NADPH dependente

GLUCIDE e) [x] retinopatia diabetică este determinată de acumularea sorbitolului

în retină
1. Funcţiile glucidelor:
9. Reacţiile de oxidare a monozaharidelor:
a) [x] energetică
b) [ ] menţin presiunea oncotică a) [ ] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil se obţin acizi
c) [ ] sunt emulgatori uronici
d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici b) [x] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil se obţin acizi
e) [ ] de transport aldonici
c) [x] oxidarea monozaharidelor în mediu acid conduce la formarea
2. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman: acizilor aldarici
d) [x] gluconatul de calciu se utilizează pentru prevenirea
a) [ ] amiloza hipocalcemiilor şi a tetaniei
b) [x] glucoza e) [x] acidul glucuronic se utilizează ca agent de conjugare
c) [x] glicogenul
d) [x] riboza, dezoxiriboza 10. Maltoza:
e) [ ] amilopectina
a) [x] este dizaharidă cu proprietăţi reducătoare
3. Monozaharidele sunt: b) [ ] este monozaharidă cu proprietăţi reducătoare
c) [x] se obţine sub acţiunea amilazei pancreatice
a) [x] compuşi polihidroxicarbonilici d) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucoză
b) [ ] polialcooli e) [ ] este unitatea repetitivă a celulozei
c) [ ] esteri simpli
d) [ ] eteri compuşi 11. Lactoza:
e) [ ] aldehide
a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-galactoză
4. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile: b) [x] monozaharidele constituente sunt piranoze
c) [ ] este unitatea repetitivă a glicogenului
a) [x] se împart în trioze, tetroze, pentoze, hexoze în funcţie de numărul d) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoare
atomilor de carbon e) [x] poate fi sintetizată în celulele umane
b) [ ] toate monozaharidele posedă unul sau mai mulţi atomi de carbon
chirali 12. Zaharoza:
c) [x] unele glucide conţin azot, fosfor sau sulf
d) [x] monozaharidele ce conţin atomi de carbon asimetrici se împart în a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
seriile L şi D b) [ ] posedă proprietăţi reducătoare
e) [ ] monozaharidele seriei D sunt obligatoriu dextrogire, iar cele ale c) [ ] se obţine prin hidroliza amidonului
seriei L – levogire d) [ ] ambele monozaharide constituente sunt în formă furanozică
e) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală până la alfa-glucopiranoză
5. Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt: şi beta-fructofuranoză

a) [ ] se supun hidrolizei 13. Glucoza:

b) [x] sunt compuşi polihidroxicarbonilici
c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali intramoleculari a) [x] există sub forma a 2 anomeri – alfa şi beta
d) [x] se clasifică în cetoze şi aldoze b) [ ] forma glucofuranozică este cea mai stabilă
e) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri – alfa şi beta c) [x] prin oxidarea glucozei la C6 rezultă acidul glucuronic
d) [ ] nu posedă atomi asimetrici de carbon
6. Monozaharida aparţine seriei D dacă îndeplineşte următoarele e) [x] este o aldohexoză cu 4 atomi de carbon chirali
condiţii:
14. Galactoza:
a) [ ] este dextrogiră
b) [ ] este anomer beta a) [ ] este principalul glucid din sânge
c) [ ] este anomer alfa b) [ ] este o cetopiranoză
d) [ ] este levogiră c) [x] este un epimer al glucozei
e) [x] configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai depărtat de d) [ ] în lactoză este prezentă în formă de alfa-anomer
gruparea carbonil este identică cu cea a carbonului asimetric din D- e) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoare
gliceraldehidă
15. Fructoza:
7. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] prin reducere poate forma numai D-sorbitol
a) [x] formează semiacetali interni printr-o reacţie de adiţie b) [ ] este o cetopiranoză
intramoleculară între o grupare aldehidică sau cetonică şi o grupare c) [x] este componentă a zaharozei
alcool d) [ ] este principalul glucid din sânge
b) [ ] reacţiile de formare a semiacetalilor interni sunt ireversibile e) [ ] este principala componentă a lactozei
c) [x] prin reacţia de ciclizare aldohexozele formează cicluri piranozice
d) [ ] prin reacţia de ciclizare cetohexozele formează cicluri piranozice 16. Dezoxiriboza:
e) [x] ca urmare a reacţiei de ciclizare apar doi stereoizomeri
supranumerari – anomerii alfa şi beta a) [x] este componentă a unor nucleozide
b) [ ] este componentă a RNA
8. Reacţiile de reducere a monozaharidelor: c) [x] există în formă furanozică
d) [ ] nu conţine nici o grupare -OH
a) [ ] D-sorbitolul se formează doar prin reducerea D-glucozei e) [ ] este un izomer al ribozei
b) [ ] numai aldozele formează polialcooli prin reducere
c) [x] prin reducerea D-fructozei se obţin D-sorbitol şi D-manitol 17. Riboza:
d) [x] reducerea monozaharidelor este catalizată de enzime NADH şi
a) [ ] este o cetoză
b) [ ] conţine 5 atomi chirali
c) [ ] este componentă a DNA
d) [x] este componentă a NAD+-lui şi FAD-lui
e) [x] poate fi fosforilată
18. Homoglicanii:
a) [ ] unitatea structurală a celulozei este maltoza
b) [x] celuloza este o polizaharidă predominantă în regnul vegetal
c) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză
d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucoză
e) [ ] în structura celulozei predomină legăturile α-1,6-glicozidice
19. Selectaţi homoglicanii:
a) [ ] heparina
b) [x] amidonul
c) [ ] manoza
d) [x] celuloza
e) [x] glicogenul
20. Selectaţi heteroglicanii:
a) [ ] amilopectina
b) [x] acidul hialuronic
c) [ ] maltoza
d) [x] keratan sulfaţii
e) [x] heparina
21. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor
b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză
c) [x] ambele hexoze din lactoză sunt în formă piranozică
d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge
e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
22. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) [ ] glucoza nu poate forma O-, S- sau N-glicozide
b) [x] glucoza intră în componenţa lactozei
c) [ ] beta-glucoza este componentă a amilopectinei
d) [ ] fructoza este componentă a lactozei
e) [x] fructoza din componenţa zaharozei este în formă de beta-furanoză
23. Digestia glucidelor:
a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-
glicozidice din polizaharide
b) [x] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine maltoză,
maltotrioză, α-dextrine
c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză
d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat
e) [ ] celuloza este scindată de amilaza pancreatică
24. Intoleranţa la lactoză:
a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei
b) [x] este determinată de deficitul de lactază
c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi
moştenită şi dobândită
d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, flatulenţă, diaree cronică
e) [ ] se manifestă prin cataractă
25. Absorbţia glucozei:
a) [x] necesită Na+
b) [ ] necesită Ca2+
c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza
d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu
26. Glicogenul:
a) [x] se depozitează în muşchii scheletici
b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos
c) [x] se depozitează în ficat
d) [x] ficatul utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea
glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de
15-20 zile
27. Glicogenoliza:
a) [x] este scindarea glicogenului
b) [ ] este scindarea glucozei
c) [ ] este un proces strict hidrolitic
d) [ ] decurge intens postprandial
e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie
28. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):
a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza
b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat
d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice
29. Glicogen fosforilaza:
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare
c) [x] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-
1,6-glicozidice din glicogen
e) [ ] este activată de ATP
30. Reglarea hormonală a glicogenolizei:
a) [ ] insulina activează glicogenoliza
b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza
c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei,
glucagonului
31. Reacţia chimică: Glucozo-1-fosfat ↔ Glucozo-6-fosfat:
a) [x] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6-fosfat izomeraza
c) [ ] este o reacţie din glicoliză
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] este o reacţie din glicogenoliză
32. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii
scheletici:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [ ] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-
fosfatazei
c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi
utilizată de ţesuturi pentru energie
d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi
33. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-
fosfatazei
c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi
utilizată de ţesuturi pentru energie
d) [ ] G-6-P se include în glicoliză în ficat
e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat
34. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):
a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza
b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza
c) [x] este catalizată de enzima de deramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican
transferazică
e) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică
35. Selectaţi enzimele glicogenolizei:
a) [ ] glicogen sintaza
b) [x] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucokinaza
e) [x] enzima de deramificare
36. Glicogenogeneza:
a) [ ] este sinteza glucozei
b) [x] este sinteza glicogenului
c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile
d) [x] decurge intens postprandial
e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie
37. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:
a) [x] glicogen sintaza
b) [ ] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [x] glucokinaza
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza
38. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):
a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP
b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP
c) [x] glicozo-6-fosfat → glucozo-1-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
39. Glicogenogeneza (reacţia catalizată de enzima glicogen sintaza):
a) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-1-fosfat → glicogen n+1 glucoze + H3PO4
b) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-6-fosfat → glicogen n+1 glucoze + H3PO4
c) [x] glicogen n glucoze + UDP-glucoza → glicogen n+1 glucoze + UDP
d) [x] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,6-glicozidice
40. Glicogen sintaza:
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenogenezei
b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare
c) [ ] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-
1,6-glicozidice din glicogen
e) [x] necesită prezenţa glicogeninei, proteină cu funcţie de iniţiere a
sintezei glicogenului
41. Reglarea hormonală a glicogenogenezei:
a) [x] insulina activează glicogenogeneza
b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza
c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza
d) [x] insulina conduce la defosforilarea glicogen sintazei
e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei,
glucagonului
42. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):
a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza
b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
c) [x] este catalizată de enzima de ramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-
transglicozidazică
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică
43. Glicogenina:
a) [ ] este un fragment de glicogen
b) [x] este o proteină
c) [x] posedă activitate glucozil transferazică
d) [ ] participă la scindarea glicogenului
e) [x] participă la iniţierea sintezei glicogenului
44. Utilizarea glucozo-6-fosfatului (G-6-P) în ficat:
a) [x] sinteza glicogenului
b) [x] calea pentozo-fosfat
c) [x] glicoliza
d) [ ] G-6-P este secretat în sânge
e) [x] G-6-P este scindat hidrolitic de glucozo-6-fosfatază, iar glucoza
obţinută este secretată în sânge
45. Glicogenozele:
a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în
metabolismul glicogenului
b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite
ţesuturi
c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în
ficat
d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală
e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie
46. Boala von Gierke:
a) [x] este o glicogenoză determinată de activitatea redusă a glucozo-6-
fosfatazei din ficat, rinichi, intestin
b) [ ] este determinată de activitatea redusă a glucozo-6-fosfatazei din
muşchi
c) [x] este prezentă hepatomegalia
d) [x] se manifestă prin hipoglicemii
e) [ ] nu este însoţită de dereglări neurologice
47. Glucokinaza:
a) [x] este prezentă doar în ficat
b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] posedă KM mare pentru glucoză
d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină
48. Hexokinaza:
a) [ ] este prezentă doar în ficat
b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] posedă KM mică pentru glucoză
d) [x] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
49. Glicoliza:
a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici
b) [x] are loc în toate ţesuturile
c) [x] reprezintă scindarea glucozei
d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului
e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei
sunt CO2 şi H2O
50. Glicoliza:
a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul
c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12
ATP
d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O
e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
51. Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP:
a) [x] este prima reacţie din glicoliză
b) [x] este prima reacţie din glicogenogeneză
c) [ ] în toate ţesuturile este catalizată de enzima hexokinaza
d) [ ] hexokinaza este enzimă din clasa ligazelor
e) [x] în muşchi hexokinaza este inhibată de glucozo-6-fosfat
52. Reacţia: Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
d) [x] este catalizată de enzima glucozofosfat izomeraza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă alosterică
53. Reacţia: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfofructomutaza
d) [x] este catalizată de enzima fosfofructokinaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
54. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:
a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatul
b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei
c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei
d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi
e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei
55. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
dihidroxiacetonfosfat:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza
d) [x] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataldolaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
56. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat ↔ dihidroxiacetonfosfat:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat mutaza
d) [x] este catalizată de enzima triozofosfat izomeraza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază
57. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat + NAD+ + H3PO4 ↔ 1,3-
difosfoglicerat + NADH+H+
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrataza
d) [x] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrogenaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
58. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o ligază
59. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus supermacroergic
d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
60. Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa transferazelor
61. Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H2O
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] este catalizată de enzima enolaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
62. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] piruvatul este un compus macroergic
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
63. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] este catalizată de enzima piruvatkinaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
64. Reacţia: Piruvat + NADH+H+ ↔ lactat + NAD+
a) [ ] are loc în condiţii aerobe
b) [x] are loc în condiţii anaerobe
c) [x] este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH)
d) [x] LDH este oxido-reductază
e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs
65. Căile de utilizare a piruvatului:
a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA
b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat
c) [x] se carboxilează la oxaloacetat
d) [ ] se oxidează în lanţul respirator
e) [x] poate fi utilizat în gluconeogeneză
66. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:
a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O
67. Produsele finale ale glicolizei anaerobe:
a) [ ] 2 molecule de piruvat
b) [ ] glucoza
c) [x] 2 ATP
d) [x] 2 H2O
e) [x] 2 molecule de lactat
68. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:
a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
e) [x] piruvatkinaza
69. Glicoliza este activată de:
a) [ ] NADH
b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP
70. Glicoliza este inhibată de:
 79. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei
a) [ ] NAD+ molecule de piruvat:
b) [x] citrat
c) [x] acizii graşi a) [ ] 3
d) [ ] glucoză b) [ ] 2
e) [ ] AMP c) [x] 15
d) [ ] 30
71. Activatorii (1) şi inhibitorii (2) alosterici ai fosfofructokinazei: e) [ ] 6

a) [ ] citrat AMP 80. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei
b) [x] ADP 1,3-difosfoglicerat molecule de lactat:
c) [ ] ATP ADP
d) [x] fructozo-2,6-difosfat ATP a) [ ] 6
e) [x] AMP fosfoenolpiruvat b) [x] 18
c) [ ] 15
72. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de enzimele: d) [ ] 36
e) [ ] 3
a) [ ] hexokinaza
b) [ ] fosfofructokinaza 81. Fermentaţia alcoolică:
c) [x] fosfogliceratkinaza
d) [ ] glucokinaza a) [x] este transformarea glucozei în etanol
e) [x] piruvatkinaza b) [ ] toate reacţiile fermentaţiei alcoolice diferă de reacţiile glicolizei
c) [ ] piruvatul se transformă direct în etanol sub acţiunea alcool
73. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat: dehidrogenazei
d) [x] piruvatul se transformă în acetaldehidă sub acţiunea piruvat
a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat decarboxilazei
b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat e) [x] acetaldehida se reduce la etanol sub acţiunea alcool
c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat dehidrogenazei
d) [x] succinil-CoA → succinat
e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat 82. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:

74. Reglarea glicolizei: a) [ ] hexokinaza

b) [x] fosfoglicerat kinaza
a) [ ] toate enzimele glicolizei sunt enzime alosterice c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
b) [x] doar enzimele ce catalizează reacţiile ireversibile ale glicolizei d) [x] fosfoglicerat mutaza
sunt reglatoare e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] sarcina energetică înaltă a celulei activează enzimele reglatoare ale
glicolizei 83. Gluconeogeneza:
d) [x] citratul, fosfoenolpiruvatul, 1,3-difosfogliceratul sunt inhibitori ai
fosfofructokinazei a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză
e) [x] acetil-CoA este inhibitor al piruvatkinazei b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice
c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
75. Reglarea hormonală a glicolizei: d) [x] decurge intens în inaniţie
e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor
a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei glicolizei
de fructozo-2,6-difosfat
b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei 84. Gluconeogeneza:
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei
d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza a) [x ] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii
e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică ireversibile din glicoliză
b) [ ] are loc intens în intervalele postprandiale
76. Enzimele comune pentru glicoliză şi fermentaţia alcoolică: c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi
d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
a) [x] piruvat kinaza e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul,
b) [ ] alcool dehidrogenaza eritrocitele)
c) [ ] lactat dehidrogenaza
d) [x] fosfoglicerat kinaza 85. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:
e) [ ] piruvat decarboxilaza
a) [x ] glicerolul
77. Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei? b) [ ] acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
a) [ ] piruvat kinaza d) [x] lactatul
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza e) [x] oxaloacetatul
c) [x] lactat dehidrogenaza
d) [ ] malat dehidrogenaza 86. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:
e) [ ] piruvat dehidrogenaza
a) [ ] beta-hidroxibutiratul
78. Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule de glucoză: b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
a) [x] 38 ATP d) [ ] colesterolul
b) [x] 44 H2O e) [ ] bazele azotate purinice
c) [x] 6 CO2
d) [ ] 22 H2O 87. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat + ADP +
e) [ ] 44 ATP H3PO4:
a) [x] este o reacţie anaplerotică c) [x] 2 GTP
b) [ ] este o reacţie din glicoliză d) [ ] 6 H3PO4
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză e) [ ] 6 ADP
d) [ ] are loc în citozol
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază 97. Activatori ai gluconeogenezei sunt:

88. Piruvat carboxilaza: a) [ ] glucoza

b) [ ] AMP
a) [ ] este enzimă a glicolizei c) [x] ATP
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei d) [x] acetil-CoA
c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina e) [ ] NAD+
d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul
e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA 98. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:

89. Reacţia: Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP:
a) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [x] are loc în citozol
e) [x] raportul ATP/ADP înalt favorizează formarea
fosfoenolpiruvatului
a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei
prin fosforilarea lor
b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale
gluconeogenezei
c) [ ] insulina activează gluconeogeneza
d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de
aminoacizi din muşchi şi glicerol din ţesutul adipos
e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza

90. Fosfoenolpiruvat carboxikinaza:
a) [ ] este enzimă a glicolizei
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [x] este o enzimă reglatoare
d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei
e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima
91. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor enzime:
a) [x] piruvat carboxilaza
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] lactat dehidrogenaza
e) [ ] fosfofructokinaza
92. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat + H2O → fructozo-6-fosfat + H3PO4:
a) [ ] este o reacţie din glicogenoliză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este fructozo-1,6-difosfataza
93. Fructozo-1,6-difosfataza:
a) [ ] este enzimă a glicogenolizei
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [ ] este activată de fructozo-2,6-difosfat
d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei
e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima
94. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + H2O → glucoză + H3PO4:
a) [x] este o reacţie din glicogenoliză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfataza
95. Glucozo-6-fosfataza:
99. Selectaţi reacţiile necesare pentru includerea glicerolului în
gluconeogeneză:
a) [x] glicerol + ATP → glicerol-3-fosfat + ADP
b) [ ] glicerol + H3PO4 → glicerol-3-fosfat
c) [x] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+
d) [ ] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ gliceraldehid-3-fosfat + NADH+H+
e) [x] dihidroxiaceton-fosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat
100. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:
a) [x] glicerol kinaza
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [ ] piruvat carboxilaza
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza
101. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:
a) [x] alaninaminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza
102. Gluconeogeneza din acid aspartic necesită enzimele:
a) [x] aspartataminotransferaza
b) [ ] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza
103. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:
a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite
b) [ ] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele
mamare
c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentoze
d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în hexoze
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

a) [x] este enzimă a glicogenolizei 104. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [x] este o hidrolază a) [x] sinteza pentozelor
d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză b) [ ] generarea de NADH
e) [ ] este activată de insulină c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2
96. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare: e) [ ] formarea pirofosfatului

a) [x] 2 molecule de piruvat 105. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă +

b) [x] 4 ATP NADPH+H+:
a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei
c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH
106. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă +
NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă +
NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2
e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ +
CO2
107. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [x] 2 NADP+
d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat
108. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] ribulozo-5-fosfat
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH
109. Deficienţa glucozo-6-fosfat dehidrogenazei (G-6-P DH):
a) [x] în eritrocite şuntul pentozo-fosfat este unica cale de generare a
NADPH-lui
b) [ ] în eritrocite NADPH-ul se obţine doar în reacţia catalizată de
enzima malică
c) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH se manifestă prin hemoliză
d) [x] hemoliza din deficienţa ereditară a G-6-P DH este cauzată de
acumularea H2O2
e) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH este frecventă la persoanele din
regiunile infectate de malarie
110. Etapa neoxidativă a şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile
b) [x] reacţiile sunt catalizate de transcetolaze şi transaldolaze
c) [x] conversia pentozelor în hexoze se amplifică când necesitatea de
NADPH este mai înaltă decât necesitatea de pentoze
d) [x] conversia hexozelor în pentoze se amplifică când necesitatea de
pentoze este mai înaltă decât necesitatea de NADPH
e) [ ] coenzima transcetolazei este piridoxalfosfatul
111. NADPH:
a) [ ] generează ATP în lanţul respirator
b) [x] contribuie la menţinerea gradului normal de oxidare a Fe2+ în
hemoglobină
c) [ ] participă la oxidarea acizilor graşi
d) [x] este donor de H în sinteza aminoacizilor dispensabili
e) [x] participă la generarea speciilor reactive ale O2 în granulocite
112. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):
a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
dihidroxiacetonfosfat
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat
113. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:
a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza
114. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):
a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat
115. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în muşchii
scheletici:
a) [x] hexokinaza
b) [ ] fructokinaza
c) [x] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [ ] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [ ] triozokinaza
116. Fructozuria esenţială:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei
c) [x] are loc acumulare de fructoză
d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
117. Intoleranţa la fructoză:
a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei
b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei
c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfataza
d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză
e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice
118. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):
a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP
b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-
1-fosfat
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza
119. UDP-glucoza poate fi utilizată:
a) [x] în glicogenogeneză
b) [x] pentru sinteza glicolipidelor
c) [ ] pentru sinteza glicerofosfolipidelor
d) [x] pentru sinteza UDP-glucuronatului
e) [x] la sinteza glicoproteinelor
120. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:
a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza
121. Galactozemia:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea
galactitolului în cristalin
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
122. Intoleranţa la galactoză:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat
uridiltransferazei
c) [ ] se acumulează doar galactoză
d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal
e) [x] se manifestă clinic prin cataractă
123. UDP-glucuronatul:
a) [x] este donator de glucuronil la sinteza glicozaminoglicanilor
b) [x] participă la conjugarea substanţelor toxice endo- şi exogene
c) [ ] este donator de glucuronil la sinteza cerebrozidelor
d) [ ] participă la sinteza lactozei
e) [x] deficienţele ereditare ale glucuronil transferazelor conduc la
perturbarea proceselor de dezintoxicare
124. Sinteza acidului glucuronic (selectaţi reacţiile):
a) [ ] glucozo-6-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
b) [x] glucozo-1-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
c) [ ] glucoza + UTP → UDP-glucoza + H3PO4
d) [x] UDP-glucoza + 2NAD+ + H2O ↔ UDP-glucuronat + 2NADH +
3H+
e) [ ] UDP-glucoza + 2NAD+ + O2 ↔ UDP-glucuronat + 2NADH +
3H+
125. Sinteza lactozei:
a) [x] UDP-galactoza + glucoza → lactoza + UDP
b) [x] reacţia este catalizată de lactozosintaza
c) [ ] lactozosintaza este prezentă în toate ţesuturile
d) [x] lactozosintaza este alcătuită din subunitatea catalitică
(galactotransferaza) şi subunitatea reglatoare (lactalbumină)
e) [x] prolactina induce sinteza lactalbuminei
126. În intervalele interprandiale glicemia este menţinută prin:
a) [x] glicogenoliza hepatică
b) [ ] glicogenoliza musculară
c) [ ] gluconeogeneza din aminoacizi cetoformatori
d) [x] gluconeogeneza din acid lactic
e) [x] creşterea raportului glucagon/insulină
127. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:
a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism
128. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:
a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic
b) [ ] amplificarea glicogenogenezei
c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului
d) [ ] maladia Addison
e) [x] hipercorticism
129. Hipoglicemia poate fi cauzată de:
a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic
b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei
130. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:
a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid
131. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:
a) [x] activarea glucokinazei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei
132. Insulina stimulează:
a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] glicogenoliza
d) [x] sinteza lipidelor în ficat
e) [ ] gluconeogeneza
133. Insulina provoacă:
a) [ ] diminuarea glicolizei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză
e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)
134. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei
b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [x] inhibarea triglicerid lipazei
d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi
135. Efectele insulinei:
a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
c) [x] stimulează transportul aminoacizilor în ţesuturi
d) [ ] inhibă sinteza proteinelor
e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor
136. Reglarea hormonală a glicemiei:
a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza
b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza
c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza
d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza
e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei
137. Reglarea secreţiei de insulină:
a) [x] hiperglicemia stimulează secreţia de insulină
b) [ ] aminoacizii inhibă secreţia de insulină
c) [x ] adrenalina inhibă secreţia de insulină
d) [ ] fructoza, manoza inhibă secreţia de insulină
e) [ ] somatostatina amplifică secreţia de insulină
138. Sinteza insulinei:
a) [x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivă
b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare
c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza
limitată
d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentă
e) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare
139. Efectele alcoolului etilic asupra metabolismului:
a) [x] măreşte sinteza trigliceridelor şi a VLDL în ficat
b) [x] în cantităţi mici stimulează sinteza de HDL
c) [ ] provoacă hiperglicemie
d) [x] diminuează oxidarea acizilor graşi, favorizând infiltraţia grasă a
ficatului
e) [ ] micşorează cantitatea de NADH
 e) [] colesterolului sanguin
140. 2,3-difosfogliceratul:

