REFERAT BIOCHIMIE

2021

ELEV Serban Maria Viorica

ANUL I

Teme:

A - Considerații generale asupra hormonilor

B - Hormonul Vasopresina
CUPRINS

A. Considerații generale asupra hormonilor

1. Definiția hormonilor
2. Prezentarea nominală a glandelor endocrine care secretă hormoni
3. Enumerarea funcțiilor pe care le au hormonii în organism
4. Clasificarea hormonilor în cele două grupe mari în funcție de structura
chimică

B. Hormonul Vasopresina

1. Numele hormonului și abrevierea (dacă este cazul)

2. Structura
3. Rolul hormonului în organism
4. Ce boli poate produce în organism, lipsa hormonului sau o secreție prea
mare a acestuia

A. Consideratii generale

Termenul de hormon a fost introdus de catre William Bayliss si Ernest Starling in

1904 pentru a descrie functia secretinei, substanta eliberata in sange de catre
duoden in momentul patrun 717i81h derii continutului gastric si care stimuleaza
secretia exocrina pancreatica necesara digestiei.

Conceptul clasic de celula endocrina, hormon, celula tinta a fost largit, iar
denumirea de hormon este atribuita oricarui compus chimic, elaborat si secretat de
o celula care afecteaza activitatea altei celule. Hormonii sunt compusi chimici a
caror biosinteza are loc la nivelul unor celule specializate sub raport
morfo-functional.

Hormonii regleaza diferite functii din organism, printre care: cresterea si

dezvoltarea,functia si reproducerea sexuala,metabolismul, starea psihologica.

Definitia

Substanta secretata de o glanda endocrina, eliberata in circulatia sangvina si

destinata sa actioneze in mod specific pe unul sau mai multe organe-tinta cu scopul
de a le modifica functionarea.
Prezentarea nominală a glandelor endocrine care secretă hormoni

Glandele endocrine sunt unitati functionale formate din mai multe celule care pot
secreta hormoni, localizate in diferite regiuni ale corpului alcatuind sistemul
endocrin. Fiecare glanda are o functie specifica care contribuie la mentinerea
echilibrului mediului intern si a supravietuirii organismului uman. Desi exista si
tesut endocrin difuz (ex. : epiteliul gastrointestinal) sunt cateva glande endocrine
majore sau centri de control ai sistemului endocrin : hipofiza, hipotalamusul,
suprarenalele, tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin, testiculele, ovarele si
epifiza. Glanda hipofiza este denumita si „glanda sefa” datorita rolului important
pe care il au unii din hormonii secretati de ea in controlul secretiei celorlalte glande
ca si a legaturii directe pe care o are cu centrul de control al sistemului nervos

– hipotalamusul (prin sistemul sanguin port hipotalamo – hipofozar). Hipofiza este

situata intr-o depresiune a osului sfenoid (os component al craniului) numita şa
turceasca si este alcatuita din 3 parti : o parte anterioara care secreta sase hormoni
peptidici (hormonul de crestere – STH cu rol important in dezvoltarea oaselor si a
cartilagiilor, patru hormoni cu rol in controlul activitatii glandelor suprarenale –
ACTH, tiroida – TRH, ovare si testicule – FSH si LH si prolactina cu rol in
dezvoltarea sanilor si lactatie), o parte intermediara care secreta hormonul
melanostimulant (melatonina este un pigment aflat in celulele pielii si care
determina aspectul bronzat al acesteia) si o parte posterioara care este responsabila
de eliberarea in circulatie a hormonilor : vasopresina sau hormonul diuretic
deoarece are rol in absorbtia apei de la nivelul rinichilor, absenta lui duce aparitia
diabetului insipid, boala in care pacientul are o urina foarte diluata si in cantitate
mare si oxitocina – hormon care stimuleaza celulele musculare ale uterului gravid
si contribuie la expulzia fatului si care de asemenea determina prin actiunile lui si
ejectia laptelui.

Hipotalamusul, componenta a sistemului nervos central este considerat si glanda

endocrina deoarece secreta hormoni care asigura controlul nervos al hormonilor
secretati de hipofiza si implicit si al celor al altor glande endocrine.

