imhauzen;
C. lazupol;
D. polietilenglicol;
E. grăsime solidă;

95. C. m. Numiți excipienţii hidrofobi folosiți la prepararea supozitoarelor:

A. gelatin–glicerina;
B. butirol;
C. witepsol;
D. lazupol;
E. amestec de polietilenglicoli 4000 şi 400;

96. C. s. Numiți masa unui pesariu în lipsa indicației în prescripție:

A. 4,0
B. 2,0
C. 3,0
D. 5,0
E. 1,0

97. C. s. Indicați ce cantitate de lanolină anhidră se folosește pentru prepararea a 10 supozitoare cu

masa fiecăruia de 3,0 g:
A. 1,0;
B. 3,0;
C. 10,0;
D. 5,0;
E. 2,0 ;

98. C. s. Indicați la prepararea supozitoarelor care va fi lubrefiantul pentru tipare în caz de folosire
ca excipient a untului de cacao:
A. glicerol;
B. apa purificată;
C. amestec apa – alcool – glicerina;
D. ulei de vaselină;
E. ulei de piersic;
99. C. s. Indicați la prepararea supozitoarelor lubrefiantul pentru tipare în caz de folosire ca
excipient a colagenului:
A. ulei de vaselină;
B. alcool de săpun;
C. glicerol;
D. amestec apa– alcool – glicerina;
E. apa glicerinată;

100. C. s. Indicați raportul dintre componentele (gelatina:glicerina:apa) folosit la prepararea

supozitoarelor:
A. 6:4:8
B. 1:5:2
C. 1:3:6
D. 2:1:3
E. 5:3:2

101. C. m. Indicați excipienţii graşi folosiți la prepararea supozitoarelor:

A. unt de cacao;
B. glicerină – săpun;
C. grăsime solidă;
D. gelatin–glicerina;
E. suppocire;

102. C. m. Indicați etapele tehnologiei supozitoarelor prin metoda modelării manuale:

A. cântărirea masei;
B. topirea excipientului;
C. obținerea masei plastice;
D. obţinerea dreptunghiului;
E. dozarea şi formarea supozitoarelor;

103. C. m. Indicați etapele tehnologiei supozitoarelor prin metoda topirii și turnării în tipare:
A. cântărirea masei;
B. topirea excipientului;
C. lubrefierea tiparului;
D. formarea magdaleonului;
E. obţinerea dreptunghiului;

104. C. s. Numiți ce cantitate de extract de mătrăgună uscat (1:2) trebuie de luat la prepararea
supozitoarelor după prescripţia:
Rp.: Extracti Belladonnae 0,1
Furacillini 0,2
Olei Cacao 30,0
M.f.globuli N 10
D.S. Câte o globulă de 2 ori în zi.
A. 0,1;
B. 0,01;
C. 0,2;
D. 1,0;
E. 0,02

105. C. m. Enumărați avantajele metodei de turnare în tipare faţă de metoda de modelare manuală:
A. mai confortabilă;
B. folosirea untului de cacao;
C. permite obţinerea supozitoarelor de aceeaşi formă;
D. permite o dozare mai exactă;
E. este o metodă mai rapidă;

106. C. s. Calculați în prescripție doza unică şi nictemirală a streptocidei:

Rp.: Streptocidi 0,3
Olei Cacao q.s.
M.f.supp.
D.t.d. N 10
S.: Câte un supozitor de 2 ori în zi.

A. 0,3 : 0,3;
B. 0,3 : 0,6;
C. 0,3 : 0,9;
D. 0,03 : 0,6;
E. 0,03 : 0,3;

107. C. m. Indicați substanţele medicamentoasele care nu necesită adăugarea lanolinei anhidre

pentru majorarea plasticităţii, la prepararea supozitoarelor:
A. streptocida;
B. ihtiol;
C. subnitrat de bismut;
D. petrol de naftalan;
E. extract dens;

108. C. s. Indicați la prescrierea cărei cantități de substanţă medicamentoasă la prepararea

supozitoarelor prin turnare se va lua în considerație coeficientul de dislocuire continental:
A. mai mult de 3%;
B. mai mult de 4%;
C. mai mult de 5%;
D. mai mult de 6%;
E. mai mult de 2%

109. C. s. Enumăraţi substanţele medicamentoase liposolubile, care nu se recomandă de dizolvat în

ulei la prepararea emulsiei primare:
A. camfora, hormonii;
B. mentol, vitamina A;
C. fenilsalicilat, benzonaftol;
D. benzocaina, vitamina D;
E. vitamina E, vitamina K;

110. C. s. Numiți de ce concentraţie se va prepara emulsia, în lipsa indicațiilor în reţetă:

A. 5%;
B. 15%;
C. 10%;
D. 20%;
E. 1%;

111. C. m. Numiți metodele ce se folosesc pentru determinarea tipului emulsiei:

A. diluare;
B. colorare;
C. conductibilitate electrică;
D. folosirea plăcii de parafină;
E. viteza de sedimentare;

112. C. m. Numiți părţile de bază a emulsiilor uleioase:

A. conservant;
B. antioxidant;
C. ulei;
D. apa;
E. emulgator;

113. C. m. Numiți metodele care se folosesc la prepararea emulsiilor:

A. gumei uscate;
B. gumei umede;
C. franceză;
D. rusească;
E. flaconului;

114. C. m. Indicați factorii de care depinde viscozitatea emulsiei:

A. tehnologia de preparare;
B. mediul de dispersie;
C. mărimea particulelor fazei dispersate;
D. natura emulgatorului;
E. concentraţia emulgatorului

115. C. m. Enumăraţi substanţele medicamentoase, care se dizolvă în 1/3 – ¼ apă purificată,

destinată pentru diluarea emulsiei primare, iar soluţia obţinută se adaugă la emulsia finită:
A. bromura de sodiu;
B. cofeina– benzoat de sodiu;
C. cloralhidrat;
D. subnitrat de bismut;
E. fenilsalicilat;

116. C. m. Enumăraţi substanţele medicamentoase, care se dizolvă în 1/3 – ¼ apă purificată,

destinată pentru diluarea emulsiei primare, iar soluţia obţinută se adaugă la emulsia finită:
A. bromura de potasiu;
B. fenilsalicilat;
C. cloralhidrat;
D. benzonaftol;
E. oxid de zinc;

117. C. s. Numiți substanţa medicamentoasă, care se dizolvă în 1/3 – ¼ apă purificată, destinată
pentru diluarea emulsiei primare, iar soluţia obţinută se adaugă la emulsia finită:
A. benzonaftol;
B. camfora;
C. oxid de zinc;
D. bromura de potasiu;
E. fenilsalicilat;

118. C. m. Numiţi substanţele medicamentoase, care se introduc în componenţa emulsiei după tipul
suspensiei, fără adaos de stabilizator:
A. fenilsalicilat;
B. oxid de zinc;
C. subnitrat de bismut;
D. benzonaftol;
E. bromura de potasiu;

119. C. m. Numiţi agenţii de dispersie amfoteri naturali, folosiţi la prepararea emulsiilor:

A. gelatoza;
B. cazeina;
C. pulbere lactată;
D. span – 80;
E. emulgator T – 2;

120. C. s. Indicați substanța medicamentoasă care se întroduce în componența emulsiei după tipul
suspensiei, fără adaos de stabilizator:
A. subnitrat de bismut;
B. fenilsalicilat;
C. tinctura de odolean;
D. bromura de sodiu;
E. camfora;
121. C. m. Numiți ce prezintă emulsia – ca formă medicamentoasă:
A. faza dispersată în mediu de dispersie lichid;
B. un lichid fin dispersat care nu se amestecă cu faza dispersată;
C. micela în faza de dispersie lichidă;
D. macromolecule şi macroioni, dispersaţi în lichid;
E. faza de dispersie solidă, distribuită în lichid;

122. C. s. Indicați pentru care mod de administrare nu se folosește emulsia:

A. intern;
B. extern;
C. intravenoas;
D. intramuscular;
E. epidural;

123. C. s. Numiți factorul de bază ce determină tipul emulsiei:

A. cantitatea de ulei;
B. cantitatea de apă purificată;
C. natura şi proprietăţile emulgatorului;
D. natura substanţelor medicamentoase ;
E. mărimea particulelor fazei de dispersie;