a) [x] se obţine în reacţia de izomerizare a 1,3-difosfogliceratului 9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin:
b) [ ] se obţine în reacţia de fosforilare a 3-fosfogliceratului a) [x] proteoliză limitată
c) [ ] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de fosfoglicerat b) [ ] fosforilare-defosforilare
kinaza c) [ ] intermediul proteinkinazelor
d) [x] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de difosfoglicerat d) [ ] efecte alosterice
mutaza e) [x] modificări conformaţionale
e) [ ] 2,3-difosfogliceratul se formează în toate ţesuturile
10. Receptorii hormonali sunt:
141. Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile): a) [] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat c) [x ] glicoproteine
b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP d) [ ] metaloproteine
c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4 e) [ ] lipoproteine
d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP
e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4 11. Proprietăţile receptorilor hormonali:
a) [x] posedă afinitate înaltă faţă de hormon
HORMONI b) [] interacţiunea hormon-receptor este realizată prin legături covalente
c) [x] denotă efectul de saturaţie
1. Hormonii sunt: d) [ ] sunt localizati numai în membrană
a) [x] substanţe biologice active e) [ ] sunt localizati numai în nucleu
b) [x] secretaţi direct în sânge şi limfă
c) [x] sintetizaţi de glandele endocrine 12. Mecanismul de acţiune al hormonilor:
d) [ ] catalizatori biologici a) [x] poate fi membrano -intracelular
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare b) [x] poate fi citozolic-nuclear
c) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic hormonilor hidrofili
2. Activitate biologică posedă: d) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic pentru hormonii pepti
a) [x] hormonul liber e) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic catecolaminelor
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul 13. Mecanismul membrano-intracelular:
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport a) [x] hormonul serveşte drept mesager primar
e) ) [ ] nivelul total al hormonului b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] e caracteristic pentru toţi hormonii
3. Proprietăţile generale ale hormonilor: d) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidici
a) [x] activitate biologică înaltă e) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi
b) [ ] universală
c) [x] acţiune la distanţă
d) [] catalitică 14. Mecanismul membrano-intracelular:
e) [x ] specificitate înaltă a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
b) [] hormonii pătrund în celulă
4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra: c) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului) d) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt derivaţi ai
b) [x] dezvoltării sexuale aminoacizilor
c) [x] funcţiei reproductive e) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participă mesagerii secunzi
d) [x] dezvoltării sistemului nervos
e) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie 15. Proteinele "G":
a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gama (αβγ)
5. Clasificarea hormonilor: b) [] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
a) [x] proteinopeptide c) [] posedă un domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul secund
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor d) [ ] partea activă este dimerul beta, gama (βγ)
c) [x] steroizi e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor 16. Proteinele Gs şi Gi:
a) [ ] subunitatea α este identică structural şi funcţional de la o proteină la alt
6. Este corectă afirmaţia: b) [x] ambele sunt cuplate cu adenilatciclaza
a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple c) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclaza
b) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesterolului d) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei
c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţia mesagerului s
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor 17. Proteinele "Gq":
a) [x] proteina Gq este cuplată cu fosfolipaza "C"
7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin: b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfat
a) [x] retroinhibiţie negativă c) [ ] în stare activă se află sub formă de trimeri (, , )
b) [x] retroinhibare metabolit-hormonală d) [ ] generează GMPc
c) [] toţi prin retroinhibiţie pozitivă e) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza
d) [x] secreţia moleculelor reglatoare
e) [] modificare covalentă 18. Mesagerii secunzi hormonali sunt:
a) [x ] AMP-ciclic
8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa a: b) [] GTP
a) [x] receptorilor specifici c) [ x] Ca2+
b) [] proteinelor specifice de transport al hormonilor d) [ ] CMPc
c) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual e) [x ] inozitoltrifosfatul
d) [ ] lipoproteidelor sîngelui
19. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:
a) [x] scindează AMPc cu formare de 5'-AMP
a) [ ] este specific numai insulinei b) [ ] este o liază
b) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund AMPc c) [ ] este activată de cofeină, teofilină
c) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul
d) [x] pentru activarea ei este necesar Ca2+
proteinei Gi e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca2+, Mg2+, K+, Na+)
d) [] rolul de mesager îl poate îndeplini nucleotidul poliadenilic
e) [x ] secundar se activează proteinkinaza A 30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului:
a) [x] este dependent de calmodulină (CM)
20. Adenilatciclaza: b) [x] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare activă
a) [ ] este o hidrolază c) [ ] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare inactivă
b) [x] se referă la liaze d) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+
c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP e) [ ] sursă de Ca2+ sunt numai mitocondriile şi microzomii
d) [ ] catalizează formarea AMPc din ADP şi H3PO4
e) [ ] se referă la ligaze 31. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:
a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele
21. Adenilatciclaza: nemusculare
a) [ ] este prezentă în celulele tuturor speciilor b) [x] activarea unor proteinkinaze
b) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc +PPi c) [ ] concentraţia de Ca2+ citozolic nu e dependentă de inozitoltrifosfat
c) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPi d) [ ] nu activează pompa de calciu
d) [x] este situată în membrana plasmatică orientată spre citozol e) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale
e) [ ] este situată în membrana internă a mitocondriilor
32. Referitor la calmodulină (CM):
22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc): a) [ ] e o proteină fixatoare de Fe şi Mg
a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului hormonal b) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+
b) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor corespunzătoarec) [x] la toate speciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoacidică
c) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesterazelor d) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca++
d) [x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzătoare e) [x] în creier este fixată de o proteină, conducînd la inhibiţia fosfodiesteraz
e) [] AMPc îşi realizează efectul prin proteinkinaza C

23. AMPc este: 33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
a) [ ] mediator primar diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) :
b) [x] mediator secundar a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina
c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic b) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozi
d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinoz
e) [] nucleozid. 4,5difosfat
d) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubili
24. Fosfodiesteraza: e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili
a)[x ] este enzima care scindează AMPc
a) [] reglează concentraţia de ADP 34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de
b) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+ diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat:
c) [x] activitatea ei este inhibată de viagră a) [x] inozitoltrifosfatul (IP3) măreşte concentraţia intracelulară de Ca++
d) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPc şi GMPC b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza C
c) []Ca++ se eliberează numai din reticulul endoplasmatic
25. AMPc şi proteinkinazele: d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2
a) [x] AMPc este mediatorul intracelular a multor semnale hormonale e) [ ] Ca++ nu pătrunde din exterior
b) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor gene
c) [x] proteinkinaza A neactivă prezintă un tetramer (C2R2 - 2subunităţi catalitice
35. Fosfolipaza „C" :
şi 2reglatorii) a) [x] prezintă sistem efector din componenţa sistemului ce generează mesag
d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintă un dimer (C1R1 - subunităţi catalitice şi secundari
reglatorii) b) [ ] acţionează asupra fosfolipidelor membranare, generînd diacilglicerol şi
e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor cholină
c) [x] este activată de proteina Gq
26. Proteinkinaza: d) [ ] este activată de proteina Gi
a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzime e) [x] este o proteină fixatoare de Ca2+
b) [ ] toate enzimele fosforilate sunt active
c) [x] AMPC este efector alosteric pentru proteinkinaze 36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:
d) [ ] se află în nucleul celulei a) [] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilor
e) [] toate enzimele defosforilate sunt active b) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi
c) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pe suprafaţa externă a membr
27. NO-reglator metabolic: celulare
a) [x] acţionează asupra tuturor celulelor d) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrierii genelor şi
b) [x] se sintetizează din L-arginină prin intermediul NO sintazei biosinteza proteinelor secundar
c) [ ] reacţia nu necesită cofactori e) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili şi traversează
d) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptoza membranele biologice
e) [x] protejează vasele sanguine şi reglează expresia genelor la diferite nivele
37. Hormonii hipotalamusului:
28. După realizarea efectului hormonal are loc: a) [ ] sunt de natură steroidă
a) [x] adenilatciclaza devine inactivă b) [x] prezintă peptide scurte (3-44 resturi aminoacidice)
b) [x] formarea de AMPc încetează; c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) d) [x] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni: liberine şi statine
[x] AMPc legat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei (PK) se eliberează
şi este degradat e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari
d) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseşte celula
e) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stare inactivă 38. Hormonii hipotalamusului:
a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina, tireostatina,
29. Fosfodiesteraza: corticostatina şi gonadostatina
b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilor b) [ ] o glicoproteină
c) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini: catecolaminele, c) [ ] o lipoproteină
acetilcholina, acidul gama aminobutiric, histamina, indolaminele d) [] un derivat al aminoacizilor
d) [] sunt doar două liberine: somatoliberina şi prolactoliberina e) [] un hormon steroid.
e) [] sunt doar patru liberine: somatoliberina, prolactoliberina,
corticoliberina şi tireoliberina. 49. Somatotropina, efectele:
a) [x] sunt mediate de somatomedine
39. Liberinele sunt: b) [] are acţiune catabolică
a) [x] tireoliberina c) [ ] inhibă procesele anabolice
b) [ ] vasopresina d) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a
c) [ ] oxitocina ţesuturilor moi
d) [x] gonadoliberinele e) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei.
e) [ ] tireotropina.

40. Statinele sunt:

a) [x] somatostatina 50. Somatotropina:
b) [x] melanostatina a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
c) [x] prolactostatina b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
d) [ ] corticostatină c) [ ] induce bilanţ azotat negativ
e) [ ] tireostatină d) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă glicoliza
e) [ ] inhibă gluconeogeneza.
41. Hormonii adenohipofizari:
a) [x] sunt proteino-peptidici 51. Somatotropina:
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemie
c) [ ] sunt steroizi b) [ ] inhibă lipoliza
d) [] sunt devizaţi în cinci subclase c) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în plasmă
e) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine. d) [] măreşte utilizarea periferică a glucozei
e) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile periferice.
42. Hormonii adenohipofizari sunt:
a) [ ] corticoliberina 52. Somatotropina:
b) [x] somatotropina a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+, Mg2+, fosfat
c) [x] corticotropina b) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei
d) [x] tireotropina c) [x] secreţia sa este inhibată de somatostatină
e) [ ] tireoliberina. d) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere conduce la
dezvoltarea acromegaliei
43. Hormonii adenohipofizari: e) [ x] este hormon diabetogen
a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine periferice
b) [x] toţi sunt hormoni tropi 53. Prolactina:
c) [ ] se împart în 2 grupe a) [] este o glicoproteină
d) [] toţi sunt peptide derivate din proopiomelanocortină b) [ ] este un polipeptid
e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin c) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
d) [x] se sintetizează în adenohipofiză
e) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei

44. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt: 54. Prolactina:

a) [x] corticotropina a) [x] este o proteină simplă cu legăturile disulfidice
b) [ ] prolactina b) [ ] este o proteină conjugată
c) [] somatotropina c) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [] tireotropina d) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi eliberarea
e) [ ] TSH şi FSH. prolactinei
e) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale
45. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):
a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a mineralocorticosteroizilor 55. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:
b) [] reglează sinteza adrenalinei a) [x] tireotropina
c) [ ] nu posedă acţiune melanostimulantă b) [ ] corticotropina
d) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidă c) [x] hormonul luteinizant
e) [x] este o polipeptidă simplă unicatenară. d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina
46. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):
a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor, steroizilor
androgeni
b) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilor 56. Tireotropina (TSH) este:
c) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurn a) [ ] un dizaharid
d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă b) [x] o glicoproteină cu structură dimerică
e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibă secreţia ACTH-ului. c) [ ] o lipoproteină
d) [] un derivat al aminoacizilor
47. Hormonii somatomamotropi sunt: e) [] un steroid.
a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina 57. Tireotropina (TSH):
c) [ ] mamofizina a) [x] efectele sunt mediate de AMP-c
d) [x] prolactina b) [] inhibă sinteza şi secreţia triiodtironinei şi tetraiodtironinei
e) [x] lactogenul placentar. c) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism feedback
pozitiv
48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă: d) [ ] inhibă lipoliza
a) [x] un lanţ polipeptidic (191 resturi aminoacidice) e) [ ] somatostatina activează eliberarea de TSH.
 a. [x] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4 ) liberi
58. Gonadotropinele: b. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina legaţi de protein
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale c. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitate
b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant d. [ ] mai activ este T4
(FSH) şi prolactina e. [x] mai activ este T3
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea
lor pentru ovulaţie 68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape:
d) [] FSH inhibă spermatogeneza a. [x] biosinteza tireoglobulinei
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron. b. [x] captarea iodului
c. [x] organificarea iodului
59. Hormonul luteinizant (LH): d. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipide
a) [x] promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă e. [] transportul tiroxinei şi tireoglobulinei
b) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de către celulele 69. Tireoglobulina prezintă:
interstiţiale a. [x] o proteină glicozilată
d) [ ] la bărbaţi induce producţia de progesteronă b. [ ] o proteină simplă
e) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron de către celulele c. [ ] peste 100 de resturi de serină
interstiţiale d. [x] peste 100 de resturi de tirozină
 e. [ ] o cromoproteină
-lipotropina:
a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu ACTH 70. Tireoglobulina:
b) [] face parte din grupul hormonilor somatomamotropi a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 100 resturi
c) [ x] din ea se formează β-endorfinele b. [x] se sintetizează în celulele tiroidiene
d) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile, influienţează c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi de treonină
memoria d. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare
e) [ ] este sursă de encefaline e. [x ] este secretată în coloid după glicozilare

61. Hormonii neurohipofizari: 71. Asigurarea cu iod:

a. [x] sunt reprezentaţi de vasopresină şi oxitocină
b. [] sunt reprezentaţi de malanotropină
c. [x] prezintă nonapeptide
d. [] se produc în lobul posterior al hipofizei
e. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţi în
terminaţiunile nervoase din neurohipofiză.
a. [ ] se realizează din rezervele tisulare
b. [x] iodul pătrunde în organism odată cu alimentele şi apă potabilă
c. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţi de tiroidă printr-un proces activ
dependent de ATP (pompa de iod)
d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuzia
e. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu Na+

72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului:

62. Vasopresina şi oxitocina: a. [x] are loc pe suprafaţa apicală a celulelor tiroidiene
a. [] vasopresina se sintetizează în nucleul paraventricular b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazei
b. [ ] oxitocina are sediul de sinteză în nucleul supraoptic c. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze NADPH -
c. [x] ambii sunt sintetizaţi sub forma unor precursori dependente
d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi aminoacidice d. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependente
e. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic e. [x ] iodul oxidat este utilizat la iodurarea resturilor de tirozină din tireoglo

63. Vasopresina:
a. [] reglează presiunea osmotică şi oncotică 73. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – iodurarea resturilor de tirozină :
b. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c. [ ] inhibă reabsorbţia apei a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu ajutorul enzimel
d. [x] ţesutul ţintă este rinichiul- epiteliul tubilor contorţi distali şi peroxidazice
colectori b. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină în lipsa H2O 2
e. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular c. [] iodurarea decurge pînă la sinteza tireoglobulinei
d. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină
64. Vasopresina: e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozină
a. [ ] în prezenţa ei diureza este sporită
b. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru reabsorbţia 74. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T3 şi T4 din tireoglobuli
apei în tubii contorţi distali şi colectori
c. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipid a. [x] suprafaţa apicală a celulelor inglobează picături de coloid şi prin endo
d. [ ] exercită acţiune vasodilatatoare picăturile sunt internalizate
e. [x] exercită acţiune vasopresoare b. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidroliza
tireoglobulinei
65. Oxitocina: c. [ ] sunt secretaţi în sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi diiodtirozina
a. [ ] este un octapeptid DIT)
b. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3
c. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale
mamară şi la ejecţia laptelui
d. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic 75. Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de:
e. [ ] inhibă sinteza proteinelor în celulele glandulare mamare a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
66. Hormonii tiroidieni: c. [x] albumine
a. [x] sunt derivaţi ai tirozinei d. [ ] fibrinogen
b. [] sursa de sinteză este triptofanul e. [ ] hemoglobină
c. [ ] prezintă derivaţi ioduraţi ai histidinei
d. [] prezintă derivaţi ioduraţi ai treoninei 76. Metabolismul hormonilor tiroidieni:
e. [ ] sunt proteinopeptide
1. [ ] primar- se supun transaminării
67. Iodtironinele: 2. b) [x] primar - se supun deioduгării
3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic 86. Parathormonul:
4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3 a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficat
5. e) [ x] T ½ pentru T4 este de 6-7 zile şi de 1-2 zile pentru T3 b) [ ] are acţiune hipocalcemiantă
c) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPc
77. Reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor tiroidieni: d) [ ] iniţial se sintetizează sub formă de prohormon
e) [x]se activează prin proteoliză parţială
a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participă tireoliberina,
tireotropina şi iodtironinele circulante 87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos:
b. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropinei a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelor
c. [ ] sinteza şi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către corticotropină
b) şi [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca2+
somatostatină c) [ ] hiperproducţia determină creşterea cantităţii colagenului şi a
d. [] nivelul plasmatic crescut al T3 stimulează sinteza şi secreţia de tireotropină şi
proteoglicanilor
tireoliberină d) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în sînge - fosfataz
e. [x ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină alcalină
e) [x] eliberarea în fluxul extracelular a ionilor de Ca2+
78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4:
a) [x] traversează liber membrana celulară 88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului renal:
b) [ ] interacţionează cu receptorii membranari a) [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor de fosfat
c) [] micşorează concentraţia de AMPc b) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilor
d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate joasă este c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor
fixat pe receptorul nuclear d) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renală
e) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice e) [] inhibă sinteza 1,25(OH)2D3

89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului:

79. Efectele metabolice ale T3 şi T4: a) [x] promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism indirect
a) [x] stimulează producerea ATP-ului b) []promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism direct
b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă c) [x ] sporeşte absorbţia fosfaţilor
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal d) [] la acest nivel se sintetizează 1,25-(OH)2D3
d) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide) e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor.
e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)
90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:
80. Efectele metabolice ale T3 şi T4: a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală îndeosebi asupra sistemului
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
nervos şi scheletic c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor muscula
b)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezei de Na+/K+-ATP-ază nervoase
c)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2 d) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
d)[ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic e) [ ] osteoporoză.
e)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sinteza enzimelor respectiv
91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului:
81. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin: a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
b)[x] intensificarea metabolismului bazal c) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie
c)[x ] creşterea temperaturii corpului d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
d)[x] bilanţ azotat negativ e) [ x] osteoporoză.
e)[ ] mărirea nivelului de TSH
92. Calcitonina este:
82. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
a)[x] cretinism a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroidei
b)[x] la maturi se dezvoltă mixedemul b) [ ] produsă de paratiroide
c)[x] scăderea metabolismului general, temperaturii corpului c) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi
d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor d) [ ] un derivat al tirozinei
e)[] micşorarea nivelului de TSH e) [x] este un polipeptid

83. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin: 93. Reglarea secreţiei de calcitonină:
f) [x] în cretinism se constată o dereglare psihică profundă a) [x] sinteza şi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică a calciului io
g) [] în cretinism corpul se dezvoltă proporţional b) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoninei este cons
h) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSH
i) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului de TSH c) [x] secreţia ei depinde indirect de aportul alimentar de calciu, gastrină ş
j) [] tahicardie, exoftalm glucagon
d) [ ] sinteza şi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4
84. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de: e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependente de ciclul veghe-somn
a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul)
b) [x] calcitonină 94. Efectele metabolice ale calcitoninei:
c) [ ] vitaminele K şi E a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în fluidul periostal ş
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3) celulele osoase
e) [] tireotropină b)[] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celule
c)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemie
d)[x ] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
85. Parathormonul: e)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă
a) [ ] este produs de tiroidă
b) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi) 94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol):
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon
d) [ ] se sintetizează în formă activă a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol)
e) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea parathormonului b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia 25 cu formarea de 25-hidro
d) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazei se mai supune
103.uneiEfectele insulinei (metabolismul glucidic):
hidroxilări şi se transformă în 1,25-dihidroxi-D3 a) [] activarea glicogenfosforilazei
e) [ ] este un hormon hidrosolubil b) [x] majorarea activităţii glicogensintazei
c) [] activarea gluconeogenezei
95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea fiziologică:
d) [ ] activarea glicogenolizei
e) [x] induce sinteza de glucokinază în hepatocite
a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propria sa formare prin feedback
b) [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxilazei şi sinteza 104. Insulina amplifică:
calcitriolului a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
c) [ ] calcitonina stimulează sinteza de calcitriol b) [] conversia glicerolului la glucoză
d) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeşte depunerea de Ca2+ şi fosfat în oase c) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchi
e) [x] ţesutul ţintă pentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, unde promoveazăd) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
absorbţia calciului şi a fosfatului. e) [x] viteza sintezei transportorului de glucoză (GLUT)

96. Hormonii pancreatici: 105. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic:

a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi, ficat, ţesut a
a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina b) [x] suprimă gluconeogeneza
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagon c) [ ] favorizează glicogenoliza
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina d) [x] favorizează sinteza de glicogen
d) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai homeostaziei glicemice
e) [ ] inhibă enzimele glicolizei

e) [x] polipeptidul pancreatic este sintetizat de celulele F şi reglează diverse

106. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
funcţii ale tractului digestiv . a) [ ] accelerează lipoliza
b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos
97. Insulina: c) [x] activează lipoproteinlipaza
d) [ ] activează trigliceridlipaza din ţesutul adipos
a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonici
b) [] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de natură steroidă 107. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - a)
30 [x] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
resturi de aminoacizi b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţi disulfurice. c) [x] influenţează sinteza unor proteine specifice la nivelul transcrierei ge
(glucokinaza, fosfoenolpiruvat carboxikinaza)
98. Insulina: d) [] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor.
a) [] se sintetizează direct în stare activă
b) [] se sintetizează sub formă de proinsulină 108. Diabetul zaharat se caracterizează prin:
c) [x] se sintetizează sub formă de precursor inactiv preproinsulină a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
d) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidul C b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
e) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate. c) [ ] hipoglicemie, uremie
d) [x ] polifagie, polidipsie, poliurie
99. Insulina -reglarea secreţiei: e) [ ] oligurie.

a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei ei

b) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulină 109. Glucagonul:
c) [ ] somatostatina stimulează secreţia de insulină
d) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulină a) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta
e) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină. b) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
c) [x] este un polipeptid (29 resturi de aminoacizi)
d) [ ] este un derivat al triptofanului
100. Insulina - metabolism: e) [ ] este un compus de natură steroidă.

a) [] timpul de înjumătăţire este de 30-50 minute

b) [x] în principal este inactivată în ficat 110. Glucagonul:
c) [x ] timpul de înjumătăţire al ei este de 3-5 minute a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro-glucagon
d) [] în principal insulina este inactivată în intestin b) [ ] se sintetizează direct în formă activă
e) [ ] este inactivată în pancreas. c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] prin proteoliză limitată nu se transformă în hormon activ
e) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul ficatului
101. Insulina - mecanismul de acţiune:
a) [] este citozolic nuclear 111. Glucagonul – reglarea secreţiei:
b) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei reprezintă un complex heterotetrameric α2β2 a) [x] somatostatina inhibă secreţia lui
d) [] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina b) [] hiperglicemia favorizează secreţia lui
e) [x ] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazicăc) [] hipoglicemia inhibă secreţia lui
d) [x ] agoniştii beta adrenergici stimulează secreţia lui
102. Insulina: e) [ ] insulina activează secreţia lui.
a) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de lipide, glicogen,
proteine 112. Glucagonul - acţiuni:
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea
a) [x] amplifică concentraţia de AMPc
celulară, procesele de regenerare b) [ ] activează lipogeneza
d) [x] ţesuturile ţintă pentru insulină sunt: ţesutul adipos, muscular şi hepatic
c) [ ] inhibă lipoliza
e) [ ] activează glicogen sintaza prin fosforilare. d) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în sînge
e) [ ] efectul este mediat de Ca2+. d) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşchilor striaţi
e) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei şi forţei de
113. Glucagonul – acţiuni: contracţie a miocardului.
a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPc şi de proteinkinaza A
b) [x] activează lipoliza
c) [x] activează gluconeogeneza 122. Catecolaminele - efecte :
d) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezei
e) [ ] activează enzimele glicolizei. a) [x] constricţia vaselor periferice
b) [ ] micşorarea presiunei arteriale
114. Hormonii gastrointestinali: c) [x] hiperglicemia şi glucozuria
d) [x] excitarea sistemului nervos central
a) [x] toţi sunt polipeptide e) [ ] inhibă gluconeogeneza
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt de natură steroidă 123. Catecolaminele realizează:
d) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţi
e) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină a) [ ] constricţia vaselor coronariene
b) [x] dilatarea vaselor coronariene
115. Hormonii gastrointestinali: c) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilor
d) [x] stimularea lipolizei în ţesutul adipos
a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) este produs de mucoasa gastrică e) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei.
b) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastrică
c) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele pancreatice 124. Feocromocitomul:
d) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor
e) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contracţia veziciib) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi
biliare. noradrenalinei
c) [x] apare hiperglicemie
d) [] apare hipoglicemie
116. Somatostatina: e) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiune arterială.
a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul
gastrointestinal, creier 125. Cortexul suprarenalelor:
b) [ ] se sintetizează în formă activă a) [x] zona glomerulară produce mineralocorticoizi
c) [] activează secreţia de glucagon şi insulină b) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgeni
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină c) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizi
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, d) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizi
colecistokinina. e) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi

117. Catecolaminele sunt: 126. Corticosteroizii conţin (particularităţi de structură):

a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenic
a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina b) [ ] 20 aminoacizi
b) [x] derivaţi ai tirozinei c) [x] legătură dublă între C4 şi C5
c) [ ] derivaţi ai treoninei d) [ ] gruparea carboxil în poziţia C3
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal e) [x] cetogrupa în poziţia C3.
e) [] hormoni proteinopeptidici
127. Corticosteroizii - biosinteză:
118. Catecolaminele- biosinteză: a) [x] precursorul general este colesterolul
b) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasmei sau sintetiza
k) [x] se sintetizează din tirozină novo
b) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH3-tetrahidrofolat c) [ ] ca precursori sunt fosfolipidele şi sfingomielina
c) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetionină d) [x] etapa comună este transformarea colesterolului în pregnenelonă (enz
d) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalină hidroxilaza, conţine citocromul P450)
e)[] la sinteză nu participă vitamina C e) [ ] după biosinteză sunt depozitaţi în celule.

