Sunteți pe pagina 1din 6

STRESUL SI IMPACTUL ASUPRA SANATATII

Stresul nu e un moft al vremurilor actuale, e o realitate a tuturor vremurilor care


din când în când își schimbă numele, dar își păstrează conținutul și puterea de a
sancționa lipsa de grijă pe care ne-o oferim.

Stresul este o stare emoțională și fizică de tensiune care poate să provină fie de la o situație, fie de
la un gând ce determină frustrare, furie ori nervozitate și reprezintă modul de răspuns al
organismului la aceste provocări.

Cu cat constientizam impactul stresului asupra noastra , cu


atat il gestionam mai usor.
Factorii stresori diferă de la o persoană la alta, iar efectele se pot manifesta în două moduri:

 la nivel psihic: prin teamă, nervozitate, încordare;


 la nivel fizic: prin stimularea secreției de adrenalină, intensificarea bătăilor inimii ori
transpirație.

Acești factori nu provoacă direct o boală, dar sunt responsabili de agravarea unor afecțiuni
cardiovasculare, a unor alergii, a astmului, depresiilor, migrenelor și a unor probleme digestive.

Oamenii reacționează diferit în situații limită, iar factori de risc, precum depresia sau anxietatea,
pot face o persoană să resimtă mai acut stresul.

Câteva elemente comune, care pot declanșa stresul, există totuși:

 probleme la locul de muncă;


 pensionarea;
 problemele financiare;
 boala;
 schimbarea domiciliului;
 relațiile (mariajul, divorțul);
 un avort sau dificultățile în a concepe un copil.

Efectele fizice ale stresului pot fi: Efectele emoționale ale stresului pot include

 transpirația; - furie
 senzația de gură uscată; - burnout; (vezi mai jos, la sfarsit )
 durerea de spate; - probleme de concentrare;
 durerile în piept; - oboseală;
 crampele; - senzație de nesiguranță;
 spasmele musculare; - iritabilitate crescută;
 leșin; - tristețe.
 durerile de cap;
 ticurile nervoase;
 senzația de furnicături.

Tipuri de stres
Stres acut
Stresul acut este cel mai comun tip de stres, poate fi util pe termen scurt și trece destul de repede.
Reprezintă un răspuns fizic al organismului la provocări anticipate sau evenimente neașteptate și
ajută la gestionarea situațiilor frustrante sau periculoase. Toți oamenii au parte de acest gen de

Stres episodic
Stresul episodic apare atunci când o persoană are senzația că este mereu presată de cineva sau
ceva, ori are impresia că ceva rău i se poate întâmpla.

Stresul cronic
Stresul cronic apare ca urmare a unor episoade lungi de presiune emoțională, care poate dura de
la o săptămână până la luni sau chiar ani. Omul se poate obișnui cu acest tip de stres și nu îl mai
sesizează, dar perioadele stresante prelungite pot duce la probleme grave de sănătate.

Posibile efecte ale stresului


Daca am sti sa evitam situatiile stresante , atunci am putea sa
evitam efectele grave.
Stresul poate avea un impact negativ serios asupra organismului și sănătății, prin creșterea riscului
de boli cardiovasculare și agravarea afecțiunilor preexistente, precum:

 astm;
 dureri de spate;
 aritmii;
 dificultăți de respirație;
 dureri de cap;
 hipertensiune;
 sindrom intestinului iritabil;
 ulcer;
 suprimarea sistemului imunitar;
 probleme cardiovasculare;
 Diabet.

Soluții pentru a scăpa de stres


Pentru a scăpa de situațiile stresante sau măcar pentru a mai reduce nivelul stresorilor, puteți
recurge la o serie de activități, precum:

 ascultarea muzicii;
 discuții cu persoane apropiate, pentru eliberarea sentimentelor;
 practicarea unor tehnici de mindfulness;
 practicarea de exerciții fizice;
 odihna pasivă sau activă;
 practicarea de exerciții de relaxare, yoga;
 solicitarea unui ajutor specializat de la un consilier.

Prevenție
Pe scurt, daca reusiti sa imbinati in mod corect viata personala cu viata profesionala si sociala,
atunci puteti gasi acel echilibru care sa va poata face sa treceti peste orice situatie stresanta intr-un
termen mai lung sau mai scurt in functie de cat de grava este aceasta.

Resursele de care aveti nevoie sunt:

 Sonmul – trebuie sa incercati sa fir de calitate


 Viata personala – in care sa gasiti un partener pe cae sa va puteti baza
 Sportul – va poate ajuta sa va deascarcati de emotile negative
 Prietenii adevarati, cei care sa va fie aproape atunci cand va aflati intr-o situatie stresanta
 Psihologul

Pentru a preveni stresul este nevoie de mult efort, care implică autocunoaștere și, mai ales, o
conștientizare a adevăratelor nevoi, a limitelor individuale și acceptarea lor.

Prioritizarea valorilor de viață și a principiilor este importantă în prevenirea situațiilor stresante,


pentru că ajută în luarea unor decizii bune, prin trierea lucrurilor care sunt cu adevărat importante
pentru fiecare individ în parte.

Evitarea suprasolicitării este, de asemenea, o metodă de prevenție a stresului profesional. Nu este


o rușine să recunoști în fața șefului, colegilor sau a familiei că nu te poți descurca singur într-o
anumită situație. În acest fel, presiunea personală este mult redusă și, deci, și situația care ar fi
putut provoca un stres suplimentar, dispare.

