Izotonizarea soluţiilor

injectabile
 Plazma sangvină ,limfa,lichidul spinal
posedă o presiune osmotică constantă.
 Întroducerea în organizm a soluţiei

injectabile duce la schimbarea ei.

 Deaceia este de dorit de întrodus în

organizm soluţii injectabile cu presiune

osmotică echivalentă cu presiunea
osmotică a serului sanguin ,adică 750 kPA
(7,4atm).
Astfel de soluţii se numesc-izotonice.
 Soluţii fiziologice se numesc-soluţiile
care după compoziţie şi proprietăţi sunt
apropiate cu plazma sangvină şi la
întroducerea lor în organizm nu se produc
scimbări esenţiale a bilanţului fiziologic
(osmotic,salin,acido-bazic etc.)
 Aceste soluţii se indică pentru infuzii în
calitate de substanţe substituente de sînge.
 Aceste soluţii trebuie să fie sterile,izotonice,
izohidrice şi izoionice.
 La prepararea soluţiilor injectabile se
folosesc diferite metode de calculare
a concentraţiilor izotonice.

 Metoda bazată pe legea lui Vant-Goff.

- Soluţiile diluate a neelectroliţilor se supune
legii gazelor.Dependenţa între presiunea
osmotică ,concentraţie şi temperatură în
soluţii concentrate de neelectroliţi se
poate de determinat
folosind ecuaţia lui Mendeleev-Claiperon:
 PV= nRT
unde,P-presiune osmotică.atm(7,4);
V-volumul soluţiei,l(1l);
N- numărul de gram-molecule de substanţă
dizolvată;
R-constanta gazului,l/atm(0,082);
T-temperatura absolută(310oK).,
Înlocuind,primim:
n=PV/RT=7,4x1/0,082x310=0,29
N=0,29=m/M ; m=0,29xM
unde M-masa moleculară a subst.med.
Exemplu:
Rp: Sol. Glucosi isotonicae 100ml pro injectionibus
D.S.Pentru infuzii.
Pentru prepararea 1l de soluţie izotonică de
glucoză,Mr=180,este necesar de luat 52,2g de
glucoză pentru 1l de soluţie:

0,29x180=52,2g, iar pentru sol.de 100ml -5,22g.

Astfel,concentraţia izotonică a soluţiei de
glucoză este de aproximativ de 5%.
Pentru determinarea concentraţiei izotonice
a electroliţilor în dependenţă de gradul de
disociere a substanţei în formula lui
Mendeleev- Claiperon se va întroduce
coeficientul izotonic de corecţie
(coeficientul Vant-Goff):
PV=inRT
n=PV= m,
RTi M
De unde m=0,29xM
i
 Coeficientul i depinde de gradul şi
caracterul disociaţiei electrolitice şi se
exprimă prin ecuaţia:
 i=1+ (n-1),

Unde -gradul de disociere electrolitică;

n- numărul de particule elementare ce se formează
din o moleculă la disociere.
Gradul de disociere a electroliţilor depinde
de natura substanţei,deaceia şi coeficientul
de recalcul pentru diferite substanţe este
diferit:
 Pentru electroliţii binari(NaCl,NaNO3,KCl)-1,86;
 Pentru electroliţi trinari (CaCl2,MgCl2,Na2SO4)-2,5;
 Pentru Electroliţi binari(MgSO4,CuSO4,FeSO4)-1,5

Determinarea concentraţiei izotonice a soluţiei

de Na Cl.
Mr-58,45; i-0,86; n-2.
ms= 0,29xMxV

1+0,86(2-1)X100