119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:

128. Corticosteroizii - transport:
a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitate împreună cu ATP-Mg2+ a), Ca2+ [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberă
şi cromogranină b) [x] în sînge circulă fixaţi de proteine
b) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ionilor de Ca2+ c) [x ] cortizolul este transportat de transcortină (70%) şi de serumalbumin
c) [ ] timpul de înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 min) (15%)
d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transferazei şi monoamin
d) [ ] cortizolul este transportat doar în stare liberă
oxidazei e) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţi de serumalbumină.
e) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care este secretat cu urina
129. Metabolizarea corticoizilor:
120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune): a) [ ] T1/2 pentru cortizol este 15-20 ore
b) [x] T1/2 pentru cortizol este 1,5-2 ore
a) [x] în ţesuturi există receptori membranari adrenergici α, β cu subclasele
c) lor [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenarea dublei legăt
b) [ ] diferiţi receptori sunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesageriale secunde la C4 şi a grupării cetonice de la C3
c) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediuld) [x] produşii rezultaţi se conjugă cu formele active ale acidului glucuron
proteinei "Gs" şi determină creşterea de AMPc sulfuric apoi sunt excretaţi cu urina (17-cetosteroizi)
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determină scăderea AMPce) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili.
e) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca2+.
130. 17-cetosteroizi:
121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune): a) [x] sunt produşi de degradare a corticosteroizilor şi androgenilor elimin
a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasmatici urina
b) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nucleari b) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele
c) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă relaxarea muşchilor netezi din vasecatabolismului androgenilor
c) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă produsele angiotensină":
catabolismului glucocorticoizilor a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsă de hepatocite
d) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constată în tumori ale testiculilor
b) [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa diferitor factori
şi a cortexului suprarenal (cca 600/mg/24 ore) (presiunea sîngelui, hipoxia renală, concentraţia de Na+, Cl- în plasmă
e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţia adenohipofizei,etc.)
boala
Addison. c) [x] renina scindează un decapeptid din angiotensinogen generînd
angiotensina I
131. Glucocorticoizii – reglarea sintezei şi secreţiei: d) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în
a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţia corticoliberinei
angiotensină
şi II (octapeptid)
ACTH-ului e) [ ] angiotensina II este vasodilatator.
b) [ ] reglarea se bazează pe efectele alosterice
c) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenalonului 141. Angiotensina II:
d) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadian) a) [x] măreşte presiunea sângelui
e) [] depind de cantitatea potasiului plasmatic. b) [x] stimulează secreţia de aldosteron
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron
132. Glucocorticoizii – acţiuni: d) [ ] se formează direct din angiotensinogen
a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclear e) [ ] nu se supune degradării sub acţiunea angiotensinasei.
b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc 142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:
d) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nivelul genomului
uman a) [x] organul ţintă este rinichiul
e) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivelul genomului b) [x] reglează homeostazia hidrică şi electrolitică
uman . c) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosfor
d) [ ] reglează sinteza parathormonului
133. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului proteic: e) [ ] reglează glicemia.
a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat şi rinichi
b) [ ] accelerează transportul aminoacizilor în celulele ţesutului muscular143.
şi Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:
limfoid a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
c) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchi b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
d) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchi c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
e) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limfoid. d) [ ] reabsorbţia de K+, H+, NH4+
e) [x] reabsorbţia de Na+ prin mecanismul activ Na+/K+-ATP-aza.
134. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului glucidic:
a) [] activează glicogensintaza în ficat 144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:
b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi a) [ ] majorează concentraţia de K+ în sînge şi reduce concentraţia
c) [] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos şi limfoid de Na+, Cl-
d) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutul adipos b) [x] măresc reabsorbţia de Na+, Cl- şi HCO3- în tubii distali renali
e) [] creşte producerea glicogenului în muşci. c) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu potasiu
intracelular
135. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului lipidic: d) [] scade reabsorbţia apei
a) [] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor e) [ ] creşte eliminarea sodiului.
b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depunerea de lipide
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi 145. Excesul de glucocorticoizi provoacă:
d) [ ] cetogeneza este inhibată complet a) [ ] sindromul Conn
e) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
136. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului ţesutului osos: d) [] sindromul Turner
a) [] stimulează biosinteza ARNm e) [ ] sindromul Marfan.
b) [ ] accelerează biosinteza proteinelor
c) [x] inhibă biosinteza proteinelor 146. Sindromul Cushing se caracterizează prin:
d) [x ] sporesc eliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sînge a) [] hiposecreţia, în special a glucocorticoizilor
e) [x] produc osteoporoză b) [ x] obezitate centripetă
c) [x] apariţia hipertoniei, osteoporozei
137. Glucocorticoizii - efecte: d) [x] piele subţire cu vergeturi violacee, hirsutism, amenoree
a) [x antiinflamator e) [ ] dezvoltarea diabetului steroid cu hipoglicemie.
b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpi
c) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect permisiv)147. Deficitul de corticosteroizi provoacă:
d) [ ] hipoglicemiant a) [ ] sindromul Conn
e) [] activează sinteza şi secreţia prostaglandinelor. b) [] sindromul Cushing
c) [x] boala Addison
138. Hormonii mineralocorticoizi: d) [] sindromul Turner
a) [x] sunt C21 steroizi e) [ ] sindromul Marfan.
b) [ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ ca aldosteronul
c) [x] se sintetizează din colesterol 148. Hipersecreţia de aldostereon se întîlneşte în:
d) [ ] se sintetizează din fenilalanină şi tirozină a) [x ] sindromul Conn
e) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular. b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
139. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului depinde de: d) [] sindromul Turner
a) [x]sistemul renină-angiotensină e) [ ] sindromul Marfan.
b) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmatic
c) [x] ACTH 149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin:
d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatic a) [] obezitate
e) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic. b) [ ] creşterea conţinutului de Na+, Cl-, apă şi scaderea K+ în sânge
c) [x] scaderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
140. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului prin sistemul "renină- d) [] hiperglicemie, glucozurie
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă,
stimulînd sinteza proteinelor
150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin: b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi induc bilanţ
a) [x] nivel scăzut de K+ în sânge azotat negativ
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge c) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
c) [ ] hiposecreţia corticotropinei d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
d) [ ] edeme şi hipotensiune e) [] provoacă hiperglicemie
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului.
160. Androgenii – efecte fiziologice:
a) [x] asigură spermatogeneza
151. Utilizarea practică a corticosteroizilor: b) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundare
a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită c) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a
nespecifică) comportamentului la bărbaţi
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice) d) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor e) [] inhibă spermatogeneza
d) [x] folosirea îndelungată poate provoca atrofia cortexului
suprarenalelor 161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona):
e) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia cortexului
suprarenalelor a) [ ] se produc numai în ovare
b) [x] în cantităţi reduse se sintetizează în testiculi, adrenale, ficat,
152. Hormonii sexuali : piele
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale c) [x] în timpul gestaţiei se produc şi în unitatea feto-placentară
b) [x] sunt de natură steroidă d) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor transportatoare specifice
d) [x] în reglarea secreţiei participă gonadotropinele e) [x] progesterona este intermediarul comun în biosinteza
e) [ ] utilizează receptorii membranari hormonilor steroizi

153. Hormonii sexuali sunt : 162. Hormonii estrogeni - catabolism:

a) [ ] folitropina
b) [x] testosteronul a) [x] se petrece în ficat
c) [ ] hormonul luteinizant b) [] se petrece doar în rinichi
d) [x] estradiolul c) [] se petrece în intestin
e) [x ] progesterona d) [ x] principalul catabolit este estriolul
e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului glucuronic
154. Sinteza hormonilor sexuali: sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi urină
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale
b) [x] se sintetizează din colesterolul 163. Efectele metabolice ale estrogenilor:
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor specifice în
progesterona celulele organelor ţintă (organele sferei genitale, glandelor mamare,
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.)
estrogenii b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezei
e) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizează în special c) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutul adipos
estrogenii. d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului
e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea calciului şi
155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali: fosfaţilor în epifizele oaselor
a) [ ] lutropina reglează la bărbaţi sinteza glucocorticoizilor
b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza 164. Efectele fiziologice ale estrogenilor:
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminine
d) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
e) [ ] progesterona induce secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale endometriului
secreţia prolactinei d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului
ovarian
156. Androgenii: e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia
a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul
b) [ ] principalul androgen este androsteronul
c) [ ] se depozitează în celule după sinteză LIPIDE
d) [ ] sunt transportaţi în sânge în stare liberă
e) [x] sunt transportaţi de o globulină sanguină specifică 1. Lipidele sunt:
a) [ ] substanţe organice solubile în apă
157. Androgenii: b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă
a) [x] sunt C19 steroizi c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici
b) [x ] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule d) [] omogene după structură
c) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronului e) [x] substanţe organice insolubile în apă
d) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)
e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă 2. Funcţiile lipidelor:
a) [ x] energetică
158. Catabolismul androgenilor: b) [ x] izolatoare
a) [x] are loc primordial în ficat c) [ ] catalitică
b) [ ] are loc numai în rinichi d) [x] structurală
c) [x] se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi e) [ ] contractilă
sulfuric şi se elimină cu urina
d) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară 3. Clasificarea structurală a lipidelor:
e) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară a) [] protoplasmatice
b) [] de rezervă
159. Androgenii – efecte metabolice: c) [x] saponifiabile
d) [] neutre d) [ x] sunt componente principale ale surfactantului
e) [ x] nesaponifiabile pulmonar
e) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor
4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:
a) [x] structurale 14. Fosfatidiletanolamina:
b) [x] de rezervă a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei
c) [] saponifiabile b) [ ] conţine sfingozina
d) [] neutre c) [ ] conţine ceramida
e) [ ] nesaponifiabile d) [ ] se mai numeşte şi lecitină
e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:
a) [x] amfifile 15. 446) Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina:
b) [] esenţiale a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor
c) [] saponifiabile b) [x] sunt componenţii principali ai membranelor celulare
d) [x] neutre c) [ ] prezintă o rezervă de energie
e) [ ] nesaponifiabile d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică
6. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi
graşi: 16. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?
a) [ ] caprinic a) [ ] lecitinele
b) [ ] caproic b) [ ] cefalinele
c) [x ] oleic c) [x] fosfatidilserina
d) [x] palmitic d) [ ] trigliceridele
e) [x] stearic e) [ ] cerebrozidele

7. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi 17. Fosfolipazele:

graşi: a) [ ] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele până la acid
a) [ ] lignoсeric fosfatidic şi acid gras
b) [ ] oleic b) [ ] fosfolipaza A1 hidrolizează fosfolipidele cu generarea
c) [ ] palmitoleic lizolecitinelor
d) [x] linolenic c) [x] fosfolipazele D şi C scindează fosfatidiletanolamina
e) [x] linoleic în diacilglicerol, acid fosforic şi etanolamină
d) [x] ] fosfolipaza A2 hidrolizează fosfolipidele cu
8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică generarea de lizofosfatidă şi acid gras
temperatură de topire? e) [] sub acţiunea fosfolipazei D se eliberează 2 resturi de
a) [ ] stearic (С18) acizi graşi
b) [x] arahidonic (С20:4)
c) [] nervonic (С24:1) 18. Cardiolipina:
d) [ ] palmitic (С16) a) [ ] prezintă un lipid ce conţine azot
e) [] oleic (С18:1) b) [x] conţine 2 resturi de fosfatidil legate prin glicerol
c) [x] este componentă a membranei interne mitocondriale
9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică d) [] conţine colină
temperatură de topire? e) [ ] este un lipid de rezervă
a) [ ] lignoceric(C24)
b) [ ] miristic (C14) 19. Sfingomielinele conţin:
c) [x] butiric (C4) a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic
d) [] caprilic (C8) b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
e) [ ] lauric (C12) c) [ ] polialcool ciclic, ceramida
d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină
10. Acilglicerolii: e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol
a) [] sunt constituenţi ai membranelor biologice
b) [x ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi 20. Sfingozina:
c) [x ] reprezintă o formă de stocare a energiei a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat
d) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dezolvă în ea b) [x ] e component al sfingomielinei
e) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic c) [ x] este constituent al glicolipidelor
d) [] este baza structurală a glicerofosfolipidelor
11. Glicerofosfolipidele: e) [ ] nu intră în structura ceramidei
a) [] sunt insolubile în solvenţi organici
b) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor grşi 21. Cerebrozidele:
c) [x ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creierului
d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei b) [] nu conţine sfingozină
e) [x] sunt componentele membranelor biologice c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau
beta-glucoza
12. Lecitinele şi cefalinele: d) [] conţin oligozaharide
a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic e) [ x] din ele se formează sulfatidele
b) [x] sunt lipide structurale
c) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei 22. Gangliozidele:
d) [] sunt grasimi neutre a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol
e) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu generarea b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
acidului fosfatidic c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucoza
d) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactoză
13. Fosfatidilcholina: e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor
a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă 23. Gangliozidul conţine in structura sa:
c) [ ] se mai numesc şi cefaline a) [ ] acid N-acetilneuraminic (NANA), hexoze, acid
fosforic, ceramidă d) [ ] legături peptidice
b) [ ] acid sialic, etanolamină, acid gras e) [ ] legături disulfidice
c) [ ] glicerol, acid fosfatidic, NANA
d) [x] NANA, oligozaharid, sfingozină, acid gras 33. Proteinele membranelor biologice:
e) [ ] fosforilserină, NANA, sulfat, hexoze a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale
b) [x ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele
24. Glicolipidele: membranare
a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau c) [] posedă numai capacitate de mişcare laterală
oligozaharide d) [ x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar,
b) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de recepţie, comunicare intercelulară, antigenică
acid sialic e) [] sunt precursori ai mesagerilor secunzi
c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+
d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
e) [] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N- 34. Glucidele membranelor biologice sunt:
acetilneuraminic a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu contactează
cu citoplasma
25. Care din compuşii de mai jos conţin fosfor: b) [x ] fixate covalent de lipide sau proteine
a) [x] cardiolipina c) [] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau
b) [ ] sulfatidele polizaharidice
c) [ ] gangliozidele d) [ ] responsabile de permeabilitatea membranei
d) [ ] cerebrozidele e) [x] responsabile de identificarea intercelulară
e) [ ] ceramida
35. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei
26. Colesterolul: alimentare, deoarece:
a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi
b) [x ] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3 esenţiali
c) [ x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5 b) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3 c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice
e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor
e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei
27. Acizii biliari:
a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului 36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:
b) [ ] constau din 28 atomi de carbon a) [] are loc în stomac
c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina b) [ x] are loc în duoden
d) [x] sunt compuşi polari c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
e) [x] participă la emulsionarea grasimilor d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează
HCl al sucului gastric
28. Metabolismul acizilor biliari: e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate
a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol
b) [] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfat în 37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-
formele lor active intestinal necesită:
c) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară bogată în a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală
proteine b) [ ] lipoproteinlipaza
d) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară bogată în c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
glucide d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă liberă e) [ ] colesterolesteraza

29. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt: 38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:
a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează
b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele fosfogliceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber
cerebrozidele şi colesterolul c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia
beta a trigliceridelor .
30. Funcţiile membranelor biologice(1) şi componenta 39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro-intestinal are loc
structurală, responsabilă de această funcţie (2): prin:
a) [] receptoare de fosfolipide a) [ ] fosforilare
b) [x] metabolică de proteine b) [ ] defosforilare
c) [] permeabilitatea de triacilgliceroli c) [ ] conjugarea cu activatorul
d) [x] compartimentalizarea de lipidele d) [ ] interactiunea cu coenzima
protoplasmatice e) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei
e) [ ] generarea mesagerilor secunzi de gangliozide
40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:
31. Caracteristicile principale ale membranei: a) [x] monogliceridelor
a) [] simetria b) [x] acidului fosforic
b) [x ] fluiditatea c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă mică
c) [x ] asimetria d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă
d) [ ] imobilitatea componentelor e) [ ] bazelor azotate
e) [ ] monostratul lipidic
41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice în tractul
32. Membranele biologice sunt stabilizate de: gastro-intestinal:
a) [x] interacţiuni hidrofobe a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin difuzie
b) [x] forţele Van-der-Waals simulă
c) [x] legături de hidrogen b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele – prin
transport activ c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2- d) [] se sintetizează în ficat
monogliceride, colesterolul – prin difuzie micelară e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi
d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride,
colesterolul – prin difuzie facilitată 51. Catabolismul LDL :
e) [ ] acidul fosfatidic – prin transport pasiv a) [] se catabolizează numai în enterocite
b) [ x] are loc prin intermediul receptorilor B,E
42. Referitor la micelele lipidice şi difuzia micelară sunt c) [x ] colesterolul furnizat celulelorde LDL inhibă sinteza
corecte afirmatiile: endogenă de colesterol
a) [ ] se absorb numai în duoden d) [] colesterolul furnizat celulelor de LDL activează sinteza
b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi receptorilor B,E
colesterol e) [ ] activează enzima beta-hidroxi beta-metilglutaril-CoA
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului reductaza
d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă mică
e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor 52. Hipercolesterolemia primară (hiperlipoproteidemia tipul
II) se caracterizează prin:
43. Formele în care se absorb produsele digestiei lipidelor: a) [ ] niveluri majore de HDL circulant
a) [ ] glicerolul - fosforilat b) [x] conţinut crescut de LDL plasmatic
b) [ ] acizii graşi cu catenă mică - în formă activă c) [x] activarea beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA
c) [x] acizii graşi cu catenă mare - prin difuzie micelară reductazei
d) [x] acidul fosforic - în formă de săruri de Na+ sau K+ d) [ ] risc înalt pentru pancreatite
e) [x] monogliceridele - prin difuzie micelară e) [x] ateroscleroză pronunţată.

44. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin: 53. HDL:

a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi
b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale enterocite
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL
d) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul discoidale in mature
gros c) [] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele d) [] sunt lipoproteine proaterogene
şi formează chilomicronii e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen
înalt
45. Chilomicronii:
a) [] se sintetizează în ficat 54. Lipoproteinlipaza:
b) [] se secretă din intestin direct în sînge a) [ ] este o enzimă intracelulară
c) [ ] apoproteina de bază este apoB100 b) [ ] este activată de apoproteina B100
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul c) [ ] substratul ei este colesterolul esterificat
e) [x ] trasportă trigliceridele exogene d) [x] apoproteina CII este activatorul enzimei
e) [ ] lipseşte în ţesutul adipos
46. Catabolismul chilomicronilor:
a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in 55. LCAT (lecitincolesterolacil transferaza):
hepatocite a) [] scindează trigliceridele
b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB b) [x] este asociată cu HDL
c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza c) [ ] în reacţia catalizată de LCAT se formează lizolecitină
d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina şi colesterol liber
e) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă d) [x] favorizează formarea HDL
e) [x] insuficienţa LCAT micsorează conţinutul esterilor de
47. Hiperchilomicronemia primară (hiperlipoproteinemie tip colesterol în HDL
I) se caracterizează prin:
a) [ ] valori majore de alfa-lipiproteine (HDL) 56. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor
b) [x] cantităţi mari şi persistente de triacilgliceroli graşi):
c) [ ] ateroscleroză pronunţată a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP
d) [x] risc înalt pentru pancreatite b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
e) [x] depuneri masive de trigliceride in ţesuturi c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP
d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP
48. VLDL: +2P
a) [ ] apoproteina principală este apoB48 e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P
b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-
sensibilă 57. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor
c) [x] sunt sintetizate în ficat graşi):
d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi
de glucide b) [ ] se petrece în mitocondrii
e) [ ] au rol antiaterogen c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază
d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
49. Catabolismul VLDL: e) [] activarea este o reacţie reversibila
a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază
b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL 58. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în
c) [] insulina inhibă catabolismul VLDL mitocondrii în procesul beta-oxidării:
d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de a) [ ] necesită energie
colesterol b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
e) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
50. LDL : e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină
a) [x ] contin apoB100
b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45% 59. Structura (CH)3N+-CH2 -CHOH-CH2 -COO-
c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni corespunde:
a) [ ] ornitinei a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolaza
b) [ ] putrescinei b) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidrataza
c) [ ] sfingozinei c) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza
d) [] colinei d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza
e) [x] carnitinei e) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza

60. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG): 69. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi
a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor suferă urmatoarele modificări:
b) [ ] se oxidează AG liberi a) [ x] se oxidează
c) [ ] se desfasoară in citozol b) [] se reduc
d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon
acetil-CoA d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon
e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA
graşi
70. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2)
61. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei şi câte molecule de ATP (3) se formează la oxidarea completă a
succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă este: acidului palmitic (C16):
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare a) [ ] 6 8 131
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare b) [] 6 7 114
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare c) [x] 7 8 130
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare d) [ ] 5 6 121
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare e) [ ] 8 9 143

62. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii 71. Utilizarea acetil-CoA:

