Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Din trecut îşi aminteşte că mama era autoritară şi îi impunea un comportament retras, „să
nu mănânci la nimeni că nu-i frumos”, „nu te uita nici în stânga, nici în dreapta şi să fii serioasă”,
„nu vorbi cu străini că te cred uşuratică”.
- fobie socială, fiind preocupată de reacţiile sale psihosomatice, de gândurile negative legate de
autoevaluări şi de evaluările realizate de cei din jur.
1
UMBRARESCU CATALINA
Psihopatologie si tulburari de personalitate ; sindroame clinice cu implicatie judiciara
În cadrul celei de a doua şedinţe, am continuat evaluarea clientei, de asemenea am primit testele
date spre completare de catre clientă, rezultatele urmând a le cota şi interpreta pentru şedinţa
următoare.
A.A. mi-a prezentat adeverinţa medicală de la medicul de familie, pe care i-am solicitat-
o. Nu este în evidenţa medicului de familei cu afecţiuni care să fie înregistrate pe axa III. Din
cele relatate, nu a avut probleme medicale care să–i influenţeze funcţionarea psihică, nu a făcut
tratament medicamentos (antidepresive,etc.). Axa 2: Clienta prezintă caracteristicile de
personalitate evitantă, comportamentele evitante consider a fi rezultatul anxietăţii, a fobiei
sociale.
Clienta este cooperantă, are o dispoziţie anxioasă, este bine orientată tempo-spaţial.
Din istoricul personal al clientei am notat că a fost un copil vioi, prietenos, dar „criticile
permanente au determinat-o să devină retrasă în faţa mamei, aceasta fiind considerată „stresorul
principal”.Tatăl avea totdeauna o atitudine „împăciuitoare”, fiind dominat şi, mai ales „lasându-
se dominat” de soţie, motivând că „preţuieşte familia „ el fiind orfan de la o vârstă fragedă.
Soţul consideră că are un ascendent asupra ei, deoarece de la casătorie el a asigurat din
punct de vedere financiar casa, el „ câştigă bani mai mulţi, ai mei fiind suficienţi pentru ţigări”.
2
UMBRARESCU CATALINA
Psihopatologie si tulburari de personalitate ; sindroame clinice cu implicatie judiciara
A.A. afirmă că se simte rău, tremură, atunci când îşi imaginează că ceilalţi observă aceste
simptome şi vor râde, ea fiind convinsă că arată rău. Prezenţa gândurilor negative automate sunt
urmate de procesări în legătură cu imaginea de sine, astfel a dezvoltat comportamente de
asigurare: evită să privească elevii din clasele de liceu atunci cănd predă, repetă în gând ce are de
spus când este întrebată.
La întrebarea când s-a simţit prima dată cuprinsă de teama că a avut o prestaţie stupidă,
inacceptabilă, iar ceilalţi au respins-o, a răspuns că nu s-a gândit la acest lucru, dar acum îşi
aminteşte că „la vârsta de 10 ani, la o serbare, avea de spus pe scenă o poezie foarte frumoasă,
„Gândăcelul de Ana Blandiana”, poezie repetată de mai multe ori cu mama sa, care a fost
nemulţumită tot timpul şi de felul în care gesticulează şi de intonaţie „de absolut tot” , astfel că în
clipa în care a trebuit să recite, a fost sigură că se va „face de ruşine, aşa cum spusese mama „sa,
a simţit că se înroşeşte şi tremură, iar poezia a recitat-o aproape şoptit cu lacrimi în ochi. Reacţia
mamei a fost „Exact aşa cum mă aşteptam!Nu ai fost în stare să spui poezia aşa cum trebuie!”.M-
am simţit ca şi gândăcelul din poezie”. Consider că acest episod este cauza apariţiei şi menţinerii
problemei .
Scopuri terapeutice:
3
UMBRARESCU CATALINA
Psihopatologie si tulburari de personalitate ; sindroame clinice cu implicatie judiciara
I-am dat explicaţii cu privire la unele aspecte legate de psihofiziologia stărilor afective
înaintea învăţării unui program de relaxare, solicitându-i să –l utilizeze atunci când se simte
tensionată ori cuprinsă de teamă, de asemenea, să desfăşoare o activitate care îi face plăcere.
