Sunteți pe pagina 1din 23

PSIHOLOGIE MEDICALA

CURS NR.5
Tipuri psihologice si bol
Tip !e perso"li##e A
Multa vreme lumea medicala s-a intrebat daca exista o legatura intre tipul de personalitate si
diferite boli ale societatii moderne. Aceast lucru a interesat deopotriva medicii si psihologii care
in cele din urma au ajuns la concluzia ca personalitatea si tipul comportamental pot fi asociate cu
anumite afectiuni. Unele tipuri de personalitate sunt capabile sa reziste la imbolnaviri sau chiar
sa opreasca evolutia unor maladii grave. Exista si cealalta extrema - tipuri de personalitate
predispuse la anumite boli.
Psihologia ne influenteaza sensibilitatea si predispozitia fata de boala si stiind acest lucru,
putem gasi solutii pentru a ne pastra sanatatea. ptimismul si atitudinea pozitiva sunt
recomandari comune in diferite ghiduri de sanatate cand vine vorba de vindecarea unei boli. !e
spune insa ca oamenii permanent ingrijorati pot sa faca ulcer, ca durerile de cap pot fi cauzate de
un caracter ostil, ca bolnavii de cancer au tendinta sa-si reprime sentimentele si asta le dauneaza,
ca infarctul este cauzat de suprasolicitarea atat de caracteristica personalitatii "#or$aholice%.
Tipul A de personalitate desemneaza acei oameni pentru care cariera a devenit o obsesie.
Persoanele cu acest tip de personalitate sunt caracterizate de tendinta de a munci non-stop, de
dorinta de afirmare si promovare. !unt persoane nelinistite, agresive, nerabdatoare, aflate in
permanenta sub presiunea timpului si sub stresul indatoririlor de servici. Pentru ca sufera de
boala numita &graba& sunt ingrijorate sa nu iroseasca timpul inutil. amenii cu aceast profil
psihologic sunt ostili in trafic, anxiosi atunci cand pierd autobuzul si agitati cand trebuie sa
astepte. !e rotesc fara noima si de multe ori se poarta ca si cum situatia cu care se confrunta ar fi
o problema de viata si de moarte.
'eseori viata personala trece pe locul doi, cariera fiind principala lor ingrijorare. Pentru
aceasta frecvent stau peste program sau isi iau de lucru acasa. !unt persoane rapide si
perfectioniste pentru care viata se desfasoara intr-o singura directie( achitarea de sarcinile de
servici, obtinerea recunoasterii lor profesionale, promovarea in cariera. !unt intr-o continua
competitie cu ei insisi si cu persoanele din jur iar succesele celorlalti sunt o sursa sigura de furie,
frustrare si stres.
Aceste tip de personalitate, desi poate face dintr-o persoana angajatul ideal, predispune la
grave probleme de sanatate. )ipul A de model psihologic si comportamental a fost descris de doi
medici cardiologi care nu au putut explica incidenta crescuta a bolilor coronariene prin factorii
de risc primari *fumat, hipertensiune, colesterol crescut+ la persoanele pana in ,- de ani. )ipul A
de personalitate a fost desemnat ca fiind primul cu un factor major de risc pentru bolile
cardiovasculare de American .eart Association, /ational .eart si de 0lood 1nstitute. 2ei care
apartin acestei categorii sunt primii pe lista bolilor cauzate de stres precum ulcerul, tensiunea
arteriala si atacurile de cord.
Progresul societatii moderne ne cere tuturor sa fim competitivi si eficienti astfel ca riscul de
a deveni obsedat de munca este foarte ridicat pentru fiecare dintre noi. 3ranita dintre normal si
patologic, dintre atitudinea corecta fata de munca, ambitie, devotament si comportamentul
obsesiv este foarte delicata iar trecerea in situatia extrema a persoanei 4#or$aholice% poate fi
deseori insesizabila.
1ata cateva boli care sunt asociate cu anumite tipuri de personalitate(
5
1nfarctul este, dupa cum am spus mai sus, caracteristic tipului de personalitate A, care
desemneaza persoane suprasolicitate intelectual, supuse in permanenta stresului.
Artrita se considera ca apare cel mai probabil la persoane deprimate sau care isi reprima
emotiile, perfectioniste si incapabile sa-si exprime furia. !tudiile psihologice arata ca boala este
clar asociata cu depresia, anxietatea, ostilitatea si introversiunea.
Astmul - Multi astmatici afirma ca, adesea, crizele se produc in conditii de stres. 2ercetarile au
confirmat ca astmul este clar asociat cu anxietatea si ca bolnavii au de asemenea tendinta sa fie
ostili si deprimati.
Migrenele - Aproape ca nu exista om pe care sa nu-l doara uneori capul, dar milioane de oameni
au dureri de cap insuportabile, paralizante. Analizele au scos la iveala ca migrenele sunt in
stransa legatura cu anxietatea si depresia, nu insa si cu ostilitatea. 'esi multi specialisti sustin ca
durerile de cap au de-a face si cu furia excesiva, problema nu a fost studiata in amanunt
niciodata. Un lucru e cert( cei suferinzi de dureri de cap nu prea par sa fie oamenii cei mai
fericiti, relaxati si impliniti.
Ulcerul - !-a crezut multa vreme ca ulcerul apare mai ales la persoanele excesiv de energice si
care isi fac prea multe griji, dar descoperirile recente acuza mai ales ingrijorarea si mai putin
energia excesiva. !tudiile de ultima ora sustin faptul ca ulcerul se asociaza cu anxietatea cronica,
cu depresia si cu o personalitate introvertita si apare mai degraba la persoanele melancolice sau
flegmatice, decat la cele colerice sau sangvine.
TIPOLOGIILE MOR$OLOGICE
2riteriile de ordin morfologic, bioconstitutional au fost identificate si utilizate pentru prima data
de .ippocrate. El a folosit notiunea de tip corporal, determinat de(
-aspectul constitutional exterior -raportul dintre tesutul musculos si cel osos -dintre cutia
toracica si abdomen
A delimitat(
-tipul corporal ftizic -caracterizat prin aspect scheletic, fragil, alungit, temperamental rece,
calculat, tacut, reflexiv6 medical predispus la tuberculoza
-tipul apoplectic -aspect musculos-obez, statura mijlocie sau mica, temperamental jovial,
afectuos, impulsiv, instabil, emotional, necontrolat6 medical, predispus la tulburari circulatorii si
digestive.
2riteriile de ordin morfo-constitutional au revenit puternic la sfarsitul sec. 57, inceputul sec.
8- *primele 9 decenii+ datorita dezvoltarii antropologiei fizice si a cercetarilor asupra raselor.
!-a pus in evidenta faptul ca, in interiorul unui tip rasial, exista o variabilitate notabila a
indivizilor, de unde s-a dedus posibilitatea de a determina morfotipurile. 'e sistematizarea si
inventarierea lor se ocupa morfotipologia. Autorii din perioada contemporana nu s-au oprit la
simpla identificare si clasificare a tipurilor morfologice, ci au procedat la stabilirea unei legi
corelative si chiar cauzale intre aceste morfotipuri si trasaturile *temperamentale+ ale P,
realizandu-se astfel clasificarea temperamentelor dupa criterii bioconstitutionale.
8
Punctul de plecare al acestor tipologii a fost observatia sistematica efectuata asupra sb. adulti
sanatosi, iar uneori si asupra celor care prezentau difetite tulburari patologice. 1n acest ultim caz,
s-a pornit de la ipoteza ca maladia realiza o exagerare a tipologiei normale si oferea posibilitati
de observatie privilegiate.
)ipologia lui E. :retschmer *medic psihiatru german+
'esfasurandu-si activitatea in cadrul clinicii de neurologie a universitatii din )ubingen *5759-
578;+, si studiind bolnavi psihici, a sesizat o corespondenta intre(
-simptomatologia psihocomportamentala -aspectul bioconstitutional extern.
Astfel, a ajuns la ideea elaborarii unei tipologii pe criterii morfologice, idee ce si-a gasit
finalizarea in lucrarea ,,!tructura corpului si caracterul& *5785+
<imitata la inceput la 8 tipuri principale, clasificarea lui E.:. va ajunge in final sa cuprinda 9
tipuri principale ai un tip accesoriu, mai putin individualizat.
9 tipuri principale( 5. picnic-ciclotim
8. leptosom *astenic+-schizotim
9. atletic-vascos
ca accesoriu este mentionat tipul displastic -reuneste numeroase varietati dismorfice
5. )ipul picnic-ciclotim
'.p.d.v. morfologic se caracterizeaza prin( constitutie orizontala, abdomen voluminos,
obezitate, piele intinsa, fata moale, sistem osos fragil.
8. )ipul leptosom *sau astenic+-schizotim
- constitutie verticala, trunchi cilindric, cutie toracica plata *turtita+, umeri apropiati si ingusti,
cap mic si rotund, muschi si oase subtiri *aspect scheletic+, nas lung si ascutit, paloarea fetei,
trasaturi feminine la barbati si masculine la femei.
9.)ipul atletic-vascos
constitutie fizica proportionata, dezvoltare robusta a sistemului osos si muscular, umeri lati si
bazin ingust
'.p.d.v. medical, tipurile delimitate se asociaza cu predispozitii psihopatologice diferite(
5. predispune la tulburari maniaco-depresive
8. tulburari de natura schizoida *schizofrenie+
9. epilepsie
Pe baza combinatiilor in interiorul tipurilor morfologice picnic si astenic, el a obtinut ; tipuri
temperamentale(
9
9 ciclotimice si 9 schizotimice.
T ciclotimice
5. .ipomaniac *dispozitie euforica, mobilitate, sociabilitate, comunicativitate exagerata+
8. !intonic *spirit realist, pragmatism, simtul umorului, toleranta+
9. 3reoi *lentoare, inertie, praguri senzoriale ridicate, timpi de reactie mari+
T schizotimice
5. .iperestezic *nervozitate, iritabilitate, idealism, interiorizare, delicatete, circumspectie+
8. !chizotimic *intermediar, rece, calm, energic+
9. Anestezic *rece, nervos, logic, sistematic, obtuz, lenes, inaccesibil pasiunilor, indolent+
E.:. a incercat sa arate ca tipologia sa -care se definea initial prin structura morfologica si
predispozitia catre anumite psihoze -corespundea, de asemenea, diferentelor fiziologice *in
metabolism si functionarea endocrina+ si diferentelor psihologice in diverse alte sfere decat cea
emotionala.