acizilor graşi): a) [x] se oxidează în ciclul Krebs
a) [ ] are loc decarboxilarea substratului b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
b) [ ] are loc hidratarea substratului c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
c) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+- d) [ ] se include in gluconeogeneză
dependentă e) [x] se utilezează in cetogeneză
d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-
dependentă 72. Beta-oxidarea acizilor graşi în peroxizomi:
e) [ ] are loc dehidratarea substratului a) [ ] generează mai multe molecule de ATP
b) [x] este amplificată in diabet
63. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta- c) [x] este caracteristică pentru acizii graşi cu catenă lungă
oxidării acizilor graşi) sunt: d) [x] enzima ce catalizează prima reacţie este oxidaza
a) [ ] acil-CoA + NADH + H+ e) [ ] aspirina inhibă beta-oxidarea peroxizomala
b) [x] enoil-CoA + FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2 73. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+ a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei
e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+ b) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentara
c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazei
64. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi: d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH
a) [ ] este o dehidratare e) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară
b) [ ] este o dehidrogenare f) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea
c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza acizilor graşi saturaţi
d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA 74. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de
carbon:
65. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi: a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă
a)[ ] enoil-CoA + H2O de propionil-CoA şi una de acetil-CoA
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+ b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA vitaminele H şi B12
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+ c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
e) [ ] cetoacil-CoA d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2,
ATP, Mg2+
66. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este: e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de
a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA succinil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA 75. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
67. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
catalizează această reacţie: e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic
a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA
dehidrogenaza 76. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza afirmaţiile:
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA a) [x ] este un corp cetonic
dehidrogenaza b) [x] formula prezintă acidul acetoacetic
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA c) [ ] se utilizează in ficat
dehidrogenaza d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în
diabetul zaharat
68. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce
catalizează această reacţie: 77. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat
pentru: d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
a) [x] sinteza corpilor cetonici e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [ ] beta-oxidare 86. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi
d) [x] sinteza colesterolului forma sa de transport din mitocondrie în citozol (2):
e) [ ] sinteza glucozei a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină
78. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat d) [ ] acetil-CoA aspartat
b) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca e) [x] acetil-CoA citrat
sursă de energie
c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului 87. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol
d) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza (biosinteza acizilor graşi):
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza a) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
79. Beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA: c) [ ] pentru transport se utilizează GTP
a) [x] se sintetizează din 3 molecule de acetil-CoA d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru
b) [x] sub acţiunea liazei din acest compus se obţine biosinteza acizilor graşi
acetoacetatul e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza
c) [ ] se sintetizează din acetoacetat
d) [ ] hidroximetilglutaril-CoA-reductaza conduce la 88. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din
formarea lui mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
e) [x] este intermediar în sinteza colesterolului a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza
80. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici: c) [x] enzima malica
a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici d) [ ] succinat dehidrogenaza
b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie e) [ ] fumaraza
c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul
zaharat insulino-dependent 89. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):
d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
pentru miocard b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează
e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala vitamina B6
Hartnup c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2
81. Cetonemia: a lizinei
a) [x] poate apărea în inaniţie e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP
b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide
c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide 90. Sintaza acizilor graşi:
d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în a) [ ] este um complex enzimatic cu organizare funcţională
ficat b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu
e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor excepţia formării malonil-CoA
cetonici în ţesuturi c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
d) [ ] reprezintă um tetramer enzimatic
82. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile: e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă
a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetona intermediarii biosintezei
b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat
c) [ ] se sintetizează din malonil-CoA 91. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei
d) [ ] sinteza lui are loc in citozol (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):
e) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat a) [ ] ATP ADP
b) [ ] AMP ATP
83. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi: c) [ ] malonat AMP
a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar d) [ ] acetoacetat citrat
oxidarea – în citozol e) [x] citrat palmitoil-CoA
b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de
ACP, iar la oxidare – cu HSCoA 92. Pentru sinteza malonil-CoA se utilizează CO2 marcat cu
c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – C14. Malonil-CoA este utilizat în sinteza acidului palmitic. Care
NADPH din atomii de C ai acidului palmitic vor fi marcaţi?
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex a) [ ] toţi atomii impari
polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu b) [ ] numai carbonul carboxilic
e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare c) [ ] toţi atomii pari
– nu d) [ ] numai carbonul metilic terminal
e) [x] nici unul dintre atomii de carbon
84. Biosinteza acizilor graşi:
a) [ ] are loc in mitocondrii 93. Care dintre atomii de carbon ai acidului palmitic ar fi
b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe C14, dacă pentru sinteza lui sa utilizat acetil-CoA marcat cu C14
polienzimatice la gruparea metil:
c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere a) [ ] numai carbonul carboxilic
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH b) [ ] numai carbonul metilic terminal
e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH c) [ ] toti atomii de carbon impari
d) [x] toti atomii de carbon pari
85. Biosinteza acizilor graşi: e) [ ] nici unul dintre atomii de carbon
a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a
ACP 94. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi
b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza serveste NADPH generat în:
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici
b) [ ] glicoliză 103. Sinteza acizilor graşi monoenici:
c) [x] reacţia catalizată de enzima malică a) [ ] nu este posibilă în organismul uman
d) [ ] oxidarea acidului glucuronic b) [ ] are loc prin saturarea acizilor graşi polienici
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei c) [x] se realizează prin desaturarea acizilor graşi saturaţi
d) [ ] reacţia este catalizată de reductază şi necesită NADH
95. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi: e) [x] reacţia este catalizată de monooxigenaza
a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP microzomală şi necesită NADPH şi O2
b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se 104. Acizii graşi polienici:
utilizează ATP a) [ ] acidul linoleic şi linolenic se sintetizează în
d) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi organismul uman prin desaturarea acidului oleic
maloniltransacilaza b) [ ] legăturile duble se întroduc între atomul C9 şi capătul
e) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază metilic terminal
c) [x] acidul arahidonic se obţine prin desaturarea,
96. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza elongarea şi desaturarea succesivă a acidului linoleic
propriu-zisă a acizilor graşi): d) [ ] toţi acizii graşi polienici se sintetizează în organismul
a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul uman
b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor e) [x] în cantităţi mari îi primim cu uleiurile vegetale
graşi
c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2 105. Biosinteza triacilglicerolilor:
d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza b) [ ] se intensifică în inaniţie
c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
97. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza d) [x] este activată de insulină
propriu-zisă a acizilor graşi): e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este
a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH nelimitată
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP 106. Biosinteza triacilglicerolilor:
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-
fosfat şi acil-CoA
98. Enzima (1) şi produsul reacţiei (2) de transformare a c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-
beta-hidroxiacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi): fosfat
a) [ ] beta-hidroxiacil-ACP hidrataza butiril-ACP d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la
b) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrogenaza crotonil-ACP grupările –OH ale glicerolului
c) [ ] beta-hidroxiacil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza
d) [x] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza trans-enoil-ACP trigliceridelor
e) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza cis-enoil-ACP
107. Glicerol-3-fosfatul se formează:
99. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei
(biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi): glicerol fosforilaza
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + glicerol kinaza
FADH2 c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP + d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
NADP+ e) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin fosforilarea
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH glicerolului
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+
108. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul
100. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr fosfatidic:
par de atomi de carbon: a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în
a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP triglicerid
b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în
c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP lecitină
d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în
atomi de carbon diglicerid
e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2 d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in
diacilglicerol
101. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită: e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în
a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA lizolecitina
b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2 109. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a
d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+ fosfatidelor:
e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
102. Elongarea acizilor graşi (sinteza acizilor graşi cu catenă c) [x] acidul fosfatidic
mai mare de C16): d) [ ] CDP-diglicerid
a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de origine e) [ ] acidul fosforic
alimentară
b) [ ] nu este posibilă în organismul uman 110. Direcţionarea acidului fosfatidic spre sinteza
c) [x] are loc in reticulul endoplasmatic trigliceridelor sau a fosfatidelor este determinată de:
d) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-CoA a) [ ] aportul alimentar de trigliceride şi fosfolipide
e) [x] unităţile dicarbonice se ataşază la capatul carboxilic b) [x] prezenţa substanţelor lipotrope
al acidului gras c) [x] starea funcţională a ficatului
d) [ ] prezenţa acidului fosforic
e) [ ] prezenţa glicerolului d) [x] ulterior CDP-colina interacţionează cu digliceridul,
formând fosfatidilcolină
111. Substanţele lipotrope: e) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu trigliceridul,
a) [ ] glicerolul, acizii graşi saturaţi formând fosfatidilcolină
b) [x ] colina, metionina, inozitolul
c) [x] vitaminele B6, B12, acidul folic 119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse gata (calea de
d) [ ] vitaminele liposolubile rezervă):
e) [ ] favorizează sinteza trigliceridelor în ţesutul adipos şi a) [ ] etanolamina interacţionează direct cu acidul fosfatidic,
în ficat formând fosfatidiletanolamină
b) [x] iniţial etanolamina se activează, formând CDP-
112. Nucleotidele cu rol specific în sinteza lipidelor sunt: etanolamină
a) [ ] adenilice c) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu acidul
b) [ ] timidilice fosfatidic, formând fosfatidiletanolamină
c) [x] citidilice d) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu
d) [ ] guanidilice trigliceridul, formând fosfatidiletanolamină
e) [x] uridilice e) [x] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu
digliceridul, formând fosfatidiletanolamină
113. 567) Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a
fosfatidilcolinei: 120. Fosfatidilinozitolii:
a) [ ] serina a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile
b) [ ] cisteina b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi
c) [x] S-adenozilmetionina şi diacilgliceroli
d) [ ] S-adenozilhomocisteina c) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi
e) [ ] tetrahidrofolatul şi triacilgliceroli
d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat
114. 567) Sinteza fosfogliceridelor: e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat
a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serină
b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă) 121. Precursorii sfingozinei sunt:
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo a) [ ] fosforilcholina
serveşte ATP-ul b) [ ] asparagina
d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte c) [x] serina
GTP-ul d) [ ] stearoil-CoA
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte e) [x] palmitoil-CoA
CTP-ul
122. Sfingozina:
115. Sinteza de novo a fosfogliceridelor: a) [ ] este componentă a triacilglicerolilor
a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând b) [ ] este componentă a fosfogliceridelor
fosfatidilserină c) [x] este componentă a glicolipidelor
b) [ ] iniţial serina se activează, formând CDP-serină d) [x] este componentă a sfingomielinelor
c) [ ] ulterior CDP-serina interacţionează cu acidul e) [x] induce apoptoza
fosfatidic, formând fosfatidilserină
d) [x] iniţial acidul fosfatidic se activează, formând CDP- 123. La sinteza sfingomielinei participa:
diglicerid a) [x] ceramida
e) [x] ulterior CDP-digliceridul interacţionează cu serina, b) [ ] enzima ceramidaza
formând fosfatidilserină c) [ ] UTP-colina
d) [ ] acidul fosfatidic
116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza e) [x] CDP-cholina
de novo a fosfogliceridelor):
a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea 124. La sinteza cerebrozidlor participă:
fosfatidilserinei a) [ ] acidul fosfatidic
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea b) [x] ceramida
fosfatidilserinei c) [ ] acizii sialici
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea d) [ ] CDP-glucoza
fosfatidilserinei e) [x] UDP-galactoza
d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6
e) [ ]ca cofactor serveşte biotina 125. Sulfatidele:
a) [ ] se referă la sfingomieline
117. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza b) [ ] se referă la gangliozide
de novo a fosfogliceridelor): c) [x] se referă la cerebrozide
a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea d) [x] ca sursă de sulfat serveste PAPS
fosfatidiletanolaminei (fosfoadenozilfosfosulfatul)
b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea e) [ ] ca sursă de sulfat serveşte sulfatul de kaliu
fosfatidiletanolaminei
c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea 126. Catabolismul gangliozidelor:
fosfatidiletanolaminei a) [x] degradarea lor este catalizată de enzime lizosomale
d) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6 hidrolitice
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina b) [ ] la hidroliza gangliozidelor se obţine acid fosfatidic
c) [ ] la scindarea gangliozidelor participă fosfolipazele A2
118. Sinteza fosfatidilcolinei din produse gata (calea de şi C
rezervă): d) [x] în urma scindării gangliozidelor se obţin acizi sialici
a) [ ] colina interacţionează direct cu acidul fosfatidic, e) [ ] scindarea lor are loc cu consum de energie
formând fosfatidilcolina
b) [x] iniţial colina se activează, formând CDP-colină 127. Afecţiunea TAY SACHS:
c) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu acidul a) [ ] este o glicogenoză
fosfatidic, formând fosfatidilcolină b) [x] este gangliozidoza GM2
c) [x] este cauzată de deficienţa enzimei lizozomale 136. Obezitatea:
hexozaminidaza a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de
d) [ ] are loc acumularea sfingomielinei în creier fosfolipide în ţesutul adipos
e) [ ] se acumulează glicogen în rinichi b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
128. Maladia NIEMANN-PICK: d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat
a) [x] este cauzată de defectul genetic al enzimei tipul II
sfingomielinaza e) [ ] este prezentă în hipertiroidie
b) [ ] este cauzată de defectul genetic al enzimei glicogen
fosforilaza 137. Hiperlipidemia alcoolică:
c) [ ] are loc acumulare de glicogen în ţesuturi a) [ ] este cauzată de consumul excesiv de lipide
d) [x] se manifestă clinic prin retard mental; b) [x] are loc acumulare de NADH
e) [ ] se manifestă prin hipoglicemie c) [ ] are loc activarea beta-oxidării acizilor graşi
d) [x] se amplifică biosinteza trigliceridelor în ficat
129. În sinteza gangliozidelor participă: e) [ ] este însoţită de amplificarea sintezei acizilor biliari
a) [ ] CDP-glucoza
b) [x] cerebrozida 138. Mecanismele biochimice ale dislipidemiei diabetice:
c) [x] CMP-NANA a) [x] diminuarea activitatii lipoproteinlipazei
d) [ ] CDP-glucoza b) [ ] activarea lecitincolesterolacil transferazei
e) [ ] acidul fosfatidic c) [x] amplificarea sintezei VLDL
d) [ ] creşterea concentraţiei HDL
130. Biosinteza colesterolului: e) [x] glicozilarea lipoproteinelor
a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesită NADPH 139. Dupa o alimentaţie abundendă în glucide are loc:
c) [x] substrat serveşte acetil-CoA a) [ ] sinteza intensă de colesterol în ficat
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina b) [x] accelerarea sintezei de acizi graşi în ficat
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de c) [ ] activarea lipolizei
colesterol d) [ ] eliberarea acizilor graşi din fosfolipide
e) [x] intensificarea sintezei trigliceridelor şi VLDL în ficat
131. Reacţia limitanta în sinteza colesterolului este:
a) [ ] generarea acetoacetil-CoA 140. Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul gras"):
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG- a) [ ] este rezultatul acumulării fosfolipidelor în hepatocite
CoA) b) [x] are loc acumulare de grăsimi neutre în ficat
c) [ ] ciclizarea scualenului c) [ ] apare în surplusul de cholină in raţia alimentară
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului d) [x] este cauzată de insuficienţa metioninei, vitaminelor
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA B12, B6
e) [ ] este cauzată de intensificarea sintezei
132. Reglarea biosintezei colesterolului: apolipoproteinelor
a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-
CoA-sintaza 141. În inaniţie are loc:
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril- a) [ ] accelerarea lipogenezei
CoA-reductaza b) [x] cetogeneză intensă
c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de c) [x] amplificarea lipolizei în ţesutul adipos
acidul mevalonic d) [ ] activarea biosintezei acizilor graşi
d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin e) [ ] accelerarea sintezei fosfolipidelor
defosforilarea ei
e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea 142. Lipogeneza este stimulată de:
ei a) [ ] concentratia înaltă de AMPc
b) [ ] nivel crescut de catecolamine
133. Metabolismul LDL (lipoproteine cu densitate joasă): c) [x] flux abundent de glucoza in ficat
a) [ ] LDL sunt translocate în celulă, unde interacţionează d) [x] permeabilitate crescută a membranelor pentru
cu LDL-receptorii citozolici glucoză
b) [x] LDL interacţionează cu receptorii membranari e) [ ] concentraţia scăzută de insulină în sânge
c) [x] complexul LDL-receptor este translocat în celule prin
endocitoză 143. Precursorul eicosanoizilor:
d) [ ] colesterolul furnizat celulelor de LDL nu influenţează a) [ ] acidul arahic
sinteza endogenă de colesterol b) [x] acidul arahidonic
e) [x] deficitul ereditar de LDL-receptori cauzează c) [ ] acidul linolenic
hipercolesterolemia familială d) [ ] acidul fosfatidic
e) [ ] acidul behenic
134. Cauzele majorarii concentraţiei colesterolului în sânge:
a) [x] activitatea scăzută a lecitincolesterolacil transferazei 144. Eicosanoizii:
b) [ ] hipo- sau a-beta-lipoproteinemia familială a) [x] sunt substanţe cu acţiune autocrină şi paracrină
c) [ ] activitate înaltă a lipoproteinlipazei b) [ ] sunt substante de natura proteica
d) [x] valori scăzute de HDL c) [x] derivă de la acidul prostanoic - C20
e) [ ] sinteza sprită a acizilor biliari d) [ ] sunt secretate de glandele endocrine
e) [ ] sunt derivaţi ai steranulii
135. Ateroscleroza:
a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL- 145. La eicosanoizi se referă:
colesterolului a) [x] tromboxanii
b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage b) [ ] endotelinele
c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene c) [ ] endorfinele
d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene d) [x] prostaciclinele
e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza e) [x] leucotrienele
146. Biosinteza eicosanoizilor: S-G
a) [ ] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea e) [x] functionează în ansamblu cu glutation reductaza
fosfolipazei C din trigliceridele membranare
b) [x] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea 155. Vitaminele liposolubile:
fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranare a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul
c) [ ] are loc numai în celulele sistemului nervos pantotenic
d) [x] în diferite celule se sintetizează diferite tipuri de b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
prostaglandine c) [ ] nu se depozitează în organismul uman
e) [ ] după sinteză prostaglandinele se depozitează în d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular
celule e) [x] sunt derivaţi izoprenici

147. Ciclooxigenaza: 156. Vitamina A:

a) [x] posedă activitate dioxigenazică şi peroxidazică a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [ ] are activitate hidrolazică b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] participă la sinteza leucotrienelor c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei
d) [x] participă la sinteza prostaciclinelor şi a tromboxanilor d) [x] are acţiune antioxidantă
e) [x] este o hemoproteină e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular

148. Biosinteza eicosanoizilor: 157. Vitamina E:

a) [ ] din endoperoxizii prostaglandinici se obţin a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
leucotrienele b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
b) [x] sinteza prostaciclinelor predomină în endoteliul c) [x] favorizează fertilitatea
vascular, inimă d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
c) [ ] aspirina activează cicloxigenaza e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos
d) [x] aspirina diminuează sinteza prostaglandinelor
e) [x] profilul enzimatic al celulei determină tipul 158. Vitamina K:
prostaglandinei sintetizate a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K
149. Lipoxigenaza: c) [x] posedă acţiune antihemoragică
a) [ ] este prezentă în toate ţesuturile d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă
b) [ ] participă la scindarea trigliceridelor din ţesutul adipos e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din
c) [x] participă la sinteza leucotrienelor componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X
d) [ ] participă la sinteza prostaglandinelor clasice,
prostaciclinelor şi a tromboxanilor 159. Vitamina D:
e) [ ] este o hidrolază a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman
b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine
150. Reglarea biosintezei eicosanoizilor: vegetală
a) [ ] corticosteroizii activează sinteza prostaglandinelor c) [ ] este derivat al glicerolului
b) [x] corticosteroizii inhibă fosfolipaza A2, diminuând d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
biosinteza prostaglandinelor e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală
c) [ ] aspirina activează sinteza leucotrienelor
d) [x] aspirina inhibă cicloxigenaza 160. Metabolismul vitaminei D:
e) [ ] aspirina inhibă lipoxigenaza a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor
ultraviolete
151. Eicosanoizii (mecanismul de acţiune): b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
a) [ ] acţionează extracelular c) [x] forma activă este calcitriolul
b) [x] modifică concentratia nucleotidelor ciclice d) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea
c) [x] moduleaza nivelul intracelular de Ca2+ colesterolului
d) [ ] modifică concentratia ionilor de Mg2+ e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii
e) [x] influenţează transcrierea genelor şi sinteza tiroidieni
proteinelor
161. Calcitriolul:
152. Eicisanoizii (efectele biologice): a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
a) [x] leucotrienele sunt implicate în procesele inflamatoare b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în
şi alergice ficat şi în rinichi din colecalciferol
b) [ ] prostaciclinele reglează masa musculară c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
c) [x] agregarea plachetară depinde de echilibrul d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+
leucotriene/tromboxani din intestin
d) [ ] tromboxanii sunt utilizaţi ca agenţi antiulcerogeni e) [ ] acţionează prin AMPc
e) [x] participă la reglarea funcţiei de reproducere

153. Anionul superoxid: Metabolismul proteinelor

a) [x] se obţine prin reducerea incompletă a oxigenului
b) [x] reprezintă o specie reactivă a oxigenului 1. Funcţiile biologice ale proteinelor:
c) [ ] protejază lipidele, proteinele, acizii nucleici de oxidare
d) [x] se transformă în H2O2 sub acţiunea superoxid a) [ ] coenzimatică
dismutazei b) [x] catalitică
e) [ ] H2O2 se obţine numai sub acţiunea superoxid c) [x] plastică
dismutazei din anionul superoxid d) [x] de transport
e) [x] imunologică
154. Glutation peroxidaza:
a) [ ] participă la formarea H2O2 2. Funcţiile biologice ale proteinelor:
b) [x] participă la scindarea H2O2
c) [ ] catalizează reacţia de sinteză a glutationului a) [x ] antigenică
d) [x] catalizeaza reactia H2O2 + 2G-SH → 2H2O + G-S- b) [ ] genetică
c) [x] contractilă
d) [x] energetică a) [x] posedă acţiune antimicrobiană
e) [x] reglatoare b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] accelerează absorbţia fierului
3. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii d) [ ] inhibă secreţia secretinei
esenţiali: e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac

a) [ ] alanină 11. Reglarea secreţiei sucului pancreatic şi intestinal:

b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic a) [ ] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în
d) [x] fenilalanină bicarbonaţi
e) [ ] serină b) [x] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în enzime
c) [ ] pancreozimina este sintetizată în celulele stomacului
4. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii d) [ ] pancreozimina reglează secreţia sucului gastric
esenţiali: e) [x ] pancreozimina stimulează secreţia sucului pancreatic bogat în
enzime
a) [ ] asparagină
b) [ ] cisteină 12. Proprietăţile pepsinei:
c) [x] metionină
d) [x] treonină a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele
e) [ ] prolină principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pepsina este secretată de celulele parietale ale mucoasei
5. Selectaţi aminoacizii semidispensabili: stomacului
c) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
a) [ ] asparagina d) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-
b) [x ] histidina terminal a unei peptide (41 de aminoacizi)
c) [ ] glicina e) [ ] activarea pepsinei are loc în celulele mucoasei stomacale
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina 13. Proprietăţile pepsinei:

6. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic: a) [ ] activarea pepsinogenului are loc sub acţiunea bicarbonaţilor
b) [x] activarea pepsinogenului constă în proteoliza limitată
CH2 - CH - COOH c) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
d) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
e) [ ] este o enzimă lipolitică
NH2
NH
14. Pepsina:

a) [ ] este histidina a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă

b) [x] este aminoacid heterociclic grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
c) [ ] este aminoacid dispensabil b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
d) [ ] conţine ciclul imidazol c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi
e) [x] dă reacţia xantoproteică pozitivă mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
7. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic: e) [x] este o endopeptidază
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
| 15. Tripsina:
NH2
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv
a) [ ] este asparagina b) [ ] este o aminopeptidază
b) [ ] este glutamina c) [ ] este o carboxipeptidază
c) [ ] este aminoacid esential d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a
d) [x] dă reacţia ninhidrinică pozitivă tripsinei
e) [ ] este aminoacid bazic e) [ ] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea HCl

8. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic: 16. Tripsina:

HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
| a) [x] Ca++ exercită efect activator asupra tripsinei
NH2 b) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale
c) [ ] este secretată de celulele mucoasei intestinale
a) [ ] este încărcat pozitiv d) [x] transformarea tripsinogenului în tripsină constă în proteoliza
b) [ ] dă reacţia Fol pozitivă limitată
c) [ ] dă reacţia xantoproteică pozitivă e) [ ] activarea tripsinei are loc în pancreas
d) [x] posedă proprietăţi acide
e) [x ] este precursorul acidului gama-aminobutiric 17. Tripsina:

9. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [ ] activează tripsinogenul
b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Lys şi
Arg prin gruparea -NH2
b) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Lys si
Arg prin gruparea -COOH
c) [x ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8
d) [ ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 1,5-2,5
e) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi

10. Rolul HCl în digestia proteinelor: 18. Enterokinaza:


a) [ ] este o enzimă care scindează proteinele alimentare
b) [x ] scindează de la capătul N-terminal al tripsinogenului o
hexapeptidă acidă
c) [x] e secretată de mucoasa intestinală sub formă de kinazogen inactiv
d) [ ] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea bicarbonaţilor
e) [x] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea tripsinei
19. Chimotripsina:
a) [ ] este secretată de mucoasa intestinală în formă de chimotripsinogen
inactiv
b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a
chimotripsinei prin proteoliza limitată
20. Chimotripsina:
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Phe,
Tyr, Trp prin gruparea -NH2
b) [ ] este sintetizată de celulele principale ale stomacului în formă
activă
c) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
d) [x] centrul activ al chimotripsinei conţine -OH al Ser şi inelul
imidazolic al His
e) [ ] pH-ul optimal de acţiune este 1,5 – 2,5
21. Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [x] carboxipeptidaza A conţine Zn++ şi scindează de la capătul C-
terminal aminoaczii aromatici
d) [x] carboxipeptidaza A posedă şi acţiune esterazică ce se amplifică la
substituirea Zn++ cu Ca++
e) [ ] carboxipeptidaza B scindează Phe, Tyr şi Trp de la capătul C-
terminal
22. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [x] funcţionează preponderent intracelular
e) [x] sunt activate de Mg++ şi Mn++
23. Funcţiile proteazelor:
a) [x] de protecţie (coagularea sângelui, liza celulelor)
b) [x] generarea substanţelor biologic active (hormonilor, agenţilor
vasoactivi)
c) [x] activarea enzimelor proteolitice digestive
d) [ ] sinteza zimogenilor
e) [ ] sinteza aminelor biogene
24. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [ ] transportul AA este activ primar şi necesită ATP
c) [ x] transportul AA este activ secundar şi necesită ATP
d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza
e) [ ] la transportul AA participă ATP-sintaza
25. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] ouabaina stimulează transportul AA
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
d) [x] peptidele si proteinele nehidrolizate se pot absorbi prin endocitoză
e) [x] în celule peptidele şi proteinele nehidrolizate pot fi scindate de
proteazele lizozomale
26. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros
b) [x] are loc in intestinul subţire
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural
27. Ciclul gama-glutamilic:
a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele
celulare
b) [ ] decurge fără utilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
28. Ciclul gama-glutamilic:
a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin
membranele celulare
b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilor
c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de
hidroliză a legăturilor –CO–NH– din glutation
d) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului
e) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de ATP
29. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei
intestinale
b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi a celor
netoxice
d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice
30. Produsele putrefacţiei aminoacizilor în intestin:
a) [ ] scatolul şi indolul se formează din histidină
b) [x] putrescina este produsul de decarboxilare a ornitinei
c) [ ] cadaverina este produsul de decarboxilare a ornitinei
d) [ ] crezolul şi fenolul se formează din triptofan
e) [ ] metilmercaptanul şi acidul sulfhidric se obţin din serină
31. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:
a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi
acidul glucuronic
b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul
(PAPS)
c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul
d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-
glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţelor toxice
32. Produsele de putrefacţie a aminoacizilor:
a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţie a tirozinei
b) [ ] indicanul este produsul de putrefacţie a triptofanului
c) [x] indicanul este indoxilsulfatul de potasiu
d) [x] cantitatea de indican in urină indică starea funcţională a ficatului
e) [x] cantitatea de indican in urină indică gradul de putrefacţie in
intestin
33. Compusul chimic:
C - NH - CH2 - COOH
O
a) [ ] reprezintă acidul benzoic
b) [x] reprezintă acidul hipuric
c) [ ] se formează în intestin in procesul de putrefacţie
d) [x] se formează în ficat în rezultatul conjugării benzoil-CoA cu
glicina
e) [x] este o probă de examinare a funcţiei de dezintoxicare a ficatului
34. Reglarea digestiei proteinelor în stomac:
a) [x] histamina stimulează secreţia de HCl şi mai puţin secreţia de
pepsinogen
b) [ ] histamina stimulează secreţia de pepsinogen şi mai puţin secreţia
de HCl
c) [ ] gastrina stimulează numai secreţia de HCl
d) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsinogen
e) [x] gastrina acţionează prin AMP ciclic
35. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2 O
e) [ ] scindarea AA nu generează energie
36. Căile generale de degradare a aminoacizilor:
a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea
37. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:
a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare
38. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:
a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii
b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a
amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor
dispensabili
39. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):
a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a
tuturor L-AA
40. Dezaminarea directa a aminoacizilor:
a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi
b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)
d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)
e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică
41. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza
b) [ x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat dehidrogenaza
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+
e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN
42. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [x] este un proces reversibil
b) [x] în dezaminare se utilizează NAD+, iar în reaminare – NADPH
c) [ ] în dezaminare se utilizează NADP+, iar în reaminare – NADH
d) [ ] reaminarea este o etapă a catabolismului aminoacizilor
e) [ ] dezaminarea glutamatului este o etapă în sinteza aminoacizilor
dispensabili
43. Glutamat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
b) [x] este enzimă alosterică
c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
44. Transaminarea aminoacizilor (TA):
a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un
alfa-cetoacid
b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Glu, Asp şi Ala se supun TA
45. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substrat
d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimă
e) [x] partea prostetică a transaminazelor este piridoxalfosfatul
46. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:
a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a
piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat (PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a
piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
47. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime excretorii hepatice
b) [ ] în condiţii normale posedă activitate înaltă în sânge
c) [ x] în hepatite creşte preponderent activitatea serică a
alaninaminotransferazei (ALT)
d) [ x] în infarctul miocardic creşte considerabil activitatea serică a
aspartataminotransferazei (AST)
e) [ ] ALT şi AST nu sunt enzime organospecifice
48. COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔
COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-COOH
a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatului
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat
49. CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔
CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOH
a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat
50. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-
cetoglutaratul
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

51. Transreaminarea aminoacizilor:
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor
c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-
cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
52. Transdezaminarea alaninei:
a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei
b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi NH3
c) [x] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în procesul de transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează
NADPH+H+
53. Transdezaminarea alaninei. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi
enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Ala + H2O → piruvat + NH3 + H2O
alanindehidrataza
b) [x] Ala + alfa-cetoglutarat → piruvat + Glu
alaninaminotransferaza
c) [ ] Gln + H2O → Glu + NH3
glutaminaza
d) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3
glutamatdehidrogenaza
54. Biosinteza alaninei (transreaminarea):
a) [ ] este aminarea directă a piruvatului
b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea
glutamatului
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în procesul de transreaminare glutamatdehidrogenaza utilizează
NAD+
55. Biosinteza alaninei (transreaminarea). Selectaţi reacţiile procesului
(1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4
glutaminsintetaza
b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + NAD+ + H2O
glutamatdehidrogenaza
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu + NADP+ + H2O
glutamatdehidrogenaza
d) [ ] piruvat + NH3 + H2O → Ala + H2O
alaninhidrataza
e) [x] piruvat + Glu → Ala + alfa-cetoglutarat
alaninaminotransferaza
56. Transdezaminarea aspartatului:
a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului
b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din oxaloacetat şi NH3
c) [ ] include dezaminarea asparaginei
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [x ] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD+
57. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi
enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O
aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu
aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3
asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3
glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3
glutamatdehidrogenaza
58. Biosinteza aspartatului (transreaminarea):
a) [ ] este aminarea directă a oxaloacetatului
b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea
glutamatului
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] participă coenzimele tiaminpirofosfat şi NAD+
59. Biosinteza aspartatului (transreaminarea). Selectaţi reacţiile
procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4
glutaminsintetaza
b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + NAD+ + H2O
glutamatdehidrogenaza
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu + NADP+ + H2O
glutamatdehidrogenaza
d) [ ] oxaloacetat + NH3 + H2O → Asp + H2O
aspartatsintaza
e) [x] oxaloacetat + Glu → Asp + alfa-cetoglutarat
aspartataminotransferaza (AST)
60. Alaninaminotransferaza (ALT):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-
cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice,
hepatopatiile toxice
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade
61. Aspartataminotransferaza (AST):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-
cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale
afecţiunilor hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori
maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a
AST scade
62. Decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din aminoacizi în
formă de CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilare
d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene
63. Decarboxilazele aminoacizilor (AA):
a) [ ] toate decarboxilazele AA poseda specificitate absolută de substrat
b) [ ] specificitatea decarboxilazelor AA depinde de coenzimă
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul
vitaminei B6)
d) [ ] coenzima decarboxilazelor AA este tiaminpirofosfatul (derivatul
vitaminei B1)
e) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin natura
coenzimei
64. Reacţia chimică:
 HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2
HO CH2 CH COOH HO
N NH N NH
NH2 HO NH2 HO
NH2
a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) [x] este reacţia de formare a histaminei a) [x] este reacţia de decarboxilare a 3,4-dioxifenilalaninei (DOPA)
d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-
65. Reacţia chimică: metildopa) contribuie la scăderea tensiunii arteriale
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială
HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2
70. Reacţia chimică:
N NH N NH
NH2 R-CHNH 2 2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2
2-NH

a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene

b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene
c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)
d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii e) [x] cofactorul MAO este FAD-ul

