Tema: TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

CA ŞTIINŢĂ ŞI DISCIPLINĂ
DE STUDIU.

Gheorghe AVORNIC
Dr. habilitat,
Profesor universitar,
Eleonora Andriuţa,
doctorandă
1
Planul seminarului:
1. Locul dreptului în viaţa societăţii.
2. Caracteristica Teoriei generale a dreptului ca ştiinţă.
3. Obiectul de studiu al Teoriei generale a dreptului.
4. Baza metodologică a Teoriei generale a dreptului: Consideraţii generale;
a) metoda logică;
b) metoda istorică;
c) metoda comparativă;
d) alte metode aplicate în studiul dreptului.
5. Teoria generală a dreptului în sistemul general al ştiinţelor şi în sistemul
ştiinţelor sociale.
6. Sistemul ştiinţelor juridice. Locul şi rolul Teoriei generale a dreptului.
7. Teoria generală a dreptului ca disciplină didactică. Sarcinile şi funcţiile ei.

2
Obiectivele:
 să definească conceptul teoriei generale a dreptului şi
statului;
 să identifice obiectul ei de studiu;
 să determine baza metodologică a teoriei generale a statului
şi dreptului;
 să stabilească locul şi rolul teoriei în sistemul general al
ştiinţelor, în sistemul ştiinţelor sociale şi juridice;
 să determine funcţiile teoriei ca ştiinţă şi ca disciplină de
studiu şi să determine însemnătatea lor practică;

3
 Concepţii generale de Teorie Generală a Statului şi Dreptului.

 Caracteristica Teoriei Generale a

Dreptului ca ştiinţă.
Teoria generală a statului
şi dreptului

Teoria generală a dreptului ca Teoria generală a statulu şi dreptului

disciplină didactică. ca ştiinţă

ştiinţă ştiinţă
Ca disciplină Ca disciplină
de de socială politică
generalizare
orientare ştiinţă
juridică

4
Teoria generală a statulu şi dreptului
ca ştiinţă

este o ştiinţă socială, politică şi juridică care studiază, în

baza unui ansamblu de teorii, concepţii, noţiuni cu
privire la stat şi drept, legităţile generale şi speciale
referitoare la apariţia, evoluţia şi funcţionarea statului şi
dreptului, în general, şi a sistemului de drept al ţării
respective, în special.

5
Teoria generală a statulu şi
dreptului este o știință
 socială care studiază statul şi dreptul în toate formele sale de
manifestare, ca dimensiune inalienabila a existentei umane in
conditii social istorice determinate;
 juridică care studiază relaţiile sociale, economice, politice şi de
altă natură, privite în dinamica lor, în raport cu normele juridice
care le reglementează;
 politică care studiază care studiază problemele de bază ale
ştiinţei politice, statul şi puterea de stat, funcţiile statului,
mecanismul de stat etc.

6
Particularitățile Teoriei
Generale a Dreptului ca știință:

7
Obiectul de studiu al Teoriei
Generale a Dreptului şi Statului
1. Legităţile apariţiei, evoluţiei, dezvoltării şi
funcţionării statului şi dreptului ca fenomene sociale;
2. Esenţa, tipurile, formele, funcţiile, structura şi
mecanismul interacţiunii statului şi dreptului,
sistemului de drept;
3. Principalele noţiuni şi categorii juridice care sînt
caracteristice şi necesare întregului sistem de ştiinţe
juridice;

8
Baza metodologică a Teoriei
Generale a Statului şi Dreptului
Metodologia juridică:
constituie o totalitate de
procedee şi metode, folosite
de către ştiinţele juridice,
în general, şi de către
teoria generală a statului şi
dreptului, în special.
Metoda ştiinţei Teoria
Generală a Dreptului:
reprezintă ansamblul sau
totalitatea căilor,
mijloacelor de studiere, care
exprimă poziţiile iniţiale
generale în abordarea
fenomenului juridic.