124. C. s. Indicați uleiurile folosite la prepararea emulsiilor uleioase, conform DAN:

A. măsline;
B. caise;
C. vaselină;
D. eterice;
E. floarea- soarelui;

125. C. s. Numiți în lipsa indicaţiei concentraţiei, în conformitate cu FR X, pentru prepararea 200,0

emulsie, ulei se va lua:
A. 20,0;
B. 100,0;
C. 10,0;
D. 50,0;
E. 5,0;

126. C. s. Numiți în lipsa indicaţiei concentraţiei, în conformitate cu FR X, pentru prepararea 100,0

emulsie, ulei se va lua:
A. 20,0;
B. 100,0;
C. 10,0;
D. 50,0;
E. 5,0;
127. C. s. Numiți în lipsa indicaţiei concentraţiei, în conformitate cu FR X, pentru prepararea 50,0
emulsie, ulei se va lua:
A. 20,0;
B. 100,0;
C. 10,0;
D. 50,0;
E. 5,0;

128. C. m. Numiți uleiurile ce pot fi folosite la prepararea emulsiei, la lipsa indicațiilor :

A. măsline;
B. caise;
C. ricin;
D. floarea – soarelui;
E. eterice;

129. C. s. Numiți de ce depinde alegerea emulgatorului şi cantităţii lui:

A. natura şi proprietăţile emulgatorului;
B. natura şi proprietăţile uleiului;
C. concentraţia emulsiei;
D. modul de administrare a emulsiei;
E. temperatura mediului înconjurător;

130. C. m. Numiți avantajele “emulsiei” ca formă medicamentoasă:

A. omogenitate;
B. posibilitatea introducerii substanţelor lipo– şi hidrofile sub formă de ioni şi molecule;
C. se măreşte absorbţia grăsimilor administrate “per os”;
D. posibilitatea către coalescenţă;
E. stabilitate termodinamică;

131. C. m. Indicați prioritatea emulsiilor ca formă medicamentoasă:

A. maschează gustul şi mirosul neplăcut al preparatului medicamentos;
B. mărește acţiunea iritantă a mentolului, uleiurilor eterice;
C. micşorează contaminarea microbiană;
D. introducerea substanţelor hidro – şi liposolubile sub formă de dispersie moleculară sau ionică;
E. folosirea în farmacoterapia pediatrică;

132. C. s. Numiți operaţia tehnologică de bază folosită la prepararea emulsiilor:

A. mărunţirea preventivă a substanţelor medicamentoase;
B. prepararea emulsiei primare;
C. diluarea emulsiei primare;
D. introducerea substanţelor hidrosolubile;
E. dizolvarea substanţelor liposolubile în ulei;
133. C. m. Numiți substanțele medicamentoase ce se dizolvă în apă purificată, necesară pentru
diluarea emulsiei primare:
A. uleiurile eterice;
B. clorhidrat de procaină;
C. bromura de sodiu;
D. camfora;
E. mentol;

134. C.m. Enumărați substanțele medicamentoase ce se dizolvă în ulei la prepararea emulsiilor:

A. camfora;
B. mentolul;
C. oxidul de magneziu;
D. streptocida;
E. subnitratul de bismut;

135. C. m. Numiți substanțele medicamentoase care necesită întroducere de stabilizator în emulsie:

A. fenilsalicilat;
B. camfora;
C. mentol;
D. subnitrat de bismut ;
E. hexametilentetramina;

136. C. m. Numiți substanțele ce se dizolvă prealabil în ulei la prepararea emulsiilor:

A. timol;
B. mentol;
C. oxid de zinc;
D. oxid de magneziu;
E. tanina;

137. C. m. Indicați substanțele ce se întroduc în componența emulsiilor după tipul suspensiei:

A. subnitrat de bismut;
B. oxid de zinc;
C. sulf;
D. mentol;
E. clorhidrat de procaină;

138. C. s. Indicați cantitatea de ulei de ricin care trebuie de luat după prescripţie:
Rp.: Emulsi Olei Ricini 200,0
M.D.S.:
A. 50,0;
B. 12,0;
C. 20,0;
D. 10,0;
E. 16,0;
139. C. s. Indicați cantitatea de ulei de ricin care trebuie de luat după prescripţie:
Rp.: Emulsi Olei Ricini 100,0
M.D.S.:
A. 50,0;
B. 12,0;
C. 20,0;
D. 10,0;
E. 15,0;

140. C. s. Indicați modalitatea de introducere a oxidului de zinc în forma medicamentoasă:

Rp.: Emulsi Olei Helianthi 100,0
Zinci oxydi 2,0
M.D.S.: Intern, câte o lingură de masă de 3 ori în zi după masă.

A. după tipul suspensiei la emulsia finită, fără stabilizator;

B. l-a dizolvat cu apă purificată pentru diluarea, emulsiei primare;
C. l-a dizolvat în ulei
D. după tipul suspensiei la emulsia finită, cu adaos de stabilizator;
E. l-a dizolvat în emulsia finită;

141. C. s. Numiți modalitatea de introducere a bromurii de sodiu în emulsie:

A. Se introduce în emulsia primară;
B. Se adăugă la emulsia finită;
C. Se introduce în faza uleioasă;
D. Se dizolvă într-o parte de apă pentru diluarea emulsiei;
E. Se dizolvă în apa pentru diluarea emulsiei primare;

142. C. s. Indicați cum farmacistul a întrodus camfora în emulsie:

A. a dizolvat-o în ulei;
B. a adăugat-o la emulsia finită;
C. a dizolvat-o în apa pentru diluarea emulsiei;
D. a introdus-o după tipul suspensiei la emulsia finită;
E. a dizolvat-o în apa pentru prepararea emulsiei primare;

143. C. m. Numiți care indici apreciază calitatea emulsiei:

A. omogenitatea particulelor fazei dispersate;
B. timpul de stratificare;
C. resuspendarea;
D. reziduu uscat;
E. termostabiliatea;

144. C. m. Numiți după care indici se petrece aprecierea calităţii emulsiilor:

A. mărimea particulelor fazei de dispersie;
B. timpul de stratificare;
C. rezidiu uscat;
D. viscozitate;
E. resuspendarea;

145. C. s. Indicați care sunt direcţiile de bază de dezvoltare a formei medicamentoase “Emulsii”:
A. mecanizarea procesului de preparare;
B. mărirea nomenclaturii de emulgatori;
C. introducerea metodelor instrumentale de apreciere a calităţii;
D. mărirea asortimentului de conservanţi;
E. micșorarea nomenclaturii emulgatorilor naturali;

146. C. s. Indicați de ce concentraţie se prepară emulsia de benzil benzoat pentru adulţi în lipsa
indicaţiilor
A. 20%
B. 10%
C. 5%
D. 50%
E. 25%

147. C. s. Indicați de ce concentraţie se prepară emulsia de benzil benzoat pentru adulţi în lipsa
indicaţiilor:
A. 10%
B. 20%
C. 5%
D. 30%
E. 1%

148. C. s. Indicați de ce concentraţie se prepară emulsia de benzil benzoat pentru copii la lipsa
indicaţiilor medicului:
A. 10%
B. 20%
C. 5%
D. 1%
E. 2%

149. Indicați de ce concentraţie se prepară emulsia de benzil benzoat pentru copii la lipsa
indicaţiilor medicului:
A. 3%
B. 10%
C. 5%
D. 1%
E. 20%
150. C.s. Numiți emulgatorul care se folosește la prepararea emulsiei de benzil benzoat la indicarea
medicului:
A. metilceluloza;
B. carboximetilceluloza sodică;
C. alcool polivinilic;
D. săpun medicinal;
E. emulgator T – 2;

151. C.s. Numiți ce se folosește în calitate de emulgator la prepararea emulsiei de benzil benzoat:
A. metilceluloza;
B. carboximetilceluloza sodică;
C. alcool polivinilic;
D. gelatoza
E. săpun medicinal;

152. C. m. Indicați conservanții utilizați la prepararea emulsiilor:

A. nipagina;
B. nipazol;
C. acid ascorbic;
D. acid benzoic;
E. butiloxianizol;

153. C. m. Indicați ce conservanții utilizați la prepararea emulsiilor:

A. eter metilic al acidului para-aminobenzoic;
B. acid benzoic;
C. acid ascorbic;
D. acid boric;
E. eterul etilic al acidului para-aminonobenzoic;