Tiroida, glanda situata in regiunea gatului intre trahee si laringe produce si secreta
trei hormoni tiroxina (T4) si triiodotironina (T3) – importanti pentru cresterea si
dezvoltarea normala si armonioasa a organismului, cu efecte pe metabolismul
glucidelor, proteinelor si lipidelor cu producere de energie, calcitonina fiind cel de-
al teilea hormon tiroidian, rolul principal fiind prevenirea cresterilor de calciu seric
peste limita normala.
Paratiroidele in numar de patru, situate la polii lobilor tiroidieni secreta
parathormonul – hormonul metabolismului fosfo-calcic (rol in dezvoltarea osului,
dar mai ales in contractia tuturor muschilor – extirparea paratiroidelor este
incompatibila cu supravietuirea).

Glandele suprarenale, aflate la polul superior al rinichilor produc si elibereaza in

circulatia sanguina numitii hormoni mineralocorticoizi – aldosteronul care retine
sodiul in organism, glucocorticoizi – cortizolul, important pentru metabolizarea
glucidelor, proteinelor si grasimilor, in crestere si dezvoltare, in apararea impotriva
infectiilor, mici cantitati de hormoni sexuali androgeni.

Pancreasul endocrin are rol in reglarea valorilor glucozei sanguine prin hormonii
sai insulina (anomaliile in secretie sau in raspunsul celulelor tinta la actiunile ei
duc la diabet zaharat) si glucagonul.

Testiculele secreta hormoni androgeni – testosteronul care determina dezvoltarea si

mentinerea caracterelor secundare masculine (pilozitate, aspect fizic, voce etc.),
promoveaza cresterea, participa la formarea spermei, determina caracterul agresiv
si cresterea libidoului.

Ovarele produc hormoni steroizi – importanti in dezvoltarea caracterelor sexuale

secundare feminine, in dezvoltarea si mentinerea functiei reproductive a femeii,
estrogenii care actioneaza pe musculatura uterina, cresc libidoul, scad nivelul
colesterolului ceea ce duce la protectie impotriva ateromatozei vasculare si
progesteronii cu rol in dezvoltarea tesutului mamar, a modificarilor endometrului
in timpul ciclului menstrual.

Enumerarea funcțiilor pe care le au hormonii în organism.

Functiile hormonului: Controleaza functii cheie din corp, fiind esential pentru
supravietuire. Scade inflamatia, mentine nivelul zaharului din sange, tensiunea
arteriala si forta musculara; regleaza echilibrul apei si al sodiului.

Clasificarea hormonilor în cele două grupe mari în funcție de structura

chimică.

Hormoni derivați din aminoacizi

Acestia sunt molecule mici ca dimensiuni si provin in principal din tirozina si

triptofan. Sunt hormoni hidrosolubili (solubili in apa) si nu pot strapunge
membranele celulelor. Numele acestora, pentru o identificare mai facila, se termina
in „-ina”. Printre hormonii derivati din amino-acizi, se numara epinefrina si
norepinefrina, sintetizati in glandele adrenale (situate deasupra rinichilor) si
tiroxina, sintetizata de glanda tiroida. Glanda pineala, localizata la nivelul
creierului, sintetizeaza melatonina, un hormon menin sa regleze ciclurile de somn.

Hormonul Aminoacidul precursor Locul de sinteză

Dopamina Tyr hipotaiamus, medulosuprarenală

Epinefrina Tyr medulosuprarenală
(adrenalină)
Histamina His bazosofile, celule ce se regenerează
Serotonina Trp ficat, nervi simpatici
3,5,3 Tyr glanda tiroidă, ţesuturi periferice care
Triiodotironina realizează conversia T3 la T4

Hormoni polipeptidici, proteici şi glicoproteici

Hormonul Numărul de resturi Locul de sinteză

aminoacidice
Hormonul eliberator al 3 Hipotalamus
tireotropinei
(TRH)

Met-encefalina 5 Hipotalamus
Leu-encefalina 5 Hipotalamus
_______ Angiotensina 8 Sânge
II
_____ Vasopresina 9 Neurohipofiză
(ADH)
Oxitocina 9 Neurohipofiză
Hormonul eliberator al 10 Hipotalamus
gonadotropinelor

Somatostatină 14 Hipotalamus
Gastrina 17 Mucoasa gastrică şi
duodenală
Hormonul 27 Hipofiza anterioră
melanocitostimulator
Secretina 27 Duoden şi jejun
Polipeptidul intestinal 28 Duoden şi jejun
vasoactiv (VIP)
Glucagonul 29 Celulele A(a)
 pancreatice
B-endorfma 31 Hipofiza anterioară
Calcitonina 32 Celulele C tiroidiene
Colecistokinina 33 Duoden şi jejun
Polipeptidul pancreatic 36 Celulele F
pancreatice
Hormonul 39 Hipofiza anterioară
adenocorticotropic
(ACTH,
corticotropină)