)oate verificarile experimentale au confirmat diferentele intre picnic si leptosomi, dar au clasat
atleticii intr-o pozitie intermediara.
Multe alte clasificari ale temperamentelor facute inainte sau dupa E.:. pornesc de la aceleasi
criterii morfologice.
= !.E<'/, dupa gradul de dezvoltare a celor 9 foite embrionare(
-endoderm constitutia endomorfa ). visceroton
-mezoderm constitutia mezomorfa ). somatoton
-ectoderm constitutia ectomorfa ). cerebroton
Pavlov a pus in corespondenta tipurile generale de sistem nervos, comune omului si animalelor,
cu cele > temperamente stabilite in antichitate. Astfel(
5. ) sangvinic *vioi, comunicativ, sociabil, adaptabil, controlat+
8.) flegmatic *calm, tacut, nesociabil, lent, adaptabil la situatii noi, rezistent la stres si frustratii+
9. ) coleric *rezistent, vioi, hiperactiv, irascibil, impulsiv, tendinta de dominare in relatile
interpersonale,
saturatie si plictiseala rapida la monotonie, imprudent+
>. ) melancolic *interiorizat, retras, sensibil, delicat+
>
2lasificarea potrivit grupelor sanguine
Medicul francez 0ernard Montain *5778+ a elaborat o noua tipologie fiziologica a ), bazata pe
grupele sanguine. 2lasificarea pune in corespondenta fiecare grupa sanguina cu un tip
temperamental distinct. Astfel(
gr. sang. A ii corespunde ) armonic *cautarea permanenta a armoniei cu anturajul lor,
neputandu-se dezvolta si realiza decat in aceste conditii+
gr. sang. -) melancolic *se afla intotdeauna in ,,consonanta& cu mediul extern, adaptativi+
gr. sang. 0 -) ritmic *slab sensibili la mediu, traind in ritmul propriu, independenti de variatiile
ambiantei+
gr. sang. A0 -) complex *dificultati in gasirea unui echilibru satisfacator, reuneste trasaturile
celorlalte 9
2arl 3. 1ung a descris caracteristicile psihice individuale in functie de orientarea
preponderenta inspre lume sau inspre sine, delimitand astfel extrovertitul si introvertitul.
Extrovertitul( este animat de interesul pentru lumea exterioara, pentru persoane si obiecte, este
sociabil, comunicativ, cu initiativa.Are un deosebit simt practic si se adapteaza usor unor noi
conditii de viata.
Introvertitul( isi canalizeaza energia spre propriile idei, spre lumea sa launtrica, construindu-si
un bogat univers interior. 'ispune de o buna atentie interioara, gandire abstracta si profunda,
hotarare, manifestand tendinte de izolare si anxietate. 1ntrovertitul nu cultiva relatiile sociale,
este o fire contemplativam, rezervata, lipsita de incredere de sine.
Intermediar( intre cele doua categorii este ambivertul, care imprumuta caracteristici si de la
extrovertit si de la introvertit.
Atentia psihologilor asupra modului cum oamenii pot fi comparati intre ei si de aici grupati in
anumite clase cu caracteristici commune a conturat un gen aparte de abordare a personalitatii(
abordarea nometetica. Unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai acestui gen este Hans J. Eysenck
despre care aminteam mai sus. El a adoptat varianta prelevarii de esantioane din diferite aspecte ale
comportamentului unei personae, punand intrebari despre comportamentul obisnuit. E?senc$ a stabilit
ca exista doua dimensiuni fundamentale ale personalitatii, extroversiunea si nevrozismul.
'istinctia intre introversiune si extroversiune o facuse inca @ung, doar ca E?senc$ a aratat ca
indivizii se distribuie de-a lungul unei axe introversie-extroversie, cei mai multi avand atat tendinte
introverte cat si extroverte.
Extroversiunea este determinata de starea generala de excitatie a cortexului cerebral.
Extrovertitii mostenesc un s?stem nervos puternic iar introvertitii au un sistem nervos delicat.
A doua axa corespunde nevrozismului desemnand atat instabilitatea emotica cat si
hiperactivitatea.
/evrozismul se explica pe baza modului in care sistemul nervos raspunde la stres, unele
persoane reactionand mai puternic la evenimentele stresante decat altele. Persoanele cu reactii mai
,
lente si mai slabe tind spre stabilitate.
Aiecare factor principal este compus din cativa factori secundari. Pentru extrovertit, factorii
secundari sunt( dinamismul, sociabilitatea, disponibilitatea de asumare a riscurilor, impulsivitatea,
expresivitatea, chibzuinta si responsabilitatea. Pentru nevrotic, factorii secundari sunt( respectul de
sine, bucuria, teama, obsesivitatea, autonomia, ipohondria si vinovatia.
Extroversiunea si nevrozismul sunt interdependente. Pot exista introvertiti nevrotici sau
extrovertiti nevrotici6 introvertiti stabili sau extrovertiti stabili. Mai tarziu, E?senc$ a adaugat o a treia
dimensiune, psihoza, ca un factor distinct, care are drept caracteristici( singuratatea, insensibilitatea,
indiferenta fata de altii, nonconformismul, opozitia fata de practicile sociale si lipsa de constiinta.
E?senc$ a incercat sa puna in relatie factorii din teoria sa cu tipologiile vechi, ale lui
.ippocrate si 3alen.
Estimarile asupra temperamentului sunt de multe ori realizate in functie de gradul de
impresionabilitate pe care il au anumite situatii asupra noastra. 'aca de pilda, o persoana s-a lasat la
un moment dat prada maniei,imediat apare tendinta de a o eticheta drept colerica. 'ispozitiile
nostalgice sunt atribuite firilor melancolice. Un om rabdator va fi considerat flegamtic, iar activismul
optimist va fi pus pe seama sangvinicului. !e pierde din vedere, de asemenea, intr-un mod
simplificator, aportul socialului in modelarea temperamentului.

!ersonalitatea demonstrativ" *sau istericB+ se distinge prin capacitatea de a uita tot ce nu CDi
doreDte sB CDi aminteascB, deci de a minEi cu seninBtate. Ei refuleazB *inhibB+ tot ce nu corespunde
cu proiecEia lor despre sine, astfel CncFt ajung sB performeze un rol cu totul strBin de ceea ce sunt
ei de fapt. <auda de sine se conjugB cu activitatea Cn sprijinul modului Cn care ar dori sB se
defineascB, astfel CncFt pe termen scurt ei pot convinge anturajul despre autenticitatea rolului pe
care Cl joacB. Adaptabilitatea excesivB precum Di tendinEa de autocompBtimire sunt alte trBsBturi
ale personalitBEii de acest tip.
!ersonalitatea hiperexact" *acum denumirea cunoscutB este obsesiv-compulsiv"+ este
reprezentativB pentru persoanele care doresc ca totul sB se desfBDoare dupB o ordine anume. Ei
doresc ca totul sB fie previzibil, logic, viaEa sB nu aducB surprize. !unt incapabili de a lua decizii
pentru cB vor ca cele mai mici amBnunte sB fie luate Cn calcul *este metoda acestor indivizi de a
controla anxietatea+. 'ezvoltB adesea obsesii *exemplu( praful ca 4inamic%, firele de pBr ca
primejdii potenEiale pentru sBnBtate, microbii ca agenEi patogeni etc.+. Meticulozitatea Di
ataDamentul faEB de rutinB, care Cn mediul casnic pot deveni o povarB, Cn organizaEii pot fi
benefice pe anumite poziEii( hiperexacEii nu agreeazB schimbarea locului de muncB, deci vor fi
angajaEi fideli.
!ersonalitatea hiperperseverent" se distinge prin perseverenEa anormalB a afectelor. <a
personalitBEile medii, afectele odatB declanDate se estompeazB( la hiperperseverenEi, ele se
estompeazB mult mai Cncet iar ecoul lor este mai profund.2onsecinEele vor fi susceptibilitatea
extremB, capacitatea de a se simEi vizat sau jignit extrem de uDor. Ei vor fi definiEi de cei din jur
drept 4ranchiunoDi%, 4oameni care nu iartB Di nu uitB%. .iperperseverenEii sunt dornici de
prestigiu personal *prestigiul sau realizBrile grupului nu CnseamnB mare lucru pentru ei, oricum
nu sunt personalitBEi de grup+. Afectele care persistB timp Cndelungat pot ajunge sB domine
gFndirea, astfel CncFt duc la idei fixe obsesive.
;
!ersonalitatea nest"p#nit" se manifestB prin dominarea anormalB a comportamentelor de
cBtre impulsuri. Aceasta determinB o capacitate scBzutB de adaptare la situaEiile sociale, o
intensificare a conflictelor interpersonale *atunci cFnd apar+ Di deci o istorie fluctuantB la locul de
muncB. 3Fndirea lentB Di uDor greoaie, asociatB cu vorbirea scBzutB, face sB nu fie gBsiEi des Cn
funcEii Cnalte sau Cn poziEie socialB bunB. )otuDi, chiar dacB dispoziEiile sunt schimbBtoare,
relaEiile de cuplu tind sB fie constante.
!ersoanalitate hipertimica , prin caracteristicile sale descriptive*"un surplus de energie6 o combinaEie de
veselie,optimism, cu dorinEa de a acEiona%6 e Di prin configuraEia de corelaEii pe care le stabileDte cu
celelalte dimensiuni analizate, pare a fidimensiunea cea mai benigBca manifestare.2orelaEiile pozitive
cu sociabilitatea *extraversiune+, ambiEia *conDtiinciozitate+ Diexplorarea *deschidereala nou+ par a
face din hipertimic angajatul Di coechipieru lideal.
'emonstrativ, orientat spre inovare Di comunicare, hipertimicul este plin de energie, pe care o
investeDte aparent Cn CmbunBtBEirea permanentB a relaEiei cu ceilalEi, fiind un generator de dinamism
Cngrupul din care face parte. 2u toate acestea, lBsat pradB entuziasmului sBu debordant,este
uDor captivat de obiective noi Di interesante, care Cl poate deturna de la obiectivele iniEiale. .ipertimicul este o
prezenEB beneficB, atFt timp cFt este tempera tDi ajutat sB stabileascBCn mod realist prioritBEile, fiind un bun
sprijin Cn motivarea Di dinamizarea angajaEilor.

