1.

Lipidele sunt:
c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici
e) [x] substanţe organice insolubile în apă

2. Funcţiile lipidelor:
a) [ x] energetică
b) [ x] izolatoare
d) [x] structurală

3. Clasificarea structurală a lipidelor:

c) [x] saponifiabile
e) [ x] nesaponifiabile

4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:

a) [x] structurale
b) [x] de rezervă

5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:

a) [x] amfifile
d) [x] neutre

6. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi:

c) [x ] oleic
d) [x] palmitic
e) [x] stearic

7. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:

d) [x] linolenic
e) [x] linoleic

8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
b) [x] arahidonic (С20:4)

9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
c) [x] butiric (C4)

10. Acilglicerolii:
b) [x ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c) [x ] reprezintă o formă de stocare a energiei

11. Glicerofosfolipidele:

c) [x ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

e) [x] sunt componentele membranelor biologice

12. Lecitinele şi cefalinele:

a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
b) [x] sunt lipide structurale
e) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu generarea acidului fosfatidic

13. Fosfatidilcholina:
d) [ x] sunt componente principale ale surfactantului pulmonar
e) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor
14. Fosfatidiletanolamina:
e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

15. Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina:

b) [x] sunt componenţii principali ai membranelor celulare
d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

16. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?

c) [x] fosfatidilserina

17. Fosfolipazele:
c) [x] fosfolipazele D şi C scindează fosfatidiletanolamina în diacilglicerol, acid fosforic şi
etanolamină
d) [x] fosfolipaza A2 hidrolizează fosfolipidele cu generarea de lizofosfatidă şi acid gras

18. Cardiolipina:
b) [x] conţine 2 resturi de fosfatidil legate prin glicerol
c) [x] este componentă a membranei interne mitocondriale

19. Sfingomielinele conţin:

d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină

20. Sfingozina:

b) [x] e component al sfingomielinei

c) [x] este constituent al glicolipidelor

21. Cerebrozidele:
a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creierului
c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucoza
e) [x] din ele se formează sulfatidele

22. Gangliozidele:
b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)

23. Gangliozidul conţine in structura sa:

d) [x] NANA, oligozaharid, sfingozină, acid gras

24. Glicolipidele:
a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharide
b) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sialic

25. Care din compuşii de mai jos conţin fosfor:

a) [x] cardiolipina

26. Colesterolul:
a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului
b) [x] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3
c) [x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5

27. Acizii biliari:

a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului
d) [x] sunt compuşi polari
e) [x] participă la emulsionarea grasimilor
28. Metabolismul acizilor biliari:
a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol
c) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară bogată în proteine
d) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară bogată în glucide

29. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul

30. Funcţiile membranelor biologice(1) şi componenta structurală, responsabilă de această funcţie

(2):
b) [x] metabolică de proteine
d) [x] compartimentalizarea de lipidele protoplasmatice

31. Caracteristicile principale ale membranei:

b) [x ] fluiditatea
c) [x ] asimetria

32. Membranele biologice sunt stabilizate de:

a) [x] interacţiuni hidrofobe
b) [x] forţele Van-der-Waals
c) [x] legături de hidrogen

35. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:

a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi esenţiali
b) [x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile

36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:

b) [ x] are loc în duoden
e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate

37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:

a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală

38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:

a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele

39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro-intestinal are loc prin:

e) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei

40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:

a) [x] monogliceridelor
b) [x] acidului fosforic

41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice în tractul gastro-intestinal:

a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin difuzie simplă
c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie micelară

42. Referitor la micelele lipidice şi difuzia micelară sunt corecte afirmatiile:

b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi colesterol
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului
43. Formele în care se absorb produsele digestiei lipidelor:
c) [x] acizii graşi cu catenă mare - prin difuzie micelară
d) [x] acidul fosforic - în formă de săruri de Na+ sau K+
e) [x] monogliceridele - prin difuzie micelară

44. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:

c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

45. Chilomicronii:
e) [x ] trasportă trigliceridele exogene

46. Catabolismul chilomicronilor:

a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in hepatocite
c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina

47. Hiperchilomicronemia primară (hiperlipoproteinemie tip I) se caracterizează prin:

b) [x] cantităţi mari şi persistente de triacilgliceroli
d) [x] risc înalt pentru pancreatite
e) [x] depuneri masive de trigliceride in ţesuturi

