Sociologie și Antropologie

Grupurile sociale

 S-a menţionat în literatura de specialitate că grupul este termenul

pentru desemnarea unor formaţii de diferite mărimi: familie, grupă
de studenţi, clasă de elevi, grup religios, comunitate etnică etc.
 Nota comună a tuturor grupurilor este interacţiunea şi comunicarea
dintre membrii lor. De altfel, grupurile nu există în afara
relaţionării între indivizi.
 Apartenenţa la grup se dobândeşte prin naştere (familie); alegere
(grupuri profesionale, politice); repartiţie efectuată de persoane
care au putere de decizie (grupuri formale).
 Cel mai important grup social

 Familia: influenţează şi modelează persoana umană.

 acţiunea ei asupra persoanei e atât de mare, încât ea egalează acţiunea
celorlalte grupuri sociale. Aceasta este cu deosebire cazul cercetărilor
care vin dinspre psihanaliză, psihologia socială şi sociologie susţinând că
familia este adevăratul laborator de formare al persoanei.
 Sociologic vorbind, familia este grupul social fundamental, care asigură
menţinerea continuităţii biologice a societăţii prin procreere, îngrijirea şi
educarea copiilor, precum şi menţinerea continuităţii culturale prin
transmiterea către descendenţi a limbii, obiceiurilor, modelelor de
conduită.
 Disfuncțiile din cadrul familiei
Aceste disfunctii devin evidente in conditii de divort, abandon familial,
violenta domestica sau delincventa juvenila.

Principalele surse de tensiuni si conflicte din cadrul familiei provin din:

- gelozie (irationala) - aceasta poate duce la pierderea increderii in partener si la
distrugerea comunicarii;
- banii- sunt, de obicei, un mijloc de dominare familiala;
- diferentele cu privire la modul de crestere a copiilor
- diviziunea rolurilor;
- rolul legaturilor de rudenie;
- alcoolul;
- violenta.
 Persoanele dintr-un grup social au:

- sentiment de identitate comuna

- un scop comun
- asteptari comune

! Dacă aceste elemente lipsesc, indivizii alcatuiesc doar un grup statistic in

anumite conditii (navetistii dintr-un mijloc de transport in comun)
 Grupurile sociale

 Dupa tipul de relatie dintre indivizi:

 Grupuri primare: relatii personale, stranse si durabile, de tip “față în față”
 Grupuri secundare: scop precis, “relatii secundare”, relatii interpersonale
putine
 Dupa marimea grupurilor:
 Grupuri mari
 Grupuri mici
 Dupa tipul de normativitate:
 Grupuri formale: reglementate prin relatii contractuale
 Grupuri informale: bazate pe afinitati, interese commune si simpatie
 Organizatiile

 Organizatiile sunt niste sisteme complexe, bazate in primul rand

pe unitatea unei grupari umane, spre acelasi punct impreuna,
avand ca obiectiv comun indeplinirea scopului organizatiei.

 Cu cat rezultatul este vizibil mai curand cu atat vom spune despre
aceasta organizatie ca si-a optimizat resursele intr-o maniera
eficienta; noi, ca indivizi, cu totii facem parte din diverse
organizatii.
Tipuri de Organizatii:

 - scolare
 - politice
 - non- profit
 - international
 - sociale
 - criminale
 Elemente:
1.Organizatia presupune un grup de fiinte umane;
2.Exista un scop sau mai multe scopuri, explicit formulat(e), si de obicei
considerat(e) comun(e) membrilor organizatiei;
3.Exista o forma de structurare rationala, institutionalizata, a partilor componente
ale organizatiei;
4.Membrii grupului interactioneaza intre ei pentru a-si atinge scopul comun
 Se creaza dependenta intre individ si organizatie, printr-o relatie de reciprocitate
“Organizatiile exista pentru a servi necesitatile umane si nu invers.”
 Intre organizatii si oameni exista o relatie de reciprocitate(organizatiile au nevoie de
idei, energie si talente; oamenii au nevoie de cariere, salarii si oportunitati de munca);
 Cand armonizarea dintre individ si organizatie este scazuta, fie una fie ambele parti
vor avea de suferit: oamenii vor fi exploatati, fie vor incerca sa exploateze compania,
fie se vor intampla ambele lucruri.
 Comportamentul colectiv