154. C. m. Enumărați stadiile de bază al preparării emulsiilor:

A. prepararea emulsiei primare;
B. diluarea emulsiei primare;
C. filtrarea;
D. ambalarea;
E. oformarea;

155. C. s. Numiți emulgatorii folosiți la prepararea emulsiilor:

A. săpun;
B. gelatoza;
C. pectina;
D. metilceluloza;
E. nipagina;

156. C. m. Numiți dispozitivele care ameliorează calitatea emulsiilor:

A. micro – pulverizatoare (RT – 2);
B. dispozitive de amestecat electrice;
C. omogenizatoare;
D. aparate pentru prepararea emulsiilor;
E. ceașca de porțelan;

157. C. m. Enumărați fenomenele ce pot apărea la păstrarea îndelungată a emulsiei:

A. coalescenţa;
B. flotarea;
C. cremanţa;
D. inversia;
E. sedimentarea

158. C.s. Enumărați ce fenomen nu este caracteristic pentru emulsii la păstrarea lor îndelungată:
A. precipitarea
B. coalescenţa;
C. flotarea;
D. cremanţa;
E. inversia;

159. C. s. Indicați ce cantitate de seminţe de dovleac este necesară la prepararea 100,0 de emulsie,
dacă în reţetă nu sunt undicaţii:
A. 10,0
B. 20,0
C. 25,0
D. 5,0
E. 50,0
160. C. s. Indicați ce cantitate de seminţe este necesară la prepararea 200,0 g de emulsie, dacă în
reţetă nu-s indicaţii:
A. 10,0
B. 20,0
C. 25,0
D. 5,0
E. 2,0

161. C. m. Numiți ce etape include prepararea emulsiei din seminţe de dovleac:

A. strecurarea prin tampon de vată;
B. filtrarea prin tifon dublu;
C. filtrarea prin filtru din sticlă;
D. nu se strecoară;
E. nu se filtrează;

162. C. m. Numiți tipurile de control necesare pentru aprecierea calității emulsiilor pentru uz
extern în farmacii:
A. organoleptic;
B. miros;
C. devierea de la masă;
D. gust ;
E. aspect exterior;

163. C. m. Indicați ce emulgatori naturali se folosesc la prepararea emulsiilor:

A. pectina;
B. amidonul;
C. gelatoza;
D. gălbenuşul de ou;
E. tvinurile;

164. C. s. Numiți ce include controlul organoleptic al emulsiilor:

A. devierea de la masă;
B. miros;
C. control fizic;
D. omogenitate;
E. aspect exterior;

165. C. m. Numiți dezavantajele suspensiilor:

A. posibilitatea de descompunere hidrolitică a substanţelor;
B. posibilitatea prescrierii în suspensii a substanţelor puternic active în doză ce nu depășește doza
unică pentru volumul total prescris;
C. sunt forme medicamentoase instabile;
D. trebuie preparate “Ex tempore”;
E. nu poate fi prolongată acţiunea substanţelor medicamentoase.

166. C. m. Indicați ce include controlului calităţii suspensiilor:

A. determinarea gradului de dispersie;
B. lipsa impurităţilor mecanice;
C. trebuie să fie transparente şi limpezi;
D. determinarea vitezei de sedimentare;
E. verificarea abaterilor de la masa prescrisă în reţetă.

167. C. s. Indicați cum se va prepara suspensia farmaceutică:

Rp.: Bismuthi subnitratis 6,0
Sirupi Althaeae 20 ml
Aquae purificatae 200 ml
M.D.S. Intern, câte o linguriţă de 3 ori în zi după masă.

A. bismutul subnitrat se dispersează muniţios la mojar cu 10 ml sirop de altee, pasta obţinută se

diluează cu restul siropului, apoi sub formă de suspensie până se transferă în flaconul de livrare;
B. în cantitatea de apă prescrisă se dizolvă subnitratul de bismut, se trece în flaconul de livrare la
care se adaugă siropul de nalbă - mare;
C. subnitratul de bismut se triturează la mojar cu 3 ml de apă purificată, pasta rezultată în câteva
etape, sub formă de suspensie fină, se transferă cu restul de apă purificată în flaconul de livrare, apoi
se adaugă 20 ml sirop de nalbă – mare;
D. bismutul subnitrat se triturează la mojar cu 20 ml de nalbă – mare, apoi sub formă de suspensie
fină se trece în flaconul de livrare la care se adaugă apa purificată 200ml;
E. într-un balon de sticlă se pun 200 ml de apă purificată şi 20 ml de sirop de nalbă – mare la care în
porţiuni se adaugă subntratul de bismut, totul se strecoară în flaconul de livrare.

168. C. s. Alegeți modul de preparare corect al suspensiei conform prescripției:

Rp.: Sulfuris praecipitatis 2,0
Glycerini 5,0
Aquae purificatae 90 ml
M.D.S.: Extern, pentru aplicare pe pielea mâinilor.

A. sulful (2,0) se triturează la mojar cu 2 – 3 pic. de apă purificată, se adaugă apoi restul apei
purificate, în porţiuni se aduaugă 5,0 de glicerină se amestecă şi se trece în flaconul de livrare;
B. sulful se triturează la mojar cu câteva picături de glicerină. Se adaugă apoi 0,4 g săpun şi restul
cantităţii de glicerină, amestecul rezultat se suspendă cu 90 ml de apă şi se trece în flaconul de
livrare;
C. sulful (2,0) se triturează în mojar, apoi se adaugă 0,2 g săpun medicinal la care se adaugă 3 ml de
apă purificată, pasta rezultată se transferă cu restul apei purificate în flaconul de livrare, la care se
adaugă glicerina;
D. sulful (2,0) se triturează la mojar cu 1,0 de glicerină, amestecul rezultat se suspendă cu 90 ml de
apă purificată şi se transferă în flaconul de livrare;
E. în flaconul de livrare se adaugă sulful 2,0 g apoi glicerina şi restul cantităţii de apă purificată, se
amestecă bine.

169. C. m. Numiți substanţele medicamentoase care posedă caracter hidrofob pronunţat:

A. oxidul de magneziu;
B. mentolul;
C. sulful;
D. glicerina;
E. timolul.

170. C. s. Indicați cum se adaugă la suspensie tincturile:

A. în flaconul de livrare în primul rând;
B. în flaconul de livrare în ultimul rând;
C. în vasul de sticlă în ultimul rând, apoi se strecoară în flaconul de livrare;
D. se amestecă cu o parte de soluţie prescrisă direct în flaconul de livrare;
E. în vasul de sticlă în primul rând.

171. C. s. Numiți compoziţia liquoarei de anason şi amoniac:

A. ulei de anason, alcool, soluţie de amoniac, extract de lemn – dulce;
B. apa purificată, alcool, ulei de anason;
C. ulei de anason, soluţie de amoniac, alcool etilic;
D. ulei de anason, soluţie de amoniac, glicerina, apa purificată;
E. alcool, soluţie de amoniac, apa purificată.

172. C. s. Numiți compoziţia elixirului pectoral:

A. extract de lemn dulce, apa purificată, ulei de anason, alcool etilic;
B. extract de lemn dulce, soluţie de amoniac, alcool etilic, apa purificată;
C. soluţie de amoniac, ulei anason, extract de lemn dulce;
D. ulei de anason, soluţie de amoniac, apa purificată, alcool etilic;
E. extract de lemn dulce, soluţie de amoniac, apa purificată.

173. C. m. Indicați modul de clasificare a suspensiilor dependent de preparare şi proprietăţile

fizice:
A. suspensii fine;
B. mixturi agitante;
C. mixturi opalescente şi turbulente;
D. mixturi transparente şi limpezi;
E. suspensii agitante şi turbulente;

174. C. s. Alegeți care lichid poate servi mediu de dispersie pentru prepararea suspensiilor:
A. apa purificată;
B. glicerolul;
C. alcoolul etilic;
D. extractele apoase;
E. tincturile.

175. C. m. Numiți cerinţele înaintate către mediul de dispersie folosit la prepararea suspensiilor:
A. stabilitate fizico – chimică;
B. reacţie neutră;
C. stabilitate antimicrobiană;
D. reacţie acidă;
E. consecinţă lichidă.