48. VLDL:
c) [x] sunt sintetizate în ficat
d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide

49. Catabolismul VLDL:

a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază
d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol

50. LDL :
a) [x ] contin apoB100
b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%
e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi

51. Catabolismul LDL :

b) [ x] are loc prin intermediul receptorilor B,E
c) [x ] colesterolul furnizat celulelorde LDL inhibă sinteza endogenă de colesterol

52. Hipercolesterolemia primară (hiperlipoproteidemia tipul II) se caracterizează prin:

b) [x] conţinut crescut de LDL plasmatic
c) [x] activarea beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductazei
e) [x] ateroscleroză pronunţată.

53. HDL:
a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi enterocite
b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL discoidale in mature

54. Lipoproteinlipaza:
d) [x] apoproteina CII este activatorul enzimei
55. LCAT (lecitincolesterolacil transferaza):
b) [x] este asociată cu HDL
d) [x] favorizează formarea HDL
e) [x] insuficienţa LCAT micsorează conţinutul esterilor de colesterol în HDL

56. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP

57. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza

58. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:
b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină

59. Structura (CH)3N+-CH2 -CHOH-CH2 -COO- corespunde:

e) [x] carnitinei

60. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor
d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA

61. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor
corectă este:
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare

62. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă

63. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:
b) [x] enoil-CoA + FADH2

64. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

65. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:

c) [x] beta-hidroxiacil-CoA

66. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:

e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

67. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:

c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza

68. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:

d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza
69. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:
a) [ x] se oxidează
d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon
e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA

70. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează
la oxidarea completă a acidului palmitic (C16):
c) [x] 7 8 130

71. Utilizarea acetil-CoA:

a) [x] se oxidează în ciclul Krebs
c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
e) [x] se utilezează in cetogeneză

72. Beta-oxidarea acizilor graşi în peroxizomi:

b) [x] este amplificată in diabet
c) [x] este caracteristică pentru acizii graşi cu catenă lungă
d) [x] enzima ce catalizează prima reacţie este oxidaza

73. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:

a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei
c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazei
d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH

74. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA
b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12
d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+
e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

75. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:

d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric

76. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:

a) [x ] este un corp cetonic
b) [x] formula prezintă acidul acetoacetic

77. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:

a) [x] sinteza corpilor cetonici
d) [x] sinteza colesterolului

78. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

b) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca sursă de energie
c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza

79. Beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA:
a) [x] se sintetizează din 3 molecule de acetil-CoA
b) [x] sub acţiunea liazei din acest compus se obţine acetoacetatul
e) [x] este intermediar în sinteza colesterolului

80. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici
d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard

81. Cetonemia:
a) [x] poate apărea în inaniţie
d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat

82. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetona
b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat

83. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:

b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare – cu HSCoA
c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – NADPH
e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu

84. Biosinteza acizilor graşi:

b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimatice

d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH

85. Biosinteza acizilor graşi:

a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP
b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil

86. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în
citozol (2):

e) [x] acetil-CoA citrat

87. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului

d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi

88. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
b) [x] citratliaza
c) [x] enzima malica

89. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):

a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2 a lizinei

90. Sintaza acizilor graşi:

b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)

91. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor
graşi):
e) [x] citrat palmitoil-CoA

92. Pentru sinteza malonil-CoA se utilizează CO2 marcat cu C14. Malonil-CoA este utilizat în
sinteza acidului palmitic. Care din atomii de C ai acidului palmitic vor fi marcaţi?
e) [x] nici unul dintre atomii de carbon

93. Care dintre atomii de carbon ai acidului palmitic ar fi C14, dacă pentru sinteza lui sa utilizat
acetil-CoA marcat cu C14 la gruparea metil:
d) [x] toti atomii de carbon pari

94. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi serveste NADPH generat în:
c) [x] reacţia catalizată de enzima malică
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei

95. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:

a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP
d) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi maloniltransacilaza

96. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul
d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza

97. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP

98. Enzima (1) şi produsul reacţiei (2) de transformare a beta-hidroxiacil-ACP (biosinteza propriu-
zisă a acizilor graşi):
d) [x] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza trans-enoil-ACP

99. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

100. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:
b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH
c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP
e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2

101. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:

e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP

102. Elongarea acizilor graşi (sinteza acizilor graşi cu catenă mai mare de C16):
c) [x] are loc in reticulul endoplasmatic
d) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-CoA
e) [x] unităţile dicarbonice se ataşază la capatul carboxilic al acidului gras

103. Sinteza acizilor graşi monoenici:

c) [x] se realizează prin desaturarea acizilor graşi saturaţi
e) [x] reacţia este catalizată de monooxigenaza microzomală şi necesită NADPH şi O2

104. Acizii graşi polienici:

c) [x] acidul arahidonic se obţine prin desaturarea, elongarea şi desaturarea succesivă a acidului
linoleic
e) [x] în cantităţi mari îi primim cu uleiurile vegetale
105. Biosinteza triacilglicerolilor:
d) [x] este activată de insulină
e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată

106. Biosinteza triacilglicerolilor:

b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoA
e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza trigliceridelor

107. Glicerol-3-fosfatul se formează:

b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului

108. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic:

c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid

109. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:

c) [x] acidul fosfatidic

110. Direcţionarea acidului fosfatidic spre sinteza trigliceridelor sau a fosfatidelor este determinată de:
b) [x] prezenţa substanţelor lipotrope
c) [x] starea funcţională a ficatului

111. Substanţele lipotrope:

b) [x ] colina, metionina, inozitolul
c) [x] vitaminele B6, B12, acidul folic

112. Nucleotidele cu rol specific în sinteza lipidelor sunt:

c) [x] citidilice
e) [x] uridilice

113. 567) Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:

c) [x] S-adenozilmetionina

114. 567) Sinteza fosfogliceridelor:

a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serină
b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

115. Sinteza de novo a fosfogliceridelor:

d) [x] iniţial acidul fosfatidic se activează, formând CDP-diglicerid
e) [x] ulterior CDP-digliceridul interacţionează cu serina, formând fosfatidilserină

116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6

117. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina
118. Sinteza fosfatidilcolinei din produse gata (calea de rezervă):
b) [x] iniţial colina se activează, formând CDP-colină
d) [x] ulterior CDP-colina interacţionează cu digliceridul, formând fosfatidilcolină

119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse gata (calea de rezervă):

b) [x] iniţial etanolamina se activează, formând CDP-etanolamină
e) [x] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu digliceridul, formând fosfatidiletanolamină

120. Fosfatidilinozitolii:
b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi diacilgliceroli
e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat

121. Precursorii sfingozinei sunt:

c) [x] serina
e) [x] palmitoil-CoA

122. Sfingozina:
c) [x] este componentă a glicolipidelor
d) [x] este componentă a sfingomielinelor
e) [x] induce apoptoza

123. La sinteza sfingomielinei participa:

a) [x] ceramida
e) [x] CDP-cholina

124. La sinteza cerebrozidlor participă:

b) [x] ceramida
e) [x] UDP-galactoza

125. Sulfatidele:
c) [x] se referă la cerebrozide
d) [x] ca sursă de sulfat serveste PAPS (fosfoadenozilfosfosulfatul)

126. Catabolismul gangliozidelor:

a) [x] degradarea lor este catalizată de enzime lizosomale hidrolitice
d) [x] în urma scindării gangliozidelor se obţin acizi sialici

127. Afecţiunea TAY SACHS:

b) [x] este gangliozidoza GM2
c) [x] este cauzată de deficienţa enzimei lizozomale hexozaminidaza

128. Maladia NIEMANN-PICK:

a) [x] este cauzată de defectul genetic al enzimei sfingomielinaza
d) [x] se manifestă clinic prin retard mental;

129. În sinteza gangliozidelor participă:

b) [x] cerebrozida
c) [x] CMP-NANA

130. Biosinteza colesterolului:

b) [x] necesită NADPH
c) [x] substrat serveşte acetil-CoA

131. Reacţia limitanta în sinteza colesterolului este:

e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

132. Reglarea biosintezei colesterolului:

b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza
d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei

133. Metabolismul LDL (lipoproteine cu densitate joasă):

b) [x] LDL interacţionează cu receptorii membranari
c) [x] complexul LDL-receptor este translocat în celule prin endocitoză
e) [x] deficitul ereditar de LDL-receptori cauzează hipercolesterolemia familială