9
Principalele metode ale
cercetării juridice

10
Metoda logică

categorii
generalul
↔ singularul

cauza
↔ efectul

conținutul
↔ forma

necesitatea
↔ întîmplarea

11
Metoda istorică
Metoda  Încadrarea particularităţilor
statului şi dreptului în anumite
istorică categorii istorice (epocă sau etapă
istorică);
 Diferenţierea trăsăturilor specifice
statului şi dreptului din diferite ţări în
aceeaşi categorie istorică;
 Evidenţierea interacţiunilor statului şi
dreptului cu alte fenomene juridice,
sociale şi de altă natură pe parcursul
evoluţiei lor istorice.

12
Metoda comparativă

13
Locul Teoriei Generale a Statului şi
a Dreptului în sistemul știinţelor.
Sistemul general al
ştiinţelor

Ştiinţe Ştiinţe
Ştiinţe Discipline
despre despre
existenţă generale emergente
acţiune

Ştiinţe Ştiinţe
naturii sociale

Ştiinţe Ştiinţe Ştiinţe

juridice economice istorice

Ştiinţe juridice Ştiinţe Ştiinţe

istorico- juridice de juridice
teoretice ramură auxiliare

Teoria Generală a Statului şi

Dreptului

14
Funcţiile Teoriei generale a
statului şi dreptului

15
Bibliografie:
 Gheorghe Avornic, Tratat de Teoria Generală a Statului
şi Dreptului, vol.1, Chişinău, 2009.
 Elena Aramă, Istoria Dreptului Românesc, Chişinău,
2004.
 Valentina Coptileţ, Culegere de Scheme la Istoria
Dreptului Românesc, Chişinău, 2004.
 Ceterchi Ioan, Craiovan Ion. Introducere în teoria
generală a dreptului. – Bucureşti, ALL, 1993.
 Djuvara Mircea. Teoria generală a dreptului.
(Enciclopedie juridică). Vol.I., Bucureşti: Editura
Librăriei Soces, 1930.

16
 Huma Ioan. Introducere în studiul dreptului. - Iaşi:
Chemarea, 1993.
 Kramer S.N. Istoria începe la Sumer. - Bucureşti:
Editura Ştiinţifică, 1962.
 Luburici Momcilo, Ceterchi Ioan. Teoria generală a
dreptului. Ediţia a II-a. - Bucureşti, 1992.
 Popa Nicolae. Teoria generală a dreptului. -
Bucureşti, 2002.
 Popescu Sofia, Răducanu Augustin. Problemele
actuale ale metodologiei juridice. -Bucureşti: Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979.
 Popescu Sofia. Cercetare prospectivă în domeniul
dreptului // Studii şi cercetări juridice, 1988, nr.1.
 Ungureanu E. Recunoaşterea unei hotărîri
judecătoreşti străine independent de executare//
Studii şi cercetări juridice, 1989, nr.2.
17
 Valimarescu Al. Tratat de Enciclopedia Dreptului. -
Bucureşti: Lumina LEX, 1999.
 Bobbio Norberto. Essais de théorie du droit / Traduit par
Michel Guéret avec la collaboration de Christophe
Agostini. La raison dans le droit. - Paris: Bruylant LGDJ,
1998.
 Claude du Pasquier. Introduction à la Théorie générale et
a la Philosophie du droit. Édition IV. - Paris: Neuchâtel,
1967.
 Pansier Frédéric-Jérome. Méthodologie du droit. - Paris:
Litec, 1998.
 Szabo Imre. Les fondements de la théorie du droit. -
Budapest: Akademiai Kiado, 1973.
 Villey Michel. Les Rapports de la science juridique et de
la philosophie du droit. -Amsterdam, 1980.
 Гревцов Ю.И. Очерки теории и социологии права. -
Санкт-Петербург, 1996.
 Казимирчюк В.П. Право и методы его изучения. -
Москва, 1965.
 Керимов Д.А. Общая теория государства и права:
предмет, структура, функ-ции. - Москва, 1977.
 Матузов Н.И., Малько А.В. Теория государства и
права. - Москва: Юристъ, 1999.
 Мамут Л. Наука о государстве и праве:
необходимость радикального обнов-ления//
Философские науки, 1989, №11.
 Нерсесянц В.С. Философия права. - Москва, 1997.
 Сырых В.М. Метод правовой науки: основные
элементы, структура. - Москва, 1980.

19