Dinamica grupurilor

Dinamica grupurilor

2012

Dinamica grupurilor

Dinamica grupurilor

Comportamentele colective au caracteristici diferentiale evidente in functie de tipurile de grupuri dar ceea ce au in comun este un tip de comportament spontan (huiduit, aplaudat) in baza unor norme, adesea divergente fata de cele general acceptate si care sunt create de participanti in situatia data. Aceste norme comportamentale cuprind elementele constituiente ale normelor social acceptate dar in ansamblu sunt contrapuse acestora. Termenul a fost utilizat pt prima oara de obert !ar" si #rnest $rugess (1%21) si a fost definit ca fiind comportamentul indivizilor sub influenta impulsului colectiv, diferit de comportamentul normal, un tip de raport sau de hipnoza, care produce cresterea sugestibilitatii indivizilor si scaderea selfcontrolului. Comportamentele colective includ fenomene multiple si variate precum& multimile, opinia publica, zvonurile, panica, isteria colectiva si moda. Comportamentul colectiv poate fi definit ca& reactie emotionala, raspuns adaptativ, tensiune sociala. 'data cu nastera psihologiei, multimile si modului lor de manifestare au polarizat interesul teoreticienilor, care au propus teorii multiple despre dinamica multimilor. (orman )oodman le grupeaza in trei categorii& Teoriile contagiunii ( *e $on, 1+%,& $lumer 1%-.) sunt acelea care se bazeaza pe emotionalitatea crescuta a multimilor, numita si /contagiune mintala0 sau /contagiune comportamentala0. Teoriile convergentei sustin ca participantii adunati intr1o multime reactioneaza uniform deoarece au trasaturi de personalitate comune, in sensul ca /starea de spirit0 are caracteristici asemanatoare si este anterioara reuniunii. Acestei teorii ii sunt aduse critici de catre 2lo3d 4. Allport (1%25) si (orman )oodman(1%%261%%+). !rimul considera ca fenomenul de /facilitare sociala0 este adevarata cauza a reactiilor disproportionate ale multimilor si respinge e7plicatia modificarii comportamentului indivizilor in starea de multime. Cel de1al doilea subliniaza limitele acestei teorii prin faptul ca aceasta nu analizeaza factorii situationali si nu e7plica de ce emotiile negative sunt mai usor de declansat decat cele pozitive. Teoria normei emergente ( alph 4. Tuner si *e8is 9. :illian ; 1%.2) difera radical de primele doua teorii si sustine ca raspunsurile colective adaptative la situatii inedite sunt cele care e7plica dinamica multimilor, unitatea mintala a multimilor intalnindu1se foarte rar. Cei doi sustinatori ai acestei teorii au identificat cinci tipuri de participanti in cadrul multimilor& 1) persoanele care simt o puternica implicare a eului in situatia data (astfel de persoane incita la actiune directa; 2) persoanele ingrijorate de situatie, care se implica rar in actiune; 3) persoanele nesigure, care isi cauta identitatea si un sens al vietii (de exemplu, adolescentii care in cazul unor dezastre sociale sau naturale cauta sa dobandeasca statutul de adult); ) persoanele dornice de spectacolul oferit de multimile protestatare; !) persoanele caracterizate printr"o detasare a eului, care nu reactioneaza emotional, urmarind sa"si indeplineasca sarcinile profesionale#$(%eptimiu &'elcea, 2(1(, p#)1) Contrar teoriei contagiunii, teoria normei emergente considera comportamentul colectiv ca fiind normativ si nu irational, si ofera o e7plicatie a acestuia din perspectiva interactionismului simbolic. <in perspectiva acestei teorii s1au putut oferi e7plicatii in ceea ce priveste structura sociala si interactiunile sociale, cum ar fi faptul ca& in situatii de criza comunicarea interpersonala se realizeaza sub o anumita presiune, modificarea perceptiei situatiei de criza influenteaza puternic comportamentul colectiv si ca este necesar un timp mai indelungat pentru organizarea si mobilizarea indivizor in grupuri mari decat in cele mici. Analiza comportamentelor colective se face in baza a trei factori (repere)& scopul constituirii lor, gradul lor de organizare si durata acestora. <upa scop se disting, fara a avea un caracter absolut,
2