176. C. s. Indicați stabilizatorul folosit la prepararea suspensiei de sulf:

A. mucilag 1% metilceluloză;
B. alcool etilic 54%;
C. mucilag carboximetilceluloză sodică;
D. alcool etilic 40%;
E. oxipropilmetilceluloză;

177. C. s. Indicați stabilizatorul folosit la prepararea suspensiei de sulf, în lipsa indicațiilor

medicului:
A. colagenul;
B. săpunul medicinal;
C. bentonitele;
D. alcoolul polivinilic;
E. aerosilul;

178. C. s. Indicați stabilizatorul pentru suspensia de sulf:

A. săpunul medicinal, dacă e prescris în reţetă;
B. gelatoza;
C. colagenul;
D. guma arabică;
E. metilceluloza;

179. C. s. Calculați volumul apei purificate, necesar pentru triturarea 1,0 MgO la etapa inițială de
preparare a suspensiei prin metoda de dispersare:
A. 0,5 ml;
B. 1 ml;
C. 10 ml;
D. 0,25 ml;
E. 2 ml;

180. C. s. Calculați cantitatea de gelatoză necesară pentru a stabiliza 1,0 fenilsalicilat la prepararea
suspensiei:
A. 1,0;
B. 0,5;
C. 2,0;
D. 10,0;
E. 5,0;

181. C. m. Indicați în ce cazuri se formează suspensiile:

A. substanţa medicamentoasă prescrisă este insolubilă în lichidul dispersat;
B. cantitatea de substanţă medicamentoasă prescrisă depăşeşte solubilitatea sa în lichidul dat;
C. în urma interacţiunii dintre substanţele medicamentoase prescrise rezultă o substanţă insolubilă;
D. substanţa medicamentoasă prescrisă este greu solubilă în lichidul dispersant;
E. substanţa activă se dizolvă în mediul de dispersie;

182. C. m. Indicați ce se utilizează în calitate de stabilizatori pentru suspensiile din substanţe

hidrofobe:
A. gelatoza;
B. acid sorbic;
C. metilceluloza;
D. alcoolul polivinilic;
E. nipazolul

183. C. m. Indicați avantajele suspensiilor ca formă medicamentoasă comparativ cu pulberile :

A. biodisponibilitate înaltă;
B. utilizare în pediatrie;
C. incorporarea unor substanţe medicamentoase puternic active de natură hidrofilă;
D. solubilitate înaltă;
E. dozare exactă;

184. C. m. Indicați cum se manifestă în suspensii micşorarea energiei exterioare libere:

A. aglomerarea particulelor;
B. abaterea particulelor;
C. sedimentrea particulelor;
D. dispersarea particulelor;
E. dispersarea substanţelor medicamentoase cu lichid auxiliar;

185. C. s. Indicați ce prezintă procesul de resuspendare:

A. sedimentarea particulelor substanţelor medicamentoase;
B. prezenţa particulelor la suprafaţa suspensiei;
C. agregarea particulelor;
D. flotarea particulelor;
E. repartizarea uniformă a particulelor în lichid după agitare timp de 15 – 20 secunde;

186. C. s. Numiți substanţa hidrofobă cu caracter slab pronunţat la prepararea suspensiilor:

A. mentol;
B. sulfat de zinc;
C. fenilsalicilat;
D. timol;
E. oxid de zinc;

187. C. m. Numiți substanţele hidrofobe cu caracter puternic pronunţat la prepararea suspensiilor:

A. oxidul de magneziu;
B. mentolul;
C. camfora;
D. streptocida;
E. sulful;

188. C. m. Numiți substanţele hidrofile folosite la prepararea suspensiilor:

A. hidroxid de aluminiu;
B. fenilsalicilat;
C. oxid de magneziu;
D. camfora;
E. mentol.

189. C. m. Indicați de ce factori depinde viteza de sedimentare a particulelor în suspensii:

A. dimensiunea particulelor;
B. diferenţa fazei dispersate solide în faza lichidă;
C. viscozitatea mediului;
D. viteza căderii libere a particulelor;
E. viteza de dispersare;

190. C. s. Numiți factorii care influențează asupra micșorării mărimii particulelor la prepararea
suspensiilor :
A. dispersarea ulterioară a pulberii;
B. dispersarea în prezenţa unor substanţe solide;
C. dispersarea în prezenţa unui lichid auxiliar;
D. adăugarea unui stabilizator;
E. mărunțirea în prezența mediului de dispersie lichid;

191. C. s. Numiți care stabilizator potențează activitatea farmacologică a sulfului :

A. gelatoza;
B. emulgator T – 2;
C. săpun medicinal;
D. amidon;
E. mucilagiu de metilceluloză;

192. C. s. Indicați raportul ce se recomandă de folosit la mărunțirea substanțelor medicamentoase

cu lichid auxiliar la prepararea suspensiilor:
A. 1:1;
B. 1:2;
C. 1:3;
D. 1:4;
E. 1:5;

193. C. m. Indicați ce termeni sunt caracteristici pentru suspensiile farmaceutice:

A. faza dispersă solidă;
B. faza dispersă lichidă;
C. mediul de dispersie solid;
D. mediul de dispersie lichid;
E. sistem omogen;

194. C. m. Indicați legile și regulile pe care se bazează prepararea suspensiilor prin dispersare:
A. Stokes;
B. Ghibs;
C. Fick – Schukarev;
D. Rauli;
E. Dereaghin ;

195. C. m. Numiți ce substanțe adăugate la faza de dispersie pot duce la obținerea suspensiilor prin
metoda de condensare:
A. hidrofile;
B. cu proprietăţi hidrofobe slab pronunţate;
C. cu proprietăţi hidrofobe puternic pronunţate;
D. extractele lichide;
E. tincturile;

196. C. s. Indicați modalitatea de preparare a suspensiei după prescripția:

Rp.: Talci
Amyli
Zinci oxydi aa 5,0
Aquae purificatae 100 ml
D.S. Extern.

A. se prepară după masă – volum;

B. substanţele prescrise sunt incompatibile, suspensia nu se prepară;
C. se prepară după masă;
D. se prepară prin condensare;
E. se utilizează stabilizator;

197. C. m. Numiți etapele tehnologiei de preparare a suspensiei cu oxid de magneziu prin

dispersare:
A. dispersare;
B. amestecare;
C. filtrare;
D. ambalare;
E. etichetare;

198. C. m. Indicați de ce depinde stabilitatea suspensiilor farmaceutice:

A. mărimea particulelor dispersate;
B. raportul optim dintre faza dispersată solidă şi faza lichidă;
C. viteza căderii libere a particulelor;
D. umiditatea mediului ambiant;
E. viscozitatea fazei lichide;

199. C. m. Indicați substanţe hidrofile folosite la prepararea suspensiilor :

A. oxidul de magneziu;
B. carbonatul de calciu;
C. carbonatul de magneziu;
D. mentol
E. oxidul de zinc;

200. C.m. Enumărați substanţe hidrofile folosite la prepararea suspensiilor:

A. oxidul de zinc;
B. carbonatul de calciu;
C. camfora;
D. bromura de sodiu;
E. mentolul

201. C. m. Enumărați substanţele hidrofile utilizate la prepararea suspensiilor :

A. carbonatul de calciu;
B. mentol
C. oxidul de zinc;
D. camfora;
E. carbonatul de magneziu;

202. C. s. Indicați masa gelatozei necesară pentru stabilizarea 1,0 de camfor la prepararea
suspensiei :
A. 1,0;
B. 2,0;
C. 3,0;
D. 1,5;
E. 0,5;

203. C. s. Indicați masa gelatozei necesară pentru a stabiliza 1,0 mentol folosit la prepararea
suspensiei:
A. 0,5;
B. 01,75;
C. 1,0;
D. 2,0;
E. 1,5;

204. C. s. Numiți masa gelatozei necesară pentru a stabiliza 2,0 timol folosit la prepararea
suspensiei:
A. 1.0;
B. 2,0;
C. 3,0;
D. 4,0;
E. 5,0;

205. C. s. Numiți masa stabilizatorului natural necesară pentru a stabiliza 2,0 fenilsalicilat la
prepararea suspensiei:
A. 2,0;
B. 1,0;
C. 0,5;
D. 1,5;
E. 4,0;

206. C. s. Indicați ce cantitate de gelatoză în calitate de stabilizator este necesar de folosit pentru
prepararea suspensiei date:
Rp.: Camphorae 2,0
Natrii bromidi 1,0
Aquae purificatae 100 ml
M.D.S. Câte o lingură de masă de 3 ori în zi după masă

A. 2,0;
B. 1,0;
C. 1,5;
D. 0,5;
E. 4,0;

207. C. m. Numiți care forme medicamentoase se prepară în condiţii aseptice:

A. mixturile pentru uz intern;
B. formele oftalmice;
C. formele pentru nou născuţi şi sugari;
D. formele cu antibiotice;
E. soluţiile injectabile;