 este un tip de comportament spontan, ghidat de norme adesea

divergente faţă de cele general acceptate, create de participanţi în
situaţia dată.
 „În anumite împrejurări, şi numai în acestea, o aglomerare de oameni
capătă caracteristici noi, extrem de diferite de ale fiecăruia dintre
indivizii ce o compun. Personalitatea conştientă dispare, sentimentele
şi ideile tuturor elementelor componente fiind orientate într-o aceeaşi
direcţie. Se formează un suflet colectiv, desigur temporar, dar
prezentând caracteristici foarte clare” (Gustave Le Bon, Psihologia
mulțimilor)
 Procesele psihosociale ale comportamentelor
colective

1. Unanimitatea
 Dacă suntem martorii unui accident de circulaţie, victima ne produce unsentiment de compasiune,
dar şi de furie faţă de şoferul în stare de ebrietate, săspunem
 Expresia facială a emoţiei, vorbele, gesturile noastre îi stimulează peceilalţi martori ai accidentului,
care deja sunt emoţionaţi de starea victimei. Astfel, sentimentele lor sunt şi mai puternice.
 La rândul nostru, suntem stimulaţi emoţionalde furia celorlalţi şi, în final, inhibarea
comportamentului agresiv va slăbi, putându-se ajunge la agresarea verbală sau fizică a şoferului
2. Convergența opiniilor
 Oamenii tind să gândească la fel şi să-şi exprime gândurile în acelaşi mod, folosind expresii
identice, verbalizate în acelaşi ton
 În cursul evenimentelor din decembrie 1989 mulţimilescandau: “Nu vă fie frică, Ceauşescu pică!”,
“Jos dictatorul!”. Toţiparticipanţii gândeau la fel, strigau într-un singur glas aceleaşi cuvinte
 Procesele psihosociale ale comportamentelor
colective
3. Emoționalitatea crescută
 se creează sentimentul puterii nelimitate
 în cazul mulţimilor reunite spontan pericolul de degenerare în violenţă acomportamentului colectiv
este real. Trebuie ca forţele de ordine să fie atente ca persoanele turbulente să nu aibă acces în
mulţime sau măcar să nu posede obiecte ce ar putea fi folosite pentru agresarea celorlalţi (motivul
filtrelor la intrarea pe stadion..)

4. Dezindividualizarea (anonimatul)
 reducerea sau blocarea conştiinţei de sine a indivizilor dezinhibarea comportamentelor
 comportamente impulsive, iraţionale
 Cercetătorul american Philip Zimbardo a abandonat o maşină veche de 10ani pe o stradă din New
York şi o alta identică în orăşelul Palo Alto din California. El relatează că primul atac vandalic
asupra maşinii din New York a avut loc după 10 minute: 2 adulţi şi 1 copil au luat bateria
şi radiatorul. După 3 zile şi 23 de astfel de contacte, din maşină nu mai rămăsese decât caroseria.
Prin contrast, maşina abandonată în Palo Alto a rămas neatinsă. Singurul care s-a apropiat de ea a
fost un trecător care i-a coborât capota fiindcă începuse să plouă
 „Prin simplul fapt că aparţine unei mulţimi, omul coboară aşadar cu mai multe
trepte pe scara civilizaţiei. Izolat, el poate fi un individ cultivat, în mulţime
însă esteun instinctual, prin urmare un barbar. Are spontaneitatea, violenţa,
cruzimea şi, totodată, entuziasmul şi eroismul fiinţelor primitive” (Gustave Le
Bon, Psihologia mulțimilor)