I lormonul eliberator 41 Hipotalamus

de
Peptidul inhibitor 43 Duoden şi jejun
gastric
Hormonul eliberator al 44 Hipotalamus
hormonului de
creştere (GRH)

Insulina 51 Celulele B ((3)

pancreatice
Factorul de creştere 53 Glandele salivare
epiderma!
Factorul de creştere 67 Ficat
asemănător
insulinei (IGF II)

Somatomedina (IGF-I) 70 Ficat

Hormonul paratiroidian 84 Celulele paratiroide
(parathormonul)

Interleukine Variabile Celulele albe din

sânge
Prolactina 198 Hipofiza anterioară
Hormonul 209 Hipofiza anterioară
tiroidostimulator (TSH)
Hormonul luteinizant 215 Hipofiza anterioară
(LH)
Gonadotropina 231 Placenta
corionică (hCG)
Hormonul foliculo- 236 Hipofiza anterioară
stimulator
 hormoni steroizi:

 estradiolul

 estrona

 testosterona

 1.25 dihidroxicolecalciferolul

 cortisol

 aldosteronă

 hormoni eicosanoizi (derivaţi de la acidul arahidonic):

 prostaglandinele primare (clasice, PG)

 endoperoxizi prostaglandinici (PGG2 şi PGH2)

 prostaciclina (PGL)

 tromboxani (TX) leucotrienele (LT)

B. Hormonul Vasopresina

Numele hormonului și abrevierea

Vasopresina - hormonul antidiuretic secretat de neurohipofiza; acesta controleaza

excretiade apa din organism, favorizand absorbtia apei.
abrevierea - ADH, AVP hormon antidiuretic, adiuretină, arginină-vasopresină

Structura

formula moleculara - C 46 H 65 N 15 O

Rolul hormonului în organism

Efectul principal al vasopresinei are asupra schimbului de apă. Un alt nume pentru
această substanță - hormon antidiuretic (ADH). Într-adevăr, creșterea concentrației
de vasopresină reduce volumul diurezei (diureza).

Ce boli poate produce în organism, lipsa hormonului sau o secreție prea mare a
acestuia.

Niveluri scazute de ADH se asociaza cu:

Diabet insipid de cauza centrala - este asociat cu o lipsa de productie de ADH de

catre hipotalamus, sau eliberarea acestuia din glanda pituitara si se poate datora:
defect genetic mostenit, traumatisme craniene, tumora craniana, encefalite,
meningite.

Polidipsie psihogena

Sindrom nefrotic
Niveluri crescute de ADH sunt asociate cu:

SIADH (Sindromul de secretie inadecvata de hormone antidiuretic) caracterizat prin:

Productie mare de ADH care are ca rezultat retentia de apa,sodiu in sange si
scaderea osmolaritatii sangelui.Diabet insipid nefrogen- este asociat cu o lipsa de
raspuns la ADH, provocand incapacitatea de concentrare a urinii. Se datoreaza unor
diverse patologii renale.

Productie ectopica de ADH

Tulburari ale sistemului nervos (sdr Guillain-Bare, scleroza multipla, epilepsie,

porfirie acuta intermitenta),Tulburari pulmonare : fibroza chistica, enfizem,
tuberculoza,HIV/SIDA

Bibliografie : https://www.scritub.com/medicina/HORMONI31784.php;
https://www.sfatulmedicului.ro/Hormonii-si-tulburarile-endocrine/;
https://www.royalmed.ro/2019/08/20/hormoni-si-glandele-endocrine;
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/hormonii-si-rolul-lor-organism:
ttps://dietaketogenica.ro/tipurile-de-hormoni-si-clasificarea-acestora:
https://amgtratate.blogspot.com/2017/10/biochimie-curs-7-hormonii.html:
https://rum.ottitres.ru/analize/5438-vasopresina-hormon-antidiuretic-adh.html:
https://rum.ottitres.ru/analize/5438-vasopresina-hormon-antidiuretic-adh.html#i-1;
https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-analize/hormonul-antidiuretic-
adhvasopresina