!ersonalitate exaltata Principalii doi factori subsumaEi acestei dimensiuni sunt impresionabilitatea
tendinEa de a reactiona intens atFt la evenimente pozitive, cF tDi negative Di exteriorizarea
comportamentelor vizibile a trairilor afective. Exaltatul CDi manifestB zgomotos reacEiile afective,
f Bra intenEia de teatralitate a demonstrativului. Aiind un individ al extremelor, cu reacEii hipersensibile la
orice eveniment la care participB, cu o capacitate de control emoEional mult mai slabB,exaltatul oscileazB Cntre
explozii de bucurie Di adevBrate drame provocate de incidente minore AceastBcapacitate de a tr Bi emoEii
atFt de diverseDi deintense Cl pot obosi. Gn ce priveDte stima de sine, Cncazul exaltatului CntFlnim Cn
exclusivitatesituaEiaambivalentBa coincidenEei corelaEiilor pozitive atFt cu infatuarea, cFt Di cu
autodeprecierea.
!ersonalitatea dependenta cel mai adesea se supune opiniei generale, delegFndu-Di responsabilitatea Cn
decizii pentru a se simEi acceptat,deDi interiorizarea valorilor grupului de care apar Eine o face Cn mod artificial,
din nevoia de conformare. ADacum era aDteptat, aceastB dimensiune prezintBcorelaEii puternice, pozitive,
cu factorul autodepreciere Di negative cu factorul stima de sine.'ependentul are mai
degrabB tendinEe defensive *nevrozism+ este mai puEin sociabil *extraversiune+mai puEin ambiEios
*conDtiinciozitate+Di mai puEin deschis spre experimentare Di explorare*deschidere+.
H
A0I'AIE 1/ 2AJU< PA21E/)1<I P!1.121

)U<0UIAI1<E /EKI)12E A/L1A!E
Ai gr i j B s B r BmFi cal m D i s B nu par i ameni nE Bt or ( f r i ca poat e f i t r ans mi s B
uD or * e4contagioasB%+.
- /u l Bs a paci enE i i deos ebi t de anxi oD i s i ngur i ( pr ezenE a t a poat e da
paci enE i l or unsentiment de siguranEB
.- <imiteazB-te la comunicarea cea mai elementarB( clarB Di concisB, fBrB ocoliDuri,
cu cuvinte simple Di mesaje scurte, deci fBrB poveDti lungi.
- <imiteazB pe cFt posibil factorii excitanEi din jur care ar putea amplifica teama.
- 'acB pacientului i se dau medicamente administreazB-le dupB prescripEii Di
urmBreDte cum reacEioneazB pacientul Di Cn ce mBsurB observi efecte secundare.
- GncearcB sB stabileDti CmpreunB cu pacientul cauza care Ci provoacB teama Di cum
ar putea sB o stBpFneascB Cntr-o manierB pozitivB.
- KorbeDte cu pacientul despre experienEele sale Di stimuleazB-l sB-Di exprime
emoEiile, creeazB pentru aceasta un mediu liniDtit Di confortabil Di oferB-Ei sprijinul la nevoie.
- 'iscutB CmpreunB cu pacientul despre momentul de apariEie a fricii Di cum poEi
opri temporar acest sentiment, de exemplu cu ajutorul exerciEiilor de relaxare, efort corporal,sau
discutFnd cu el despre posibilitatea apariEiei acestui sentiment, din timp.
A ! P E 2 ) E < E U / U 1 P < A / ' E G / 3 I 1 @ 1 I E P E / ) I U
P A 2 1 E / M 1 1 2 U U / 2MPI)AME/)U< /EKI)12
- /u t e c o n s i d e r a r B s p u n z B t o r p e n t r u c o mp o r t a me n t u l p a c i e n t u l u i (
e l e s t e s i n g u r rBspunzBtor pentru faptele sale.1a pacientul Cn serios.
- 'acB ai probleme cu anumite comportamente ale pacientului, spune-i-o sub forma unui mesaj
personal.
- /u Cncepe lupta despre cine are dreptate.
- GncearcB sB cFDtigi Cncrederea pacientului.
- AscultB-l, Di dacB nu ai timp Cn acel moment spune-i cFnd o sB ai timp Di ai grijB sB
fi prezent atunci.
- ExprimB-Ei clar dorinEa Di posibili tBEile( stimuleazB-l sB participe la activitBEile de
grup pentru a preveni izolarea.
- 'iscutB cu ceilalEi Cn sensul unei abordBri comune, pe care fiecare membru al echipei sB o
respecte
.- bs er vaE i i l e f Bcut e cu at ent i e t r ebui e s B f i e di s cut at e r egul at cu membr i i
echi pe i multidisciplinare.
- /u l Bs a par t ener ul s B- E i obs er ve pr ej udecBE i l e ci di s cut B- l e cu col egi i (
di s cut aE i D i nereuDitele cu colegii
- G n cazul C n car e nu t e C mpaci pr ea bi ne cu un paci ent , cer e unui al t
as i s t ent s B pr ei aC ng r i j i r ea r es pect i vul ui paci ent ( anal i zeazB C mpr eununB cu
col egi i compor t ame nt ul pacientului Di vezi Cn ce mBsurB Di Cn ce mod se poate realiza o
schimbare
.A ! P E 2 ) E < E U / U 1 P < A / ' E G / 3 I 1 @ 1 I E P E / ) I U
P A 2 1 E / M 1 1 2 U U / 2MPI)AME/) 'EPIE!1K
Problema de Cngrijire
5.2onsumB pacientul suficient lichid Di hranBN Gn caz contrar situaEia ar putea duce
la deshidratare sau pierdere Cn greutate.
!copurile Cngrijirii Pacientul sB consume suficient lichid Di hranB, greutatea corpului devenind
stabilB.
AcEiunea de Cngrijire
O
- !B se ofere pacientului cantitBEi mici de lichid Di hranB, de mai multe ori pe zi.- !B serveDti pe
cFt posibil mesele CmpreunB cu pacientul.- !B menEii pe cFt posibil echilibrul Cntre mFncare Di
bButurB.- !B inventariezi dorinEele pacientului.- !B se controleze sBpBmFnal greutatea corporalB.-
!B se apeleze la nevoie la o dieteticianB.- )otul sB se organizeze structurat, Cntr-un program
zilnic.
Problema de Cngrijire
8.Pacientul este constipat. !copurile Cngrijirii Ieglarea tranzitului intestinal
AcEiunea de Cngrijire
- !B Cntrebi pacientul despre urinB, scaun.- !B menEii o listB a satisfacerii nevoilor fiziologice
*defecare+.- !B oferi pacientului destulB miDcare, sB nu-l laDi sB stea toatB ziua Cn pat,
sB se facB o plimbare zilnicB *introdusB Cn planul zilnic, structurat+.- !B se ofere un laxativ de
comun acord cu o dieteticianB.- !B se ofere un laxativ de comun acord cu un medic.
Problema de Cngrijire
9.Pacientul are gura uscatB Di o senzaEie de sete. !copurile Cngrijirii 0olnavul sB consume
suficient lichid Di sB-Di clBteascB gura regulat , ceea ce face sB numai aibe senzaEia de guraBuscatB
Di de sete
AcEiunea de Cngrijire
- !B se creeze condiEii ca pacientul sB poatB sB-Di clBteascB gura Di sB bea *sB se ofere
celenecesare de bBut, bButuri Cn frigider, sB se cearB familiei sB aducB bButuri suplimentatre+.- !B
se ofere pacientului Cn mod regiulat de bBut Di sB fie stimulat sB bea.
Problema de Cngrijire
>.Pacientul nu este deloc sau aproape deloc Cn stare sB se CngrijeascB igienic. !copurile Cngrijirii
0olnavul devine capabil sB se CngrijeascB, adicB sB se spele *zilnic+ Di sB se Cmbrace
cuhaine curate.
AcEiunea de Cngrijire
- Pacientul sB fie stimulat zilnic sB se spele P Cmbrace .- !B s e f ol os eas cB t i mp s uf i ci ent
pent r u aceas t a, pent r u cB f uncE i onar ea gl obal B es t e C n c e a t B D i d B
p o s i b i l i t a t e a d e a s e l e g a u n c o n t a c t ma i s t r F n s c u p a c i e n t u l , s B
s e programeze timp suplimentar Cn programul zilnic structurat.- 'B-i posibilitatea pacientului
sB-Di dea seama cB poate sB facB ceva.- P r e C n t F mp i n B t e n s i u n i l e o f e r i n d o
s t r u c t u r B c l a r B * l a s B - l s B t e r mi n e s i s t e ma t i c activitatea, ia-Ei timp suficient,
Eine cont de posibilitBEile pacientului Cn acel moment+.- Gn caz extrem preia activitBEile de
Cngrijire.
Problema de Cngrijire
,.Pacientul are probleme cu somnul *adoarme greu, doarme agitat, se scoalB
devreme+ pentru cB stB mult Cn pat Cn timpul zilei sau este 4prizonierul% propriilor stBri
depresive.
!copurile Cngrijirii /ormalizarea ritmului somnPveghe
AcEiunea de Cngrijire
- /u-l lBsa pe pacient sB stea mult Cn pat Cn timpul zilei.- f er B- i act i vi t BE i , s t i mul eazB- l
s B s e r i di ce di n pat * s B f i e i ncl us C nt r - un pr ogr amstructurat de zi+.- Ape l eazB
event ual D i l a al t e t er api i pr i n act i vi t at e * t er api e cr eat i vB, t er api e
pr i nmiDcare, terapie prin muzicB etc+- Pacientil primeDte deseori somnifere, ai grijB ca sB le ia,
Di observB efectul .
Problema de Cngrijire
;.Pacientul este agitat pentru cB este 4hBrEuit% de gFnduri Di sentimente depresive
!copurile Cngrijirii 0olnavul devine capabil sB se concentreze asupra activitBEilor sale
Di sB-Di manifeste*exprime+ sentimentele Di ideile *chiar Di pe cele cu caracter depresiv
AcEiunea de Cngrijire
- !B se CnsoEeascB pacientul Cn activitBEile sale zilnice, structurate *acestea sB fie incluseCntr-un
programorganizat+.- !B se stabileascB un contact cu pacientul prin Cntreprinderea unor activitBEi
CmpreunB cuacesta, sB se Cncerce a se lega neforEat o discuEie, doar dacB bolnavul simte nevoia.-
7
ApreciazB care este efectul discuEiei despre ideiPsentimente. 'acB pacientul se cufundBDi mai
mult prin aceasta Cn depresia lui nu continua discuEia ci stimuleazB-lCn
activitBEiconcrete.