66. Reacţia chimică:

HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2

71. Reacţia chimică:

NH NH2 NHNH NHNH2

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
67. Reacţia chimică:
2 2
| |
HOOC - CH- (CH2)2 - COOH → CH2 - (CH2)2 - COOH + CO2
a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza
b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)
d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC
e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei

72. Vitaminele necesare

C CH pentru activitatea mono- şi diaminoxidazelor:
HO C CH2 CH COOH HO 2 CH2 + CO2
a) [ ] tiamina
NH NH2 b) [ ] niacina
NH NH2
c) [x] riboflavina
d) [ ] acidul ascorbic
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei e) [x] vitamina B6
b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii 73. Precursorul catecolaminelor:
arteriale, respiraţiei
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
68. Reacţia chimică: c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina
HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2
74. Precursorul histaminei:
HO NH2 HO NH2
a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei d) [ ] fenilalanina
b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului e) [ ] aspartatul
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei 75. Serotonina se sintetizează din:
e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei
a) [ ] histidină
69. Reacţia chimică: b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan

76. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:

a) [x] CO2 a) [ ] asparaginaza
b) [x] NH3 b) [ ] asparaginsintetaza
c) [ ] CO c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] H2O d) [x] argininosuccinatliaza
e) [ ] acidul uric e) [x] arginaza

77. Amoniacul se obţine în următoarele procese: 86. Aminoacizii-intermediari ai ciclului ureogenetic:

a) [ ] ciclul Krebs a) [x] arginina

b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi b) [ ] alanina
c) [x] dezaminarea aminoacizilor c) [x] ornitina
d) [ ] glicoliză d) [x] citrulina
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice e) [ ] lizina

78. Amoniacul se obţine în următoarele procese: 87. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de
uree?
a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene a) [ ] 1
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin b) [ ] 2
d) [ ] gluconeogeneză c) [x] 3
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici d) [ ] 4
e) [ ] 5
79. Reacţia chimică:
88. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de
Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 uree?

a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a amoniacului a) [ ] 200

b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi b) [ ] 400
c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza c) [ ] 600
d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la ţesuturi spre ficat şi d) [x] 800
rinichi e) [ ] 1000
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului
89. Câte molecule de CO2 sunt necesare pentru sinteza a 100 molecule
80. Ciclul glucoză-alanină: de uree?

a) [x] este un mecanism de transport al NH3 din muşchi spre ficat a) [x] 100
b) [x] este un mecanism de transport al piruvatului din muşchi spre ficat b) [ ] 200
c) [ ] în muşchi are loc reacţia: NH3 + piruvat → Ala + H2O c) [ ] 300
d) [ ] în ficat are loc reacţia: Ala + H2O → piruvat + NH3 d) [ ] 400
e) [x] implică transreaminarea şi transdezaminarea alaninei e) [ ] 500

81. Enzimele şi coenzimele ciclului glucoză-alanină: 90. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) [x] alaninaminotransferaza (ALAT) a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului

b) [x] glutamatdehidrogenaza b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) [ ] aspartataminotransferaza (ASAT) c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] tiaminpirofosfat d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură
e) [ ] FAD macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
82. Ureogeneza:
91. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):
a) [x] are loc exclusiv în ficat
b) [ ] are loc în rinichi a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
c) [ ] este sinteza acidului uric b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP +
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii H3PO4
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3 c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
83. Ureogeneza: e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat

a) [ ] este mecanismul de neutralizare temporară a NH3 92. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:
b) [x] necesită consum de energie
c) [ ] are loc în toate ţesuturile a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4
d) [ ] ureea este compus toxic b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4
e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4
84. Enzimele ciclului ureogenetic: e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7

a) [ ] glutaminaza 93. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat
d) [ ] glutaminsintetaza b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat
e) [ ] glutamatdehidrogenaza c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină
85. Enzimele ciclului ureogenetic: e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină
94. Eliminarea renală a amoniacului:
a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu +
NH3
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi
e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de
amoniu în rinichi
103. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:
a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar pentru sinteza
ureei
b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

95. Care aminoacizi dispensabili se pot sintetiza din intermediarii 104. Azotul neproteic sangvin include:
ciclului Krebs cu participarea transaminazelor?
a) [ ] proteidele
a) [ ] serina b) [x] ureea
b) [x] acidul aspartic c) [ ] hemoglobina
c) [ ] tirozina d) [x] aminoacizii
d) [x] acidul glutamic e) [x] peptidele
e) [ ] glicina
105. Azotul neproteic sangvin include:
96. Selectaţi compuşii care prin dezaminare pot genera amoniac:
a) [ ] glucoza
a) [ ] alfa-cetoglutaratul b) [x] creatina, creatinina
b) [x] guanina, adenina c) [x] acidul uric
c) [x] glutamina d) [x] indicanul
d) [ ] piruvatul e) [ ] corpii cetonici
e) [ ] oxaloacetatul
106. Câte molecule de ATP se generează la oxidarea aerobă a unei
97. NH3 este utilizat: molecule de alanină până la CO2, H2O şi NH3?

a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali a) [ ] 6

b) [ ] la sinteza corpilor cetonici b) [ ] 15
c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului c) [x] 18
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei d) [ ] 38
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu e) [ ] 36

98. NH3 este utilizat la sinteza: 107. Glicina:

a) [x] ureei a) [ ] este aminoacid esenţial

b) [ ] acidului uric b) [x] se transformă în serină
c) [ ] acetonei c) [ ] este un aminoacid cetogen
d) [ ] beta-hidroxibutiratului d) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie ireversibilă
e) [ ] acetoacetatului e) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5,N10-СН2-THF
(tetrahidrofolat)
99. Selectaţi aminoacizii care transportă NH3 de la ţesuturi spre ficat şi
rinichi: 108. Glicina participă la sinteza:

a) [x] glutamina a) [x] nucleotidelor purinice

b) [ ] glicina b) [ ] glutaminei
c) [x] alanina c) [x] creatinei
d) [ ] arginina d) [x] hemului
e) [x] asparagina e) [ ] nucleotidelor pirimidinice

100. Sursele nemijlocite de azot pentru sinteza ureei sunt: 109. Glicina participă la:

a) [ ] glutamatul a) [x] sinteza serinei

b) [x] aspartatul b) [ ] sinteza indicanului
c) [ ] glutamina c) [ ] sinteza metioninei
d) [ ] alanina d) [x] conjugarea acizilor biliari
e) [x] NH4+ e) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon pentru
tetrahidrofolat (THF)
101. Glutamatdehidrogenaza face parte din:
110. Glutationul:
a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze a) [x] este o tripeptidă
c) [x] oxidoreductaze b) [ ] este o enzimă conjugată
d) [ ] liaze c) [x] participă la transportul aminoacizilor prin membrane
e) [ ] izomeraze d) [ ] participă la transportul glucozei prin membrane
e) [x] este alcătuit din glutamat, cisteină şi glicină
102. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:
111. Glutationul:
a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina a) [ ] e coenzima glutamatdehidrogenazei
c) [x] ureea b) [x] e coenzima gama-glutamiltransferazei
d) [x] sărurile de amoniu c) [ ] e coenzima catalazei
e) [ ] acidul uric d) [x] e coenzima glutationperoxidazei
e) [x] glutationul inactivează unele proteine (insulina) b) [x] se obţine la hidroliza S-adenozilhomocisteinei (SAHC)
c) [x] este utilizată pentru resinteza metioninei
112. Serina (Ser): d) [x] este utilizată pentru sinteza cisteinei
e) [ ] este aminoacid proteinogen
a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator 121. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):
c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat
d) [x] se poate forma din glicină a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
e) [ ] participă la sinteza metioninei b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare
113. Serina (Ser): d) [x] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator
a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor
b) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru 122. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:
tetrahidrofolat (THF)
c) [ ] participă la sinteza hemului a) [x] catecolaminelor
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice b) [ ] serotoninei
e) [x] întră în componenţa centrelor active ale serinproteinazelor c) [ ] histaminei
d) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)
114. Cisteina (Cys): e) [x] melaninei

a) [ ] e un aminoacid esenţial 123. Sinteza tirozinei (Tyr) din fenilalanină (Phe):

b) [x] două molecule de Cys legate prin legătura disulfidică formează
cistina a) [x] este catalizată de enzima fenilalaninhidroxilaza
c) [ ] Cys este sursă de sulf pentru sinteza metioninei b) [ ] fenilalaninhidroxilaza este hidrolază
d) [ ] Cys participă la sinteza serinei c) [x] fenilalaninhidroxilaza este oxidoreductază
e) [x] Cys se sintetizează din metionină şi serină d) [x ] în calitate de cofactor enzima utilizează tetrahidrobiopterina
e) [ ] deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei cauzează alcaptonuria
115. Cisteina (Cys):
124. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în
a) [x] gruparea –SH a Cys se conţine în centrele active ale unor enzime metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:
b) [ ] este un aminoacid cetoformator
c) [x] din Cys se sintetizează taurina, utilizată pentru conjugarea acizilor a) [x] alcaptonuria
biliari b) [ ] boala Hartnup
d) [ ] Cys degradează până la oxaloacetat şi NH3 c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
e) [x] Cys se scindează până la H2S, SO32-, SCN-, NH3, piruvat d) [x] albinismul
e) [x] fenilcetonuria
116. Metionina:
125. Fenilcetonuria:
a) [ ] este aminoacid dispensabil
b) [ ] se sintetizează din cisteină şi treonină a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
c) [x] este aminoacid indispensabil b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de
d) [x] este donator de sulf pentru sinteza cisteinei tirozină
e) [ ] este aminoacid cetoformator c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei
de fenilalanină
117. Metionina (Met): d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei
fenilpiruvatului, fenillactatului, fenilacetatului
a) [ ] metionina liberă este donator de grupări -CH3 în reacţii de e) [x] se manifestă clinic prin retard mental
transmetilare
b) [x] din Met se sintetizează S-adenozilmetionină (SAM) 126. Alcaptonuria:
c) [ ] sinteza SAM nu necesită energie
d) [x ] SAM este donator de grupări -CH3 în reacţii de transmetilare a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
e) [x] în rezultatul transmetilării SAM se transformă în S- b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
adenozilhomocisteină (SAHC) c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei
d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului
118. S-adenozilmetionina (SAM): homogentizinic
e) [x] conduce la artroze
a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei
b) [x] este forma activă a metioninei 127. Albinismul:
c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3
d) [ ] serveşte ca donator de adenozil a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei
e) [ ] serveşte ca donator de metionină b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de
119. S-adenozilmetionina (SAM) serveşte ca donator de grupare metil la piele
sinteza: d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete
e) [ ] este însoţit de retard mental
a) [ ] noradrenalinei
b) [x] adrenalinei 128. Triptofanul (Trp):
c) [x] creatinei
d) [ ] fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină a) [ ] este aminoacid dispensabil
e) [x] fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină b) [x] este precursorul serotoninei
c) [ ] este precursorul dopaminei
120. Homocisteina: d) [x] din Trp se sintetizează nicotinamida
e) [ ] este aminoacid strict glucoformator
a) [ ] se obţine prin demetilarea metioninei
129. Histidina (His):
a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supune dezaminării oxidative
d) [x] se supune dezaminării intramoleculare
e) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină
a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
b) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv cetoformatori
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori
e) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori
139. Catabolismul aminoacizilor:

130. Acidul glutamic (Glu): a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
b) [ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
a) [ ] este aminoacid indispensabil c) [x] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin succinil-CoA
b) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul gama- d) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat
aminobutiric (GABA) e) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat
c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama-carboxiglutamic
d) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotina 140. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
e) [x] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina K
a) [ ] topoizomerazele
131. Acidul glutamic (Glu): b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
a) [ ] este aminoacid cetoformator d) [x] glutamatdehidrogenaza
b) [x] se supune dezaminării oxidative directe e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
c) [x] din Glu se sintetizează glutamina
d) [ ] se supune dezaminării intramoleculare 141. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
e) [x] se obţine din prolină, arginină, histidină
a) [x] mutazele, carboxilazele
132. Acidul glutamic: b) [ ] hexokinazele
c) [x] metiltransferazele
a) [x] este parte componentă a glutationului d) [x] decarboxilazele
b) [ ] este parte componentă a acidului pantotenic e) [ ] helicazele
c) [x] este parte componentă a acidului folic
d) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetat 142. La catabolismul aminoacizilor participă vitaminele:
e) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat
a) [x] B1, B2, B6
133. Biosinteza glutaminei (Gln): b) [x] acidul nicotinic
c) [x] H
a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină d) [ ] A, E
b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic e) [ ] D
c) [ ] este catalizată de glutaminaza
d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza 143. Vitamina (1), cofactorul (2) şi reacţia chimică (3) catalizată de
e) [ ] reacţia nu necesită energie acest cofactor:

134. Acidul aspartic (Asp): a) [ ] vitamina B1 tiaminpirofosfat alfa-decarboxilarea

aminoacizilor
a) [ ] este aminoacid indispensabil b) [x] vitamina B6 piridoxalfosfat alfa-decarboxilarea
b) [ ] este aminoacid cetoformator aminoacizilor
c) [ ] se supune dezaminării oxidative directe c) [ ] vitamina B6 piridoxalfosfat carboxilarea aminoacizilor
d) [x] se supune transdezaminării d) [x] acid folic tetrahidrofolat sinteza glicinei din serină
e) [ ] la dezaminare se transformă în alfa-cetoglutarat e) [ ] acid folic tetrahidrobiopterină sinteza glicinei din serină

135. Biosinteza asparaginei (Asn): 144. Acidul folic:

a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic a) [ ] este aminoacid

b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST) b) [x] este vitamină
c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza c) [ ] este coenzimă
d) [ ] reacţia nu necesită energie d) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină e) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină

136. Acidul aspartic (Asp) participă la sinteza: 145. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [ ] carbamoilfosfatului a) [ ] este vitamină

b) [x] nucleotidelor pirimidinice b) [x] este cofactor
c) [ ] glutationului c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor
d) [x] ureei d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor
e) [ ] corpilor cetonici e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon

137. Acidul aspartic (Asp) participă la: 146. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [x] sistema-navetă malat-aspartat a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)
b) [ ] ciclul glucoză-alanină b) [x Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
c) [x] sinteza nucleotidelor purinice c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
d) [ ] sinteza hemului d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
e) [x] sinteza glucozei e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

138. Catabolismul aminoacizilor:

147. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [x ] participă la metabolismul metioninei
b) [x] homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF
c) [ ] Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF
d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferază
e) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6
148. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:
a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x ] metilen
e) [ ] carboxil
149. Biotina participă la:
a) [ ] carboxilarea glutamatului
b) [x] carboxilarea piruvatului, acetil-CoA, propionil-CoA
c) [ ] alfa-decarboxilarea aminoacizilor
d) [ ] decarboxilarea oxidativă a alfa-cetoacizilor
e) [ ] decarboxilarea glutamatului
150. Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:
a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu
pot fi transformaţi în glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză
151. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:
a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
b) [x] glicerolul se transformă în glucoză
c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei –
dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH
pentru sinteza acizilor graşi
152. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:
a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi
b) [x] surplusul de proteine poate fi convertit în acizi graşi
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-
3-fosfatului
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-
fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu
pot fi utilizaţi pentru sinteza lipidelor
153. Carenţa proteică:
a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de
origine vegetală)
c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat
154. Carenţa proteică se caracterizează prin:
a) [x] hipoproteinemie
b) [ ] mărirea presiunii osmotice
c) [x] edeme
d) [x] atrofie musculară
e) [ ] bilanţ azotat pozitiv
155. Digestia nucleoproteinelor:
a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac
b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac
c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub
acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic
156. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor
purinice:
a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic
157. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor
purinice:
a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] serina
158. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) – prima reacţie în
sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP
b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza
e) [x ] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi
GTP
159. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) – a
doua reacţie din sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7
b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza
e) [x ]amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este
inhibată de AMP şi GMP
160. Inozinmonofosfatul (IMP):
a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui
161. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin două reacţii succesive
b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina
c) [x] sursă de grupare amino pentru AMP este acidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
e) [x] procesul este activat de GTP
162. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin două reacţii succesive
b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP
e) [x] procesul este activat de ATP
163. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă
alosterică
b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
c) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare
164. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
a) [ ] GMP activează sinteza proprie
b) [ ] AMP activează sinteza proprie
c) [x] AMP inhibă sinteza proprie şi sinteza inozinmonofosfatului (IMP)
d) [x] GMP inhibă sinteza proprie şi sinteza IMP-lui
e) [x] ATP este utilizat la sinteza GMP-lui, iar GTP este utilizat la
sinteza AMP-lui
165. Reutilizarea bazelor purinice:
a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-
pirofosfatul (PRPP)
b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-
transferaza (APRT)
c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-
fosforibozil-transferaza (HGPRT)
d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta
e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat
166. Sursele atomilor inelului pirimidinic:
a) [ ] glicina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina
167. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):
a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de
ATP
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură
macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
168. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):
a) [x ] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP +
H3PO4
b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP +
H3PO4
c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
169. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP +
H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic
d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O
e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+
170. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)
b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) →
orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7
c) [ ] OMP + CO2 → UMP
d) [x] OMP → UMP + CO2
e) [ ] OMP → CMP + CO2
171. Biosinteza nucleotidelor citidilice:
a) [x] CTP se sintetizează din UTP
b) [ ] CMP se sintetizează din UMP
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber
d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln
e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4
172. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:
a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea
ribonucleotidelor
b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior
interacţionează cu baza azotată corespunzătoare
c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină
d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH
e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2
173. Biosinteza nucleotidelor timidilice:
a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina
(SAM)
d) [x] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF
(tetrahidrofolat)
e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza
174. Biosinteza nucleozid-difosfaţilor (NDP) şi nucleozid-trifosfaţilor
(NTP) din nucleozid-monofosfaţi (NMP):
a) [x] NMP + ATP → NDP + ADP
b) [ ] NMP + ATP → NTP + AMP
c) [x] NDP + ATP → NTP + ADP
d) [x] ADP + H3PO4 → ATP + H2O
e) [ ] AMP + H4P2O7 → ATP + H2O
175. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:
a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] ureea
176. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:
a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
e) [x] beta-alanina
177. Produşii catabolismului timinei:
a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
e) [ ] beta-alanina
178. Catabolismul nucleotidelor purinice (biosinteza acidului uric):
a) [x] hipoxantina se formează din adenină
b) [ ] hipoxantina se formează din guanină
c) [ ] xantina se oxidează la hipoxantină
d) [x] hipoxantina şi xantina se oxidează la acid uric sub acţiunea
xantinoxidazei
e) [x] acidul uric este un compus greu solubil în apă
179. Guta:
a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia
b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia
c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza
ureei
d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în
sinteza nucleotidelor purinice
e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în
catabolismul nucleotidelor purinice
180. Selectaţi defectele ereditare care cauzează guta:
a) [x ] insuficienţa hipoxantin-guanin-fosforiboziltransferazei (HGPRT)
b) [x] deficienţa glucozo-6-fosfatazei 189. Biosinteza hemului (a doua reacţie):
c) [ ] activitate înaltă a arginazei
d) [x] activitate înaltă a fosforibozilpirofosfat (PRPP)-sintetazei a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen
e) [ ] activitate înaltă a xantinoxidazei + ADP + H3PO4 + H2O
b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2
181. Manifestările clinice ale gutei: H2O
c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
a) [x ] artrită gutoasă d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza
b) [ ] xantoame cutanate e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază 190. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):
e) [ ] litiază biliară
a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+
182. Alopurinolul: b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza
a) [ ] este analog structural al acidului uric d) [ ] enzima este activată alosteric de hem
b) [x] este analog structural al hipoxantinei e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară
c) [x] este inhibitor competitiv al xantinoxidazei
d) [ ] este inhibitor alosteric al xantinoxidazei 191. Porfiriile:
e) [x] în tratamentul cu alopurinol xantina şi hipoxantina sunt excretate
drept produşi finali ai purinelor a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor
implicate în catabolismul hemului
183. La cromoproteine se referă: b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor
implicate în biosinteza hemului
a) [ ] nucleoproteinele c) [ ] se mai numesc ictere
b) [ ] metaloproteinele d) [x] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi eritropoietice
c) [x] flavoproteinele e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele 192. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

184. Hemoproteinele: a) [ ] începe în eritrocitele intacte

b) [ ] are loc exclusiv în sânge
a) [ ] sunt proteine simple c) [ ] are loc în toate ţesuturile
b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+ d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb
d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră 193. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

185. Hemoglobina (Hb): a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină →

a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa,
2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă
valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
e) [x] hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile de histidină din
componenţa lanţurilor alfa şi beta
186. Hemoglobina (Hb) participă la:
a) [ x] transportul sangvin al O2
b) [x] transportul sangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic
biliverdină → bilirubină
b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină →
verdoglobină → bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite
e) [ ] reacţiile au loc în sânge
194. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):
a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu
obţinerea biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu
obţinerea verdoglobinei
e) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu
obţinerea biliverdinei
d) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină

187. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare): 195. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în
bilirubină):
a) [ ] glutamina
b) [x] glicina a) [ ] are loc în hepatocite
c) [x] succinil-CoA b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [x] Fe2+ c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+
e) [ ] acidul aspartic e) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+
d) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza
188. Biosinteza hemului (prima reacţie):
196. Bilirubina indirectă:
a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA +
CO2 a) [x] este o substanţă puţin solubilă în apă
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS- b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
CoA + CO2 + ADP + H3PO4 c) [x] este transportată de albumine
c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă
d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza d) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată
e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem
197. Bilirubina indirectă:

a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai
hepatocitelor
b) [x] este transportată în microzomi de ligandine
c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea
în sânge
e) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
d) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza
198. Conjugarea bilirubinei:
a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă
(indirectă)
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină
conjugată (directă)
199. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:
a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea
enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic
de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →
stercobilinogen → urobilinogen
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →
mezobilirubină → urobilinogen → stercobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
200. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:
a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele
hemoroidale
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în
urină
d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină
201. Bilirubina serică:
a) [x] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L
b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial
al icterelor
202. Cauzele icterelor:
a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
203. Cauzele icterelor:
a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă
b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-
endotelial
204. Icterul neonatal:
a) [x] este determinat de o hemoliză intensă
b) [x] este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a prelua, conjuga
şi excreta bilirubina
c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi
provoacă encefalopatie toxică
e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea
bilirubinei
205. Icterul prehepatic:
a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei
de către ficat
b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere
206. Icterul hepatic premicrozomial:
a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi
II
b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-
glucuronil-transferazei specifice pentru conjugarea bilirubinei
c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă
d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează
metabolizarea bilirubinei
e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de
către ficat
207. Icterul hepatic premicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărită
e) [ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită
208. Icterul hepatic microzomial este determinat de:
a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice
209. Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescută
e) [x ] în urină apare bilirubina conjugată
210. Icterul hepatic postmicrozomial:
a) [ ] este determinat de hemoliză
b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică
d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului
Rotor
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei
bilirubinei conjugate din hepatocite în capilarele biliare
211. Icterul hepatic postmicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărită
e) [x] în urină apare bilirubina conjugată
212. Icterul posthepatic este cauzat de:
a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stază biliară intrahepatică
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
213. Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):
 plămânilor):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută a) [x] HHb + O2 → HHbO2
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
e) [x] în cazul obstrucţiei complete – lipsa urobilinogenului şi d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
stercobilinogenului în urină e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O

214. Transportul sangvin al oxigenului (O2): 223. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul
ţesuturilor):
a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată
b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2 b) [x] KHbO2 → KHb + O2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3
215. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O 2)
: 224. Hipoxiile:

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
216. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :
a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
217. Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
218. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):
a) [x] dizolvat în plasmă
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3
219. Carbhemoglobina:
a) [ ] este hemoglobina legată cu CO
b) [x] este hemoglobina legată cu CO2
c) [ ] ligandul se leagă la Fe2+ al hemului
d) [x] ligandul se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] ligandul se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
220. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:
a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi
b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în
aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare
225. Anemia falciformă (HbS):
a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al
hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce
deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie
METABOLISM
1. Metabolismul:
a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor
şi energiei
b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale
substanţelor şi energiei
c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică
d) [x] constă din două faze – catabolism şi anabolism
e) [ ] nu necesită energie
2. Funcţiile metabolismului constau în:
a) [x] producerea energiei chimice
b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, polizaharidelor,
lipidelor, acizilor nucleici)
c) [x] transformarea substanţelor nutritive in precursori ai
macromoleculelor celulare
d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni,
amine biogene etc.)
e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte

a) [ ] oxihemoglobina 3. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:

b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din
d) [x] methemoglobina cele simple
e) [ ] deoxihemoglobina b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolism
221. Formele patologice ale hemoglobinei: d) [ ] catabolismul necesită energie
e) [x ] catabolismul constituie faza degradării substanţelor
a) [x] carboxihemoglobina conţine monooxidul de carbon (CO) compuse în simple
b) [ ] CO posedă afinitate mai scăzută faţă de hemoglobină, comparativ
cu oxigenul 4. Căile metabolice:
c) [x] CO se leagă la Fe2+ din hem
d) [x] methemoglobina conţine Fe3+ a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate
e) [ ] methemoglobina posedă afinitate înaltă faţă de oxigen b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile
c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibile
222. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o
singură enzimă c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
enzimă distinctă e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

5. Catabolismul: 13. Energia ce se formează la hidroliza ATP-lui este determinată

de:
a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe
simple a) [x] repulsia electrostatică
b) [ ] necesită energie b) [x] gradul mic de stabilitate a ATP-lui
c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular c) [x] prezenţa ionilor de Mg2+
d) [ ] nu necesită enzime d) [ ] prezenţa apei
e) [ ] nu este supus reglării e) [ ] scindarea legăturilor glicozidice