208. C. m. Numiți ce soluții se folosesc pentru dezinfectarea mâinilor:

A. apa purificată;
B. săpun;
C. alcool 80%;
D. clorhexidină 0,5%;
E. alcool benzilic;

209. C. m. Indicați solvenţii neapoşi folosiţi la prepararea formelor injectabile:

A. alcool etilic;
B. uleiul de vaselină;
C. polietilenglicolul;
D. apa pentru injecții;
E. glicerina;

210. C. m. Indicați cerinţele de bază înaintate către formele injectabile:

A. sterilitate;
B. stabilitate;
C. izohidria;
D. izotonia;
E. apirogenitate;

211. C. s. Numiți stabilizantul pentru soluţia de glucoză:

A. metabisulfit de sodiu;
B. soluţia de hidroxid de sodiu 0,1 N;
C. clorură de sodiu, acid clorhidric 0,1 N;
D. hidrocarbonat de sodiu;
E. sulfit de sodiu anhidru;

212. C. s. Indicați temperatura şi timpul la care se sterilizează 100 ml soluţie de glucoză:

A. 100°C±2°C, 15 min;
B. 120°C+2°C, 8 min;
C. 115°C±2°C, 8 min;
D. 130°C±2°C, 8 min;
E. 110°C±2°C, 10 min;

213. C. s. Numiți cum se sterilizează 100 ml soluţie de hidrocarbonat de sodiu:

A. nu se sterilizează;
B. se sterilizează la t=120°±2°C, timp de 15 min;
C. se sterilizează la t=120°+2°C, timp de 8 min;
D. se sterilizează la t=100°C, timp de 15 min;
E. se sterilizează la t=100°C, timp de 30 min;

214. C. s. Numiți condițiile care asigură stabilitatea soluţiei de hidrocarbonat de sodiu la sterilizare:
A. acid clorhidric 0,1 M;
B. clorură de sodiu;
C. acid boric;
D. metabisulfit de sodiu;
E. nu se stabilizează;

215. C. s. Indicați ce stabilizator se adaugă în procesul de stabilizare la soluţia de clorhidrat de

procaină :
A. hidroxid de sodiu 0,1 M;
B. hidrocarbonat de sodiu;
C. acid clorhidric 0,1 M;
D. clorură de sodiu;
E. clorură de potasiu;

216. C. s. Numiți avantajele formelor medicamentoase parenterale:

A. dureroase la administrare;
B. dozarea exactă a substanţelor medicamentoase;
C. efect rapid: efect imediat în cazul căii i/v;
D. administrare în stare de inconştienţă, stare de vomă;
E. evitarea unor efecte secundare (tulburări gastro-intestinale);

217. C. m. Indicați cerinţele de bază către formele injectabile:

A. sterilitate;
B. lipsa particulelor insolubile;
C. apirogenitate;
D. inocuitate (netoxic, inofensiv);
E. izohidrie sau capacitate tampon;
218. C. m. Indicați factorii care produc distrugerea microorganismelor:
A. temperatură înaltă sub presiune;
B. fierberea;
C. folosirea agenţilor chimici;
D. radiaţie ionizantă;
E. încălzirea;

219. C. s. Numiți metoda termică de sterilizare:

A. radiaţii ultraviolete;
B. procedeul aseptic;
C. filtrare sterilizantă;
D. căldură uscată;
E. radiaţii ionizante;

220. C. m. Numiți substanțele medicamentoase pentru care se admite sterilizarea cu aer uscat:
A. clorura de sodiu;
B. talc;
C. oxid de zinc;
D. protargol;
E. argila;

221. C. m. Indicați temperaturile optime pentru dezvoltarea microbilor:

A. 30 - 35°C;
B. 50 - 55°C;
C. 5 - 10°C;
D. 20 - 25°C;
E. 60 - 70°C;

222. C. m. Numiți metodele de sterilizare folosite la prepararea soluțiilor injectabile și materialelor

auxiliare:
A. încălzire;
B. sterilizare cu vapori de apă sub presiune;
C. sterilizare prin filtrare;
D. sterilizare prin căldură uscată;
E. sterilizare cu gaz;

223. C. m. Numiți tipurile principale de filtre folosite la prepararea soluțiilor injectabile:

A. hârtie de filtru;
B. filtru de sticlă;
C. filtru de azbest;
D. filtru cu membrană;
E. vata şi tifonul;
224. C. m. Marcați formele farmaceutice care necesită condiţii aseptice de preparare:
A. pulberi pentru uz intern;
B. pulberi pentru uz parenteral;
C. perfuzii;
D. forme lichide pentru uz intern;
E. unguente oftalmice;

225. C. m. Numiți lucrurile ce se supun procesului de dezinfecţie:

A. formele parenterale;
B. materialele de ambalat;
C. personalul;
D. ambalajele din sticlă;
E. spaţiile de producţie;

226. C. m. Numiți sursele de impurificare a soluţiilor injectabile:

A. spaţiile de producţie;
B. metodele de preparare;
C. apa purificată;
D. dopurile;
E. fiolele şi flacoanele de sticlă;

227. C. m. Numiți metodele de depirogenare:

A. trecerea soluţiilor prin coloana cu cărbune activat;
B. prelucrarea tuburilor din sticlă cu soluţie 1% de permanganat de potasiu;
C. trecerea soluţiilor prin filtre cu membrană;
D. tratarea tuburilor din sticlă cu soluţie de apă oxigenată;
E. prelucrarea flacoanelor de sticlă cu apă caldă;

228. C. s. Indicați valoarea pH-ul sanguin :

A. 4,5 – 5,0;
B. 2,5 – 3,0;
C. 6,35 – 7,0;
D. 7,36 – 7,47;
E. 7,2 – 7,25;

229. C. m. Numiți cerințele față de solvenţii utilizaţi la prepararea formelor injectabile:

A. să corespundă normelor de calitate prevăzute de FR X;
B. să nu interacţioneze cu substanţele medicamentose;
C. să posede acțiune prolongată;
D. să nu fie toxici;
E. să nu posede acţiune farmacologică proprie;

230. C. m. Numiți solvenţii vâscoși folosiți la prepararea formelor injectabile:

A. uleiul de măsline;
B. alcoolii;
C. uleiul de caise;
D. glicerolul;
E. apa pentru injecții;

231. C. m. Indicați cerințele față de recipienții folosiți pentru ambalarea formelor injectabile:
A. să fie de culoare oranjă;
B. să fie curate şi uscate;
C. să nu reacţioneze cu medicamentul, cu care vine în contact direct;
D. să asigure stabilitate, sterilitate, conservare;
E. să fie transparente;

232. C. m. Indicați cerinţele de bază înaintate către perfuzii:

A. sterilitate;
B. viscozitate;
C. stabilitate;
D. lipsa impurităţilor mecanice;
E. lipsa substanţelor pirogene;

233. C. m. Numiți perfuziile ce se folosesc pentru restabilirea echilibrului acido-bazic al

organismului:
A. lichidul Petrov;
B. acesol;
C. aminopeptida;
D. Ringer-Lokk;
E. trisol;

234. C. m. Indicați parametrii controlului calităţii perfuziilor:

A. aspect;
B. gust;
C. culoare;
D. determinarea volumului;
E. sterilitate;

235. C. s. Numiți regimul de sterilizare a soluţiei injectabile de bromură de sodiu, 200 ml:
A. 100°C, 15 min;
B. 120 ± 2°C, 8 min;
C. 120 + 2°C, 15 min;
D. 100°C, 30 min;
E. 130°C, 30 min;

236. C. s. Numiți metoda de sterilizare a soluţiei injectabile de gluconat de calciu:

A. ultrasunet;
B. sterilizarea cu vapori sub presiune;
C. sterilizarea cu vapori uscaţi;
D. fierbere;
E. sterilizarea cu gaze;

237. C. s. Numiți concentrația izotonică a soluției de clorură de sodiu:

A. 1%;
B. 0,57%;
C. 0,9%;
D. 6%;
E. 5%;

238. C. s. Numiți concentrația soluției hipertonice de clorură de sodiu:

A. 10%;
B. 0,5%
C. 0,9%;
D. 5%;
E. 0,8%;

239. C. s. Numiți substanţele care nu suportă sterilizare termică:

A. hidroclorura de apomorfină;
B. sulfat de atropină;
C. clorhidrat de procaină;
D. acid ascorbic;
E. benzilpenicilina – sodică;

240. C. m. Numiți substanţele medicamentoase care suportă sterilizare termică:

A. clorura de sodiu;
B. benzilpenicilina sodică;
C. acid ascorbic;
D. sulfat de atropină;
E. glucoza;

241. C. s. Numiți cerinţa adăugătoare către calitatea apei pentru injecţii în comparaţie cu apa
purificată:
A. indice pH slab – acid;
B. lipsa clorurilor, sulfaţilor, ionilor de Ca+2, metalelor grele;
C. rezidiu uscat nu mai mult de 0,001%;
D. lipsa substanţelor pirogene;
E. transparenţa;

242. C. m. Numiți care solvenți nu se vor folosi la prepararea soluţiilor injectabile:

A. apa demineralizată;
B. apa pentru injecţii;
C. uleiurile grase;
D. uleiul de vaselină;
E. apa purificată;

243. C. m. Numiți solvenții care nu se vor folosi la prepararea soluţiilor injectabile:

A. alcool etilic;
B. apa pentru injecţii;
C. uleiuri grase;
D. uleiul de vaselină;
E. apa purificată;

244. C. m. Numiți ce este caracteristic pentru soluţia injectabilă de 10% de cafeină benzoat de
sodiu:
A. sare a bazei slabe şi acidului tare;
B. sare a bazei tari şi acidului slab;
C. necesitatea de adaus de antioxidant;
D. nu suportă sterilizare termică;
E. stabilă în mediu bazic;

245. C. m. Numiți pentru care soluții injectabile este necesar adaus de acid clorhidric 0,1 M în
calitate de stabilizator:
A. clorhidrat de procaină
B. paraminosalicilat de sodiu
C. cafeină benzoat de sodiu
D. glucoză;
E. clorură de sodiu

246. C. m. Numiți pentru care soluții injectabile este necesar adaus de stabilizator de hidroxid de
sodiu 0,1 M:
A. clorhidrat de procaină
B. glucoză
C. cafeină benzoat de sodiu
D. paraaminosalicilat de sodiu
E. nitrit de sodiu

247. C. s. Numiți pentru care substanță medicamentoasă se folosește stabilizant sulfitul de sodiu:
A. glucoză
B. paraminosalicilat de sodiu
C. cafeină benzoat de sodiu
D. clorhidrat de procaină
E. sulfat de atropină

248. C. s. Numiți soluția injectabilă a cărei substanțe medicamentoase se stabilizează cu sulfit de

sodiu:
A. glucoză
B. acid ascorbic;
C. cafeină benzoat de sodiu
D. clorhidrat de procaină
E. sulfat de atropină

249. C. s. Indicați ce cantitate de substanță trebuie de luat, pentru a prepara 100 ml soluţie
izotonică de clorură de sodiu:
A. 3,6 g;
B. 2,0 g;
C. 4,0 g;
D. 0,9 g;
E. 1,0 g;

250. C. m. Numiți metodele de sterilizare a materialelor auxiliare:

A. vapori uscaţi;
B. prin fierbere în apă;
C. tindalizare;
D. vapori saturați sub presiune;
E. iradiere cu raze UV;

251. C. m. Indicați ce stabilizatori se adăugă la prepararea soluţiei injectabile cu conţinut de

substanţă uşor oxidabilă:
A. trilon B;
B. acid clorhidric;
C. sulfit de sodiu sau metabisulfit de sodiu;
D. clorură de sodiu;
E. tiosulfat de sodiu;

252. C. s. Numiți stabilizatorul folosit pentru prepararea soluţiei injectabile de tiosulfat de sodiu:
A. hidrocarbonat de sodiu;
B. acid clorhidric;
C. sulfit de sodiu:
D. clorură de sodiu cu acid clorhidric;
E. acid citric;

253. C. s. Indicați pentru ce formă farmaceutică se folosește la controlul calității dispozitivul UK-2:
A. supozitoare;
B. pilule;
C. soluţii injectabile;
D. linimente;
E. unguente;

254. C. m. Indicați metoda de preparare a soluţiei de clorhidrat de procaină:

A. cu stabilizator 0,1 M de hidroxid de sodiu;
B. în condiţii aseptice;
C. cu stabilizator soluție 0,1 M acid clorhidric;
D. sterilizare prin încălzire;
E. prin filtrare;

255. C. s. Numiți stabilizatorul care se va adăuga la prepararea soluţiei injectabile, ce conţine sare
formată din bază tare şi acid slab:
A. acid clorhidric;
B. hidroxid de sodiu;
C. sulfit de sodiu;
D. metabisulfit de sodiu;
E. acid ascorbic;

256. C. s. Indicați câte minute se sterilizează 100 ml de soluţie de clorură de sodiu pentru injecţii cu
vapori saturați sub presiune la t=120OC:
A. 60;
B. 12 ;
C. 8 ;
D. 30 ;
E. 15 ;

257. C. m. Numiți factorii de care va depinde eficacitatea sterilizării cu aer uscat şi fierbinte:
A. temperatura de sterilizare;
B. timpul de sterilizare;
C. gradul de conductibilitate a obiectelor de sterilizat;
D. aranjarea corectă a obiectului în aparat;
E. temperatura încăperii;

258. C. m. Numiți care forme farmaceutice se prepară în condiții aseptice:

A. soluţii injectabile;
B. soluţii oftalmologice;
C. soluţii pentru nou-născuţi și sugari până la un an;
D. soluţii cu antibiotice;
E. soluții pentru gargare;

259. C.m. Indicați pentru care forme farmaceutice este obligatorie izotonizarea:
A. solutii perfuzabile ;
B. picături oftalmice ;
C. solutii injectabile uleioase ;
D. suspensii injectabile ;
E. solutii injectabile pentru administrare subcutanată.

260. C.m. Indicați când o soluţie injectabilă este considerată izohidrică:

A. are un pH egal cu cel al sângelui;
B. are un pH de 2,5-9,5 ;
C. are un pH usor acid ;
D. are un pH usor alcalin ;
E. are un pH de 7,35-7,40.

261. C.s. Indicați substanța ce se folosește pentru izotonizarea preparatelor injectabile apoase:
A. clorura de sodiu ;
B. uree ;
C. bicarbonat de sodiu ;
D. clorură de potasiu ;
E. sulfat de magneziu.

262. C. m. Indicați cum pot fi prezentate picăturile oftalmice după FR X:

A. soluţii uleioase;
B. soluţii alcoolice;
C. soluţii apoase;
D. suspensii fine a substanţelor medicamentoase;
E. pelicule oftalmice;

263. C. m. Numiți ce substanțe medicamentoase se prescriu în picături oftalmice:

A. vitamine;
B. antibiotice;
C. săruri ale alcaloizilor;
D. hormoni;
E. soluții alcoolice;

264. C. m. Numiți dezavantajele picăturilor oftalmice:

A. apariţia stării de discomfort;
B. termen redus al efectului terapeutic;
C. posibilitatea prolongării efectului;
D. ambalaj iraţional;
E. contaminarea rapidă cu microorganisme la deschiderea ambalajului:

265. C. m. Numiți sursele de contaminare cu microorganisme în picături oftalmice:

A. solvenţi;
B. apa pentru injecții;
C. substanţe medicamentoase;
D. ustensile de lucru;
E. substanţe auxiliare;

266. C. s. Numiți sursele de contaminare cu microorganisme în picături oftalmice, cu excepția:

A. solvenţi;
B. apa pentru injecții;
C. substanţe medicamentoase;
D. ustensile de lucru;
E. substanţe auxiliare;

267. C. m. Indicați cum poate fi obținută sterilitatea picăturilor oftalmice în condiţii de farmacie:
A. sterilizare cu vapori sub presiune la t= 500C;
B. preparate în condiţii obişnuite cu sterilizare termică ulterioară;
C. sterilizare prin filtrare;
D. sterilizare cu aburi fluenţi timp de 30 minute la t = 1000C;
E. sterilizare la t=121+20C sub presiune;

268. C. m. Numiți condițiile de sterilizare a picăturilor oftalmice:

A. cu vapori sub presiune la t=121+20C;
B. cu vapori fluenţi t= 100 timp de 30 min;
C. cu vapori fluenţi t=100 C timp de 5 min;
D. prin filtrare prin filtre sterile microporoase;
E. cu vapori sub presiune timp de 5 min;