Problema de Cngrijire
H.0olnavul are idei de sinucidere spunFnd *sau nu+ cB vrea sB-Di ia viaEa..
!copurile Cngrijirii - 0olnavul trebuie sB devinB capabil sB-Di exprime ideilePsentimentele
suicidare.- )rebuie create condiEii care sB Cmpiedice Cncercarea de sinucidere.
AcEiunea de Cngrijire
- !B se facB discutabile ideile Di sentimentele suicidare ale pacientului.- Gn cazul pericolului
acut de sinucidere sB se ia mBsurile adecvate, Cngrijire Cn secEia CnchisB Di sB te
informezi regulat despre starea acestuia.- 2ontroleazB dacB se iau medicamentele.- !B se consulte
doctorul dacB se dau sedative, sB se observe efectul acestora.- !B se discute sinuciderea cu
pacientul, sB nu existe nimic secret despre asta.- 'acB pacientul nu se exprimB Cn legBtursB
cu sinuciderea se urmBreascB activitatea sa nonverbalB, de exemplu tendinEa de a se izola
etc.- !B se EinB contact regulat cu pacientul, sB nu fie evitat.- 'acB bol navul i a
ant i depr es i ve s B f i e E i nut s ub obs er vaE i e pent r u cB at unci cFnd activitatea sa
se intensificB *primul simptom care cedeazB Cn depresie+ dar dispoziEia esteCncB melancolocB
pericolul de sinucidere este mare.- Kezi mai departe capitolul despre sinucidere.
Problema de Cngrijire
O. 0ol navul nu es t e C n s t ar e s B l ege s au s B C nt r eE i nB r el a E i i pent r u cB nu s e
mai s i mt e valoros Di nu vrea sB fie o povarB pentru altul.
!copurile Cngrijirii Pacientul trebuie sB devinB capabil de a CntreEine relaEii Di contacte
cu alEii Di de a-Diconsidera contribuEia ca fiind valoroasB.
AcEiunea de Cngrijire
- PreantampinB ca pacientul sB se izoleze complet de activitatea *socialB+ de grup, lasB-lsB
participe la mese, orele de ceaiPcafea, implicB eventual ceilalEi pacienEi Cn Cngrijirea lui*sB se
includB aceste lucruri Cntr-un program structurat de zi+.- !B se asiste vizitele familiei Di sB se
observe atBt reacEiile pacientului cBt Di ale familiei.- ! B s e r B s p u n d B l a C n t r e b B r i l e
f a mi l i e i , D i s B s e C n c u r a j e z e c o n t a c t u l f a mi l i e i c u pacientul..- Aamilia sB
fie implicatB pe cFt posibil Cn Cngrijirea directB, sB se creeze condiEii pentruaceasta
- !B nu se confirme sentimentele pacientului prin a-l evita, chiar prezenEa ta poate fi
un s e mn a l , r e c u n o a D t e p r o p r i u l s e n t i me n t d e n e p u t u n E B d a r n u - l
l B s a s B t e a t r a g B C n sentimentele sale depresive sau cBtre contactului , sprijiniEi-vB Cn
cadrul echipei..
A!PE2)E<E U/U1 P<A/ 'E G /3I1 @ 1 IE G / AAKAIEA U/U1
PA21 E/) 2U2MPI)AME/) MA/1A2A<
Problema de Cngrijire
5.Pacientul nu-Di acordB timp suficient sB bea lichide Di sB mBnFnce ceea ce face sB
fieslBbit fizic.
!copurile Cngrijirii 0olnavul dobFndeDte un comportament alimentar normal Di consumB hranB
suficientB DivariatB precum Di lichide, ceea ce face sB nu se mai simtB epuizat fizic.
AcEiunea de Cngrijire
- Pacientul sB fie supravegheat consecvent la mese Di sB bea ceai Di cafea.- !B se ofere hranB Di
lichide de mai multe ori pe zi( aceasta pentru a preveni iritabilitateaDi manifestBrile agresive Cn
caz de insistenEB.- !B se noteze balanEa hidricB Di hrana ingeratB.- <a nevoie sB se cearB sfatul
unei dieteticiene Cn legBturB cu o dietB consistentB.- Gn cazul sensibilitBEii exagerate la excitanEi sB
se ia mesele CmpreunB cu pacietul Cn afaragrupului *Cn cazul Cngrijirii separate +
Problema de Cngrijire
8.Pacientul bea Di mFncB cintinuu, nu se poate CnfrCna , mFnCncB din lada de gunoi etc
5-
!copurile Cngrijirii 0olnavul CDi amelioreazB comportamentil alimentar, consumB cantitBEi
normale de hranBDi lichide Di Cntr-o manierB adecvatB.
AcEiunea de Cngrijire
- bservarea continuB a schemei de hrBnire.- !B se mBnFnce Di sB se consume lichide CmpreunB
cu pacientul.- !B se mBnFnce cu el Cntr-un mediu lipsit de factori iritanEi *separat+.- !B se prezinte
porEii adaptate Di adecvate.- ! B s e s u p r a v e g h e z e p a c i e n t u l a t u n c i c F n d s e
mB n F n c B C n g r u p , p e n t r u a p r e v e n i eventualele situaEii nedorite, cum ar fi
consumarea mFncBrii celorlalEi bolnavi.
Problema de Cngrijire
9.Pacientul nu-Di acordB timp suficient pentru a se Cngriji sub aspect igienic Di neglijeazBacest
lucru
!copurile Cngrijirii 0olnavul CDi modificB Cn bine comportamentul legat de Cngrijirea igienicB.
AcEiunea de Cngrijire
- Pacientul trebuie Cndrumat zilnic la spBlat etc. Cntr-un mediu lipsit de factori
excitanEi*un loc de spBlat separat+.- !B se preia eventual gestionarea acestei probleme.-
Pacientul sB fie stimulat de a lua parte activ la activitatea de Cngrijire.- A se supraveghea
pacientul pentru ca sB nu fugB .- Gn cazul Cncare bolnavul este izolat sB i se dea ocazia de a se
duce regulat la Q2.- Gn caz cB transpirB excesiv sB i se ofere posibilitatea de a se spBla de mai
multe ori.
Problema de Cngrijire
>.Pacientul este haotic Cn comportament Di turbulent.
!copurile Cngrijirii - 0olnavul trebuie sB devinB capabil sB se controleze, sB nu mai fie turbulent
Di sB aibe uncomportament organizat.
AcEiunea de Cngrijire
- !B i se ofere un program structurat de activitBEi, conceput Cn mod rBspunzBtor.- !B fie Cndrumat
direct Cn executarea programului respectiv.- !B i se explice clar ceea ce trebuie sB facB.- A-l lBsa
pe pacient sB participe treptat Di dozat la activitatea Cn grup Di sB se observe efectul.-
!B se ofere un program zil nic clar structurat Di Cn cazul Cngriji rii neizolate,
observFndefectul.- A se administra medicamentele la nevoie.- A se noteza mijloacele Di
mBsurile luate.- !B i se acorde Cngrijiri izolat Cn situaEiile de neliniDte extremB..
Problema de Cngrijire
,.Pacientul are un ritm de ziPnoapte tulburat, doarme puEin sau deloc Di-i deranjeazB
peceilalEi bolnavi.
!copurile Cngrijirii Ieglarea ritmului ziPnoapte, astfel CncFt sB nu-i mai deranjeazBepe ceilalEi
bolnavi.
AcEiunea de Cngrijire
- Pacientul sB fie lBsat sB doarmB separat, eventual Cngrijire izolatB.- PreCntFmpinaB ca pacientul
sB se odihneascB prea mult Cn timpul zilei, EinFnFndu-se contde acest lucru Cn programul zilei.-
!B se afle motivul neliniDtii de pe timpul nopEii, eventual sB se discute cu
pacientul pentru a afla temerilePtensiunile sale. A se administra eventual medicamente, a se
observaefectul acestora.
Problema de Cngrijire
;.Pacientul nu-Di poate menEine firul gFndirii *prezintB 4fugB de idei%+, reacEi oneazB
latoate excitaEiile Di este haotic Cn contactele cu ceilalEi.
!copurile Cngrijirii 0olnavul se poate concentra Di poate menEine contactul cu ceilalEi .
AcEiunea de Cngrijire
- Pacientul sB fie Cngrijit iziolat Cntr-un mediu lipsit de excitanEi.- !B-l atenEionezi cFnd are 4fuga
de idei% Di sB Cncerci sB-l readuci la subiectul discuEiei.- 2orecteazB pacientul Cn ce priveDte
atitudinile sale din viaEa de zi cu zi.- ferB-i activitBEi concrete *programul de zi +.- /u negocia
cu pacientul abordarea aleasB.- 'acB e cazul, mustrB-l pe pacient.- bservB comportamentul
pacientului Cn grup, ia-l separat dacB se creeazB tensiune CnrelaEie cu ceilalEi pacienEi.-
55
bs er vB cum decur ge vi zi t af Bc ut B de al E i i , C ndr umB vi zi t at or ul at unci cFnd
exi s t Btensiuni.- bservB dispoziEia, semnaleazB eventuala trecere spre comportament depresiv.
Problema de Cngrijire
H. Paci ent ul pr ezi nt a mani f es t Br i necuveni t e* umbl B gol , C nj ur B , ar e un
compor t ame nt asocial etc+
!copurile Cngrijirii Pacientul iDC modificB Cn bine comportamentul astfel CncFt relaEia
lui cu persoanele dinmediu se amelioreazB.
AcEiunea de Cngrijire
- ProtejeazB pacientul vorbind despre comportamentul sBu , indicB-i clar graniEele.- GndepBrteazB-
l pe pacient din grup dacB nu poate fi corectat *Cngrijire izolatB+- 2a u t B s B a f l i c a r e
e s t e c a u z a c o mp o r t a me n t u l u i s B u , c e v r e a s B s p u n B p r i n a s t a N
*CntreabB-l , observB ceea ce spune Di face+- KerificB reacEia pacientului la acest
comportament , vorbeDte cu el, dacB este posibil, despre sentimente de ruDine+-
G nf or meazB- i * l a nevoi e+ pe cei l al E paci enE i des pr e compor t ament ul
bol navul ui , dB explicaEii.