6. Anabolismul: 14. ATP-ul:

a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple a) [ ] conţine trei legături macroergice
b) [x] necesită energie b) [ ] nu poate fi donator de grupări fosfat
c) [x] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi c) [x] poate fi donator de grupări pirofosfat
d) [ ] nu necesită enzime d) [x] energia eliberată în procesele catabolice este utilizată
e) [ ] nu este supus reglării pentru sinteza ATP-lui
e) [x] energia eliberată la hidroliza ATP-lui este utilizată în
7. Căile catabolice şi anabolice: reacţiile endergonice

a) [ ] coincid ca direcţie 15. Starea energetică a celulei:

b) [x] posedă reacţii şi enzime comune
c) [ ] sunt identice a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică:([ATP] +1/2
d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])
e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] :
([ADP] x [P])
8. Reglarea metabolismului: c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-
900
a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolice
b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice
catalizează reacţii comune ale anabolismului şi catabolismului
c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor 16. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie
reversibile decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai
proceselor anabolice a) [x] creatin fosfat
e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] AMP
9. Bioenergetica: d) [ ] GMP
e) [x] fosfoenolpiruvat
a) [x] organismele vii sunt sisteme termodinamice deschise
b) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată 17. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie
pentru efectuarea lucrului decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem
termodinamic a) [x] 1,3-difosfoglicerat
d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată b) [ ] acetil-CoA
pentru efectuarea lucrului c) [ ] glucozo-6-fosfat
e) [x] ∆E = ∆G + T∆S d) [ ] UDP-glucoza
e) [ ] fructozo-6-fosfat
10. Energia liberă (∆G):
18. Viteza proceselor metabolice:
a) [x] este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului
la temperatură şi presiune constantă a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+
b) [x] condiţiile standard sunt: t =250C, concentraţia substraturilor b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici
– 1 mol, pH =7,0, presiunea 760 tori c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+
c) [ ] dacă ∆G > 0 – reacţia este exergonică d) [x] este influenţată de hormoni
d) [ ] dacă ∆G < 0 – reacţia este endergonică e) [x] depinde de conţinutul de ATP
e) [x] dacă ∆G > 0 – produsele reacţiei au o energie liberă mai
mare decât substanţele iniţiale 19. Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:

11. ATP-ul: a) [x] glicerol-3-fosfat

b) [ ] ATP
a) [ ] este unica nucleotidă macroergică c) [ ] creatinfosfat
b) [ ] este o nucleotidă pirimidinică d) [x] glucozo-6-fosfat
c) [ ] este sursă de energie e) [ ] GTP
d) [x] are două legături macroergice
e) [x] este intermediar energetic (transportă energia de la 20. Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:
procesele exergonice la cele endergonice)
a) [ ] glucozo-1-fosfat
12. Variantele de hidroliză a ATP-lui: b) [x] pirofosfat
c) [x] fosfoenolpiruvat
a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol d) [x] acetil-CoA
b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol e) [ ] UDP-galactoza

21. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):
a) [ ] este localizat în citozol
b) [x] include enzimele: E1 – piruvat dehidrogenaza, E2 –
dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 – dihidrolipoil dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD,
NAD+, HS-CoA
d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6,
B12, acidul folic
e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea
oxaloacetatului
22. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):
a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului
b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
c) [x] activează în mitocondrii
d) [x] conţine 5 coenzime
e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDH
d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin
sarcină energetică
e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin
fosforilare-defosforilare
29. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat
dehidrogenaza (PDH):
a) [x] E1 a complexului PDH este reglată prin fosforilare-
defosforilare
b) [x] fosforilarea PDH (E1) conduce la inhibarea ei
c) [x] fosforilarea E1 este stimulată de raportul înalt ATP/ADP,
NADH/NAD+
d) [ ] fosforilarea E1 este catalizată de fosfataza piruvat
dehidrogenazei
e) [ ] modificarea covalentă este unicul mod de reglare a
enzimelor complexului PDH
30. Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:

23. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH
b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH
c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator
24. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (prima etapă):
a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+
b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2
c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 +
NADH+H+
d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2
31. Selectaţi vitaminele – componente ale coenzimelor
complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] în prima etapă are loc formarea NADH a) [x] tiamina

b) [x] în prima etapă are loc decarboxilarea piruvatului b) [ ] biotina
c) [x] reacţia este catalizată de piruvat dehidrogenaza (E1) c) [x] vitamina PP
d) [ ] grupare prostetică a E1 este FAD-ul d) [ ] vitamina B6
e) [x] gruparea prostetică a piruvat dehidrogenazei este derivatul e) [ ] vitamina B12
vitaminei B1
32. Selectaţi vitaminele – componente ale coenzimelor
25. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele II şi III): complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] de pe tiaminpirofosfat restul acetil este transferat direct pe a) [ ] acidul folic

HS-CoA b) [x] acidul pantotenic
b) [x] de pe tiaminpirofosfat restul acetil este transferat pe acidul c) [x] acidul lipoic
lipoic, care este grupare prostetică a E2 d) [ ] acidul ascorbic
c) [x] de pe E2 restul acetil este transferat pe HS-CoA e) [x] riboflavina
d) [x] în rezultatul acestor etape se obţine acetil-CoA
e) [ ] în urma acestor etape se eliberează E2 (acidul lipoic este în 33. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat
formă oxidată) dehidrogenaza:

26. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele finale – IV şi a) [ ] piridoxal fosfat

V): b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
a) [x] în etapele finale ale procesului are loc reoxidarea acidului d) [ ] acidul tetrahidrofolic
lipoic din componenţa E2 e) [x] NAD+
b) [ ] la reoxidarea acidului lipoic acceptor direct de hidrogen este
NAD+ 34. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat
c) [x] reacţia e catalizată de E3 (dihidrolipoil dehidrogenaza) dehidrogenaza:
d) [x] grupă prostetică a enzimei este FAD-ul
e) [x] produsul etapelor finale este NADH a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
27. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat c) [ ] acidul ascorbic
dehidrogenaza: d) [ ] CoQ
e) [x]FAD
a) [ ] toate enzimele complexului sunt reglate doar alosteric
b) [x] inhibitor alosteric al E2 este acetil-CoA 35. Ciclul Krebs:
c) [x] inhibitor alosteric al E3 este NADH
d) [ ] GTP este activator alosreric al E1 a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor organici
e) [ ] AMP este inhibitor alosreric al E1 b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolism
c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2 molecule
28. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat de CO2
dehidrogenaza (PDH): d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobe
e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2
a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH
b) [ ] sarcina energetică mare activează enzimele complexului 36. Ciclul Krebs:
PDH
a) [x] furnizează echivalenţi reducători pentru lanţul respirator
b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţionează în condiţii aerobe
d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule
de CO2
e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării
37. Reacţia: Acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HS-CoA
a) [x] este prima reacţie din ciclul Krebs
b) [x] este o reacţie utilizată la transportul acetil-CoA din
mitocondrie în citozol
c) [ ] este catalizata de citrat liaza
d) [x] reprezintă o condensare aldolică urmată de hidroliză
e) [ ] reacţia necesită ATP pentru energie
38. Citrat sintaza:
a) [x] catalizează prima reacţie a ciclului Krebs
b) [ ] este din clasa ligazelor
c) [x] este enzimă alosterică
d) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH
e) [x] este inhibată de acizii graşi
39. Reacţia: Citrat ↔ izocitrat:
a) [ ] este o reacţie a ciclului Krebs
b) [x] cis-aconitatul este intermediar al reacţiei
c) [x] izomerizarea se realizează prin dehidratare, succedată de
hidratare
d) [x] este catalizată de enzima aconitaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa
izomerazelor
40. Reacţia: Izocitrat + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + CO2 +
NADH+H+
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
b) [x] este catalizată de izoenzima izocitrat dehidrogenaza
c) [ ] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială poate utiliza ca
coenzimă şi NADP+
d) [ ] izocitrat dehidrogenaza citoplasmatică utilizează ca
coenzimă doar NAD+
e) [x] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială este activată de ADP
şi inhibată de NADH
41. Reacţia: alfa-cetoglutarat + NAD+ + HS-CoA → succinil-CoA
+ CO2 + NADH+H+
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
b) [x] este catalizată de complexul enzimatic alfa-cetoglutarat
dehidrogenaza
c) [ ] reacţia nu se supune reglării
d) [ ] se petrece în citozol
e) [x] succinil-CoA este un compus macroergic
42. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:
a) [x] este activat de Ca2+
b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA
d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1,
B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic
e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor:
biotina, B6, B12, acidul folic
43. Reacţia: Succinil-CoA + GDP + H3PO4 ↔ succinat + GTP +
HS-CoA:
a) [x] este o reacţie a ciclului Krebs
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
d) [x] este catalizată de enzima succinil-CoA sintetaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa
liazelor
44. Reacţia: Succinat + FAD ↔ fumarat + FADH2:
a) [ ] decurge în citozol
b) [x] este catalizată de enzima succinat dehidrogenaza
c) [ ] enzima ce catalizează reacţia este o enzimă alosterică
d) [x] malonatul este inhibitor competitiv al enzimei
e) [ ] enzima este inhibată de AMP
45. Succinat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă reglatoare a ciclului Krebs
b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă
c) [ ] este inhibată de NADH
d) [x] este inhibată de malonat
e) [ ] este inhibată de fumarat
46. Reacţia: Fumarat + H2O ↔ L-malat:
a) [ ] este o reacţie de hidroliză
b) [x] este catalizată de enzima fumaraza
c) [ ] fumaraza poate utiliza ca substrat şi maleatul
d) [x] fumaraza este o enzimă stereospecifică
e) [ ] malatul este inhibitor alosteric al enzimei
47. Reacţia: Malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+:
a) [ ] este catalizată de enzima malat reductaza
b) [x] este o reacţie utilizată în sistema-navetă malat-aspartat
c) [x] este o reacţie din ciclul Krebs
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este reglatoare
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de citrat
48. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:
a) [x] citrat sintaza
b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza
49. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul
Krebs:
a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat
b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA
c) [x] succinil-CoA → succinat
d) [ ] succinat → fumarat
e) [ ] fumarat → malat
50. Reglarea ciclului Krebs:
a) [x] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ATP-
lui
b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de
succinil-CoA
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza
e) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-
cetoglutarat dehidrogenaza
51. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a
enzimelor ciclului Krebs:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12
52. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a
enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic 61. FAD:
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este riboflavina
53. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a c) [ ] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
enzimelor ciclului Krebs: d) [ ] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în
solvent
a) [ ] piridoxal fosfat e) [x] adiţionează 2H+ şi 2ē
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic 62. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+ a) [ ] succinat DH
b) [x] glutamat DH
54. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a c) [x] izocitrat DH
enzimelor ciclului Krebs: d) [x] alcool DH
e) [ ] acil-CoA-DH
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA 63. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ a) [x] lactat DH
e) [x]FAD b) [x] malat-DH
c) [ ] acil-CoA DH
55. Reacţiile anaplerotice: d) [x] beta-hidroxibutirat DH
e) [ ] succinat DH
a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs
b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs 64. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:
c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs
d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP a) [x] succinat DH
e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH b) [ ] glutamat DH
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
56. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + d) [x] glicerol-3-fosfat DH
H3PO4: e) [ ] acil-CoA-DH

a) [x] este o reacţie anaplerotică 65. Lanţul respirator (LR):

