Sunteți pe pagina 1din 4

Stadiile dezvoltarii umane

Stadialitatea dezvoltarii umane

2011

Stadiile dezvoltarii umane

Stadiile dezvoltarii umane

Psihologia dezvoltarii studiaza motivele si modurile in care fiintele umane evolueaza si se transforma pe parcursul vietii, concentrandu-se pe dezvoltarea fizica (cu schimbarile de inaltime, greutate si achizitionarea aptitudinilor motorii), dezvoltarea cognitiva (cu schimbarile care au loc in gandire, memorie si limbaj), dezvoltarea personalitatii si dezvoltarea sociala (cu evolutia imaginii de sine si a relatiilor interpersonale). ezvoltarea este cel mai bine inteleasa ca proces gradual si continuu de schimbare, ce este determitata interactiv de ereditate, educatie si mediu. !n general, cu cat sistemul nervos al unui organism este mai comple", cu atat ajunge la maturitate in mai mult timp. #stfel oamenii, dintre toate mamiferele, au nevoie de cea mai lunga perioada de maturizare si instruire pentru a se putea descurca singuri. $tadiul constituie delimitarea in timp a nivelului de dezvoltare a particularitatilor maturizarii si implica procese de geneza, formare, pregatire si forme finale de echilibru. %opiii sunt foarte diferiti din punct de vedere al ritmului dezvoltarii, variatiile aparad in functie de copil, familie si cultura iar trecerea de la un stadiu la altul facandu-se dinamic. &actorii de mediu pot grabi sau incetini dezvoltarea dar ordinea stadiilor nu variaza. #stfel dezvoltarea creierului este influentata atat de factorii genetici, cat si de stimularea sau deprivarea senzoriala din mediul in care se dezvolta copilul in primii ani de viata. 'venimentele din mediu pot afecta chiar si formele de dezvoltare ce par a fi determinate de programe biologice inascute. e e"emplu fetusul uman se dezvolta intr-o succesiune de crestere si schimbare destul de fi"a, relativ independenta de evenimentele e"terne, insa daca mediul uterin are o anormalie severa, procesele de maturare pot fi perturbate. aca mama contacteaza rubeola in primele ( luni de sarcina, cand organele de baza ale fetusului sunt in plina dezvoltare, copilul se poate naste cu malformatii. Dezvoltarea motorie dupa nastere ilustreaza si ea interactiunea dintre cresterea programata si influentele mediului. Teoretic toti copiii parcurg aceeasi secventa de comportamente motorii in aceeasi ordine: intorcerea pe o parte, mentinerea pozitiei asezat fara sprijin, mentinerea pozitiei verticale cu suport, mersul de-a buselea si apoi mersul in picioare. Dar ei parcurg aceste stadii cu viteze diferite, iar psihologii care studiaza dezvoltarea umana se intreaba de mult timp daca invatarea si experienta joaca un rol in aceste diferente. !"t#inson $ %ilgard, p.&'( !deea stadiilor implica faptul ca pentru fiecare stadiu, comportamentul este organizat in jurul unei teme dominante, cu anumite caracteristici si care difera calitativ de comportamentele din stadiile anterioare sau ulterioare. #stfel de o mare importanta sunt perioadele critice ale dezvoltarii umane, definite ca momente cruciale din viata unei persoane, a carei dezvoltare evolueaza normal. Perioadele critice cuprind aspectele dezvoltarii fizice ale fetusului uman (de e"emplu) saptamana *+ cand se dezvolta organele se"uale). !n ceea ce priveste dezvoltarea psihologica, perioadele critice sau sensibile sunt mai putin clar delimitate si sunt caracterizate ca perioade optime de dezvoltare in cadrul unui anumit stadiu. !n cazul in care un anumit comportament nu este bine fi"at in timpul acestei perioade sensibile, e"ista riscul sa nu se mai dezvolte la potentialul sau ma"im. e e"emplu, atasamentele interpersonale se formeaza in primul an de viata iar dezvoltarea intelectuala si achizitia limbajului au loc in perioada prescolara (( - *,+ ani), dupa aceasta varsta riscand ca limbajul sa nu mai poata fi achizitionat. ezvoltarea umana se poate urmari pe perioade, cicluri de viata cum ar fi) perioada prenatala (de la momentul conceptiei pana la nastere), nou-nascutul si copilaria mica (0-1 an, 1-(
2