Problema de Cngrijire
O.Pacientul reacEioneazB agresiv la cei din jur6 el are sentimentul cB este Cmpiedicat
deceilalEi
!copurile Cngrijirii 0olnavul se liniDteDte, nu mai reacEioneazB agresiv Di devin capabil sB
discute civilizatnemulEumirile sale
AcEiunea de Cngrijire
- bservB situaEiile Cn care pacientul este agresiv Di discutB cu el. Este posibil ca a
douaoarB sB EinB cont de aceasta.- PreCntFmpinB escaladarea comportamentului pacientului
distrBgFndu-i atenEia la timp- 1a pacientul Cn serios, explicB-i ceea ce faci, dB-i ocazia seB
reacEioneze.- AixeazB graniEe clare , spune ce este tolerat Di ce nu.- Poat e cB i zol a r ea
t empor ar B es t e neces ar B dacB s i t uaE a devi ne per i cul oas B pent r u pacient Di cei
din jur, observB bine efectul , dacB izolarea duce numai la mai multB fricB Ditensiune, nu o
continua.- 'iscutB cu pacientul motivele agresiunii sale, menEine contactul cu bolnavul.-
ApreciazB-Ei propria forEB de stBpFnire de sine, la nevoie predB Cndrumarea
pacientuluiunui coleg.- 2reazB reguli clare despre vizitB, dozeazB vizita Di vezi da-cB trebuie
CnsoEit vizitatorul.- GnsoEeDte vizitatorul, mai ales dacB existB o DansB de ascaladare a
conflictului, oferBfamiliei informaEii despre abordarea aleasB Di adu argumente.
Problema de Cngrijire
7 . P a c i e n t u l i n t r e p r i n d e a c E i u n i c u u r m B r i n e g a t i v e p e n t r u
e x i s t e n E a s a D i c e a a familieiPrelaEiei sale *de exemplu tranzacEii financiare+.
!copurile Cngrijirii 0olnavul trebuie sB devinB capabil excesele sale Di consecinEele acestora.
AcEiunea de Cngrijire
- bservB comportamentul pacientului Di vezi cu ce se ocupB.- !ondeazB-i gFndurile Di planurile
prin discuEii.- 'iscutB cu el consecinEele unor astfel de acEiuni .- PreCntFmpinB ca el sB intreprindB
astfel de acEiuni *nu numai Cn secEie, satabileDte regulidespre telefon etc.+ .- !tabileDte reguli cu
familia despre administrarea banilor etc.- !B se ia eventual mBsuri juridice *punereasub
interdicEie+.
Problema de Cngrijire
5-.Pacientul nu poate sB discute problemele *din trecut+ Cntr-o manierB realistB.
!copurile Cngrijirii 0olnavul devine capabil de discuta problemele sale Cntr-o manierB realistB Di
contribuie lacButarea unei soluEii pentru respectivele probleme probleme.
AcEiunea de Cngrijire
- <eagBDi CntreEine o relaEie jovialB cu pacientul Cn timpul Cngrijirii intensive .- 'B-i pacientului
posibilitatea da a-Di exterioriza ideilePsentimentele, dozeazB acest lucrudupB starea Cn care se
aflB.- 2autB contact, nu-l irita din cauza comportamentului sBu neclarPbizar
58
- !emnal eazB i dei l e D i s ent i ment el e pe car e l e expt i mB, r apor t eazB- l e pe
mBs ur B ce bolnavul capBtB mai mult simE al realitBEii, inventarizeazB CmpreunB cu el
problemele dintrecut Di implicB pacientul direct Cn alegerea unui tratament ulterior.
Problema de Cngrijire
55.Pacientul estePse manifestB suicidar.
!copurile Cngrijirii 0olnavul renunEB la CncercBrile de sinucidere Di devine capabil sB vorbeascB
despre ideileDi gFndurile sale suicidare .
AcEiunea de Cngrijire
- Kezi prelucrarea planului de Cngrijire din cap.8 al acestui modul- A se observa suplimentar
a pacientul Cn faza de trecere de la comportamentul maniacal la cel depresiv Di invers
, dacB dispoziEia este depresivB Di pacientul este activ , atunci pericolul de sinucidere
este mare.- bservB dacB bolnavul ia Cntr-adevBr medicamentele Di efectul acestora .
A ! P E 2 ) E < E U / U 1 P < A / ' E G / 3 I 1 @ 1 I E P E / ) I U
P A 2 1 E / M 1 1 2 U 2MPI)AME/) P!1.)12
Problema de Cngrijire
5.Pacientul bea DiPsau mBnFncB puEin sau deloc ca urmate a trBirii psihotice.
!copurile Cngrijirii 0olnavul are un comportament alimntar satisfBcBtor.
AcEiunea de Cngrijire-
A se observaPmotivele pentru care nu beaPmBnFncB.- !B se implice pacienul la alcBtuiraea
meniului .- A se oferi Cn mod regulat mFncare Di bButurB.- !B nu se insiste cu mFncarea dacB
pacientul este suspicios.- <a nevoie sB se mBnFnce cu pacientul Cn caz ce surescitare *iritabilitate+
a acestuia.
Problema de Cngrijire
8. Paci ent ul ar e gur a us cat B D i s enza E i e de s et e ca ur mar e a med i caE i ei
ps i hot r ope, aepuizBrii Di aerului pre uscat .
!copurile Cngrijirii 0olnavul nu mai are senzaEia neplBcutB de sete Di gurB uscatB permanent.
AcEiunea de Cngrijire
- !B se controleze care este cauza senzaEiei de sete.- bservarea evntualei apariEii a unor efecte
secundare ale medicaEiei psihotro
- Pacientul sB fie stimulat sB-Di clBteascB gura Di sB consume mai multe lichide.- <a nevoie sB se
ofere bolnavului mai multe lichide .- ! B s e i n f o r me z e d o c t o r u l d e s p r e
e v e n t u a l e l e e f e c t e s e c u n d a r e a l e me d i c a E i e i psihotrope .observate.- !B se facB
plimbBri cu pacientul.
Problema de Cngrijire
9.Pacientul prezintB constipaEie sau o cantitate redusB de scaun.
!copurile Cngrijirii /ormalizarea tranzitului intestinal.
AcEiunea de Cngrijire
- !B se afle cauza problemei prin observare sau printr-o discuEie cu pacientul.- !B se ofere hranB
variatB.- !B nu se insiste prea mult dacB prin aceasta se creeazB o stare de tensiune .- Pacientul sB
fie stimulat sB facB nai multB miDcare *sport, plimbBri etc+.- !B se consulte eventual doctorul.
Problema de Cngrijire
>.0olnavul nu se CngrijeDte suficient de bine din punct de vedere igienic sau deloc.
!copurile Cngrijirii 0olnavul devine mai atent Cn c priveDte igiena sa.
AcEiunea de Cngrijire
- !B se Cndrume pacientul Cn ce priveDte CntreEinerea propriei stBri de igienB.- ferB-i timp
sificient, nu-l goni.- <asB bolnavul sB facB,, pe cFt posibil, totul singur.- 1mplicB poacientul direct
la realitatea activitBEii.- !emnaleazB din timp tensiunile, dozeazB numBrul acEiunilor ce trebuie
Cntreprinse.- Poate este nevoie sB se dea atenEie Cngrijirii de mai multe ori pe zi.
Problema de Cngrijire
,.Pacientul are tremurBturi Di tonusul muscular este crescut dFnd impresia de rigiditate caurmare
a medicaEiei psihotrope.
59
!copurile Cngrijirii 'ispariEia simptomelor extrapiramidale neuroleptice.
AcEiunea de Cngrijire
- Pacientul sB fie informat despre eventuale efecte secundare ale medicaEiei psihotrope.- !B s e
obs er ve ef ect el e s ecundar e al e f ol os i r i i medi caE i ei ps i hot r ope, ur mBr i ndu-
s eatitudinea Di miDcarea pacientului .- !B se raporteze doctorului, sB se caute
pasibilitBEile prin care efectele secundare alemedicamentelor psihotrope pot fi CnlBturate.-
!B se ofere eventual medicamente Cmpotriva efectelor secundare Di sB se observe efectul.- ! B
s e p r o p u n B e v n t u a l mo d i f i c a r e a t e r a p i e i me d i c a me n t o a s e * a l t B
d o z a r e , a l t e medicamente+
Problema de Cngrijire
;.Pacientul este hiperactiv Di manifestB un comportament haotic ca urmare a fricii Di
aneliniDtii interne.El nu este Cn stare sB se controleze sau manifestB tendinEa de izolare .
!copurile Cngrijirii 0olnavul se liniDteDte Didevine capabil sB intreprindB activitBEi Cntr-un mod
ordonat.
AcEiunea de Cngrijire
- !B se ofere Cngrijire Cntr-o secEie cu pacienEi puEini.- !B se CnceapB eventual Cngrijirea Cntr-o
camerB de izolare.- Gndrumarea sB fie fBcutB de o singurB persoanB.- ! B s e C n t o c me a s c B
u n p r o g r a m s t r u c t u r a t d e z i C n c o n c o r d a n E B c u
p o s i b i l i t B E i l e pacientului, acest program fiind orintat spre activitBEi legate de viaEa realB.-
!B se implice eventual un CndrumBtor de activitBEi .- !B sesupravegheze administrarea medicaEiei
D sB se observe efectele acesteia.- Pacientul sB nu meargB la culcare neliniDtit.- Gn caz de neliniDte
pe timpul nopEi CncearcB sB afli cauza, nu evita o discuEie.- Este importantB o evaluare
permanentB a activitBEii asistentului Di efectul acesteia asupra pacientului .- 2onsultB doctorul Cn
legBturB cu efectele terapiei Di eventuala adaptare a acesteia.
Problema de Cngrijire
H.Pacientul nu este Cn stare sB stabileascB o relaEie Cn mod real, cauza constFnd
dintr-oc o mu n i c a r e d e f e c t u o a s B c a u r ma r e a t u l b u r B r i l o r d e p e r c e p E i e
D i g F n d i r e * d e l i r D i halucinaEii+.
!copurile Cngrijirii Ameliorarea comunicBrii cu cei din jur.
AcEiunea de Cngrijire
- 2autB contactul cu pacientul Di nu-l evita.- 2autB puncte de legBturB pentru o discuEie Cn
probleme concrete.- Gi sugerBm pacientului cum tar rebui sB se simtB sau sB gFndeascB.- )rebuie
sB rBmFi corect Cn aceastB relaEie.- /u continua sB vorbeDti cu pacientul pBnB devine confuz,
cautB sB-i distragi atenEia.- /u Cncerca sB-l convingi cB ai drepate sau cB el nu are dreptate .
Problema de Cngrijire
O.Pacientul provoacB Cn timpul vizitei tensiuni Di sentimentul cB nu este CnEeles, familia nuDtie
prea bine cum sB se comporte Cn astfel de situaE11
!copurile Cngrijirii 0olnavul devine capabil sB relaEioneze cu familia Cntr-o manierB degajatB,
fireascB.
AcEiunea de Cngrijire
- !B conDtientizezi efectul contactelor dintre vizitatori Di pacient pentru tine CnsuEi, sB aigrijB de
propriile tale limite.- PrimeDte vizitatorii Cntr-un loc liniDtit.- AsistB comunicarea dintre pacient Di
familie.- bservB modul Cn care decurge vizita.- GndrumB familia.
Problema de Cngrijire
7.Pacientul se manifestB agresiv pentru cB se simte ameninEat DiPsau anxios.
!copurile Cngrijirii
0olnavul devine capabil sB-Di stBpFneascB sentimentele de agresiune.
AcEiunea de Cngrijire
- !B se afle cauza tendinEelor agresive Di sB nu se evite contactul cu pacientul pe motivulcB este
agresiv.- !B se spunB clar pacientului care sunt limitele.- !B se acEioneze clar Di sever Cn caz
de violenEB fizicB6 pacientul sB nu fie abordat cFndaDti singur.- !B fie separat la nevoie.-
5>
!B se EinB sub observaEie comportamentul pacientului6 sB se identifice din timp
ivireaintenEiilor lui de agresivitate, sB se previnB escaladarea
A!PE2)E A<E P<A/U<U1 'E G /3I1 @ 1 IE G / A<!U< PA21 E/M1 <I
2U 'EME/MA
Problema de Cngrijire
5.Modelul de hrBnire al pacientului este perturbat.
!copurile Cngrijirii 0olnavul are un comportament alimentar adecvat..
AcEiunea de Cngrijire
- Pacientul sB fie ajutat sB bea Di sB mBnFnce dacB el nu *mai+ poate.- Gn cazul Cn care uitB, sB se
indice pacientului orele de masBPceai sau cafea .
- !B se CnsoEeascB pacientul la sala de mese.- !B se consulte un doctor Cn cazul Cn care problema
alimentaEiei este rezultatul efectului secundare al medicamentelor.- !B se adapteza hrana de
comun acord cu o dieteticianB *dietB, fracvenEa meselor etc.+.
Problema de Cngrijire
8.Pacientul este incontinent pentru urinBPscaun.
!copurile Cngrijirii Pacientul devine continent.
AcEiunea de Cngrijire
- !B se consulte un doctor pentru a se stabi li o eventualB cauzB fizicB, sB se
administrezeeventual medicamente.- G n l egBt ur B cu t ul bur Br i l e de memor i e D i
dezor i ent ar e , t r ebui e s B s e at r agB at eE i a pacientului sB meargB la Q2.- Pacientul
sB fie CnsoEit eventual la Q2 Di sB se ofere sprijinul necesar pentru a-l putea folosi.-
!B se utilizeze la nevoie mijloace de ajutorare *Q2 adaptat, scutece etc.+.
Problema de Cngrijire
9.Pacientul nu mai este Cn stare sB se CngrijeascB pe sine deloc sau parEial .
!copurile Cngrijirii 0olnavul devine capabil * eventual cu Cndrumare permanenetB+ sB
se CngrijeasB total sau parEial.
AcEiunea de Cngrijire
- RB se Cndrume pacientul Cn Cngrijirea sa zilnicB.- Pacientul sB fie stimulat sB se CngrijeascB.- Mine
cont de obiceiurile pacientului * sB facB duD sau nu+.- bservB reacEiile pacientului ,
CncearcB sB afli motivul sau cauza care se aflB la baza*in+activitBEii unui pacient.
Problema de Cngrijire
>.Pacientul are un ritm de ziPnoapte deranjat, deoarece noaptea este agitat neputFnd
sBdoarmB din cauza fricii Di a confuziei.
!copurile Cngrijirii Ieglementarea ritmului vefgePsomn.
AcEiunea de Cngrijire
- ferB pacientului ziua destule activitBEi * dupB posibilitBEile sale +.- GntrabB referotor la motivele
neliniDtii Di CncearcB sB calmezi pacientul printr-o discuEie.- IBmFi lFngB pacient cFnd este Cn pat,
prezenEa ta il poate calma .- 2o n s u l t B d o c t o r u l p e n t r u e v e n t u a l a
a d mi n i s t r a r e d e me d i c a me n t e * s e d a t i v e s a u somnifere+.ExplicB pacientului
clar despre acEiunea medicamentelo
Problema de Cngrijire
,.Pacientul nu este Cn stare sB CDi asigure de unul singur un regim suficient de
miDcarefizicB Di folosire utilB a timpului.
!copurile Cngrijirii Pacientul intreprinde diverse Di multiple activitaEi, face sufici entB
miDcare fizicB Di-DifoloseDte timpul util.
AcEiunea de Cngrijire
- Pacientul trebuie stimulat sB facB miDcare , sB se ofere acti vitBEi( gimnasticB
pentru bBtrFni, plimbBri , implicare Cn gospodBrie etc.- !B i se reaminteascB mereu
pacientului posibilitBEile de miDcare, avFnd Cn vedere faptil cB uitB Di este dezorientat.-
!B se intreprindB la nevoie activitBEi CmpreunB cu pacientul.- !B se implice un CndrumBtor de
activitate .- !B se ofere A2IPterapie de validare * vezi paragraful 5-+.- 1n cazul tulburBrilor de
5,
activitate sB se introducB fizioterapia. rice acEiune ai alege, sBEi cont de modul de viatBPstilul de
viaEB specific al pacientului .
Problema de Cngrijire
;. Paci ent ul ui C i es t e gr eu s B l ege D i s B C nt r eE i nB cont act e, di n cauza
pr obl emel or de comunicare cauzate de starea de confuzie Di de tulburBrile de memorie.
!copurile Cngrijirii 0olnavul devine capabil, Cn limitele salae, sB lege Di sB CntreEinB contacte .
AcEiunea de Cngrijire
- ferB pacientului ocazia sB se exprime , rBspunde la nevoia lui de contact.- 1a Cn serios lumea
trBirilor pacientului, lasB-l sB spunB ce-l preocupB.- bservB Di reEine reacEiile pacientului .-
'acB paci ent ul es t e t ens i onat at unci e bi ne s B- i di s t r agem at enE i a
i mpl i cFndu- l C nactivitBEi *vezi activitBEile la ,+.- GndrumB pacientul Cn contactele cu
ceilalEi bolnavi,6 informeazB-i pe ceilalEi la nevoiedespre situaEia lui.- Gn caz de tensiuni
serioase poate fi necesar sB se evite contactele cu ceilalEi pacienEi.
Problema de Cngrijire
H.Pacientul are pierdere de dScor
!copurile Cngrijirii Pacientul este protejat Cn asemenea nBsurB CncFt poate trBi cu ceilalEi Cn
situaEia sa
AcEiunea de Cngrijire
- Ai conDtient de faptul cB pacientul nu este Cn stare sB se CngrijeascB Cn toate privinEele.-
1ntreprinde la timp activitBEi de Cngrijire *atFt din punct de vedere fizic, psihic cFt
Disocia
Problema de Cngrijire
O.Gn relaEia dintre pacient Di familie apare neCnEelegere Di tensiune.
!copurile Cngrijirii Gn limitele posibilitBEilor *impuse de patologia sa+, bolnavul devine
capabil sB menEinBrelaEia cu familia.
AcEiunea de Cngrijire.
- bservB cum decurg contactele dintre pacient Di familia sa .- AsistB contactul atunci cFnd este
vorba de CntrebBriPtensiuni.- 1nformeazB familia despre situaEia pacientului Di despre consecinEele
acesteia.- 'B familiei indicaEii privitoare la contactul cu pacientul *vezi ;+.- AscultB CntrebBrile Di
sentimentele familiei.- IecomandB eventual familiei sB ia legBtura cu doctorul.
Problema de Cngrijire
7.Pacientul nu-Di poate exprima uDorPsau deloc sentimentele legate de situaEia sa .
!copurile Cngrijirii 0olnavul devine capabil de a discuta pe tema sentimentelor legate de situaEia
sa .
AcEiunea de Cngrijire
- 2autB contactul cu pacientul , aratB-i cB-i dai atenEie.- GntreabB-l dacB vrea sB vorbeascB despre
situaEia sa.- /u forEa discuEia .- GncearcB sB clBdeDti contactul, prin acEiuni fBcute CmpreunB cu
pacientul.- 1nventariazB CntrebBrile Di problemele bolmavului, nu porni de la ideea cB oricum nu
se poate face nimic, multe dintre probleme pot fi totuDi soluEionate .- Este bine sB asculEi cu
atenEie.
Problema de Cngrijire
5-.Pacientul nu este Cn stare sB garanteze propria sa securitate Di cea a altora.
!copurile Cngrijirii 0olnavul nu este un pericol pentru sine Di ceilalEi.
AcEiunea de Cngrijire
- Kezi ce consecinEe periculoase poate avea comportamentul pacientului .- /u-l lBsa pe pacient
sB aibe articole de fumat *se pot produce incendii+.- 2ontenEioneazB pacientul Cn cazul Cn care
poate sB cadB de pe scaun sau din pat .- 3estioneazB eventualul comportament agresiv *vezi
capitolul despre agresiune+.- 'acB existB pericol de cBdere nu lBsa pacientul sB facB duD sau baie
singur.- Ai conDtient de pericolul de sinucidere *mai ales Cn faza incipientB a demenEei+.
Problema de Cngrijire
55.Pacientul este dezorientat Di amnez
5;
!copurile Cngrijirii Gn limitele posibilit BEilor, bolnavul devine capabil sB-Di aminteascB
diverse situaEii deviaEB sau sB se orienteze.