269. C. m. Numiți conservanții care se folosesc în picăturile oftalmice:

A. nipagina;
B. acid ascorbic
C. acid benzoic;
D. clorura de benzalconiu;
E. nipazol;

270. C. m. Numiți conservanții care se folosesc în picăturile oftalmice:

A. clorbutanolhidrat;
B. amestec nipagină cu nipazol;
C. clorură de benzalconiu;
D. amestec de cloramfenicol 2% cu acid boric;
E. acid ascorbic;

271. C. m. Numiți substanțele medicamentoase folosite sub formă de soluții concentrate la

prepararea picăturilor oftalmice:
A. cloramfenicol;
B. acid boric ;
C. acid ascorbic;
D. sulfat de zinc;
E. iodură de potasiu;

272. C. m. Numiți substanțele medicamentoase folosite sub formă de soluții concentrate la

prepararea picăturilor oftalmice:
A. cloramfenicol;
B. acid boric ;
C. acid ascorbic ;
D. clorhidrat de pilocarpină;
E. iodură de potasiu ;

273. C. m. Numiți substanțele medicamentoase folosite sub formă de soluții concentrate la

prepararea picăturilor oftalmice:
A. sulfat de atropină;
B. acid boric;
C. acid ascorbic;
D. clorhidrat de pilocarpină;
E. iodură de potasiu;

274. C. m. Numiţi componenţa picăturilor oftalmice, care se prepară în condiţii aseptice, fără
sterilizare ulterioară:
A. soluţie de clorhidrat de pilocarpină;
B. soluţie de sulfat de atropină;
C. soluţie de protargol;
D. soluţie de colargol;
E. soluţie de clorhidrat de etilmorfină;

275. C. m. Indicați picăturile oftalmice care se sterilizează cu vapori fluenți la t = 100°C timp de 30
min cu adaos de stabilizatori:
A. soluţie de sulfat de atropină;
B. soluţie de cloramfenicol;
C. soluţie de furacilină;
D. soluţie de sulfacil de sodiu;
E. soluţie de protargol;

276. C. m. Numiţi picăturile oftalmice, care se pot steriliza cu vapori sub presiune la t = 122°C:
A. soluţia de clorhidrat de pilocarpină
B. soluţia de protargol
C. soluţia de sulfacil de sodiu
D. soluţia de lidază
E. soluţia de tripsină

277. C. m. Numiţi cerinţele obligatorii, înaintate faţă de picăturile oftalmice:

A. sterilitate;
B. lipsa incluziunilor mecanice;
C. efect prolongat;
D. inofensivitate;
E. viscozitate;

278. C. m. Enumăraţi factorii de care depinde stabilitatea chimică a picăturilor oftalmice:

A. lumina;
B. natura solventului;
C. importanţa pH-ul soluţiei;
D. temperatura mediului ambiant;
E. umiditatea aerului;

279. C. m. Alegeţi calităţile, pe care trebuie să le posede conservanţii, folosiți la prepararea

picăturilor oftalmice:
A. solubilitatea în apă;
B. lipsa proprietăţilor sensibilizante şi alergizante;
C. eficacitate în concentraţii mici;
D. lipsa acţiunii iritante;
E. efect terapeutic;

280. C. m. Alegeţi soluțiile substanţelor auxiliare – prolongatori pentru picăturile oftalmice:

A. metilceluloza
B. carboximetilceluloza sodică
C. alcool polivinilic
D. acid ascorbic
E. riboflavină

281. C. m. Numiți agenţii izotonici folosiți la prepararea picăturilor oftalmice:

A. clorura de sodiu;
B. acid sorbic;
C. sulfat de sodiu;
D. nitrat de sodiu;
E. glucoza;

282. C. m. Enumăraţi substanţele medicamentoase folosite la prepararea picăturilor oftalmice, ce

nu suportă sterilizare termică:
A. protargol;
B. colargol;
C. benzilpenicilina sodică;
D. acid ascorbic;
E. sulfacil de sodiu;

283. C. s. Numiți substanţele ce nu suportă sterilizare termică în picături oftalmice:

A. difenhidramina;
B. dicaina;
C. iodura de potasiu;
D. lidaza;
E. cloramfenicol;

284. C. m. Numiţi substanţele medicamentoase ce nu suportă sterilizare termică în picături

oftalmice:
A. acid ascorbic;
B. chimotripsină;
C. hidrocarbonat de sodiu;
D. benzilpenicilină sodică;
E. clorură de calciu;

285. C. m. Numiți ce substanţe nu suportă sterilizare termică în picături oftalmice:

A. benzilpenicilina sodică;
B. adenozidtrifosfat;
C. colargol;
D. protargol;
E. riboflavina;

286. C. m. Indicați ce picături oftalmice nu se izotonizează:

A. Rp.: Sol. Pilocarpini hydrochloridi 1% - 10 ml
D.S.: Picături oftalmice, câte 2 picături de 2 ori în zi în ochiul drept

B. Rp.: Sol. Sulfacyli natrii 30% - 10 ml

D.S.: Picături oftalmice pentru nou – născuţi

C. Rp.: Sol. Collargoli 1% - 10 ml

D.S.: Picături oftalmice, câte 2 picături de 3 ori în zi

D. Rp.: Sol. Protargoli 2% - 10 ml

D.S.: Picături oftalmice, câte 2 picături de 3 ori în zi

E. Rp.: Sol. Atropini sulfatis 1% - 10 ml

D.S.: Picături oftalmice, câte 2 picături de 2 ori în zi în ochiul drept .

287. C. s. Numiți cerinţele obligatorii faţă de picăturile oftalmice, cu excepţia:

A. sterilitate;
B. izotonicitate;
C. lipsa incluziunilor mecanice;
D. stabilitate;
E. prolongarea acţiunii substanţelor medicamentoase;

288. C. s. Numiți particularităţile preparării picăturilor oftalmice cu clorhidrat de pilocarpină, cu

excepţia:
A. se prepară în condiţii aseptice;
B. se adaugă stabilizator;
C. se izotonizează;
D. se filtrează;
E. se foloseşte metoda de sterilizare termică;
289. C. m. Enumăraţi substanţele medicamentoase în picături oftalmice, care suportă metoda de
sterilizare termică:
A. benzilpenicilina sodică;
B. rezorcina;
C. colargol;
D. cloramfenicol;
E. sulfacil de sodiu;

290. C. m. Numiţi substanţele medicamentoase, care se adaugă în picături oftalmice, după

sterilizarea şi răcirea soluţiei, în condiţii aseptice:
A. sulfat de sodiu;
B. rezorcina;
C. clorhidrat de adrenalină;
D. trilon B;
E. sulfacil de sodiu;

291. C. m. Indicați mențiunile la eliberarea picăturilor oftalmice cu conținut de substanțe toxice:

A. picături oftalmice;
B. a se comporta cu precauţie;
C. a se feri de copii;
D. a se păstra la loc răcoros
E. a se păstra la loc uscat

292. C. m. Numiți picăturile oftalmice hipertonice:

A. soluţie de sulfacil de sodiu 30%;
B. soluţie de clorhidrat de pilocarpină 1%;
C. soluţie de sulfat de atropină 1%;
D. soluţie de riboflavină 0,02%;
E. soluţie de sulfacil de sodiu 20%;

293. C. s. Numiți pH-ului lichidului lacrimal:

A. 10,0
B. 3,0
C. 7,4
D. 4,0
E. 9,5

294. C. m. Numiți antioxidanţii, folosiți la prepararea picăturilor oftalmice:

A. sulfit de sodiu;
B. trilon B;
C. metabisulfit de sodiu;
D. acid sorbic;
E. alcool benzilic;
295. C. m. Indicați domeniile de aplicare a picăturilor oftalmice:
A. soluţii de irigării în oftalmochirurgie;
B. sub formă de pelicule oftalmice;
C. în calitate de soluţii pentru curăţirea linzilor;
D. cu scopul de dezinfecţie a linzilor;
E. pentru păstrarea linzilor de contact ;

296. C. m. Numiți cerinţele, înaintate faţă de comprese oftalmice:

A. sterilitate,
B. stabilitate;
C. lipsa incluziunilor mecanice;
D. inofensivitate;
E. efect prolongat;

297. C.m. Indicați care este durata staționării soluției oftalmice în ochi:
A. 4-5 minute ;
B. 5-6 minute ;
C. 1 minută ;
D. 30 minute ;
E. 60 minute.