Stadiile dezvoltarii umane

ani), copilaria timpurie sau prescolaritatea (( - *,+ ani), mica scolaritate (*,+ - 10,11 ani), preadolescenta (10,11 - 1-,1. ani), adolescenta (1-,1. - 1/,20 ani), tineretea (20 - (.,-0 ani), maturitatea (-0 - *. ani), batranetea ( *.0 ani) si sfarsitul vietii) moartea. !n continuare voi descrie cele mai importante conceptii sau teorii stadiale ale dezvoltarii umane si conte"tul in care au fost formulate. Stadiile dezvoltarii - Freud 1iziunea psihanalitica a lui &reud privind dezvoltarea cognitiva a avut un efect profund asupra gandirii psihologice inca de la aparitia acesteia in prima parte a sec. 22..'l a elaborat faimosul sau tratament psihanalitic al tulburarilor emotionale si de personalitate. Psihanaliza implica utilizarea celor trei tehnici de personalitate) asociatia libera, cand pacientii sunt incurajati sa se rela"eze si sa-si e"prime liber flu"ul care accede in mintea lor, analiza viselor si interpretarea erorilor de vorbire sau a altor evenimente accidentale. 'lementele centrale in teoria psihanalitica sunt e"istenta unui psihic inconstient, construit in perioada copilariei, ce adaposteste amintirile refulate, care motiveaza si influenteaza gandurile constiente si comportamentul si e"istenta instinctelor, care motiveaza si regleaza comportamentul uman chiar din perioada copilariei. 3n element central in teoria psihanalitica se refera la importanta mecanismelor de aparare cum ar fi) refularea (indepartarea e"perientelor dureroase din memoria constienta), regresia (intoarcerea la moduri de comportament de nivel inferior din punctde vedere al comple"itatii, pentru a scapa de situatiile stresante), proiectia (e"primarea propriilor atitudini sau trairi tulburatoare ca si cum ele ar proveni de la o alta persoana), sublimarea (e"primarea instinctelor bazale, cum ar fi e"primarea tendintelor agresive printr-o activitate ca de e"emplu,creatia artistica). 3n concept important introdus de &reud este cel de identificare, mecanism psihologic care incearca sa e"plice asemanarea crescanda intre comportamentul copiilor si generatiile mai in varsta. !dentificarea copilului cu parintele de acelasi se" are doua consecinte importante) copilul adopta rolul de gen ce va fi asumat in viata si adopta standardele morale ale parintilor, atitudinile si interdictiile impreuna cu normele morale ale societatii. #stfel se naste supraeul iar valorile si credintele unei culturi sunt transmise de la o generatie la alta. &reud sustine ca personalitatea este constituita din trei structuri importante, id (sinele), ego (eul) si superego (supraeul). &iecare parte a personalitatii are propria sa functie, iar in personalitatea sanatoasa, matura, cele trei parti produc un comportament echilibrat. $inele (id) este determinat biologic fiind partea primitiva a personalitatii, reprezentand toate pulsiunile instinctuale si nefiind afectat de restrictiile sociale. $inele opereaza dupa principiul placerii iar la copiii nou-nascuti toate procesele mentale sunt procese ale sinelui. )ul pe masura ce se dezvolta mentine legatura cu realitatea si opereaza dupa principiul realitatii, luand in considerare constrangerile si restrictiile lumii e"terioare si este adesea numit 4organizatorul5 personalitatii, el incand sa realizeze echilibrul dintre realitatile lumii e"terioare si pulsiunile irationale ale sinelui. Supraeul apare intre - si * ani si este echivalentul apro"imativ al constiintei de sine, determinand ce este 4drept5 si 4nedrept5 in normele morale e"istente in cultura respectiva. 6rice violare a standardelor inalte, deseori nerealiste, are ca rezultat sentimentul de vinovatie si an"ietate. &reud considera ca cele trei parti (instante) ale personalitatii se afla permanent in conflict. $inele incearca sa obtina gratificarea impulsurilor iar supraeul sa fi"eze standardele morale in timp ce 'ul trebuie sa mentina un echilibru adecvat intre aceste doua forte aflate in opozitie si cerintele e"terne ale realitatii sociale. !n ceea ce priveste dezvoltarea personalitatii, &reud spune ca, in cursul dezvoltari, copiii trec printr-o serie de stadii. !n timpul fiecarui stadiu, satisfacerea este obtinuta pe masura ce libido-ul
(