134. Cauzele majorarii concentraţiei colesterolului în sânge:

a) [x] activitatea scăzută a lecitincolesterolacil transferazei
d) [x] valori scăzute de HDL

135. Ateroscleroza:
b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage
e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza

136. Obezitatea:

c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută

d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II

137. Hiperlipidemia alcoolică:

b) [x] are loc acumulare de NADH
d) [x] se amplifică biosinteza trigliceridelor în ficat

138. Mecanismele biochimice ale dislipidemiei diabetice:

a) [x] diminuarea activitatii lipoproteinlipazei
c) [x] amplificarea sintezei VLDL
e) [x] glicozilarea lipoproteinelor

139. Dupa o alimentaţie abundendă în glucide are loc:

b) [x] accelerarea sintezei de acizi graşi în ficat
e) [x] intensificarea sintezei trigliceridelor şi VLDL în ficat

140. Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul gras"):

b) [x] are loc acumulare de grăsimi neutre în ficat
d) [x] este cauzată de insuficienţa metioninei, vitaminelor B12, B6

141. În inaniţie are loc:

b) [x] cetogeneză intensă
c) [x] amplificarea lipolizei în ţesutul adipos

142. Lipogeneza este stimulată de:

c) [x] flux abundent de glucoza in ficat
d) [x] permeabilitate crescută a membranelor pentru glucoză

143. Precursorul eicosanoizilor:

b) [x] acidul arahidonic
144. Eicosanoizii:
a) [x] sunt substanţe cu acţiune autocrină şi paracrină
c) [x] derivă de la acidul prostanoic - C20

145. La eicosanoizi se referă:

a) [x] tromboxanii
d) [x] prostaciclinele
e) [x] leucotrienele

146. Biosinteza eicosanoizilor:

b) [x] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranare
d) [x] în diferite celule se sintetizează diferite tipuri de prostaglandine

147. Ciclooxigenaza:
a) [x] posedă activitate dioxigenazică şi peroxidazică
d) [x] participă la sinteza prostaciclinelor şi a tromboxanilor
e) [x] este o hemoproteină

148. Biosinteza eicosanoizilor:

b) [x] sinteza prostaciclinelor predomină în endoteliul vascular, inimă
d) [x] aspirina diminuează sinteza prostaglandinelor
e) [x] profilul enzimatic al celulei determină tipul prostaglandinei sintetizate

149. Lipoxigenaza:
c) [x] participă la sinteza leucotrienelor

150. Reglarea biosintezei eicosanoizilor:

b) [x] corticosteroizii inhibă fosfolipaza A2, diminuând biosinteza prostaglandinelor
d) [x] aspirina inhibă cicloxigenaza

151. Eicosanoizii (mecanismul de acţiune):

b) [x] modifică concentratia nucleotidelor ciclice
c) [x] moduleaza nivelul intracelular de Ca2+
e) [x] influenţează transcrierea genelor şi sinteza proteinelor

152. Eicisanoizii (efectele biologice):

a) [x] leucotrienele sunt implicate în procesele inflamatoare şi alergice
c) [x] agregarea plachetară depinde de echilibrul leucotriene/tromboxani
e) [x] participă la reglarea funcţiei de reproducere

153. Anionul superoxid:

a) [x] se obţine prin reducerea incompletă a oxigenului
b) [x] reprezintă o specie reactivă a oxigenului
d) [x] se transformă în H2O2 sub acţiunea superoxid dismutazei

154. Glutation peroxidaza:

b) [x] participă la scindarea H2O2
d) [x] catalizeaza reactia H2O2 + 2G-SH → 2H2O + G-S-S-G
e) [x] functionează în ansamblu cu glutation reductaza

155. Vitaminele liposolubile:

b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
e) [x] sunt derivaţi izoprenici

156. Vitamina A:
b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
d) [x] are acţiune antioxidantă

157. Vitamina E:
a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
c) [x] favorizează fertilitatea
d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural

158. Vitamina K:
b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K
c) [x] posedă acţiune antihemoragică
e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII,
IX şi X

159. Vitamina D:
b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală
d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)

160. Metabolismul vitaminei D:

a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor ultraviolete
c) [x] forma activă este calcitriolul

161. Calcitriolul:
b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei