Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5
Starile de agregare- Gazele
• Nu au volum si nici forma proprie
• Particulele se misca aleator, haotic
• Particulele interactioneaza foarte slab intre ele
• Au densitate scazuta
6
Starile de agregare – Schimbari de
faza
• Topire /Solidificare
schimbari intre starea solida si lichida
• Vaporizare / Condendare
schimbari intre faza lichida si gazoasa
• Sublimare / Desublimare
schimbari directe intre starea solida si starea gazoasa
7
STAREA GAZOASA
pV = const.
sau
p1V1 = p2V2
Cu cat particulele au mai putin spatiu de miscare, cu atat
fortele exercitate intre ele vor fi mai mari.
Example:
Squeezing syringe
TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI IDEAL
Legea Gay – Lussac (transformarea izobara).
sau
Vo este volumul gazului la temperatura 0oC
sau
Cu cat particulele au o energie cinetica mai mare, cu atat
distanta dintre ele este mai mare (creste volumul) 19
Example:
Hot air balloon
TRANSFORMARILE SIMPLE ALE GAZULUI IDEAL
Legea Charles (legea transformării izocore).
Dacă volumul şi masa unui gaz rămân constante,
variaţia relativă a presiunii este direct
proporţională cu temperatura.
Legea transformarii este (m = const. V = const):
sau
po este presiunea gazului la 0o C
este coeficientul termic al presiunii
(coeficient de compresibilitate
izocoră).
Alta forma a legii:
sau
Cu cat particulele au mai multa energie cinetica, cu atat fortele
de interactiune dintre ele sunt mai mari
Example:
Pressure cooker
TRANSFORMAREA GENERALA A GAZELOR
PERFECTE
Ecuatia de stare Clapeyron – Mendeleev
În orice stare termodinamică s-ar găsi un mol (sau kilomol) de gaz
ideal, raportul dintre produsul presiunii gazului (p) cu volumul
molar (Vµ) şi temperatura absolută gazului (T ) este constant şi egal
cu constanta universală a gazelor (R)
Ecuatia de stare:
sau
Raportul dintre produsul presiune – volum (pV)
şi temperatura absolută (T ) este constant la
două stări diferite, pentru m = ct (Legea
transformarii generale).
It’s downright
squeezy here
%
• & = 78 :49
9
• Unde: NA - numarul lui Avogadro
Unde:
n – numarul de gaze constituente ale amestecului
mi – masa fiecarui gaz din amestec
µi – masa molara a fiecarui gaz din amestec