Fă-ți timp pentru hobby-uri și alte interese; Nu te afunda în alcool,


droguri sau comportamente compulsive pentru a reduce stresul.
Drogurile și alcool pot aduce și mai mult stres în corpul tău; Caută sprijin
social.
Diferența dintre stres și burnout
Burnout-ul poate fi rezultatul unui stres continuu, dar cele două afecțiuni nu sunt
același lucru.
Stresul, în general, implică „prea mult”: prea multe presiuni, prea multe task-uri,
prea mult efort fizic, emoțional și comportamental. Cu toate acestea, oamenii
stresați se gândesc că, dacă țin totul sub control, se vor simți mai bine.
Burnout-ul, pe de altă parte, înseamnă epuizare. Persoana se simte goală și secată
mental, lipsită de motivație, nu îi mai pasă. Oamenii care se confruntă cu burnout
adesea nu văd nici o speranță de schimbare pozitivă în situația lor.
Dacă stresul excesiv se simte ca și când te-ai „îneca” în responsabilități, în burnout
simți că nu mai există nicio scăpare.

Stres Burnout
supraangajare în anumite situații lipsă de angajare în anumite situații
emoții foarte puternice emoții plate
hiperactivitate sentiment de neputință
energie redusă motivație și speranță reduse
duce la tulburări anxioase duce la depresie
cel mai mult rău se produce asupra cel mai mult rău se produce asupra
fizicului psihicului
provoacă sentimentul că viața nu
provoacă apariția unor boli
merită trăită

Cauze
Există șase cauze principale ale apariției sindromului de burnout:
Volumul de muncă
Când aveți un volum de muncă ce se potrivește cu capacitatea dumneavoastră, vă
puteți duce la bun sfârșit îndatoririle, aveți oportunități de odihnă și recuperare și
puteți găsi timp pentru creștere și dezvoltare profesională. Când vă simțiți însă
supraîncărcat cronic, aceste oportunități de a restabili echilibrul dispar.
Lipsa de control
A simți că îți lipsește automotivarea, accesul la resurse și la puterea de decizie
asupra unor aspecte care îți afectează viața profesională – toate acestea pot
afecta bunăstarea.
Recompensa
Dacă recompensele extrinseci și intrinseci de la locul de muncă nu corespund cu
cantitatea de efort și timpul depus, probabil veți simți că investiția nu merită și că
nu sunteți apreciat corespunzător.
Comunitatea
În multe cazuri, nu vă puteți alege colegii și șefii, iar atmosfera de la locul de
muncă își poate pune amprenta asupra stării de spirit.
Corectitudine
Puteți simți că nu primiți un tratament corect și echilibrat, că nu sunteți
recunoscut pentru contribuția la locul de muncă. Lipsa de corectitudine poate
exacerba epuizarea.
Nepotrivirea valorilor
Dacă prețuiți foarte mult ceva ce compania nu apreciază, motivația de a lucra și a
persevera poate scădea semnificativ.
Burnout-ul nu înseamnă doar oboseală. Burnout-ul este o problemă care vizează
mai multe aspecte și care necesită, în consecință, mai multe soluții.

Factori de risc
Factorii de risc reprezintă cauzele interne sau externe care cresc riscurile unui
individ de a dezvolta o boală.
Burnout-ul a fost identificat inițial la îngrijitorii medicali profesioniști și la
voluntari, iar efectele lui au fost studiate apoi la scară largă. În urma studiilor
efectuate, s-a ajuns la concluzia că există trei (3) modele majore pentru
dezvoltarea fenomenului de burnout, modele care implică o relație cauzală între
dimensiunile epuizării:
 primul model: propus de Golembiewski, sugerează că burnout-ul
progresează de la depersonalizare, prin lipsa realizărilor personale, către
epuizare emoțională;
 al doilea model: identificat de Leiter și Maslach, afirmă că burnout-ul
progresează invers, de la epuizare emoțională către depersonalizare, prin
lipsa realizărilor persoanele;
 al treilea model: dezvoltat de Lee și Ashforth, afirmă că epuizarea
emoțională merge mână în mână cu insatisfacția de la locul de muncă și cu
scăderea realizărilor personale și, implicit, cu scăderea calității vieții.
Totuși, există persoane care lucrează în aceleași condiții și nu se epuizează în
timp.
Deși literatura actuală de specialitate indică posibilitatea ca aspectele stresante
ale mediului de lucru să fie predictori mai importanți ai burnout-ului decât
personalitatea individului, este important ca cercetătorii să ia în considerare
variația individuală. Astfel, pe lângă factorii asociați cu condițiile de muncă ce duc
la burnout, sunt luate în considerare și caracteristicile personale și factorii legați
de trăsăturile psihosociale ale fiecărui individ în parte.

Simptome
Mulți dintre noi avem zile în care ne simțim neputincioși, supraîncărcați sau
neapreciați, zile în care simplul fapt de a ne da jos din pat necesită un grad mare
de determinare. Dar dacă așa începi să te simți din ce în ce mai des, s-ar putea să
fie vorba despre sindromul de burnout:
 fiecare zi este o zi proastă;
 simți o totală lipsă de interes și energie în a te ocupa de muncă sau de casă;
 te simți extenuat tot timpul;
 mare parte a zilei este alcătuită din task-uri care ți se par plictisitoare,
repetitive sau monotone;
 simți că parcă nimic din ce faci nu este apreciat sau de valoare.
Burnout-ul este un proces gradual, nu apare peste noapte. Semnele și simptomele
sunt subtile la început, dar se agravează pe măsură ce trece timpul.

S-ar putea să vă placă și