Himalaya�(Hindi�??????, him?laya, �n�sanscrit?�hima�= z?pad? ?

i�alaya�= loc,
locuin??) este cel mai �nalt sistem muntos de pe�P?m�nt, situat �n Asia Central?
�ntre c�mpia Indo-Gangetic? (la sud) ?i Podi?ul Tibet (la nord). Himalaya formeaz?
o barier? natural?, �n special climatic?, �ntre de?erturile muntoase ale Asiei
Centrale ?i zonele tropicale ale Asiei de Sud.[1]
Cuprins
� 1Formare
� 2Descriere
� 3Vezi ?i
� 4Referin?e
� 5Leg?turi externe
Formare[modificare�|�modificare surs?]
Sunt mun?i tineri, forma?i �n orogeneza alpin?. Versan?ii sudici sunt alc?tui?i din
conglomerate ?i gresii, iar cei nordici din gnaisuri, granituri, ?isturi cristaline
?i filite. Mun?ii cei mai �nal?i din lume cu v�rful�Everest�au luat na?tere prin
ciocnirea pl?cii tectonice indiene cu placa asiatic? a podi?ului�Tibet, fiind mun?i
de �ncre?ire ?i prin suprafa?a ?i �n?l?imea lor mare, fiind acoperi?i tot timpul
anului cu z?pad?, aceast? zon? rece, �n contrast cu aerul cald de pe coasta
Pacificului contribuie la formarea musonului.
Descriere[modificare�|�modificare surs?]
Mun?ii Himalaya sunt mun?ii cei mai tineri de pe glob, �n acela?i timp ?i cei mai
�nal?i. Formarea acestor mun?i a fost �n perioada ter?iar? �n urm? cu milioane de
ani (de aceea?i v�rst? cu�Anzii Cordilieri�?i�Mun?ii St�nco?i) prin ciocnirea pl?
cilor continentale. S-a constatat c? ?i-n zilele noastre mun?ii se ridic?, cu toate
c? sufer? o�eroziune�intens?.
Aici se �nt�lnesc mun?i de peste 8000 m �n?l?ime ca�Everest�(8.848 m),�K2�(8.611
m),�Kangchenjunga�(8.586 m),�Makalu�(8.462 m),�Lhotse�(8.516 m),�Cho Oyu�(8.201
m),�Manaslu�(8.156 m),�Dhaulagiri�(8.167 m),�Nanga Parbat�(8.125
m),�Annapurna�(8.091 m) sau�Makalu. Dintre cei 14 mun?i mai �nal?i de pe glob,
patru se g?sesc �n Mun?ii�Karakorum, din�Pakistan�situat �n partea vestic? a
Himalayei de exemplu�K2. Himalaya cuprinde trei trepte: �n sud Mun?ii (Colinele)
Sivalik (900 � 1200 m),�n partea central?,�Himalaya Joas?�(3.500 - 4.500 m), iar �n
Nord , lan?ul principal�Himalaya �nalt?, cu piscuri ce dep??esc 8.000 m. �n nord
sunt v?i largi a r�ului Tsangpo, mai aval �n sud denumit�Brahmaputra�cu afluen?ii
situa?i �n�Transhimalaya.

Himalaya v?zut? de sus

Himalaya este partea muntoas? de munte ?i de podi? care este regiunea de unde
izvor?sc fluviile cele mai mari din sudul Asiei ca:�Fluviul galben, ce curge p�n?
�n apropierea Pekinului v?rs�ndu-se �n�Marea Chinei,�Jangtse�cu v?rsarea �n mare
la�Shanghai,�Irrawaddy, ce curge prin�Burma,�Mekong, ce traverseaz?�Laos�?
i�Kambodscha�p�n? �n regiunea ora?ului�H?-Ch�-Minh�din sudul�Vietnamului. La fel
fluviul�Ind�ce str?bate�Pakistanul�de la nord la sud, ?i-n �n
estul�Pakistanului�fluviul deja amintit�Brahmaputra. Fluviile deja amintite curg
aproape paralel.�Gangele��ns? izvor??te din Mun?ii�Garhwal�situa?i la sud-vest de
Himalaya.
Statele pe teritoriul c?rora se afl? masivul sunt:�Nepal�?i�Bhutan, care cuprind
versan?ii de sud, apoi, la