b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este catalizată de piruvat carboxilaza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
e) [x] enzima are ca grupare prostetică biotina
57. Reacţia: Fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP ↔ oxaloacetat +
GTP:
a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] este o reacţie anaplerotică
c) [x] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [ ] este catalizată de enzima piruvat kinaza
e) [x] este o reacţie reglatoare din gluconeogeneză
58. Selectaţi reacţiile anaplerotice:
a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ +
NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP
e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4
59. Oxidarea biologică:
a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce
decurg în organismele vii
b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apei
d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente
e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente
60. NAD+:
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida
c) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în
solvent
e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē
a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere
d) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2
e) [ ] produsul final al LR este H2O2
66. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):
a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi
ē
b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+
d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē,
altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē,
altele doar H+
67. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:
a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē
b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē
c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē
d) [x] citocromii transferă doar elecroni
e) [x] un citocrom transferă doar un electron
68. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din
lanţul respirator:
a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-
redox de a adiţiona şi a ceda ē
b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este
mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a adiţiona ē
c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai
înaltă capacitatea sistemului-redox de a ceda ē
d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea
descreşterii Eo
e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea
creşterii Eo
69. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din
lanţul respirator:
a) [ ] sistemele-redox cu Eo negativ uşor adiţionează electroni
b) [ ] sistemele-redox cu Eo pozitiv uşor cedează electroni
c) [x] transferul electronilor în lanţul respirator este însoţit de
eliberare de energie liberă (∆G)
d) [ ] ∆E = -nF∆G, unde n – numărul ē, F – constanta Faraday
e) [x] ∆G = -nF∆E, unde n – numărul ē, F – constanta Faraday
70. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:
a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză
d) [x] decuplanţii lanţului respirator măresc termogeneza
e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza
71. Fosforilarea oxidativă:
a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la
lanţul respirator (LR)
b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la
LR
c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare
d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial
trebuie să fie ≥ 0,224V
e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este
utilizată pentru sinteza ATP-lui
72. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):
a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la
dehidrogenazele NAD+-dependente
b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la
dehidrogenazele FAD-dependente
c) [x] conţine FMN
d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) [ ] conţine FAD
73. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza):
a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat
b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi
ē în lanţul respirator şi de pe alte substraturi (acil-CoA, glicerol-3-
fosfat)
c) [ ] conţine NAD+
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
74. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c
reductaza):
a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ
reductaza)
b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ
reductaza)
c) [x] conţine citocromii b şi c1
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
75. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):
a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu
formarea a 2O2-
b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa
c) [ ] conţine citocromii b şi c1
d) [x] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine ioni de cupru
76. Citocromii:
a) [x] reprezintă hemoproteine
b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator
c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔
Fe3+
d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă
e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē
77. Mecanismul fosforilării oxidative:
a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se
formează un compus intermediar macroergic
b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază
c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între
suprafeţele membranei interne mitocondriale
d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se
încarcă negativ, iar suprafaţa externă - pozitiv
e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru
protoni
78. Mecanismul fosforilării oxidative:
a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din
matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar
b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul factorul F0 al ATP-
sintazei
c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială
d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-lui
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni
79. ATP-sintaza:
a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială
b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1
c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială
d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar
e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei
80. ATP-sintaza:
a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat
b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă
c) [x] este inhibată de oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât
şi transferul de electroni prin lanţul respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de
electroni prin lanţul respirator
81. Inhibiţia lanţului respirator (LR):
a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonă
b) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina A
c) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO
d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui
e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi
82. Agenţii decuplanţi:
a) [ ] inhibă ATP-sintaza
b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator
c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar
şi matricea mitocondrială
d) [x] sunt substanţe liposolubile
e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale
pentru ē
83. Agenţii decuplanţi:
a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui
b) [x] măresc termogeneza
c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator
d) [ ] activează hidroliza ATP-lui
e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul
intermembranar
84. Selectaţi agenţii decuplanţi:
a) [ ] rotenona
b) [ ] oligomicina
c) [x] 2,4-dinitrofenolul
d) [ ] monooxidul de carbon
e) [x] acizii graşi
85. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:
a) [x] rotenona
b) [ ] oligomicina
c) [ ] 2,4-dinitrofenolul
d) [x] monooxidul de carbon
e) [ ] acizii graşi
86. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:
a) [ ] dioxidul de carbon
b) [x] antimicina A
c) [ ] tiroxina
d) [x] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
87. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:
a) [ ] monooxidul de carbon
b) [x] oligomicina
c) [ ] tiroxina
d) [ ] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
88. Câtul de fosforilare (P/O):
a) [x] reprezintă raportul dintre numărul de molecule de ATP
formate şi numărul de atomi de oxigen utilizaţi în lanţul respirator
b) [ ] pentru oxidarea glicerol-3-fosfatului P/O este 3/1
c) [x] pentru oxidarea succinatului P/O este 2/1
d) [ ] pentru oxidarea piruvatului P/O este 2/1
e) [ ] pentru oxidarea acidului ascorbic P/O este 2/1.
89. Produsele finale ale lanţului respirator:
a) [ ] H2O2
b) [x] H2O
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului CoQH2-citocrom c reductaza)
90. Decuplarea fosforilării oxidative:
a) [x] este un proces adaptiv la frig
b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în
hibernare
c) [ ] este prezentă în hipotiroidie
d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb
e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP
91. Ţesutul adipos brun:
a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui
b) [x] este ţesut specializat în termogeneză
c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi
d) [ ] conţine puţine mitocondrii
e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina
(proteine decuplante)
92. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă
mitocondrială:
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial
93. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:
a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [ ] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial
94. Sistema-navetă glicerol-fosfat:
a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din
mitocondrie în citozol
b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+
↔ glicerol-3-fosfat + NAD+
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială
d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat +
NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+
e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat +
FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat + FADH2
95. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în
citozol):
a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+
c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
96. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în
matricea mitocondrială):
a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+
97. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă
mitocondrială:
a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru
NAD+ şi NADH
b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă
mitocondrială de sistema-navetă glicerol-fosfat
c) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă
mitocondrială de sistema-navetă malat-aspartat
d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă
mitocondrială de către citrat
e) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă
mitocondrială de către carnitină
98. Oxidarea microzomială:
a) [ ] are loc în mitocondrie
b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic
c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici
d) [x] este catalizată de monooxigenaze
e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui
99. Oxidarea microzomială:
a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH
+ B + H2O
b) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2
c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul
P450 ,flavoproteine
d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor
e) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici
100. Citocromul P450:
a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO
b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi
c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau
NADPH proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
d) [ ] este component al lanţului respirator mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat Ce grupări funcţionale se pot întîlni în proteinele simple?
a) [ ]- CH = O;
101. Selectaţi reacţia catalizată de catalază: b) [X]-NH2;
c) [ ] –CH=CH2;
a) [ ] H2O2 + RH2 → 2H2O + R d) [x] –COOH;
b) [x] 2H2O2 → 2H2O + O2 e) [x] - NH - C(NH2) =NH.
c) [ ] 2O-2 + 2H+ → H2O2 + O2 Intrebarea nr. 7 Intrebarea7Colectia:
d) [ ] O2 + 4H+ + 4ē → 2H2O SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
e) [ ] O2 + 2H+ + 4ē → 2H2O proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
102. Selectaţi reacţia catalizată de superoxid dismutaza: Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi acide?
a) [ ] guanidinică;
a) [ ] H2O2 + RH2 → 2H2O + R b) [ ] imidazolică;
b) [ ] 2H2O2 → 2H2O + O2 c) [X] carboxilică;
c) [x] 2O-2 + 2H+ → H2O2 + O2 d) [ ] amino;
d) [ ] O2 + 4H+ + 4ē → 2H2O e) [ ]metilică.
e) [ ] O2 + 2H+ + 4ē → 2H2O Intrebarea nr. 8: Intrebarea8Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Proteine, enzime proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Intrebarea nr. 1: Intrebarea1Colectia: Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi bazice?
MG2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [ ] fosfуrica;
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: b) [ ] carboxнlica;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.Lisii c) [ ] tiolică;
Care este unitatea structurală a proteinelor simple şi prin ce d) [ ]metilică;
legături se unesc aceste elemente structurale? e) [x] guanidinică.
a) [ ] mononucleotidele -beta-glicozidică; Intrebarea nr. 9: Intrebarea9Colectia:
b) [ ] glucoză - esterică; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
c) [x] aminoacizii - peptidică; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
d) [ ] acizii graşi - eterică ; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
e) [ ] glicerolul - disulfidică. În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea SH?
Intrebarea nr. 2: Intrebarea2Colectia: a) [ x] proteine simple;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura b) [ ] triacilgliceroli;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: c) [] amidon;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.Lisii d) [ x] aminoacizi ;
Grupările libere COOH (carboxil) se pot intîlni în: e) [ ] baze azotate.
a) [x] proteine conjugate; Intrebarea nr. 10: Intrebarea10Colectia:
b) [ ] triacilgliceroli; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
c) [ ] glucoză; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
d) [x] aminoacizi; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
e) [ ] baze azotate. . În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea OH?
Intrebarea nr. 3: Intrebarea2Colectia: a) [x ]proteine simple;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura b) [ ]trigliceride;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: c) [] adenina;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.Lisii
Grupările libere NH2 (amino) se pot întîlni în: d) [ ]cisteină;
a) [x] proteine simple; e) [ ]valina.
b) [ ]glucoză liberă; Intrebarea nr. 11: Intrebarea11Colectia:
c) [ ] trigliceride; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
d) [x] aminoacizi; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
e) [ ]uracil. scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Intrebarea nr.4: Intrebarea4Colectia: Selectaţi polimerii biologici :
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [ ] nucleozide;
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: b) [] aminoacizi;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii c) [ X] glicogen;
Care compuşi conţin fosforul? d) [X ] ADN;
a) [ ] proteinele simple; e) [X ] colagenul.
b) [ ] grăsimile neutre; Intrebarea nr. 12: Intrebarea 12Colectia:
c) [ ] glucoza liberă; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
d) [] glicogenul; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
e) [X]ADN-ul. scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Intrebarea nr.5: Intrebarea5Colectia: Ce grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine?
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [ X] hidroxiaminoacizii ;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: b) [x] aminoacizii homociclici;
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii c) [ ] beta-aminoacizi;
Care compuşi conţin azotul ? d) [ ]aminoacizii diaminodicarboxilici;
a) [X ] proteinele simple; e) [ ] seria D a aminoacizilor.
b) [ ] grăsimile neutre; Intrebarea nr. 13: Intrebarea13Colectia:
c) [ ] glucoza liberă; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
d) [x] ADN-ul; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
e) [x] mARN-ul. scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Intrebarea nr. 6: Intrebarea6Colectia: Unităţile constituente ale aminoacizilor întîlnite în lanţul
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura polipeptidic:
a) [ ] purina;
b) [ ] tiofen;
c) [x] imidazol;
d) [ ] pirimidină;
e) [ ] scatol .
Intrebarea nr. 14: Intrebarea14Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi aminoacizii hidrofobi nepolari:
a) [ ] Ser;
b) [x] Val;
c) [x] Ile;
d) [x] Trp;
e) [ ]Glu.
Intrebarea nr. 15: Intrebarea15Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi aminoacizii hidrofili polari:
a) [X ] Ser;
b) [] Val;
c) [] Ile;
d) [] Trp;
e) [ ]Leu.
Intrebarea nr. 16: Intrebarea16Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi aminoacizii bazici:
a) [ ]Ala;
b) [] Ser;
c) [] Tyr;
d) []Gln;
e) [ X]Lys.
Intrebarea nr. 17: Intrebarea17Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi aminoacizii acizi:
a) [ ]Ala;
b) [] Asn;
c) [X] Asp;
d) []Gln;
e) [ ]His.
Intrebarea nr. 18: Intrebarea18Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii sunt corecte referitor la histidină?
a) [ ] este un iminoacid;
b) [] este un tioaminoacid;
c) [] este un aminoacid hidrofob nepolar;
d) [] poseda proprietati acide;
e) [X ] La pH 7,0 se deplaseaza spre catod.
Intrebarea nr. 19: Intrebarea18Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte in legatură cu serina sunt:
a) [x] este un hidroxiaminoacid;
b) [ ]are punctul izoelectric in zona de pH bazic;
c) [x] intra in categoria aminoacizilor "neesentiali"
d) [ ]intra in categoria aminoacizilor "esentiali";
e) [ ] intr-o solutie cu pH=4 migreaza spre anod.
Intrebarea nr.20: Intrebarea20Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la arginină- care afirmaţii sunt corecte:
a) [ ] la pH 3 are sarcină negativă;
b) [x] are PH-uI izoelectric in mediul bazic;
c) [ ] în forma hidroxilată intră in structura colagenului;
d) [ ] este un aminoacid acid;
e) [x] are în structură un rest de guanidină.
Intrebarea nr. 21: Intrebarea21Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la triptofan, care afirmatii sunt corecte?
a) [ X] este un aminoacid heterociclic;
b) [] este un aminoacid homocicilic;
c) [X ] contine heterociclul indol;
d) [] contine heterociclul imidazol;
e) [ ] este un aminoacid neesenţial.
Intrebarea nr. 22: Intrebarea22Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmări sunt corecte referitor la lizină?
a) [ ] este un aminoacid acid;
b) [ ] este aminoacid "neesential";
c) [x] prin prelucrare posttraducere poate forma hidroxilizina;
d) [ ] într-o solutie cu pH=8 are 2 sarcini negative;
e) [ ] pHi este în mediul slab acid.
Intrebarea nr. 23: Intrebarea23Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmări sunt corecte referitor la tirozină :
a) [ ] conţine heterociclul indolil;
b) [] este un aminoacid esenţial;
c) [X ] este aminoacid hidrofil nepolar;
d) [ ] are pH-izoelectric in zona de pH-bazic;
e) [ ] este un derivat al acidului butanoic.
Intrebarea nr. 24: Intrebarea24Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii sunt corecte referitor la metionină :
a) [x] este un derivat al acidului butanoic;
b) [ ] în structura sa sulful este slab fixat;
c) [ ] la pH-izoelectric aminoacidul migrează spre catod;
d) [ ] în solutie cu pH mai mic decat pHi, el migreaza spre anod;
e) [ ] este un aminoacid neesenţial.
Intrebarea nr. 25: Intrebarea25Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la glutamină, care afirmaţii sunt corecte:
a) [] la pH =8 are sarcina pozitivă;
b) [x ] este amida acidului glutamic;
c) [x] într-o solutie cu pH =4 migrează spre catod;
d) [ ] participă la detoxifierea NH3 în ţesuturi;
e) [ ] este un iminoacid alifatic.
Intrebarea nr. 26: Intrebarea26Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care amestec de aminoacizi are sarcina pozitivă majoră
intr-o solutie cu pH=6?
a) [ ] Glu, Asp, Ser;
b) [ ] Glu, Pro, Tyr;
c) [ ] Pro, Val, Gln;
d) [x] Lys, Arg, Ala;
e) [ ] Cys, Met, Tyr.
Intrebarea nr.27: Intrebarea27Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
pH-izoelectric al tetrapeptidei Glu - Asp - Cys - Ser se afla in
zona pH-lui :
a) [ ] 9,0 - 10;
b) [ ] 7 – 9,0;
c) [ ] 8 - 10;
d) [x] 4,0 - 4,5;
e) [ ] 6,0 - 7,0.
Intrebarea nr. 28: Intrebarea28Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care combinaţie de aminoacizi are sarcină negativă majoră într-o
soluţie cu pH=8?
a) [x] Glu, Asp, Ser;
b) [ ] Gln, Pro, Tyr ;
c) [ ] Pro, Val, Gly;
d) [ ] Lys, Arg, His;
e) [ ] Cys, Met, Trp.
Intrebarea nr. 29: Intrebarea29Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
pH izoelectric al tetrapeptidei Arg - Lys - His - Ala se afla in zona
pH -lui:
a) [ ] 3.6 - 4.0;
b) [ ] 4.0 - 4.5;
c) [ ] 5.0 - 7.0;
d) [ ] 2,0 – 3,0;
e) [x] 7.7 - 8.8.
Intrebarea nr. 30: Intrebarea30Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Proteina contine in % urmatorii AA: Arg - 10, Lys - 26, Val - 13,
Pro - 35, Ala - 8, Gly - 8. La pH fiziologic proteina:
a) [x] migrează spre catod;
b) [ ] migrează spre anod;
c) [x] are sarcină netă pozitivă;
d) [ ] are sarcină netă negativă;
e) [ ] nu posedă sarcină electrică.
Intrebarea nr. 31: Intrebarea31Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care tetrapeptid la pH-fiziologic va migra spre anod?
a) [ ] Gly - Arg - Lys - Pro;
b) [ ] Val - Leu - Ile - Met;
c) [ ] Pro-Asn-Gln-Thr;
d) [ ] Phe - Cys - Arg - His;
e) [x] Tyr - Cys - Glu - Asp.
Intrebarea nr. 32: Intrebarea32Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În legătură cu treonina sunt corecte afirmaţiile :
a) [ ] este un aninoacid aromatic;
b) [ ] este un aminoacid diaminomonocarboxilic;
c) [x] este un aminoacid esenţial;
d) [x] formează legături de hidrogen cu H2O;
e) [ ] în soluţie cu pH=4 migrează spre anod.
Întrebarea nr. 33: Intrebarea33Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scăzutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Aminoacizii arginina şi lizina au următoarele caracteristice
comune:
a) [ ] au in structură un rest guanidinic;
b) [x] au un pH - izoelectric mai mare decit 8;
c) [] ambii sunt aminoacizi semiesenţiali;
d) [ ] sunt derivati ai acidului caproic;
e) [ ] ambii participă în ciclul ornitinic.
Intrebarea nr. 34: Intrebarea34Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la aspartat, care afirmaţii sunt corecte:
a) [] este un aminoacid cu proprietăţi neutre;
b) [ ] la pH - fiziologic are sarcina neta pozitiva;
c) [X ] este un aminoacid neesenţial;
d) [x ] participă la sinteza bazelor azotate purinice;
e) [ ] este un aminoacid aromatic
Intrebarea nr. 35: Intrebarea35 Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Sarcina netă a proteinei depinde de:
a) [x] componenţa aminoacidică;
b) [x] PH-ul solutiei;
c) [ ] gruparile alfa-COOH si alfa-NH2 ale lanţului polipeptidic;
d) [] temperatura soluţiei;
e) [ ] radicalii hidrofobi.
Intrebarea nr. 36: Intrebarea36Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţii corecte referitor la salifiere:
a) [ ] este hidratarea moleculei proteice
b) [x] este dehidratarea moleculei proteice ;
c) [ ] este un proces ireversibil;
d) [ ] este trecerea micromoleculelor prin membrana
semipermiabilă,
e) [ ] se distruge structura terţiară a proteinei.
Intrebarea nr. 37: Intrebarea37Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii referitor la molecula proteică denaturată sunt
corecte:
a) [ ] se distruge structura primara,
b) [ ] creste activitatea biologica;
c) [x] se distruge structura tertiara, cuaternară;
d) [] se distrug legăturile peptidice;
e) [] nu se modifică starea nativă
Intrebarea nr. 38: Intrebarea38Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la alfa-alanină si beta-alanină sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] sunt aminoacizi proteinogeni;
b) [ ] sunt componentele ale coenzimei A;
c) [x] la decarboxilare formează un compus unic;
d) [ ]în structura proteinelor se găseşte alfa-alanină;
e) [ x] sunt derivaţi ai acidului propionic.
Intrebarea nr. 39: Intrebarea39Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Pentru identificarea aminoacidului N - terminal peptidic sunt
utilizaţi:
a) [ ] hidrazina;
b) [x] fluordinitrobenzenul;
c) [x] dansilclorida;
d) [x] fenilizotiocianatul;
e) [ ] tripsina, pepsina.
Intrebarea nr. 40: Intrebarea40Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Pentru identificarea aminoacidului C - terminal peptidic sunt
utilizaţi:
a) [ ] ureia;
b) [x] carboxipeptidazele A şi B;
c) [ ] fenilizotiocianatul;
d) [ ] dansilclorida;
e) [x] hidrazina.
Intrebarea nr. 41 Intrebarea41Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În calitate de soluţii coloidale, proteinele posedă:
a) [ ] putere de difuzie sporită;
b) [x] viscozitate mărită;
c) [x] difuzie redusă;
d) [x ] proprietăţi optice;
e) [ ] viscozitate redusă.
Intrebarea nr. 42: Intrebarea42Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Stabilitatea proteinei în soluţie e determinată de:
a) [x] membrana apoasă (MA), ce apare la hidratarea grupelor
funcţionale hidrofile;
b) [x] sarcina electrică, dependentă de pH-ul mediului;
c) [ ] sarcina electrică, dependentă de radicalii hidrofobi ai
aminoacizilor;
d) [ ] MA - rezultatul adsorbtiei simple a apei;
e) [ ] NH si OH poseda capacitate maximă de a fixa H2O.
Intrebarea nr. 43: Intrebarea43Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Condiţiile de sedimentare ale proteinelor sunt:
a) [x] afectarea membranei apoase (MA);
b) [x] neutralizarea sarcinei electrice (SE);
c) [ ] readucerea proteinei bazice la pHi prin adaus de acid;
d) [ ] readucerea proteinei acide la pHi prin adaus de baza;
e) [ ] afectarea MA prin înlăturarea apei imobilizate.
Intrebarea nr. 44: Intrebarea44Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte referitor la funcţiile proteinelor simple sunt:
a) [] prezintă sursa de energie preferenţială;
b) [ ] alfa globulinele îndeplinesc funcţia de apărare;
c) [ x] sunt biocatalizatori;
d) [x ] determină presiunea oncotică a plasmei sanguine;
e) [] participă la transportul O2 şi CO2.
Intrebarea nr. 45: Intrebarea45Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la structura primară a proteinelor sunt corecte
afirmaţiile:
a) [x ] prezintă o secvenţă de aminoacizi uniţi prin legături
peptidice;
b) [ x]este determinată genetic;
c) [] legăturile peptidice sunt legături chimice slabe, necovalente;
d) [] e distrusă la denaturare;
e) [] este afectată prin salifiere.
Intrebarea nr.46 : Intrebarea46Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte în legatură cu structura primară a proteinelor:
a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ numai o
singură dată;
b) [ ] este consolidată de legaturile disulfidice;
c) [x] este o insusire structurală a tuturor proteinelor;
d) [x] se distruge prin hidroliza acidă sau enzimatică;
e) [] în ea nu găsim formele hidroxilate ale aminoacizilor.
Intrebarea nr. 47: Intrebarea47Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la legatura peptidică sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] fiecare grupare peptidică poate forma 2 legături de
hidrogen;
b) [ ] legatura peptidica nu exista sub 2 forme de rezonanţa;
c) [x] faţă de legatura C-N atomii de oxigen si hidrogen se află in
poziţia trans;
d) [ ] legatura peptidică poate fi inumai în forma –enol;
e) [x] atomi grupei peptidice se află în acelaşi plan.
Intrebarea nr. 48: Intrebarea48Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
a) [] lantul polipeptidic (LP) conţine mai mulţi aminoacizi N- si C-
terminali;
b) [ x] toţi radicalii AA sunt echivalenţi;
c) [ ] la formarea LP acidul glutamic participă cu ambele grupe
carboxil;
d) [x ] porţiunile -CH-R se rotesc liber in spatiui;
e) [ ] legatura peptidică este specifică structurii secundare.
Intrebarea nr. 49: Intrebarea49Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura secundară a proteinei prezintă:
a) [x] arangamentul intr-o structură ordonată;
b) [] e stabilită de interacţiuni hidrofobe şi ionice;
c) [x ]este alfa helixul şi beta structură;
d) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogen;
e) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice.
Intrebarea nr. 50: Intrebarea50Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În legătură cu structura secundară sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] apare graţie formării leg. ionice între lanţurile polipeptidice
adiacente;
b) [ ] posedă periodicitate maximă şi minimă;
c) [x] prezinta atît alfa-helix cît si beta-structură;
d) [ x] apare graţiei formării legăturilor de hidrogen în limitele unui
singur lanţ cît şi între lanţurile adiacente;
e) [ ] participă şi legăturile disulfidice dintre radicalii de Met.
Intrebarea nr. 51: Intrebarea51Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la alfa - elice sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare;
b) [x] ] posedă simetrie elicoidală;
c) [] radicalii aminoacizilor participă la formarea alfa-elicei;
d) [x]legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi -
NH – de pe aceeaşi catenă polipeptidică;
e) [] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi -
NH – de pe catene polipeptidice diferite.
Intrebarea nr. 52: Intrebarea52Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Pentru structura secundară (beta-structură) este caracteristic:
a) [x] lanţurile polipeptidice (LP) sunt legate prin leg. de hidrogen
interlanţ;
b) [] lanţurile polipeptidice (LP) sunt legate prin leg. de hidrogen
intralanţ;;
c) [x ] posedă formă pliată
d) [] lanţurile polipeptidice adiacente nu pot fi antiparalele;
e) [x] lanţurile polipeptidice adiacente pot fi paralele şi
antiparalele.
Intrebarea nr. 53: Intrebarea53Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care aminoacizi destabilizează alfa-elicea:
a) [x] Prolina;
b) [x] Glicina;
c) [x] Acidul glutamic;
d) [x] Serina ;
e) [ ] Triptofanul.
Intrebarea nr.54: Intrebarea54Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte referitoare la structura terţiară a proteinelor:
a) [x] este aranjamentul tridimensional al lanţului polipeptidic;
b) [ ] e stabilizată numai de legături covalente;
c) [x] este determinată de secvenţa AA, forma şi polaritatea
radicalilor;
d) [ ] apare graţie interacţiunii sterice a AA situaţi în apropiere;
e) [ ] nu se distruge la denaturare;
Intrebarea nr. 55: Intrebarea55Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura terţiară a proteinelor:
a) [x] apare graţie interacţiunii. sterice a AA amplasati liniar
departe unul de altul
b) [x] este stabilizată si de legături necovalente, slabe;
c) [ ] nu determină activitatea biologică a proteinelor;
d) [ ] include în sine numai segmente în conformaţie beta;
e) [x] se realizează şi prin legături hidrofobe.
Intrebarea nr.56: Intrebarea56Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura terţiară a proteinelor:
a) [ ] este o însusire structurală a hemoglobinei;
b) [x] formarea ei posedă un grad înalt de cooperare;
c) [x] se caracterizează printr-un anumit grad de flexibilitate;
d) [x ] include atît segmente alfa, cît şi beta;
e) [ ] e posibilă interacţiunea între radicalii AA: Asp - Gly.
Intrebarea nr. 57: Intrebarea57Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la structura terţiară, care sunt afirmaţiile corecte:
a) [x] la baza funcţiei stau modificările conformaţionale;
b) [x] domeniile se includ in structura respectivă;
c) [x] domeniile determină funcţii speciale în proteină;
d) [ x] e posibilă interacţiunea între radicalii AA- Cys-Cys;
e) []e posibilă interacţiunea între radicalii AA-Ser - Ser.
Intrebarea nr. 58: Intrebarea58Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura cuaternară a proteinelor:
a) [x] este organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică
funcţională;
b) [x] se formează prin legături necovalente dintre suprafetele de
contact ale domeniior;
c) [ ] posedă rigiditate şi este stabilă;
d) [ ] se realizează prin legături covalente;
e) [ ] nu se distruge prin denaturare.
Intrebarea nr. 59: Intrebarea59Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura cuaternară a proteinelor:
a) [x ] asamblarea moleculei finale decurge prin faza de formare
a intermediarilor;
b) [ x] e favorizată de interacţiuni hidrofobe dintre radicalii AA;
c) [ x] funcţionarea proteinelor e corelată cu deplasarea
domeniior;
d) [x ] e o însuşire structurală a hemoglobinei;
e) []e o însuşire structurală a mioglobinei .
Intrebarea nr. 60: Intrebarea60Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Selectaţi oligomerii:
a) [x] Hb;
b) [ ] mioglobina;
c) [x ] LDH (lactatdehidrogenaza);
d) [x] imunoglobulinele;
e) [x] creatinkinaza.
Intrebarea nr. 61: Intrebarea61Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la hemoglobină (Hb) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi;
b) [] prezintă tetramer format din 4 lanţuri de tip alfa;;
c) [x] ]fiecare subunitate conţine gruparea prostetică "hem";
d) [] protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice;
e) [ ] protomerii constituenţi sunt fixaţi prin forţe covalente.
Intrebarea nr. 62: Intrebarea 62Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Colagenul: particularităţile compoziţiei:
a) [x] conţine circa 1/3 glicină ;
b) [ ] practic în el lipseşte alanina;
c) [ x] conţine lizină, 5-hidroxilizină şi alizină;
d) [ ] nu conţine acid gama carboxiglutamic;
e) [ ] nu conţine prolină şi hidroxiprolină.
Intrebarea nr. 63: Intrebarea63Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Colagenul::
a) [ x] este o proteină fixatoare de Ca ;
b) [] este o proteină globulară intracelulară;
c) [ x] e o proteină fibrilară extracelulară;
d) [ ] e solubil în apă ;
e) [ ] unitatea structurală este procolagenul.
Intrebarea nr. 64: Intrebarea64Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura colagenului:
a) []structura primară reprezintă o catenă polipeptidică liniară;
b) [x ] structura primară reprezintă o catenă polipeptidică frîntă,
datorită conţinutului de prolină şi hidroxiprolină;
c) [ ] structura secundară este alfa spirală elicoidală;
d) [ x] structura secundară este alfa spirală colagenică;
e) []alfa spirală colagenică este răsucită spre dreapta.
Intrebarea nr. 65: Intrebarea65Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Colagenul. Particularităţile conformaţiei:
a) [ ]tropocolagenul are o configuraţie globulară ;
b) [x ]unitatela structurală a colagenului este tropocolagenul;
c) [x ] tropocolagenul este stabilizat de legăturile de hidrogen
dintre grupele peptidice ale catenelor vecine;
d) [ ]tropocolagenul este format din 2 catene polipeptidice;
e) []tropocolagenul este stabilizat de legăturile fosfodiesterice.
Intrebarea nr. 66: Intrebarea66Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Enzimele, afirmaţii corecte:
a) [x] sunt catalizatori biologici;
b) [ ] prezinta catalizatori anorganici;
c) [ ] se pot forma numai in celulele vii;
d) [x] există si în formă neactivă în organism;
e) [ ] Catalizează numai reacţiile de sinteză.
Intrebarea nr. 67: Intrebarea67Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Proprietăţile generale comune ale enzimelor şi catalizatorilor
anorganici:
a) [x] nu modifică direcţia reacţiei;
b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei ;
c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde;
d) [ ] activitatrea lor se reglează;
e) [x] nu se consumă în decursul reactiei.
Intrebarea nr. 68: Intrebarea68Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:
a) [ ] intervin în reacţii posibile din punct de vedere termodinamic;
b) [x] posedă specificitate;
c) [ ] au viteza catalitică mult mai mică;
d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde;
e) [ ] majorează energia de activare a procesului chimic.
Intrebarea nr. 69: Intrebarea69Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Natura chimică a enzimelor:
a) [ ]prezintă numai proteine simple;
b) [ ] sunt glicolipide;
c) [x] prezintă compuşi macromoleculari;
d) [ ] sunt numai nucleoproteide.
e) [ ] sunt heteropolizaharide.
Intrebarea nr. 70: Intrebarea70Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la natura chimică a enzimelor:
a) [x] constituenţii fundamentali sunt aminoacizii;
b) [ ] sunt compusi termostabili;
c) [x] în apă formează soluţii coloidale;
d) [ ] sunt compusi micromoleculari;
e) [x] prezintă substanţe termolabile.
Intrebarea nr. 71: Intrebarea71Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Enzimele coniugate:
a) [] posedă specificitate, determinată de cofactor;
b) [x ] posedă specificitate, determinată de apoenzimă;
c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă;
d) [x ] efectul enzimatic e dependent de ambele componente;
e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei.
Intrebarea nr. 72: Intrebarea72Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la cofactor, sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] drept coenzimă frecvent sunt utilizaţi anionii metalici;
b) [ ] în calitate de coenzimă apar lipidele;
c) [ ] grupa prostetică prezintă cofactor slab legat de apoenzimă;
d) [ ] coenzima prezintă cofactor strîns legat in enzima;
e) [x] cofactorii sunt partea neproteică a enzimei.
Intrebarea nr. 73: Intrebarea73Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În legatură cu cofactorii sunt corecte afirmaţiile:
a) [x ] stabilizează conformaţia activă a enzimelor;
b) [x ] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică;
c) [] determină specificitatea de acţiune;
d) [x ] îndeplinesc funcţia de legatură între substrat si enzimă;
e) [ ] cofactorii sunt componenţi ai enzimelor simple.
Intrebarea nr. 74: Intrebarea74Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Organizarea enzimelor in celulă:
a) [x ] sunt organizate în complexe multienzimatice;
b) [x ] pot fi fixate de structuri supramoleculare;
c) [x ] pot conţine mai multe subunităţi;
d) [ ]pot avea numai o singură localizzare;
e) [] sunt libere şi nu pot fi ataşate la diverse structuri.
Intrebarea nr. 75 Intrebarea75Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Centru activ al enzimelor reprezintă:
a) [ ] linie frintă în molecula enzimei;
b) [ ] un plan in moleculă;
c) [x] structură compusă unicală tridimensională;
d) [ ] un punct din structura terţiara;
e) [ ] locul unde se fixează modulatorii.
Întrebarea nr. 76: Intrebarea76Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Centru activ al enzimelor:
a) [x ] se formează la interacţiunea enzimei cu substratul;
b) [] grupele funcţionale aparţin aminoacizilor amplasaţi succesiv
în lanţul polipeptidic:
c) [ ] în centrul activ se fixează activatorul sau inhibitorul;
d) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii
cuaternare;
e) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii terţiare.
Intrebarea nr. 77: Intrebarea77Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele
funcţionale:
a) [ x] OH – Ser;
b) [x] COOH- Glu;
c) [ ] COOH - Asn;
d) [ ] COOH - Gln;
e) [x] NH2 – Lys.
Intrebarea nr. 78: Intrebarea78Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat (S) :
a) [ x] e substanţa asupra careia acţionează enzima;
b) [] toate enzimele fixează numai un singur substrat;
c) [x ] unele enzime interacţionează cu cîteva substrate;
d) [ ] este legat de centru activ prin legături covalente;
e) [ ] este inhibitor sau activator al enzimei.
Intrebarea nr. 79: Intrebarea79Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Centrul alosteric:
a) [x] este separat spaţial de centrul activ;
b) [ ] este locul fixării substratului;
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor;
d) [ ] este locul fixării numai a activatorilor;
e) [ x] este locul în care se fixează activatorii şi inhibitorii .
Intrebarea nr. 80: Intrebarea80Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Enzimele alosterice:
 a) [ ] modulatorii se leaga covalent in centrele alosterice;
b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor
obişnuite;
c) [ ] efectorii fixîndu - se nu modifica conformatia moleculei
enzimei;
d) [ ] modulatorii se leagă covalent în centrul activ al enzimei;
e) [x] modulatorii modifică conformaţia moleculei enzimei.
Intrebarea nr. 81: Intrebarea81Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la mecanismul de acţiune al enzimelor sunt corecte
afirmările:
a) [x] scade energia de activare a reacţiei respective;
b) [x ] are loc formarea complexului enzima - substrat [ES];
c) [] complexul ES e o structura rigidă, stabilă;
d) [ x] complexul ES e o structură instabilă;
e) [x] formarea complexului ES este prima etapă a mecanismului
de acţiune.
Intrebarea nr. 82: Intrebarea82Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Mecanismul de acţiune al enzimelor, afirmaţiile corecte:
a) [ ] în complexul ES - substratul nu se modifică;
b) [x] în complexul ES - substratul se deformează;
c) [ x] în centrul activ al enzimi are loc cataliza covalentă;
d) [x ] în centrul activ al enzimei are loc cataliza acido-bazică;
e) [] la interacţiunea substratului şi enzimei se modifică atît
structura enzimei cît şi a substratului.
Intrebarea nr. 83: Intrebarea83Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Mecanismele activării enzimatice sunt:
a) [x] proteoliză parţială;
b) [x] modificarea covalentă;
c) [ ] autoasamblarea secundară;
d) [ x] activarea alosterică;
e) [ ] activarea prin exces de substrat.
Intrebarea nr. 84: Intrebarea84Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Proprietăţile generale ale enzimelor:
a) [ ] posedă numai specificitate strict absolută;
b) [x] termolabilitatea;
c) [ ] posedă numai specificitate strict relativă;
d) [x] posedă specificitate;
e) [ ] activitatea nu e dependentă de pH mediului.
Intrebarea nr. 85: Intrebarea85Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Specificitatea enzimatica (afirmatiile corecte ):
a) [ ] e dependenta de coenzima;
b) [ ] depinde de partea proteică si de coenzimă;
c) [x] poate fi absolută de substrat- catalizează transformarea
unui singur substrat;
d) [x] poate fi relativă de grup - unui grup de S cu acelaşi tip de
legatură;
e) [x] poate fi stereochimică – catalizează transformările unui
stereoizomer al substratului.
Intrebarea nr. 86: Intrebarea86Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Termolabilitatea (T) enzimatică:
a) [x] T determină afinitatea E fata de S, de modulatori;
b) [ ] e dependentă de coenzimă;
c) [x ] temperatura optimă pentru majoritatea enzimelor e
cuprinsă între 20-400 C;
d) [ ] la temperatura mai mult de 50 C activitatea E creşte;
e) [ ] la temperatura scăzută, mai mici de 10 C, activitatea nu se
modifică.
Intrebarea nr. 87: Intrebarea87Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Influenţa pH-ului asupra activităţii enzimelor:
a) [ x] fiecare enzimă are pH-ul său optim;
b) [ ] pH-ul optim pentru pepsină este 7-8;
c) [] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei;
d) [] pH-ul optim al tripsinei este 1-2;
e) [ ] pH-ul optim al arginazei este 7.
Intrebarea nr. 88: Intrebarea88Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Anhidraza carbonică prezintă specificitate:
a) [ ] relativă de substrat;
b) [ ] relativă de grup;
c) [ ] stereochimică ;
d) [x] absolută de substrat;
e) [] absolută de grup.
Intrebarea nr. 89: Intrebarea89Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care enzime posedă stereospecificitate?
a) [x] Fumaraza;
b) [ ] Ureaza ;
c) [] citratsintaza;
d) [ ] Carbanhidraza;
e) [] alcooldehidrogenaza.
Intrebarea nr. 90: Intrebarea90Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Activarea enzimelor e posibilă prin:
a) [x] mărirea concentraţiei substratului;
b) [x] surplus de coenzime;
c) [ ] denaturare;
d) [x] proteoliză limitată;
e) [x] modulatori alosterici.
Intrebarea nr. 91: Intrebarea91Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia specifică enzimatică e posibilă prin:
a) [ ] denaturare;
b) [ ] salifiere;
c) [x ] exces de substrat;
d) [x] modulatori alosterici;
e) [ ] fierbere.
Intrebarea nr. 92: Intrebarea92Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibitia competitivă:
a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă;
b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă;
c) [x] inhibitorul se aseamană dupa structură cu S;
d) [ ] e posibilă simultan fixarea substratului şi a inhibitorului;
e) [] inhibitorul se leagă cu centrul alosteric.
 Intrebarea nr.93: Intrebarea92Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia competitivă:
a) [ ] e posibil simultan fixarea S si a inhibitorului;
b) [ ] cu enzima se leagă compusul a carui concentraţia e mai
mică;
c) [x ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;
d) [] inhibitorul este scindat fermentativ;
e) [ ] inhibitorul concurează cu S pentru fixarea in centrul
alosteric.
Intrebarea nr. 94: Intrebarea94Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la inhibitorii competitivi sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] se leagă de enzima la nivelul centrului alosteric;
b) [] legătura inhibitorului cu enzima este de tip covalent ;
c) [ x] legătura inhibitorului cu enzima este de tip necovalent;
d) [ ] inhibitorul micsoreaza viteza maximală;
e) [x ] inhibitorul creşte Km, deci scade afinitatea enzimei pentru
substrat.
Intrebarea nr. 95: Intrebarea95Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia enzimatică necompetitivă:
a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;
b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;
c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;
d) [x] se formează un complex triplu: ESI;
e) [ ] se formează un complex dublu: EI.
96)Intrebarea nr.96: Intrebarea105Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibitia necompetitivă:
a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;
b) [ ] se inlatură prin exces de substrat;
c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie pentru a
se lega de enzimă;
d) [ ]V max scade dar creşte Km;
e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;
Intrebarea nr. 97: Intrebarea106Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia alosterică:
a) [x] apare la enzimele oligomere;
b) [] inhibitorul se uneşte cu centrul activ şi schimbă conformaţia
enzimei;
c) [ ] interactiunea protomerilor nu modifică conformaţia enzimei;
d) [ ] enzimele respective preponderent au structură terţiară;
e) [ ] stă la baza efectului substanţelor medicamentoase.
Intrebarea nr. 98: Intrebarea98 Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) si reglarea activităţii ei
sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] face parte din clasa transferazelor;
b) [ ] acidul malic provoacă o inhibiţie ireversibilă;
c) [ ] în inhibiţie se modifică structura primară a S;
d) [ ] inhibiţia nu depinde de concentraţia acidului malic;
e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD →Fumarat +
FADH2.
99)Intrebarea nr. 99: Intrebarea108Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la pepsină şi reglarea activităţii ei sunt corecte
afirmaţiile:
a) [ ] nu face parte din clasa hidrolazelor;
b) [ ] face parte din clasa liazelor;
c) [x] apare la proteoliza limitată (PL) a pepsinogenului;
d) [ ] proteoliza limitată e un proces reversibil;
e) [x] în urma PL se formează centrul activ al enzimei.
Intrebarea nr. 100: Intrebarea100Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la amilază şi reglarea activităţii ei sunt corecte
afirmaţiile:
a) [x] face parte din clasa hidrolazelor;
b) [ ] face parte din clasa liazelor;
c) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura primară a
substratului;
d) [ ] NaCl provoaca denaturarea enzimei ;
e) [x] amilaza scindează amidonul.
Intrebarea nr. 101: Intrebarea101Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Efectul sulfanilamidelor asupra enzimelor:
a) [x] provoacă o inhibiţie competitivă;
b) [x] majorează Km şi nu modifică V max;
c) [ ] inhibă ireversibil enzima bacteriană ;
d) [ ] modifică structura primară a enzimei;
e) [x] nu acţionează asupra enzimelor umane .
Intrebarea nr. 102: Intrebarea102Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte în legatură cu Km a enzimelor:
a) [ x] se exprima in unităţi de concentraţii de S;
b) [ x] reflectă afinitatea enzimi faţă de substrat;
c) [ ] Km de o valoare mare semnifică o afinitate mare pentru S;
d) [] este crescută în prezenţa unui inhibitor necompetitiv ;
e) [x ] este egală cu concentraţia [S] pentru care viteza reacţiei
este jumătate din viteza maximă.
Intrebarea nr. 103: Intrebarea103Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Katalul prezintă:
a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S
in 1 min la 250 C;
b) [ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S
in 1 min la 250 C;
c) [x]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in
1 sec la 250 C;
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1
mol de enzimă;
e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µkmol de
S in 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.
104)Intrebarea nr. 104: Intrebarea120Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Activitatea specifică este:
a) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S
in 1 min la 250 C;
b) []Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S
in 1 min la 250 C ;
c) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S
in 1sec la 250 C ;
d) [ ] Numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1
mol de E;
e) [x ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1µmol de
S în 1 min la 250 C raportată la 1mg proteină.
 105)Intrebarea nr. 105: Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Unitatea internaţională este:
a) [ x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S
în 1 min la 250 C;
b) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S
în 1 min la 250 C ;
c) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S în
1 sec la 250 C ;
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1
molecule de E;
e) [ ] cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S în 1 min la
250 C raportată la 1 mg proteină.
106)Intrebarea nr. 106: Intrebarea122Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Izoenzimele:
a) [ ] sunt preponderent protomeri;
b) [x] sunt,de regulă, oligomeri;
c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie;
d) [ ] catalizează diferite reacţii;
e) [x] au rolul de reglatori în metabolism.
Intrebarea nr. 107: Intrebarea107Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Viteza de reacţie este dependentă de:
a) [x] concentraţia enzimei;
b) [ ] este independentă de concentraţia enzimei;
c) [ ] nu se constată o dependenţă de concentraţia S ;
d) [x] Vmax are o curba cu aspect de hiperbolă;
e) [x] e dependentă de valoarea temperaturii.
108)Intrebarea nr. 108: Intrebarea125Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele LDH?
a) [x] sunt tetrameri de două tipuri M si H;
b) [ ] sunt dimeri de două tipuri M si H;
c) [ ] reacţia catalizată este ireversibilă;
d) [ ] lanţurile M si H sunt sintetizate de aceleaşi gene ;
e) [ ] se află în ţesuturi în 2 forme.
Intrebarea nr. 109: Intrebarea109Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la izoenzimele LDH:
a) [x] LDH se găseşte în ţesuturi în 5 forme;
b) [x] concentraţia serică a LDH5 se modifică în afecţiunile
hepatice;
c) [ ] LDH2 este produsa, preponderent, in ficat;
d) [x] concentraţia serică a LDH1 creşte după infarctul miocardic;
e) [ ] după infarctul miocardic în ser creşte LDH5.
Intrebarea nr. 110: Intrebarea110Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Creatinfosfokinaza (CPK) :
a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;
b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;
c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;
d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul
miocardic;
e) [ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul
miocardic;
Intrebarea nr. 111: Intrebarea111Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B1:
a) [ x] coenzima sa de bază este tiaminpirofosfatul;
b) [ ] coenzima sa de bază este flavinmononucleotidul;
c) [ x] coenzima sa participă la decarboxilarea oxidativă a alfa
cetoacizilor;
d) []coenzima sa participă la decarboxilarea aminoacizilor;
e) [ ] este cunoscută şi sub nume de riboflavină.
Intrebarea nr. 112: Intrebarea112Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B2:
a) [x] FMN este esterul monofosforic al vitaminei B2;
b) [ ] FAD este esterul difosforic al B2;
c) [ ] FAD este dinucleozidul B2;
d) [ ] FMN şi FAD sunt coenzime din clasa liazelor;
e) [x ] FMN şi FAD sunt coenzime din clasa oxidoreductazelor.
Intrebarea nr. 113: Intrebarea113Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Coenzimele vitaminei B2:
a) [x] FAD este coenzima pentru dehidrogenarea acil-CoA;
b) [ ] FMN este coenzima alcooldehidrogenazei;
c) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai electronii;
d) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai protonii;
e) [ ] FAD şi FMN catalizează reacţiile de carboxilare.
Intrebarea nr. 114: Intrebarea114Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] în structura lor este prezentă nicotinamida;
b) [ ] vitamina din structura lor este B6;
c) [ ] vitamina din structura lor este B1;
d) [ ] sunt coenzime pentru reacţia: R-CH2-COH-CH2-COSCoA -
> R-CH-CO-CH2-COSCoA ;
e) [x] FAD participă la dehidrogenarea succinatului.
Intrebarea nr. 115: Intrebarea115Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Coenzima NAD+ :
a) [ x] ia parte în transferul unui hidrid - ion;
b) [] legătura sa cu componenţii proteici este covalentă;
c) [ x] legatura sa cu componenţii proteici este slabă,
necovalentă;
d) [ ] enzimele cu coenzima NAD+ participa în anabolism;
e) [ ] în componenţa ei intră vitamina B3.
Intrebarea nr. 116: Intrebarea116Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Coenzima NADP :
a) [x] enzimele NADP dependentă participă în reacţiile de
oxidoreducere;
b) [ ] contin un rest fosfat fixat la 2' OH al acidului nicotinic;
c) [ ] este o formă redusă a coenzimei;
d) [ ] se leagă covalent la toate apoenzimele;
e) [x] componentul activ e amida acidului nicotinic.
Intrebarea nr. 117: Intrebarea117Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B6 si coenzimele sale:
a) [x ] vitamina B6 există în 3 forme: piridoxina, piridoxamina,
piridoxalul;
b) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelor;
c) [x ] sunt coenzime în reacţiile de decarboxilare a
aminoacizilor;
d) [] ca coenzime ale transaminazelor sunt piridoxamina şi
piridoxalul;
e) [x] sunt coenzime în reacţiile de transaminare a aminoacizilor.
Intrebarea nr. 118: Intrebarea118Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Acid pantotenic si coenzima A:
a) [x ] conlucrează la transferul grupei acil datorită grupului
reactiv SH;
b) [x] participă la activarea acizilor graşi,
c) [x] CoA participă în decarboxilarea oxidativă a piruvatului;
d) [ ] CoA este componentă a oxidoreductazelor;
e) [ ] este coenzima pentru transformarea: acid piruvic acid
lactic.
Intrebarea nr. 119: Intrebarea139Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina H (biotina):
a) [ ] serveşte ca coenzimă a enzimelor in reacţiile de
decarboxilare;
b) [x] este gruparea prostetică a acetil-CoA-carboxilazei;
c) [ ] participă la transformarea piruvatului în lactat;
d) [ x] participă la transformarea piruvatului în oxaloacetat;
e) [ ] participă în reacţiile de transaminare.
Intrebarea nr. 120: Intrebarea120Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B12:
a) [x] conţine în structura sa ionul de Co;
b) [ ] conţine in structura sa ionul de Cu+;
c) [x] participă la transformarea metilmalonil CoA în succinil CoA;
d) [ ] participă la transformarea succinil Co A în succinat;
e) [ ] participă la transformarea prolinei în hidroxiprolina;
Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Acidul folic:
a) [ x] contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic si Glu;
b) [x ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul
tetrahidrofolic (FH4);
c) [x] transferă fragmentele monocarbonice în diverse reacţii
enzimatice;
d) [ ] se sintetizează în organismul uman;
e) [ ] Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.
Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Acidul ascorbic:
a) [x] participă la reactii de hidroxilare a prolinei în hidroxiprolină;
b) [ ] este precursorul CoA;
c) [ ] este necesară la transformarea noradrenalinei in adrenalina;
d) [] e parte la decarboxilarea oxidativa a piruvatului;
e) [x] este necesară la transformarea dopaminei în noradrenalina.
Intrebarea nr. 122: Intrebarea122Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care coenzime conţin sulf ?
a) [ ] NAD+;
b) [x] TPP;
c) [] FAD;
d) [ ] Piridoxalfosfatul;
e) [x] Acidul pantotenic (CoA).
Intrebarea nr. 123: Intrebarea123Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care vitamine trec în coenzime prin fosforilare:
a) [x] Vitamina B1;
b) [x] Vitamina B2;
c) [ ] Acidul folic;
d) [x] Vitamina B6;
e) [] Vitamina K.
Intrebarea nr. 124: Intrebarea124Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Microelementele ca cofactori:
a) [x] posedă funcţie catalitică la o anumită reacţie chimică;
b) [x] modifică conformaţia enzimei;
c) [] nu poate avea rol de acceptori de electroni;
d) [x] poate stabiliza structura enzimei;
e) [ ] modifică structura primară a enzimei.
Intrebarea nr. 125: Intrebarea125Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Asamblarea proteinelor:
a) [ x] se mai numeşte folding;
b) [x] stabilitate proteinei creşte cu apropierea de starea nativă;
c) [x] rezultanta finală a foldingului este conformerul nativ;
d) [] stabilitate proteinei scade cu apropierea de starea nativă;
e) [] se mai numeşte denaturare.
Intrebarea nr. 126: Intrebarea126Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Ciaperoninele:
a) [x] favorizează asamblarea corectă a proteinelor;
b) [ ] favorizează transportul membranar;
c) [ x] formează spaţiul protector pentru asamblarea proteinei;
d) [x] procesul decurge prin utilizarea majoră de ATP;
e) [ ] participă în coagularea sîngelui.
Intrebarea nr. 127: Intrebarea127Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Peptidele active (endotelinele):
a) [x] endotelinele sunt factori vazoactivi efectivi;
b) [] se sintetizează în forme active;
c) [ ] endotelinele (ET-1, 2, 3) sunt codificate de aceeaşi genă;
d) [x] efectul lor e mediat de receptori specifici, G-proteine;
e) [] sunt rezultatul degradării glicogenului.
Intrebarea nr. 128: Intrebarea128Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Sinteza endotelinelor:
a) [x] se sintetizează sub formă de precursor;
b) [x] apar ca rezultat al proteolizei limitate;
c) [ ] apar ca rezultat al autostructurării cuaternare;
d) [ ] se sintetizează direct în formă activă;
e) [ ] sinteza are loc în nucleu.
Intrebarea nr. 130: Intrebarea130Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Clasificarea enzimelor:
a) [x] se clasifica în şase clase;
b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică;
c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului;
d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre;
e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în
clasa respectivă.
Intrebarea nr. 131: Intrebarea131Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Oxidoreductazele:
a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;
b) [x] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [x ] dehidrogenazele se referă la oxidoreductaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici;
e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.
Intrebarea nr. 132: Intrebarea132Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La oxidoreductaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [x] hidroxilazele;
c) [x ] reductazele;
d) [ ] hidrolazele;
e) [ ] kinazele.
Intrebarea nr. 133: Intrebarea133Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Transferazele:
a) [x] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [ ] fumaraza se referă la transferaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici;
e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.
Intrebarea nr. 134: Intrebarea134Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La transferaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [x] transaminazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [ ] carboxilazele;
e) [ x] kinazele.
Intrebarea nr. 135: Intrebarea135Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Hidrolazele:
a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăture covalente cu
adiţionarea apei;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [ x] fosfatazele se referă la hidrolaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici;
e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile.
Intrebarea nr. 136: Intrebarea136Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La hidrolaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [] hidroxilazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [x ] esterazele;
e) [ x] nucleazele.
Intrebarea nr. 137: Intrebarea137Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Liazele:
a) [] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu
utilizarea ATP-ului;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [x ] fumaraza se referă la liaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici;
e) [ x] decarboxilazele se referă la liaze.
Intrebarea nr. 138: Intrebarea138Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La liaze se referă:
a) [x] hidratazele;
b) [x] aldolazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [ ] epimerazele;
e) [] mutazele
Intrebarea nr. 139: Intrebarea139Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Izomerazele:
a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor;
c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze;
d) [x ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor;
e) [ x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile.
Intrebarea nr. 140: Intrebarea140Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La izomeraze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [] transaminazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [x ] epimerazele;
e) [ x] mutazele.
Intrebarea nr. 141: Intrebarea141Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Ligazele:
a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu
utilizarea ATP-ului;
b) []catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente;
c) [x ] glutaminsintetaza se referă la ligaze;
d) [ ] ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat;
e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile.
Intrebarea nr. 142: Intrebarea142Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La ligaze se referă:
a) [] alcooldehidrogenaza;
b) [] aldolaza;
c) [x ] piruvatcarboxilaza;
d) [ ] epimeraza;
e) [] glucokinaza. d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sinteză excesivă de glicogen
SANGE
10. Substanţele organice neazotate ale sângelui:
1. Funcţiile sângelui:
a) [x] colesterolul
a) [x] de transport b) [x] trigliceridele
b) [x] homeostatică c) [ ] ureea
c) [ ] energetică d) [ ] bilirubina
d) [x] termoreglatoare e) [ ] acidul uric
e) [ ] anabolica
11. Substanţele organice neazotate ale sângelui:
2. Funcţiile sângelui:
a) [x] glucoza
a) [x] protectoare b) [x] acidul lactic
b) [x] reglatoare c) [ ] creatina
c) [ ] catabolică d) [ ] creatinina
d) [ ] energetică e) [ ] indicanul
e) [x ] excretoare
12. Componenţa electrolitică a sângelui:
3. Principalele componente organice ale sângelui:
a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+
a) [x] glucoza b) [x] principalul ion al lichidului extracelular este Na+
b) [x] colesterolul c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme
c) [ ] sodiul d) [ ] hipernatriemia conduce la dehidratarea organismului
d) [ ] potasiul e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă
e) [ ] fierul