298. C. m. Numiți ce este caracteristic pentru incompatibilităţile farmaceutice ca rezultat a

interacțiunii substanțelor active și auxiliare în formele medicamentoase:
A. schimbarea proprietăţilor fizice ale substanţelor medicamentoase;
B. schimbarea proprietăţilor chimice;
C. micşorarea efectului terapeutic al preparatului;
D. lipsa reacțiilor adverse la pacienți;
E. lipsa efectului terapeutic;

299. C. m.Alegerea metodelor de evitare a incompatibilităţilor farmaceutice în formele

medicamentoase se determină reeșind din:
A. natura fizico-chimică a substanțelor active;
B. proprietățile chimice ale substanțelor active;
C. tipul de formă medicamentoasă;
D. natura substanţelor auxiliare;
E. tehnologia de preparare;

300. C. m. Indicați ce schimbări se pot efectua la preîntâmpinarea incompatibilităţilor farmaceutice

A. codeina fosfat cu codeina;
B. cofeina benzoat de sodiu cu cofeina;
C. eufilina cu teofilina;
D. bromura de potasiu cu iodura de potasiu;
E. bromura de sodiu cu iodura de sodiu;
301. C. m. Indicați pentru preîntâmpinarea incompatibilităţilor farmaceutice care substanțe este
interzis de a se elibera în afara componenţei preparatului medicamentos:
A. din lista obişnuită;
B. toxice;
C. puternic active;
D. stupefiante;
E. precursorii stupefiantelor;

302. C. m. Numiți substanțele active care duc la micșorarea efectului terapeutic al pulberilor
compuse în rezultatul proprietăților lor adsorbtive:
A. cărbunele activat;
B. lutul alb;
C. lactoza;
D. glucoza;
E. zahărul;

303. C. m. Numiți ce reacții pot apărea la interacţiunea substanţelor medicamentoase în formele

farmaceutice:
A. de schimb;
B. de neutralizare;
C. de hidroliză în mediu anhidru;
D. de oxido- reducere;
E. de coagulare;

304. C. m. Numiți care factori pot produce incompatibilităţi fizico – chimice în formele
medicamentoase :
A. insolubilitatea substanţelor medicamentoase;
B. coagularea substanțelor active în soluții coloidale ;
C. formarea precipitatelor;
D. adsorbţia;
E. coagularea substanțelor active în soluții reale;

305. C. m. Numiți ce schimbări vizuale se observă în formele medicamentoase în cazurile

incompatibilităţilor chimice :
A. precipitări;
B. degajări de gaze;
C. opalescente;
D. adsorbția;
E. coloraţii;

306. C. m. Indicați în ce cazuri se pot observa incompatibilităţile farmaceutice în formele

medicamentoase:
A. dacă cantitatea de solvent indicată în prescripţie este insuficientă pentru dizolvarea substanţelor
medicamentoase prescrise;
B. numai la schimbarea solventului;
C. dacă la amestecarea separată a două soluţii se formează precipitate;
D. la combinarea electroliţilor cu aceeaşi sarcină electrică;
E. la amestecarea soluțiilor uleioase cu soluțiile apaose;

307. C. s. Indicați în care prescripție pot fi înlăturate incompatibilităţile farmaceutice prin

aplicarea metodelor tehnologice fără modificarea componenţei prescripţiei ori folosirea
substanţelor auxiliare:
А. Rp.: Mentholi 0,5
Glуcerini 10,0
M.D.S.: Picături auriculare

В. Rp.: Protargoli 1,0

Procaini hydrochloridi 1,0
Lanolini
Vaselini aa 20,0
M.f.ung.
D.S. Unguent nazal

C. Rp.: Euphyllini 0,1

Acidi ascorbinici 0,2
M.f.pulv.
D.t.d. N10
S.: Intern, câte o pulbere de 2 ori în zi

D. Rp.: Mentholi 1,0

Olei Vaselini 5,0
M.D.S.: Picături auriculare

E. Rp.: Sulfuris 1,0

Olei Ricini 10,0
Spiritus aethylici 70% - 200 ml
M.D.S.: Pentru a prelucra rănile.

308. C. m. Numiți în ce cazuri se formează precipitat la interacţiunea componentelor:

A. Rp.: Codeini phosphatis 0,15
Natrii bromidi 2,0
Adonizidi 5 ml
Aquae purificatae 10 ml
M.D.S.: Intern, câte 10 pic. de 2 ori în zi după masă.

B. Rp.: Papaverini hydrochloridi 0,3

Natrii nitritis 1,2
Aquae purificatae 180 ml
M.D.S.: Intern, câte o 1 lingură de masă de 3 ori în zi, după masă.

C. Rp.: Euphyllini 5,0 T-rae Valerianae

T-rae Convallariae aa 10 ml
Extracti Crataegi 5 ml
M.D.S.: Intern, câte 20 – 50 pic. de 2 ori în zi după masă.

D. Rp.: Acidi ascorbinici 1,2

Sol. Hexamethylentetramini 3% -180 ml
M.D.S.: Intern, câte 1 lingură de masă de 3 ori în zi după masă.

E. Rp.: T-rae Valerianae

T-rae Convallariae aa 10 ml
Extracti Crataegi fluidi 5 ml
Euphyllini 5,0
M.D.S.: Câte 20 – 25 pic. de 2 ori în zi după masă.

309. C. m. Indicați la combinarea cu care componente are loc coagularea în soluţiile coloidale:
A. electroliţii;
B. alcoolul etilic;
C. substanțele soluțiilor reale;
D. sărurile alcaloizilor;
E. bazele sintetice;

310. C. m. Indicați cu care componente este incompatibilă soluţia de colargol:

A. sărurile acizilor minerali;
B. sărurile alcaloizilor;
C. sărurile bazelor;
D. apa purificată;
E. alcool etilic;

311. C. m. Numiți substanţele higroscopice care produc umectarea în pulberile compuse:

A. glicozidele;
B. antibioticele;
C. extractele uscate;
D. zahărul lactic;
E. amidonul;

312. C. m. Numiți substanţele higroscopice ce pot produce umectarea în pulberile compuse:

A. fermenţii;
B. preparatele organice;
C. sărurile alcaloizilor;
D. aerosilul;
E. talcul;
313. C. m. Indicați factorii care influențează umectarea în pulberile compuse:
A. raportul cantitativ dintre ingredienţi;
B. metoda de preparare;
C. conservarea în locuri uscate;
D. păstrarea îndelungată a pulberilor;
E. tipul ambalajului;

314. C. s. Indicați ce antibiotic se foloseşte pentru prepararea unguentelor oftalmice:

A. streptocida;
B. norsulfazol;
C. benzilpenicilină – sodică;
D. tetraciclina;
E. sulfadimetoxina;

315. C. s. Indicați ce excipient se foloseşte la prepararea unguentului oftalmic:

A. vaselina;
B. lanolina;
C. lanolina – vaselina;
D. lanolina anhidră – vaselina;
E. lanolina anhidră – vaselina “pentru unguente oftalmice”;

316. C. s. Indicați cum se introduce în excipient oftalmic benzilpenicilina – sodică:

A. se dizolvă antibioticul în câteva picături de apă purificată;
B. antibioticul se mărunţeşte în prezenţa a câteva picături de ulei de vaselină;
C. antibioticul se dizolvă în câteva picături de alcool etilic;
D. se mărunţeşte în prezenţa uleiului de vaselină steril luat în cantitate de ½ din masa substanței
active;
E. se dispersează cu câteva picături de glicerină;

317. C. s. Numiți soluţia cărui antibiotic se poate de sterilizat termic:

A. benzilpenicilină– sodică;
B. benzilpenicilină– potasică;
C. benzilpenicilină procaină;
D. cloramfenicol;
E. trihidrat de ampicilină;

318. C. m. Indicați care afirmații sunt juste pentru formele medicamentoase cu antibiotice:
A. preparatul cu antibiotic trebuie preparat în condiţii aseptice;
B. în unguentul oftalmic benzilpenicilina sodică se introduce după tipul emulsiei;
C. în unguentul oftalmic benzilpenicilina sodică se introduce după tipul suspensiei;
D. picăturile oftalmice cu cloramfenicol se pot steriliza termic;
E. la prepararea unguentelor oftalmice cu antibiotice se recomandă de folosit excipientul lanolina anhidră
– vaselina “pentru unguente oftalmice” în raport 4:6;
319. C. m. Indicați ce factori acţionează asupra stabilităţii a picăturilor oftalmice cu
benzilpenicilică sodică:
A. mediu de dispersie acid ;
B. temperatura mediului ambiant;
C. pH - ul mediului;
D. microorganismele;
E. mediu de dispersie neutru;