Însuşirea tehnicilor de restructurare cognitivă pentru a modifica gândurile automate,
credinţele iraţionale, clienta ajungând în timpul disputării la convingeri flexibile, exprimate sub
forma preferinţelor, a dorinţelor, observând ajunge la concluzii raţionale.
La şedinţa anterioară i-am sugerat să citească cartea doctorului A.Ellis, acest lucru a fost
în beneficiul procesului terapeutic, fiind cucerită atât de stilul în care a fost prezentată terapia,
cât şi de informaţiile primite.
Am dat sugestii de întărire a eu-lui, de reducere a depresiei subclinice şi de creştere a
încrederii în sine.
Tema de casă:- să scrie o pagină în care să demonstreze că credinţele iraţionale sunt
iraţionale; – să citească textele din biblie referitoare la catastrofare şi devalorizare, având în
vedere că gândurile noastre ne pot face să ne simţim foarte rău sau să ne simţim bine, deoarece
avem puterea de a le schimba.
Am stabilit două şedinţe pe săptămână.
Sedintele 4,5,6
Am prezentat clientei modelul ABC, în prima şedinţă puţin, odată cu educaţia pentru
psihoterapie.
Foarte important e faptul că la fiecare şedinţă clienta a venit cu temele făcute. Pentru
început am utilizat jocul de rol, apoi, am folosit tehnica imageriei dirijate, cerându-i să-şi
imagineze că are de predat o lecţie clasei a IX-a , apoi unor clase mai mari, în cele din urmă unei
calse de a XII-a şi are oră de inspecţie, în cele din urmă am participat împreună cu o altă
profesoară la ora sa. Clienta mi-a spus că: „ Mi-am amintit ce întrebarea dvs. Dacă ar fi copilul
meu în situaţia mea cum aş reacţiona dacă el ar greşi şi m-am purtat altfel cu mine, am reuşit să –
mi spun că nu trebuie să fiu perfectă în expunere, că pot greşi, iar dacă greşesc nu-i groaznic, pot
remedia sau asta e , e omeneşte …”. Fiind în sesiune, am solicitat clientei să-mi prezinte un
subiect, iar reacţiile s-au încadrat in normalitate. A precizat că nu mai prezintă insomnii înainte
de examen. Rezultatele la master şi la şcoală au devenit mai bune, A.A şi-a făcut, de asemenea, o
prietenă , profesoară la şcoala unde predă, se simte sigură pe ea şi deschisă faţă de colegii de
clasă, participând la viaţa colectivului.
Comunicarea cu soţul s-a îmbunătăţit, A.A. discutând cu acesta despre ceea ce doreşte pe
plan familial, imaginea sa despre cum este şi despre cum doreşte să fie nu mai suferă diferenţe
majore. Nu mai fuge de discuţii, conflicte, nici nu se izoleaza sa planga si sa susţină:” nu mai am
nici o speranţă, e groaznică viaţa, nu-mi mai place nimic…”, ci îşi susţine calmă, sigură pe ea
4
UMBRARESCU CATALINA
Psihopatologie si tulburari de personalitate ; sindroame clinice cu implicatie judiciara
opiniile, considerând că modelul ABC i se potriveşte , iar urmare terapiei, a găsit resursele în ea
însăşi pentru a-şi schimba viaţa.
A presupune că ceilalţi te evaluează negativ este o eroare care duce la menţinerea fobiei,
A.A. a primit sarcina de a identifica si analiza distorsionările cognitive: ghicirea viitorului, a
gândurilor celorlalţi, catastrofarea situaţiei.
Punând accent pe faptul că nu e nimeni perfect, toţi greşim şi a greşi nu e cel mai rău
lucru care ni se poate întâmpla, având convingerea că valoarea personală nu scade când cineva
face evaluări negative dure la adresa noastră şi, mai ales, nu devenim cum ni se spune, doar
pentru că acea persoana aşa spune, A.A. alege să fie şi să se vadă ca este o persoana încrezatoare
în forţele proprii.