AcEiunea de Cngrijire
- Antrenamente de orientare spre realitate *A2I+- )erapie de validare
.P U / 2 ) E < E ! P E 2 1 A 1 2 E ' E A ) E / M 1 E G / G / 3 I 1 @ 1 I E A
P A 2 1 E / M 1 < I P!1.1A)I121 2I/121 *!2.1JAIE/1+- Atitudinea pasivB,
neutralB, prietenoasa este cel mai puEin ameninEBtoare.- Ai al er t l a s emne de hal uci nar e,
cum ar f i r Fs ul s au vor bi t ul C n s i ne s au opr i r ea C n mijlocul propoziEiei. Acest
lucru poate indica trBirea halucinaEiilor avFnd ca urmare o reacEie agresivB. GncearcB sB
previi acest lucru.- /u cont r azi ce i dei l e del i r ant e D i nu di s cut a des pr e el e. Pr i n
aceas t a del i r ul nu s e spulberB Di contactul va deveni mai dificil.AoloseDte tehnicile
terapeutice cum ar fi 4Mi-e greu sB-mi imaginez%.- P r e F n t F m p i n B u n e l e m e n t
d e c o m p e t i E i e C n a c t i v i t B t i . R i a c e s t a p o a t e m B r i suspiciunea.
GndrumB spre activitBEi orientate spre o relaEie.- ExprimB-ti aprecierea pentru
comportamentul poziti v.Acest lucru mBreDt e sentimentul propriei valori Di este un
stimulent pentru a-l repeta.- 'acB pacientul este supBrat pe tine, nu te
apBra.Manifestarea sentimentelor sale Cl pot ajuta sB-si rezolve propria problemB.- AixeazB
scopuri care se pot realiza Cn termen scurt. Prin asta previi frustrarea ca urmarea nereuDitei sau a
scopurilor prea pretenEioase Di 1n acelaDi timp Cl stimulezi sB continue.- <asB-Ei prejudecBEile
la o parte, discutB-le cu un coleg Di reformuleazB-le.PrejudecBEile sunt o barierB Cntre
tine Di pacient.- 2autB contact regulat, oferB-1 atenEie pozitivB Di aratB-1 cB-l accepEi
Di-l apreciezi.Prin asta mBreDti sentimentul propriei sale valori.- !prijinB pacientul Cn
activitBEile pentru care se teme sau care-i par dificile. Gncrederea Cl va ajuta sB-Di CnvingB frica.-
AB ce spui Di respectB promisiunile, acesta este un Cnceput pentru a cFDtiga
Cncrederea cuiva.

- AjutB-l la nevoie sB se orienteze, spunFndu-i cFt e ora, unde se aflB Di cine eDti. Prin asta Cl aduci
Cn 4realitate%.- /u-l atinge fBrB motiv, fii precaut cu asta. PacienEii anxioDi Di
suspicioDi, pot simEi atingerea ca pe o ameninEare.- KorbeDte clar Di tare ca sB te poatB
CnEelege, nu fi misterios, nu rFde fBrB rost. Pe scurt preFntFmpinB suspiciunea.
A P E 2 ) E < E U / U 1 P < A / 3 E / E I 1 2 G / A < ! U <
P A 2 1 E / M 1 < I 2 U U / 2MPI)AME/) 'E 'EPE/'E/MA
Problema de Cngrijire
5. Paci ent ul bagat el i ze azB pr obl emel e l egat e de bBut ur B s au f ol os i r ea
s ubs t anE el or psihotrope, CncearcB sB transfere vina problemei sale asupra altora.,
manipuleazB.
!copurile Cngrijirii Pacientul CnEelege gravitatea situaEiei sale.
AcEiunile de Cngrijire
- PoartB discuEii.- AscultB activ.- AB distincEie Cntre fapte Di sentimente.- Pune CntrebBri Cn caz de
neFnEelegere.- 2onfruntB-l cu contradicEiile la nivel de conEinut Di la nivel de implicare.-
2onfruntB cu comportament patologic *bagatelizarePraEionalizare+.- <asB-l pe pacient sB gBseascB
soluEii pentru problemele sale.- AB-l rBspunzBtor pentru problemele sale, nu te lBsa
CnDelat Di nu admite aspect e pe carenu le poEi respecta6 pacientul este rBspunzBtor pentru elDi
deci Di pentru vindecarea sa..- !B se discute despre pacient Cn cadru multidisciplinar Di sB se
stabileasB CnEelegeri clare,unanime.- !B se aranjeze terapii de sprijin, cum ar fi sport,
antrenament de muncB Di dezvoltare profesionalB.- !B se CntocmeascB o schemB de zi
structuratB.
Problema de Cngrijire
8.Pacientului Ci este sete ca urmare a folosirii alcoolului sau are gura uscatB ca
urmare afolosirii substanEelor psihotrope.
5H
!copurile Cngrijirii 'acB este posibil pacientul sB fie lBsat sB rezolve singur problema. Ea dispare
de la sinedupB un timp.
AcEiunile de Cngrijire
- PacienEilor care stau Cn pat sB li se ofere apB.- PacienEii care pot merge,. sB-Di rezolve singuri
problema, eventual sB li se ofere apB.
Problema de Cngrijire
9.Pacientul mBnFncB puEin sau deloc DiPsau consumB hranB nesBnBtoasB purile Cngrijirii
0olnavul consumB suficientB hranB consistentB.
AcEiunile de Cngrijire
- bservaEiiPCntrebBri referitoare la motivul pentru care nu mBnFncB.- !B se implice bolnavul Cn
alcBtuirea hranei 4consistente%- !B se ofere mFncare Di bButurB la ore regulate.- !B s e r educB
s au s B s e C nl Bt ur e f act or i car e der amj eazB, cum ar f i nel i ni D t ea,
f r i ca, durerea etc.- !B se implice la orele de masB ceaiPcafea.- Uneori situaEia pacientului
este aDa de gravB CncFt acesta este alimentat prin perfuzie *parenteral+ sau sondB gastricB6
Di Cn acest caz se noteazB balanEa hidricB.
Problema de Cngrijire
>.Pacientului Ci este greaEB Di trerbuie sB vomite.
!copurile Cngrijirii 'ispariEia senzaEiei de greaEB Di a nevoii de a vomita.
AcEiunile de Cngrijire
- !B se ia eventual mBsuri de protejare a hainelor Di lenjeriei de pat.- !B se dea pacientului un vas
Cn care sB poatB vomita.- 'e comun acord cu doctorul sB se dea medicamente pentru a
se limita simptomele dedezintoxicare *abstinenEB, sevraj+.
Problema de Cngrijire
,.Pacientul transpirB abundent.
!copurile Cngrijirii 'ispariEia transpiraEiilor
AcEiunile de Cngrijire
- 'e comun acord cu doctorul sB se dea medicamente pentru a se limita simptomele
desevraj.- !B se dea pacientului ocazia sB se spele, la nevoie ajutat.- Pacientul trebuie sB-Di
achimbe hainele6 la nevoie ajutat.
Problema de Cngrijire
;.Pacientul are diaree
!copurile Cngrijirii Ieglarea tranzitului intestinal
AcEiunile de Cngrijire
- 'e comun acord cu doctorul sB se dea medicamente pentru a se limita simptomele
desevraj.- <a nevoie pacientul sB fie 1nsoEit la Q2
!B s e s t i mul eze i gi ena dFnd at enE i e s pBl Br i i mFi ni l or , C ngr i j i r i i i gi eni ce a
cor pul ui , schimbBrii hainelor etc.- 'e comun acord cu o dieteticianB sB se ofere hranB care
constipB.- !B se ofere destule lichide sub formB de ceai, suc de mere, supB.- !B se noteze balanEa
hidricB Cn cazul pierderii serioase de lichid Di sB se ofere lichid prin perfuzie.- !B se raporteze
doctorului modificBrile patologice legate de emisia de urinB sau scaun.
Problema de Cngrijire
H.Pacientul este constipat.
!copurile Cngrijirii Ieglarea tranzitului intestinal.
AcEiunile de Cngrijire
- !B se observe bine scaunul *sB se EinB o evidenEB+.- !B se ofere hranB laxativB, de exemplu pFine
neagrB cu brFnzB, legume, tBrBEe.- !B se dea la nevoie laxative.- Pacientul trebuie stimulat sB facB
miDcare, de exemplu exerciEii fizice.- !B se raporteze doctorului modificBrile de scaun Di urinB.
Problema de Cngrijire
O.Pacientul are o stare generalB alteratB din cauza sevrajului .
!copurile Cngrijirii !tarea bolnavului se amelioreazB
AcEiunile de Cngrijire
5O
- 'e comun acord cu doctorul sB se dea medicamente pentru a se limita simptomele
desevraj..- !B se EinB sub abservaEie din cauza riscurilor ce CnsoEesc simptomele de sevraj.
Problema de Cngrijire
7.Pacientul are un ritm deranjat de veghePsomn.
!copurile Cngrijirii/ormalizarea ritmului nictemeral.AcEiunile de Cngrijire
- 'e comun acord cu doctorul sB se dea medicamente pentru a se limita simptomele
desevraj.- !B s e s t i mul eze act i vi t BE i l e di n t i mpul zi l ei pr i nt r - un pr ogr am de
zi s t r uct ur at , cu(respectarea orelor de odihnBPactivitate.- GntreabB-l ce-l preocupB, la nevoie
discutB puEin despre asta.- <asB-l sB scrie sau sB deseneze gFndurilePemoEiile dinainte de a
adormi6 lasB-l sB facB unduD fierbinte Cnainte de a se culca.- ferB-i un pahar cu lapte cald.-
GnlBturB lumina supBrBtoare sau zgomotul iritant
- 'acB anxietatea nu CnceteazB, consul tB-l pe cel care trateazB Di de comun acord dB-
imedicamente anxiolitice.*vezi Di capitolul despre anxietate+
Problema de Cngrijire
59.Pacientul se simte singur.
!copurile Cngrijirii 0olnavul devine capabil sB-D exprime sentimentele.
AcEiunile de Cngrijire
- AscultB-l pasiv Di activ.- 1a-Ei timp suficient pentru o disciEie.- AoloseDte cele spuse de el.- Gn
caz de neclaritate pune CntrebBri pFnB afli ce vrea sB spunB.*vezi capitolul despre singurBtate+
Problema de Cngrijire
5,.Pacientul manifestB comportament suicidar.
!copurile Cngrijirii 0olnavul CDi schimbB comportamentul.
AcEiunile de Cngrijire
- AratB-te regulat, stai lFngB el Di leagB o discuEie.- AscultB ce spune.- KorbeDte cu el despre
ideile de sinucidere, CntreabB-l la ce se gFndeDte.- 2ontinuB CntrebBrile( cum vrei sB o faci,unde,
cum etc.- 'acB nu vrea sB vorbeascB oferB-i un alt moment.- 'iscutB la nevoie sentimentele tale
de neputinEB.*vezi si capitolul despre sinucidere+
Problema de Cngrijire
5;.Pacientul este psihotic., confuz.