Stadiile dezvoltarii umane

(sau energia se"uala) este directionat spre diferitele parti ale corpului. &iecare stadiu aduce dupa sine un set de probleme ce trebuie depasite in raport cu dezvoltarea individului. 'secul in solutionarea satisfacatoare a unui anumit stadiu va avea ca rezultat fi"atia sau stagnarea dezvoltarii in acel stadiu, putand determina individul sa mentina pana mai tarziu, in viata, unele dintre caracteristicile acelui stadiu, iar cazurile severe ducand la aparitia nevrozelor in viata de adult. $tadiile dezvoltarii psihose"uale , asa cum le-a descris &reud sunt urmatoarele) Stadiul oral !de la nastere la * an( cand sinele este dominant iar energia libidinala este centrata asupra gurii. %opilul obtine satisfactia prin sugere si muscare. $tadiul oral poate fi impartit in subfaza suptului pasiv, receptiv, a primelor luni si subfaza muscarii active, agresive care se instaleaza mai tarziu. &i"atia poate fi cauzata fie de suprasatisfacere, fie prin frustrarea copilului de nevoile orale. 3n copil ale carui nevoi orale nu sunt satisfacute sau sunt suprasatisfacute va manifesta mai tarziu caracteristicile acestui stadiu, fi"atia manifestandu-se prin dependente. Stadiul anal !al doilea an de viata( are in centru senzatiile de placere de la nivelul anal. %opilul obtine satisfactia prin e"pulzarea sau retentia fecalelor, fiind acum in stare sa e"ercite un anumit control asupra acestor functii ale corpului. $enzatiile de placere asociate cu 4e"pulzarea5 sau 4retentia5 se asociaza cu comportamentul care are implicatii sociale. &i"atia in stadiul anal apare din conflictul parinte,copil in timpul instruirii igienice si poate duce la aparitia unei personalitati e"cesiv preocupate de curatenie si sistematizare (e"pulzare) sau care este refractara si obsesiva in perioada adulta (retentie). Stadiul falic !de la + la ,-. ani( este stadiul in care energia libidinala trece de la regiunea anala la cea genitala. %opii se masturbeaza si au jocuri si interese se"uale. /onflictul consta in identificarea cu adultul de acelasi sex si atractia pentru parintele de sex opus !complexul 0edip la baieti, )lectra la fete(. 1aietii dezvolta anxietatea de castrare in relatie cu sentimentele de gelozie si dorintele inacceptabile fata de mama. "ngoasa de castrare, spre deosebire de complexul de castrare se dezvolta in )ul constient.!...( 2ezolvarea pozitiva are loc prin trecerea in inconstient a pulsiunilor sexuale fata de mama si a rivalitatii cu tatal. 3n finalul stadiului, baiatul se va identifica cu tatal si-si va internaliza atitudini, comportamente, valori acceptate social. !"na 4untean, 566&, p.7*( 7ezolvarea satisfacatoare a comple"elor 6edip si 'lectra are ca efect identificarea copilului cu parintele de acelasi se" si aparitia superego-ului. #cesta din urma are rolul de a restrange e"primarea libera a impulsurilor. aca, printr-o abordare fara tact, insensibila a parintilor, copilul nu rezolva satisfacator comple"ele 6edip si 'lectra, problemele continua si dupa aceasta varsta. Psihanalistii cred ca fi"atia in stadiul falic sta la baza majoritatii nevrozelor din perioada adulta. 8erioada de latenta !de la . ani la pubertate( este o perioada de stergere a preocuparilor pentru se"ualitate. 'ste perioada dezvoltarii eului, mai ales in raport cu deprinderile sociale si intelectuale. %opilul isi dezvolta capacitatea de initiativa si abilitatile in relatie cu sarcinile scolare. Stadiul genital !pubertatea( este stadiul in care modificarile hormonale stimuleaza reaparitia libido-ului. $e intensifica interesul pentru placerea se"uala si toate pulsiunile se"uale anterioare asociate cu regiuni specifice ale corpului se transforma intr-un set integrat de atitudini si trairi se"uale adulte.