Dinamica grupurilor

comportamentele colective e7presive (cu scop de eliberare a unei tensiuni emotionale pozitive sau negative) si comportamentele colective instrumentale (cu scopul de a obtine sau a schimba ceva). <upa gradul de organizare, se deosebesc in functie de e7istenta unui =lider formal=(recunoasterea liderului) sau =lider informal= (fara lider, neoficial) si a unui plan de actiune. Comportamentele colective au grad de organizare diferit& multimi inalt organizate (alegeri prezidentiale) sau multimi slab organizate (concert) si sunt de durata mare (manifestatii) sau durata efemera (coloane oficiale, aparitia unei vedete). )ustave *e$on (sf. sec. 1%) a formulat asa1numita =lege a unitatii mintale a multimilor= care se caracterizeaza prin unanimitate , participantii facand acelasi lucru, cu aceleasi sentimente si ganduri& *&omportamentul oamenilor in multime se degradeaza din cauza anonimatului, a credintei lor ca nu pot fi identificati# +nonimatul scade responsabilitatea oamenilor pentru actiunile lor, astfel ca, in multime comit adesea acte antisociale# ,nanimitatea este acompaniata de emotionalitate crescuta, de dogmatism si de intoleranta, precum si de un sentiment al puterii nelimitate" considera -ustave .e /on in celebra sa lucrare 0si'ologia multimilor (11)!)#* (%eptimiu &'elcea, 2(1(, p#13) *2n anumite imprejurari, si numai in acestea, o aglomerare de oameni capata caracteristici noi , extrem de diferite de ale ficaruia dintre indivizii ce o compun# 0ersonalitatea constienta dispare , sentimentele si ideeile tuturor elementelor componente fiind orientate intr"o aceeasi directie# %e formeaza un suflet colectiv, desigur temporar, dar prezentand caracteristici foarte clare# &olectivitatea devine atunci ceea ce voi numi, in lipsa unei expresii mai potrivite, o multime structurala sau , daca preferati, o multime psi'ologica# 3a constituie o unica fiinta si se supune legii unitatii mintale a multimilor#$ (-ustave .e /on, 1))1, p# 12"13) Multimile psihologice - acestea sunt constituite ca urmare a focalizarii emotionale si orientarii puternice pe un obiectiv comun; au constiinta unitatii lor ideatice# 0ericolul real sau imaginar le sporeste coeziunea; sunt foarte sugestibile datorita gradului ridicat de emotionalitate, contagiunii mentale si diminuarii considerabile a rationalitatii si spiritului critic# De aceea accepta orice sugestie sau ordin care pare sa emane din interior#$ (.aurentiu 4itrofan, p# 3) #7ista 5 factori esentiali cu rol important in aparitia, desfasurarea si organizarea multimilor psihologice, dincolo de etapele de structurare si constituire a multimilor& 1) >ituatia sociala (actuala si anterioara) si starea economica pe fondul careia se desfasoara actiunile multimii ? 2) 9odalitatile si mediile de informare si influentare a participantilor? -) 9onta@ul psihologic (elementele cognitive, afective, motivationale si atitudinale ale participantilor fata de eveniment)? 5) *iderii sau grupurile care si1au asumat rolul de conducere a multimilor, modalitatea in care un sistem de conducere si coordonare a actiunii multimilor. Ananimitatea comportamentelor colective se e7plica prin =reactie circulara= (4elbert $lumer, Collective $ehaviour, 1%-.), de reflectare reciproca a sentimentelor , uniformizare si intensificare (de e7. un accident auto). <e asemeni in multime (grupuri) apare fenomenul =deindividualizare=, de anonimat, fapt de duce la blocarea sau reducerea constiintei de sine a indivizilor, dezinhiband comportamentul in asa masura incat uneori duce la actiuni agresive. #7perimentele au demonstrat ca acest fenomen este cu atat mai intens cu cat densitatea populatiei este mai mare, ducand la performarea unor comportamente neconforme cu normele sociale. #7perimentul lui #.B. 9athes si T. A. )uest a demonstrat aceeasi relatie intre anonimat si comportamentul antisocial de grup. Cei doi au cerut unui grup de studenti sa poarte prin campusul universitar o pancarta cu inscriptia / masturbarea este distractiva0 si i1au intrebat ce modalitate prefera pentru a face acest lucru& singuri si nedeghizati, singuri si deghizati, nedeghizati in grup sau deghizati in grup. 9a@oritatea studentilor au ales deghizati si in grup, ceea ce i1a determinat pe cei doi psihologi sa traga urmatoarele concluzii&a) calitatea de membru a unui grup favorizeaza comportamentul antisocial; b) aparteneta la grup induce anonimatul; c) anonimatul faciliteaza comportamentul antisocial$
-

Dinamica grupurilor

( apaud /oncu, 1))), 11() (%eptimiu &'elcea, 2(1(, p#1!) Cu cat grupul este mai numeros , cu atat impactul social este mai mare iar presiune sociala pentru conformare este mai puternica. >loganul maselor (semnificand etimologic = strigat de lupta=) este simplu, constand doar din cateva cuvinte rimate , producand o convergenta a opiniilor care de multe ori e7ista anterior constituirii grupurilor dar care se manifesta public ca e7primare a unei opinii populare. 9ultimea reprezinta un numar mare de persoane reunite spontan, pentru o perioada de timp relativ redusa, intr1un spatiu delimitat. caracteristicile definitorii ale multimii o reprezinta apropierea fizica a indivizilor si slaba lor organizare.* 5 masa este un ansamblu tranzitoriu de indivizi egali, anonimi si asemanatori in cadrul caruia ideile si emotiile fiecaruia tind sa se exprime in mod spontan# 5 multime, o masa este un animal social care si"a rupt lesa# 2nterdictiile morale sunt inlaturate, la fel disciplinele ratiunii# 2erar'iile isi slabesc stransoarea# Diferentele dintre tipurile umane dispar, oamenii isi exteriorizeaza in actiune, adesea violenta, pasiunile si visele, de la cele mai brutale la cele mai eroice, de la delir la martiriu# 5 multime este un grup uman in fierbere, o forfota constanta # 3ste si o forta neiertatoare si oarba, capabila sa inlature orice obstacol, sa mute muntii sau sa distruga munca de sute de ani#6###7 4asele pot fi comparate cu o gramada de caramizi lipsite de fundament si de mortar si pe care, din cauza liantului, orice pala de vant le poate narui# Dand fiecarui individ impresia unei relatii personale, facandu"l sa impartaseasca aceeasi idee cu semenii, aceeasi viziune asupra lumii, liderul ii ofera un substituit de comunitate, aparenta unei legaturi directe, de la om la om# %unt suficiente cateva imagini frapante, una"doua formule care suna bine si se adreseaza direct inimilor sau apelul la o mareata credinta colectiva8 acesta este cimentul care leaga indivizii si tine laolalta edificiul maselor# &eremonii grandioase, reuniuni frecvente, manifestari in forta sau de credinta, proiecte de viitor asupra carora fiecare trebuie sa"si dea acordul etc#, intregul aparat de fuzionare a energiilor si de supunere la violenta colectiva creaza o atmosfera de teama sau de exaltare#$ ( %erge 4oscovici, 2((1, p 13"1 ) (%eptimiu &'elcea, 2(1(, p#19) 4elber $lumer (1%C%) identifica cinci tipuri de multimi& intamplatoare, conventionale, e7presive, active si protestatare. Multimile intamplatoare sunt acele adunari temporare, a unui numar mare de indivizi, provocate neasteptat in urma unui eveniment neobisnuit (e7& accident), in cadrul carora interactiunea interpersonala este minima si de scurta durata, ceea ce duce la o conformitate, in buna masura, a normelor sociale e7istente. Multimile conventionale se caracterizeaza prin scop comun, cum ar fi spectacolul sau adunarile culturale. Dnteractiunea dintre indivizi este slaba si se conformeaza normelor sociale. Multimile expresive iau nastere datorita unor evenimente cu o mare incarcatutra emotionala, sunt slab organizate, cu norme, reguli infiintate ad1hoc (e7& sarbatorirea Anului (ou in centru orasului). Multimile active au o manifestare emotionala puternica, cu scop preponderent instrumental, urmarindu1se adesea sanctionarea violenta (e7& suporterii nemultumiti a unei echipe de fotbal). Multimile protestatare sunt cele mai evidente, fiind slab organizate si cu caracter distructiv, detinand atat caracterissticile multimilor conventionale cat si pe cele ale multimilor active. <in punct de vedere psihosocial se face distinctia intre& multimile organizate, care au un sef recunoscut, ascultat si a caror reuniune a fost decisa anterior? multimile propriu-zis conventionale, care nu au sef, se reunesc in locuri si momente dinainte cunoscute si au norme comportamentale cunoscute si respectate de participanti si multimile spontane, care nu au structuri organizationale, sefi sau reguli de comportare specifice. <aca la primele doua tipuri de multimi comportamentul colectiv este sub control, in cazul multimilor reunite spontan e7ista un grad ridicat de pericol de
5

Dinamica grupurilor

degenerare in violenta a comportamentului colectiv. Cauzele comportamentelor colective pot fi diverse, de la cauze precipitante, accidentale (dezastre) , pana la evenimente sociale (greve, demonstratii). Cauzele constituirii multimilor protestatare sunt tensiunile sociale, nemultumirile, deprivarea relativa carora li se adauga si factorii circumstantiali cum ar fi& temperatura ambientala, prezenta organelor de ordine si tintele alese. :ames &# Davies# (1)9 ) a explicat revolutiile prin deprivarea relativa$, formuland teoria curbei in :$8 indivizii dezvolta expectatii privind satisfacerea trebuintelor lor pe baza experientei trecute, prin comparatie cu alte grupuri sociale# Diferenta dintre expentanta satisfacerii trebuintelor si posibilitatea societatii de a satisface trebuintele mereu crescande (odata implinit, orice lux devine trebuinta), cand nu mai poate fi suportata, in anumite conditii favorizate (propaganda, interventia unor forte expterne etc#), genereaza revolta maselor# Dupa opinia mea, teoria curbei :$ explica satisfacator evenimentele din decembrie ;1) din <omania$(%eptimiu &'elcea, 2(1(, p#1)) Dn cazul distributiei inegale de bunuri care genereaza miscari de protest. Apar comportamente colective de tipul& 1) activitatilor competitive intre grupurile locale ( conflicte intre grupurile etnice, religioase etc#); 2) actiuni colective reactive (conflicte intre grupurile si colectivitatile locale si sistemul politic national); 3) actiuni colective proactive (miscari revendicative pentru obtinerea de resurse economice, pentru dobandirea puterii politice etc#)$(%eptimiu &'elcea, 2(1(, p#1)) !sihologii britanici D. Bal"er si T.2. !ettigre8 (1%+5) fac distinctie intre comportamentul oamenilor care se compara cu cei asemena lor, pe care il denumesc deprivarea relativa egoista si comportamentul oamenilor care se compara cu alte grupuri sociale , pe care o numesc deprivarea relativa fraternalista .<e e7emplu. profesorii din invatamatul preuniversitar care au declansat o greva in 200, pentru cresterea salariilor au facut1o datorita deprivarii relativ egoiste iar cand s1au alaturat si profesorii din cadru universitar, care aveau salarii de ,110 ori mai mari, au facut1o ca deprivare relativa fraternala. )andirea sociologica moderna atribuie comportamentului colectiv si o dimensiune creatoare, un rol pozitiv, un loc central in schimbarea sociala, insistand pe potentialul constructiv, rational si elitist al acestuia si nu pe forta distructiva, irationala a multimilor. Aceasta perspectiva a fost prezentata si sutinuta de psihosociologii alph 4. Turner si *e8is 9. :illian (1%.2).Aceasta perspectiva a fost prezentata si sutinuta de psihosociologii alph 4. Turner si *e8is 9. :illian (1%.2). Dn situatii inedite, de criza sau catastrofe, comportamentul colectiv se remodeleaza si inventeaza noi modalitati de interactiune si relationare intre indivizi sau untre indivizi si autoritatea statului, scopul comun fiind supravietuirea. Conform lui :urt *e8in, in ceea ce priveste natura problemelor si principalii factori ale deciziei de grup si schimbare sociala, considera ca problema deciziei de grup isi are radacinile in problemele fundamentale ale vietii grupurilor si ale psihologiei individuale, mai e7act in relatia dintre motivatie si actiune si in efectele, impactul pe care grupul le are asupra individului in ceea ce priveste acceptarea, refuzarea sau schimbarea normelor. 9odificarea unui comportament pe termen lung este considerata o tehnica a schimbarii sociale.$ %emnificatia si efectele de ansamblu ale unei decizii de grup depind de natura procesului si de pozitia grupului in ansamblul campului social#$ ( 0ierre De =issc'er, +drian >eculau (coordonatori), ?urt .e@in, p# 11A) Dn ceea ce priveste echilibrul cvasistationar si problema stabilitatii schimbarii comportamentului unui grup se identifica urmatoarele aspecte&
,

Dinamica grupurilor

1) 'biectivele schimbarii sociale, ce pot fi diverse (nivelul vietii economice, relatia de grup, eficacitatea unei echipe) trebuie sa aiba intotdeauna caracterul unui proces si sa ia in considerare factorii multiplii ce apar in fiecare caz. >chimbarea sociala este o combinatie de masuri educative si organizationale, care depind de particularitatile individuale, ce tin de ideologie, e7pentanta sau organizare. 2) Conditiile unui echilibru cvasistationar stabil incepe prin analiza conditiilor starii de echilibru, al /non1schimbarii0& prin stare de non"sc'imbare sociala intelegem nu un ec'ilibru stationar, ci unul cvasistationar, adica o stare comparabila cu a unui rau care curge cu o anumita viteza intr"o anumita directie, intr"un interval dat# 5 sc'imbare sociala poate fi comparata cu o sc'imbare de viteza sau de directie a raului# (0ierre De =issc'er, +drian >eculau (coordonatori), ?urt .e@in, p# 121) -) Cele doua metode fundamentale de schimbare a nivelurilor de conduita.Dn orice problema de organizare sociala nivelul cvasistationar se modifica fie prin adaugare de forte in directia dorita, fie diminuand fortele antagonice interioare individului. Cea de1a doua varianta mentionata este caracterizata prin reducerea tensiunii si este cea mai potrivita forma de modificare a comportamentului unui grup, in timp ce prima varianta amplifica tensiune dincolo de un anumit prag, negli@and rezistenta la schimbare si duce la emotivitate puternica, agresivitate sporita si randament slab. 5) 'bisnuintele sociale si normele de grup, impun ideea ca in ciuda aplicarii unei forte suplimentare , nivelul procesului social ramane constant prin /rezistenta interioara la schimbare. ,) 9etode individuale si de grup pentru obtinera unei schimbari in conduita sociala. ezistenta individului la schimbare depinde de valoarea normei de grup asupra individului. ' consecinta a acestui fapt se reflecta in schimbarile sustinute de grup care sunt mai eficace, e7perimentele demonstrand ca e mai simplu sa schimbi indivizii constituiti in grupuri decat individual. C) >chimbarea ca proces in trei etape& decristalizare, deplasare si cristalizare la un nou nivel. >chimbarea nivelului de performanta a unui grup nu devine permanenta daca stabilitatea noului nivel nu esta atinsa. 5 sc'imbare reusita are asadar trei aspecte8 decristalizare (in masura in care este necesara) a nivelului initial >1, deplasare la un alt nivel >2, si cristalizarea vietii de grup la noul nivel atins# Dat fiind ca orice nivel este determinat de un camp de forta, stabilitatea presupune ca noul camp de forta sa se gaseasca oarecum la adapost de sc'imbari# 2n urma decristalizarii nivelului initial, pot aparea probleme cu totul diferite, in functie de caz# +llport a descris cat'arsisul$ care pare a fi necesar inainte ca prejudecatile sa poata fi dezradacinate# 0entru a sparge crusta de complezenta si de constiinta curata, reactia emotionala trebuie sa fie intentionat pusa in prim plan#$ ( 0ierre De =issc'er, +drian >eculau (coordonatori), ?urt .e@in, p# 131) Bibliografie: >eptimiu Chelcea, 0si'osociologie# Beorii, cercetari, aplicatii, #d. !olirom, $ucuresti, 2010 *aurentiu 9itrofan, Dinamica grupurilor, %uport curs pentru anul 22 2D, 2acultatea de psihologie si >tiintele #ducatiei, Aniversitatea $ucuresti, $ucuresti, 201112012) !ierre <e Eisscher, Adrian (eculau (coordonatori), Dinamica grupurilor8 texte de baza, #d. !olirom, Dasi, 2001 )ustave *e $on, 0si'ologia multimilor, #d. Anima, $ucuresti, 1%%1 %erge 4oscovici, 3poca maselor, 3ditura 2nstitutul 3uropean, 2asi, (1)11) 2((1