!copurile Cngrijirii 'ispariEia simptomelor psihotice.
AcEiunile de Cngrijire
- 2autB contactul cu pacientul, nu-l evita.- 'iscutB numai lucruri concrete Di fi sincer Cn contactul
cu el.- /u vorbi prea mult, ai grijB sB nu intre Di mai mult Cn confuzie.- Pune-l Cntr-un mediu
lipsit de excitanEi.
Problema de Cngrijire
5H.Pacientul face crize de epilepsie.
!copurile Cngrijirii 2rizele de epilepsie dispar.
AcEiunile de Cngrijire
- Ai grijB sB fie supravegheat de un asistent.- <asB-l sB urmeze un program structurat de zi.
Problema de Cngrijire
5O.Pacientul prezintB frecvent crize epileptice.
!copurile Cngrijirii Pacientul Dtie ce s-a CntFmplat
AcEiunile de Cngrijire
- !e iau mBsuri pentru ca bolnavul sB nu se rBneascB..- !e instituie, decomun acord cu medicul,
un tratament antiepileptic..- !B se observe pacientul *Cnainte Di dupB crizB+.- EliminB stimulanEii
puternici *luminB, zgomot+.- MutB bolnavul Cntrun mediu liniDtit.- 2ere curioDilor sB plece.-
ElibereazB cBile respiratorii *pentru a preveni asfixia, aspiraEia+.- GmpiedicB muDcarea limbii.-
Pune-i capul Cntr-o parte.- 'esfB-i hainele strFnse.- GmpiedicB pacientul sB se rBneascB Cn timpul
contr.acEiilor punFnd u pernB Cntre membre,sau materiale solide.- <asB pacientul sB doarmB.-
!pune-i ce s-a CntFmplat cFnd se trezeDte.- Gn caz de incontinenEB ajutB-l sB se spele Di sB se
schimbe. 'e comun acord cu doctorulsB i se dea medicamente pentru a se limita simptomele de
sevraj.- AB legBtura dintre crizB Di CmprejurBrile de apariEie.- GntreabB doctorul eventual dacB
57
trebuie administrate Di alte medicamente .- Ai grijB ca pacientul sB se odihneascB suficient, sB
doarmB Di sB mBnFnce.- EvitB folosirea substanEelor dBunBtoare cum ar fi alcoolul Di
psihotropele.- AjutB pacientul sB-Di descarce tensiunilu Cntro manierB nedBunBtoare.
Abordarea pacientului cu schi%o&re"ie este una dintre cele mai complexe probleme, deoarece(
schizofrenia afecteaza pacientul pentru intreaga lui viata, perturbandu-i existenta, atat in
timpul puseului, prin simptomele pozitive, cat si in remisiune, prin simptome negative si
defectuale6
boala debuteaza ades in adolescenta sau in perioada adultului tanar, interferand cu
formarea personalitatii, cu desavarsirea pregatirii scolare si profesionale, cu formarea
familiei, a relatiilor de grup social6
boala are in marea majoritate a cazurilor o evolutie cronica, marcata de recidive, pe un
fond de deteriorare functionala graduala6
boala afecteaza indirect viata familiilor pacientilor 6
este o boala costisitoare pentru pacient, pentru familia sa, pentru sistemul de asigurare a
sanatatii(
aceasta boala duce la o degradare socioTprofesionala.
1n vederea obtinerii compliantei terapeutice in schizofrenie, asistenta trebuie sa colaboreze cu
pacientul, sa-i arate incredere, sa-l trateze ca pe o persoana nu ca pe un bolnav, sa aiba o
atitudine prietenoasa, sa lase la o parte prejudecatile, care sunt o bariera intre ea si pacient, sa
caute un contact regulat cu pacientul oferindu-i atentie pozitiva si aratandu-i ca-l accepta si-l
apreciaza.
0olnavilor schizofreni, la internarea in spital, asistenta de psihiatrie le intocmeste foaia de
nursing in care consemneaza cu mare atentie nevoile speciale ale acestor bolnavi in functie de
prioritati. Ea stabileste diagnosticul de nursing, isi alege obiectivul pe care il urmareste,
interventiile la care recurge si face evaluarea rezultatelor obtinute.
<a pacientul schizofren, perturbarea stimei de sine, asociata cu incapacitatea de a avea incredere
in altii si de a avea relatii cu ei, constituie o problema de importanta majora.
biectivele pe care le urmarim la acesti pacienti sunt(
modul in care acestia vor incerca sa aiba contact cu ceilalti si sa tolereze apropierea
aratata de asistenta6
modul in care vor incerca sa discute despre neincrederea ce o au in celelalte persoane.
1nterventii (
stabilirea unui dialog cu pacientul, observand mecanismele de interactiune sociala si
participarea pacientilor la diferite activitati6
sustinerea pacientului cu ajutorul cuvintelor si a prezentei noastre in timpul activitatilor6
oferirea unei sperante pacientului prin cresterea increderii lui fata de ceilalti6
la iesirea din spital, incurajam pacientul sa urmareasca situatiile sociale in care el se simte
bine.
Evaluare(
la evaluarea rezultatelor obtinute, observam ca pacientul tolereaza prezenta asistentei si
discuta despre dificultatile de neincredere in ceilalti.
8-
alta problema majora a acestor bolnavi o constituie deficitul de igiena personala *baie,
imbracat, pieptanat+ .
biectivul urmarit este ca pacientul sa aiba o igiena corporala corespunzatoare si o alimentatie
adecvata.
1nterventie(
asiguram baia pacientului si imbracamintea curata in fiecare zi, invatam bolnavul sa aiba
o dieta corespunzatoare.
Evaluare
la evaluarea rezultatelor pacientul are o igiena corespunzatoare si dieta adaptata
necesitatii lui.
<a bolnavii schizofreni, afectarea interactiunilor sociale legate de alterarea proceselor gandirii au
drept rezultat, gandiri incoerente, ilogice, precum si incapacitatea exprimarii clare a gandurilor.
biectivul nostru este ca pacientul sa incerce sa se faca inteles de ceilalti, sa inceapa o
conversatie cu membrii echipei terapeutice si cu ceilalti. 2omunicarea cu pacientul este clara,
vorbim de realitati concrete.
Evaluare(
observam ca pacientul discuta clar, reuseste sa comunice gandurile si sentimentele de o
maniera clara si logica.
<ipsa de cunostinte in ceea ce priveste reteta de medicamente, planul de tratament, felul in care
este urmarit si simptomele care apar trebuie raportate medicului sau comunitatii.
biectiv(
pacientul si familia vor discuta planuri de tratament, efectele secundare ale acestuia.
1nterventie(
vom determina familia si pacientul de a se conforma planului de tratament, vom invata
pacientul despre importanta luarii medicatiei, gasim persoane dispuse sa ajute pacientul.
Evaluare(
pacientul reuseste sa discute despre planul de tratament, cunoaste importanta lui si
efectele medicamentelor
Aoaia de nursing, intocmita de asistenta, va reflecta evolutia starii pacientului pe toata perioada
internarii lui in spital si va veni in intampinarea medicului in vederea orientarii conduitei
terapeutice.
!chizofrenia, avand tendinta la cronicizare, in perioadele de remisie se recurge la terapia
suportiva care ajuta la prevenirea sau amanarea recaderilor.
85
<a nivelul sectiilor de Psihiatrie 1-11 0rasov, se desfasoara activitati de terapie suportiva a
pacientilor cu schizofrenie, care constau in (
activitati in grupuri de suport
activitati recreative *jocuri, vizionari filme+
activitati de antrenare a abilitatilor sociale si vocationale.
<a grupurile de suport sunt admisi toti pacientii cu diagnosticul generic de &schizofrenie&, care
au mai mult de o internare intr-o sectie de psihiatrie. /u exista limitari in ceea ce priveste sexul,
categoria de varsta sau evolutia afectiunii pacientului.
Pacientilor li se explica ca participarea la grupuri face parte din tratamentul de care beneficiaza
in spital.
/umarul participantilor la grup este de ;-H pacienti.
Iitmul de intalnire este de doua ori pe saptamana.
'urata intalnirii fiind de ;- minute.
3rupul se sprijina pe comunicare verbala, agentul terapeutic principal fiind grupul insusi.
Activitatea suportiva de grup, indiferent de metoda si tehnica folosita, este eficienta si activa
numai daca exista o opinie de grup si daca grupul are un anumit grad de autonomie fata de
terapeut sau echipa terapeutica.
Iezultatele obtinute de pacient constau in (
inocularea sperantei in viitor, in fortele proprii, in ceilalti, etc.
dezvoltarea capacitatii de a se ajuta pe sine si pe ceilalti *pacientul nu este singur, sunt
altii sa-l ajute+,
obtinerea de informatii cu privire la modalitatile de tratament,
dezvoltarea capacitatii de a stabili raporturi sociale
castigarea de experiente emotionale, corective.
1n grupul de suport, asistenta urmareste( atmosfera, ambianta, participarea fiecaruia,
comunicarea, cooperarea, ascultarea, posibilitatea de cunfruntare, respectul fata de ceilalti.
!copul terapiei suportive este (
redobandirea abilitatilor sociale *relationare interumana mai usoara+
dobandirea unui sentiment de participare la viata colectiva
intelegerea situatiei pe care o traverseaza, mobilizandu-si fortele adaptative, intr-o
atmosfera de acceptare si securitate.
Participantilor la grupul de sustinere li se intocmeste o fisa &sinteza-caz&, unde sunt inregistrate
rezultatele activitatii de grup, starea pacientului la sfarsitul activitatii de grup, feed-bac$-ul
pacientului.
<a externare, pacientul cu schizofrenie, trebuie supravegheat in continuare. 1n acest sens
asistenta are rolul de a instrui familia si pe cei apropiati pacientului, in legatura cu tratamentul de
sustinere si pasii necesari in urmarirea comportamentului acestuia.
88
1n ciuda eforturilor depuse de echipa terapeutica, familie, persoanele apropiate, schizofrenia
ramane boala psihica care produce cele mai mari perturbari in viata pacientului si a celor
apropiati. Acest subiect ramane deschis pentru cercetarile ulterioare, tocmai pentru a putea gasi o
cale de a ajuta acest gen de pacienti redandu-i societatii.

89