13. Componenţa electrolitică a sângelui:

4. Principalele componente organice ale sângelui:
a) [x] hipernatriemia este prezentă în hiperaldosteronism
a) [ ] calciul b) [x] hiponatriemia este însoţită de dehidratarea organismului
b) [x] proteinele c) [ ] în hiponatriemie survine hiperhidratarea organismului
c) [ ] apa d) [ ] hipernatriemia este prezentă în hipoparatiroidie
d) [ ] magneziul e) [ ] nivelul plasmatic de Na+ este reglat de hormonii tiroidieni
e) [x] ureea

5. Elementele figurate ale sângelui: 14. Componenţa electrolitică a sângelui:

a) [ ] chilomicronii a) [x] cationul de bază din eritrocite este K+

b) [x] leucocitele b) [ ] cationul de bază din eritrocite este Na+
c) [x] eritrocitele c) [ ] hiperkaliemia este însoţită de reţinerea apei în organism
d) [ ] micelele d) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în insuficienţa renală acută
e) [ ] lipoproteinele e) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în hipofuncţia cortexului
suprarenal

6. Elementele figurate ale sângelui: 15. Hipokaliemia:

a) [ ] globulinele a) [ ] se dezvoltă în hiperfuncţia cortexului suprarenal

b) [x] trombocitele b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism
c) [x] bazofilele c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie
d) [x] limfocitele d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace
e) [ ] corpii cetonici e) [ ] conduce la osteoporoză

7. Azotul rezidual include azotul din: 16. Calciul plasmatic:

a) [x] uree a) [ ] se conţine preponderent în eritrocite

b) [ ] fibrinogen b) [x] se conţine preponderent în plasmă
c) [ ] corpi cetonici c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] acid uric d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din
e) [x] amoniac cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă
8. Azotul rezidual include azotul din:
17. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:
a) [x] creatină
b) [ ] albumine a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism
c) [x] creatinină b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism
d) [x] aminoacizi c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
e) [ ] globuline d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie
e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă
9. Azotemia apare în:
18. Fierul:
a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate
b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie a) [ ] se conţine preponderent în plasmă
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++ e) [ ] transferina
d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
e) [x] în enterocite Fe+++ se conjugă cu apoferitina 28. Din grupa alfa2-globulinelor fac parte:

19. Fierul: a) [ ] antitripsina

b) [x] haptoglobina
a) [ ] în enterocite Fe+++ se conjugă cu feritina c) [x] ceruloplasmina
b) [x] în enterocite se formează feritina d) [ ] transferina
c) [ ] apoferitina este forma de transport plasmatic al fierului e) [x] macroglobulina
d) [x] transferina transportă Fe+++
e) [ ] transferina transportă Fe++ 29. Din grupa beta-globulinelor fac parte:

20. Proteinele plasmatice: a) [ ] antitripsina

b) [ ] haptoglobina
a) [x] menţin presiunea oncotică c) [ ] ceruloplasmina
b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine d) [x] transferina
c) [x] participă în coagularea sângelui e) [ ] macroglobulina
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui 30. Din grupa gama-globulinelor fac parte:

21. Rolul proteinelor plasmei sangvine: a) [ ] antitripsina

b) [ ] haptoglobina
a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4) c) [ ] ceruloplasmina
b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin d) [x] imunoglobulinele
c) [ ] participă la fagocitoză e) [ ] macroglobulina
d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi
e) [ ] transportă oxigenul
31. Hiperproteinemia:
22. Albuminele plasmatice:
a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare
a) [ ] sunt proteine bazice b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
b) [ ] sunt proteine conjugate c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică
c) [ ] sunt hidrofobe d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
d) [ ] sunt liposolubile e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii,
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor diaree, vomă intensă etc.)

23. Albuminele plasmatice: 32. Hipoproteinemia:

a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor a) [x] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor plasmatice
b) [x] sunt proteine acide b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
c) [ ] sunt proteine conjugate c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [x] menţin presiunea oncotică d) [x ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii,
diaree, vomă intensă etc.)
24. Albuminele plasmatice:
33. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:
a) [x] transportă acizi graşi
b) [ ] formează lipoproteine a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
c) [x] transportă bilirubina b) [x] sistemul respirator
d) [ ] transportă glucoza c) [ ] sistemul coagulant
e) [x] se sintetizează în ficat (circa 20 g/zi) d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal
25. Albuminele plasmatice:
34. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:
a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular
b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici a) [ ] bicarbonat
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii b) [ ] fosfat
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii c) [x] proteic
e) [x] participă la menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
26. Globulinele plasmatice:
35. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în
a) [ ] toate sunt proteine simple eritrocite:
b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi a) [ ] bicarbonat
gama b) [ ] fosfat
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport c) [ ] proteic
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
27. Din grupa alfa1-globulinelor fac parte:
36. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă,
a) [x] antitripsina cât şi în eritrocite:
b) [x] fetoproteina
c) [ ] haptoglobina a) [x] bicarbonat
d) [ ] ceruloplasmina b) [x] fosfat
c) [ ] proteic 45. Alcaloza metabolică este cauzată de:
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
37. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor
determinată de: gastrice
d) [x] vomă intensă
a) [x] aminoacizii acizi e) [ ] hiperventilaţie pulmonară
b) [x] aminoacizii bazici
c) [ ] serină şi treonină 46. Alcaloza respiratorie este cauzată de:
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină a) [x] hiperventilaţie pulmonară
b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
38. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată c) [ ] vomă intensă
de: d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor
a) [ ] fenilalanină şi tirozină gastrice
b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină 47. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază
e) [ ] metionină şi cisteină calea intrinsecă:

39. Raportul componentelor sistemelor-tampon la pH-ul fiziologic a) [x] factorul XII - Hageman
(7,4): b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
a) [ ] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/4 d) [ ] factorul V - proaccelerina
b) [x] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/4 e) [ ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
c) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/1
d) [x] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/20 48. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea
e) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/20 extrinsecă:

40. Mecanismul de acţiune a sistemelor-tampon bicarbonat şi a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A

fosfat: b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
a) [ ] H+ se leagă cu [CO2] formând [HCO3-] d) [ ] ionii de Ca++
b) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând H2CO3 care disociază e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
slab
c) [x] H+ se leagă cu [HPO4--] formând [H2PO4-] 49. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
d) [x] OH- se leagă cu [H2PO4-] formând [HPO4--] calea intrinsecă:
e) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând [CO2] şi [H2O]
a) [x] factorul VIII – globulina antihemofilică A
41. Acidoza metabolică este cauzată de: b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
a) [x] cetonemie d) [ ] factorul V - proaccelerina
b) [ ] voma intensă e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie 50. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară calea extrinsecă:

42. Acidoza metabolică este prezentă în: a) [x] factorul VII – proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
a) [ ] diabetul insipid c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
b) [ ] diabetul steroid d) [ ] ionii de Ca++
c) [x] diabetul zaharat e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate 51. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
43. Acidoza respiratorie este cauzată de:
a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A
a) [ ] hiperventilaţie pulmonară b) [x] factorul X - Prower-Stuart
b) [x] hipoventilaţie pulmonară c) [ ] factorul XI - Rozenthal
c) [ ] vomă intensă d) [x] factorul V - proaccelerina
d) [ ] cetonemie e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor
gastrice 52. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
44. Acidoza respiratorie este prezentă în:
a) [ ] factorul VII – proconvertina
a) [x] astm bronşic b) [x] factorul I - fibrinogenul
b) [x] atelectază pulmonară c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
c) [ ] diabet zaharat d) [x] ionii de Ca++
d) [x] emfizem pulmonar e) [ ] factorul XII – Hageman
e) [ ] inaniţie
53. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
 d) [x] calicreinele
a) [ ] factorul VII – proconvertina e) [ ] lipoproteinele plasmatice
b) [x] factorul II - protrombina
c) [x ] factorul XIII – stabilizator de fibrină 62. La coagularea sângelui participă:
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B a) [ ] factori eritrocitari
b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
54. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui: d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari
a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului
b) [x] participă la sinteza protrombinei 63. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu) a) [ ] globulina antihemofilică A
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama- b) [x] trombostenina
carboxiglutamatului c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilică B
55. Protrombina: e) [ ] heparina

a) [ ] este factor anticoagulant

b) [x] este factor al coagulării 64. Selectaţi substanţele anticoagulante:
c) [ ] este sintetizată în sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
activează în trombină b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
56. Trombina: e) [x] proteina C

a) [ ] este sintetizată în formă activă 65. Selectaţi substanţele anticoagulante:

b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină a) [x] derivaţii cumarinei
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [ ] stabilizează fibrina c) [x] oxalatul
d) [x] citratul
57. Fibrinogenul: e) [ ] protrombina

a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat 66. Heparina:

b) [x] constă din 6 lanţuri polipeptidice (2 alfa, 2 beta, 2 gama)
c) [ ] se activează în ficat a) [x] este glicozaminoglican
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină b) [ ] este proteină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa c) [x] este anticoagulant direct
d) [ ] este anticoagulant indirect
58. Transformarea fibrinogenului în fibrină: e) [ ] este factor fibrinolitic

a) [x] are loc în sânge 67. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic a) [ ] heparina
d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide b) [x] plasminogenul
B c) [ ] transferina
e) [ ] este un proces reversibil d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza
59. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):
68. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:
a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei
b) [x] necesită prezenţa factorului XIII a) [ ] accelerina
c) [x] necesită prezenţa trombosteninei b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui c) [x] urokinaza
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K d) [ ] antiplasmina
e) [x] activatorul tisular al plasminogenului

60. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor 69. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub
plasmatici): acţiunea:

a) [ ] haptoglobinele a) [ ] trombinei
b) [x] serotonina b) [x] urokinazei
c) [x] catecolaminele c) [x] streptokinazei
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic d) [ ] heparinei
e) [x] fosfolipidele plachetare e) [ ] accelerinei

61. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor 70. Fibrinolizina:

plasmatici):
a) [ ] împiedică formarea trombilor
a) [ ] albuminele plasmatice b) [x] dizolvă trombii deja formaţi
b) [x] ATP-ul c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor
c) [ ] imunoglobulinele d) [ ] inactivează trombina
e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului
80. Selectaţi enzimele organospecifice ale ţesutului osos:

a) [x] fosfataza alcalină termolabilă

71. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice: b) [ ] hexokinaza
c) [ ] glucokinaza
a) [x] secretorii d) [x] fosfataza acidă tartratrezistentă
b) [x] excreto-secretorii e) [ ] -cetoglutaratdehidrogenaza
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare) 81. Kininele sângelui:
e) [ ] catabolice
a) [ ] sunt hormoni secretaţi de glandele endocrine
72. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului: b) [x] sunt hormoni locali
c) [ ] se sintetizează şi se secretă în formă activă
a) [ ] alaninaminotransferaza (ALT) d) [x] se sintetizează şi se secretă în formă de kinazogeni neactivi
b) [ ] aspartataminotransferaza (AST) e) [x] reglează circulaţia sanguină locală şi generală,
c) [x] factorii coagulării sângelui permeabilitatea vasculară
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina 82. Kininele sângelui:

73. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice: a) [ ] sunt vasopresina, oxitocina

b) [x] sunt bradikinina, kalidina, metionil-lizil-bradikinina
a) [ ] amilaza c) [x] provoacă dilatarea vaselor periferice
b) [x] histidaza d) [ ] provoacă constricţia vaselor periferice
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT) e) [x] micşorează tensiunea arterială
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK) 83. Funcţiile ficatului sunt:

74. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice: a) [x] de depozitare a excesului glucidic

b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
a) [ ] aldolaza A (fructozo-1,6-difosfat aldolaza) c) [x] excretoare
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza) d) [x] de dezintoxicare
c) [ ] tripsina e) [ ] de transport
d) [x] sorbitol dehidrogenaza
e) [x] LDH4, LDH5. 84. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

75. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice: a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge
b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele
a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT) postprandiale
b) [ ] glicinamidino transferaza c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
c) [ ] aldolaza B d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
d) [x] LDH1, LDH2 e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale
e) [ ] LDH5, LDH4
85. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
76. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:
a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
a) [x] creatinfosfokinaza MB b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
b) [ ] creatinfosfokinaza MM c) [x] activitatea ciclului pentozofosfat în ficat este înaltă
c) [ ] fosfataza alcalină d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi
d) [ ] fosfataza acidă gluconeogenezei
e) [ ] sorbitol dehidrogenaza e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

77. Selectaţi enzimele organospecifice ale rinichilor: 86. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care
au loc în ficat):
a) [x] glicinamidino transferaza
b) [ ] creatinfosfokinaza MM a) [x] sinteza VLDL (pre- lipoproteinelor)
c) [ ] alaninaminotransferaza (ALAT) b) [ ] formarea LDL ( -lipoproteinelor)
d) [x] glutaminaza c) [x] sinteza corpilor cetonici
e) [ ] glutamat dehidrogenaza d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor
78. Selectaţi enzimele organospecifice ale creierului:

a) [x] creatinfosfokinaza BB 87. Ficatul şi metabolismul proteinelor:

b) [ ] creatinfosfokinaza MM
c) [ ] creatinfosfokinaza MB a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei
d) [x] monoaminoxidaza (MAO) b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
e) [ ] ornitincarbamoil transferaza c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
79. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici: e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în
proteine
a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza