1 Halucinaii definiii, tipuri, exemple.

Sunt definite clasic drept percepii fara obiect (Ball)

Definiia a fost completat de catre H. Ey prin meniunea fara obiect de perceput
Definitia lui Porot experiente psihologice interne care determina subiectul sa se
comporte ca si cum ar avea o senzaie sau o perceptie, atunci cand conditiile exterioare
normale ale acestor senzaii sau perceptii nu se realizeaza.

FENOMENE DE TIP HALUCINATOR INRUDITE CU HALUCINATIILE

1
 Halucinaiile psiho-senzoriale
Sunt cele care corespund in totalitate definitiei halucinatiei
au caracter de senzorialitate,
se proiecteaza in spaiul perceptiv,
subiectul crede in realitatea lor
Clasificarea halucinaiilor
Halucinatii exteroceptive: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, autoscopice,
transpuse
Halucinatii interoceptive (viscerale)
Halucinatii proprioceptive (motorii, kinestezice)

Halucinaii auditive

2
Halucinaiile vizuale

Halucinaii olfactive i gustative

3
Halucinaiile tactile

HALUCINAII CORPORALE

4
Asocieri halucinatorii
Halucinatiile psiho-senzoriale sunt adesea combinate, adica intereseaza mai multi
analizatori in acelasi timp;
Halucinatiile vizuale si auditive, cele olfactive si gustative, tactile si corporale sunt cel
mai adesea asociate;
In patologia de intensitate psihotica a varstnicilor (dementa, tulburare deliranta) apar
frecvent halucinatii corporale, localizate in special in zonele genitale, asociate cu
halucinatii olfactive.

Halucinaiile psihice (pseudohalucinaiile)

Sunt definite ca autoreprezentari aperceptive, caracterizate prin incoercibilitate,
automatism i exogenitate (Petit G.).
Spre deosebire de halucinatiile psihosenzoriale, halucinatiilor psihice le lipsete
obiectivitatea spatiala si caracterul de senzorialitate;
Sunt localizate in gandirea proprie, in spaiul intrapsihic; neavand decat obiectivitatea
psihica;
Datorita absentei caracterului de senzorialitate, prin contrast cu halucinatiile psiho-
senzoriale ele mai sunt denumite si pseudohalucinatii.
Difera de reprezentarile obisnuite prin caracterul de stranietate, de exogenitate.
Bolnavul nu le percepe pe caile senzoriale obinuite, ci le traiete ca pe nite fenomene
straine, impuse din afara, care i se fac si carora nu li se poate opune si pe care nici nu le
poate controla prin propria vointa.

Tipuri de halucinaii psihice (pseudohalucinaii)

5
6
 2 Iluzii definiii, tipuri, exemple.
Iluzia este o perceptie cu stimul real si specific, denaturata (deformata)
Aceast deformare priveste mai mult calitatile senzoriale decat identificarea sau
sensul elementelor percepute
Percepia este completata imaginativ; cu ct denaturarea este mai globala,
semnificatia patologica este mai importanta
Iluziile apar frecvent la subiectii normali, care recunosc si corecteaz usor sensul deformarii
perceptive.
In iluziile patologice, subiectul nu incearca sa corecteze perceptia deformata,
considerand-o veridica
Sunt adesea insoite de interpretare deliranta, de superficializarea atentiei,
memoriei si/sau a proceselor asociative
Iluziile au fost deci clasificate in: iluzii fiziologice si iluzii patologice

Iluzii fiziologice se produc prin modificarea conditiilor perceptive (obiective), a

mediului perceptiv sau a conditiilor interne (subiective).
Iluzii prin modificarea conditiilor interne (subiective):
prin tulburari de atentie (false identificari);
din stari afective (frica, anxietate, euforie);
modificari fiziologice ale starii de constienta - iluzii hipnapompice si
hipnogogice;
stari de oboseala, suprasolicitare si surmenaj

Clasificarea iluziilor patologice dup modalitile senzoriale

Exteroceptive: - vizuale
- auditive
- gustative
- olfactive
- haptice sau tactile
Proprioceptive
Interoceptive

ILUZII PATOLOGICE VIZUALE

Cele mai frecvente
Metamorfopsii - impresia deformata a obiectelor si spatiului perceput ex: macropsii,
micropsii

Pareidoliile sunt iluzii caracterizate prin deosebita intensitate si vivacitate a

fenomenului iluzoriu (entitate material, Jaspers) in care complementul imaginativ al
percepiei atinge gradul maxim de bogatie.
Sunt perceptii deformate, anxiogene, intalnite la copii, in delirium tremens,
epilepsie, schizofrenie, infectii, post TCC

7
ILUZII PATOLOGICE VIZUALE
Falsele recunoasteri identificarea gresita a diferitelor persoane
Apar in: stari maniacale, intoxicatii acute, stari confuzionale, sindromul Korsakov,
sindroame dementiale (Alzheimer)
Fenomenele de tip deja vazut, cunoscut, trait
Falsele nerecunoasteri fenomenele de tip niciodata vazut, cunoscut, trait - apar
frecvent in patologia lobului temporal

ILUZII PATOLOGICE VIZUALE

Iluziile de persoana sunt erori de identificare a persoanelor si apar in sindroame delirante
sau lezionale:
- iluzia sosiilor (sindr. Capgras/Capgras- Serieux), sindrom delirant care are ca mecanism
falsa identificare+interpretare deliranta; apare in schizofrenie, tulburare deliranta, leziuni de
emisfera dreapta
- iluzia Fregoli delir de persecutie , de urmarire, in care un unic persecutor poate lua
infatisari diferite; apare in aceleasi circumstante patologice mentionate mai sus

Alte iluzii patologice

Auditive- cantitative sau calitative
Gustative si olfactive- de obicei asociate (perceperea eronat a gustului/mirosului unor
substante) schizofrenie, tulburare deliranta de obicei asociate ideatiei delirante de
otravire
Viscerale sau interoceptive perceperea eronata a functionarii unor aparate sau organe
Proprioceptive iluziile de modificare a schemei corporale perceperea eronata a
formei, dimensiunii, greutatii, pozitiei (tulburare totala sau partiala de schema corporala);
apar in patologia parieto-occipitala, schizofrenie (dismorfofobie), patologia obsesivo-
fobica, intoxicatii, stari confuzionale

3 Idei obsesive definiii, tipuri, exemple.

Ideile obsesive - se impun gandirii, o asediaza si o invadeaza, recunoscute de subiect ca un
fenomen parazit, fiind contradictorii cu personalitatea individului

4 Idei delirante definiii, tipuri, exemple.

Ideile delirante sunt idei:
a in dezacord evident cu realitatea
b pacientul crede cu tarie in realitatea lor, sunt de neclintit
c sunt impenetrabile la argumentele logicii formale
d modifica trairile, concepia despre lume si comportamentul pacientului

8
9
10
 5 Legea regresiunii memoriei.
Se uit n ordine:
evenimentele recente
evenimentele mai ndeprtate
afectele, sentimentele
obinuinele simple
Deteriorarea limbajului in sens invers evolutiei:
- primul dispare limbajul ideilor, forma cea mai complexa a comunicarii (numele proprii,
numele comune, adjectivele, verbele, interjeciile)
- limbajul emotional
- limbajul mimico-pantomimic

6 Amnezia lacunar.
Hiatus mnezic temporar lacuna in evocarea trecutului
Se refera la o perioada net delimitata de timp (ore, zile)
Apar:
- stari confuzionale de diferite etiologii - AIT, TCC,
- stari de betie patologica sau betie acuta (stari black-out) etc
Pot fi : -totale (stari comatoase, grand mal -GM) -sau partiale, cand
este mentinuta o oarecare capacitate de inregistrare

7 Sindromul Korsakov.
Amnezie de fixare
Dezorientare temporo-spatiala
Memorie sematica pastrata
False recunoateri, pseudoreminiscente
Confabulatii de jena, uneori cu tematica de grandoare
Dispoziie euforica, logoree
Apare: - dependenta la alcool (consum cronic de alcool)
- intoxicaii acute (CO)
- TCC
- infectii
- tumori

11
8 Hiperprosexiile definiie, unde se pot ntlni.

Cu caracter general, se reflecta asupra intregului comportament:

- stari maniacale
- stari de excitatie de diverse etiopatogenii
- stari de intoxicatie usoara cu alcool, cofein, eter
- situaii de risc vital
- cresterea interesului general
Cu caracter selectiv se reflecta intr-un anumit sector al vietii psihice sau sub un anumit
continut ideativ
- la depresivi atentie concentrata asupra ideatiei depresive, amintirilor triste
- la hipocondriaci atentie centrata asupra starii de sanatate, a senzatiilor din organism
- la cei cu tulburari delirante atentie concentrata pe temele delirante
- La fobici, obsesionali concetrare asupra fobiilor, obsesiilor, de la care nu-si pot distrage
atentia

9 Hipoprosexiile definiie, unde se pot ntlni.

- scaderea capacitatii prosexice, diminuarea cantitativa a orientarii selective a activitatii de
cunoastere
- poate avea intensitate variabila
- Intensitatea maxima = aprosexie disparitia oricarei capacitati prosexice- stari
confuzionale grave
Apar in:
- Stari de surmenaj
- Stari de iritabilitate
- Stari de anxietate
- Functionare cognitiva globala modificata:
- nedezvoltarea cogntiva
- deteriorare cognitiva
- Schizofrenie debut sau in cadrul evolutiei deteriorative
- In stari confuzionale grade diferite

10 Suicidul factori de risc.

Contextul psihosocial poate juca un rol predictiv in suicid
Principalii factori de risc:
Decesul unei persoane apropiate
Despartiri recente, divort, esec sentimental
Evenimentele de viata psihotraumatizante, mai ales cele care implica umilirea
Somaj, schimbari sau conflicte profesionale
Afectiuni somatice cronice
Abuz de alcool
Izolare sociala

12
 11 Suicidul evaluarea riscului suicidar i atitudinea terapeutic.
CLINICA SCHIZOFRENIEI

Nu exista simptome patognomonice

Importanta anamnezei, a duratei simptomatologiei, a debutului deseori mult anterior
spitalizarii
Atentie la provenienta socio-culturala - care poate nuanta tabloul clinic

Aspect: bizar, manierisme, neliniste, ostilitate pana la atitudini catatonice

Frecvent: igiena deficitara
Contactul: dificil, distant, impersonal
Perceptie: halucinatii, pseudohalucinatii, iluzii
Atentie si memorie: diminuate (tulburari cognitive de intensitate variabila, markeri de
trasatura)
Constiinta bolii: absenta sau relativa
Gandire: tulburari formale (incoerenta, slabirea asociatiilor, baraj, tangentialitate,
neologisme, circumstantialitate) si de continut (idei delirante); afectarea logicii, a
capacitati de abstractizare, a sesizarii absurdului
Dispozitie: tocire, inadecvare, inversiune afectiva, ostilitate
Ritm nictemeral: insomnii
Activitate: apatie, avolitie: dificultatea de a initia activitati si de ale duce la bun sfarsit,
neliniste, agitatie
Risc de violenta: idei delirante de persecutie etc
Risc de suicid: mare! 50% tentative de suicid (TS), 10-15% reusesc

SIMPTOME POZITIVE
halucinatii
idei delirante
comportament bizar: stereotipii, agitatie, igiena, aspect
tulb formale de gandire:
slabirea asociatiilor, tangentialitate, incoerenta, lipsa de logica, circumstantialitate
Fara anomalii structurale (CT), raspuns bun la tratament

SIMPTOME NEGATIVE
Tocire afectiva: hipomimie, gestica redusa, afect inadecvat, scaderea rezonantei afective
Alogie: saracia limbajului, a continutului, baraj, lentoare
Avolitie-apatie: igiena, dezinsertie socio-profesionala
Anhedonie-asocialitate: fara ocupatii, izolare, lipsa interesului sexual
Atentie
Cu anomalii structurale, raspuns slab la tratament

13
 12 Schizofrenia paranoid diagnostic, descriere clinic.
Idei delirante + halucinatii auditive
tensionati, suspiciosi, ostitli, +/- agresivi
debut mai tardiv decat Sk dezorganizata sau catatonica (spre 30 ani)
prognostic favorabil
raspuns mai bun la tratament

13 Schizofrenia catatonic diagnostic, descriere clinic.

Imobilitate: catalepsie - flexibilitate ceroasa, stupor
Agitatie psihomotorie
Negativism (verbal, motor, alimentar)
Stereotipii, bizarerii, manierisme
Ecolalie, ecopraxie
Forma actualmente rara
Evolutie buna, dar atentie la risc de malnutritie, char risc vital

14 Schizofrenia hebefrenic diagnostic, descriere clinic.

Dezorganizarea vorbirii (incoerenta ideoverbala)
Dezorganizarea comportamentului
Tocire afectiva si/sau incongruenta afectiva
Comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie, paratimie, zambet natang
Debut timpuriu: sub 25 ani
Prognostic slab, evolutie deteriorativa

15 Principii de tratament n schizofrenie.

Spitalizare
a evaluare diagnostica
b stabilirea tratamentului
c siguranta pacientilor (idei suicidare, comportament de risc)
d simptomatologie ++, incapacitatea de a se ingriji
e (re)stabilirea legaturii cu serviciile ambulatorii

Definirea simptomelor de tratat

Ce antispihotic (neuroleptic) a fost eficient in trecut sau in functie de efectele secundare
Un singur antipsihotic (AP)
se trateaza 4 - 6 sapt cu doze adecvate inainte de a decide ca AP trebuie schimbat
se incepe cu doze suficiente, conform simptomatologiei si apoi se ajusteaza in functie de
evolutia acesteia
ameliorarea unor simptome are loc in ore-zile, dar o remisiune dureaza 6-8 saptamani

14
 un raspuns terapeutic se obtine la doze de 4-6 mg/zi haloperidol, 80% dintre receptorii
D2 fiind blocati; cresterea dozelor nu pare justificata
raspunsuri similare la: 10-15 mg olanzapina, 4-6 mg risperidona

FARMACOTERAPIE
Antipsihotice (sau neuroleptice)
Clasice (neuroleptice, NL):
haloperidol (sol, inj, tb), clorpromazina (tb, inj)
NL depot (retard): flufenazina, haloperidol
Moderne: sulpirid, amisulprid (tb)
Clozapina (tb) tratament de a 2a linie cazuri dificile
Antipsihotice atipice: aripipraziol (tb, inj, depot), olanzapina (tb, inj, depot), quetiapina
(tb), paliperidona (tb, depot), risperidona (tb, inj)

ANTISPIHOTICE CLASICE (NEUROLEPTICE)

(dopamina, D2)
Clorpromazina (Plegomazin, Prozin)
doze: 100-600 mg/zi
mai sedativ, hTA ortostatica, efecte sec. predominant anticolinergice
Haloperidol (Haldol)
doze:4-6 mg/zi
mai incisive, efecte sec. Extrapiramidale

MEDICATIE ADJUVANTA
Benzodiazepine inj/ oral pentru neliniste, anxietate insomnie si pentru efecte secundare
de tip extrapiramidal
Antiparkinsoniene - in cazul efectelor secundare
trihexifenidil 2-4 mg/zi

16 Tulburarea schizoafectiv maniacal i depresiv, diagnostic,

descriere clinic.
Kasanin (1933) introduce termenul, pentru a descrie pacienti cu simptome de schizofrenie
si simptome afective
debut brusc, adolescenti
o buna functionare premorbida
prezenta unui factor precipitant
AHC: tulburari de dispozitie

apartine schizofreniei (dar au simptome afective proeminente)

apartine tulburarilor de dispozitie (simptome proeminente de schizofrenie)
este simultan o expresie a schizofreniei si a tulburarilor de dispozitie
este un alt tip de psihoza
Mai probabil este un grup heterogen care include variantele anterioare

15
 De retinut: ca grup pacientii cu tulburare schizoafectiva
au un prognostic mai bun decat cei cu schizofrenie si mai rezervat decat cei cu
tulburari de dispozitie, iar evolutia este mai degraba fara deterioare
raspund la timoregulatoare

Diagnostic CIM-10
dg depinde de aproximarea balantei intre importanta simptomelor de schizofrenie (SK)
si cele afective
intruneste criteriile pt una dintre tulburarile de dispozitie
simptome aproape identice cu cele ale SK trebuie sa fie prezente cea mai mare parte a
timpului pe o perioada de minimum 2 sapt
Cele 2 crt. au fost intalnite in acelasi episod si in aceeasi perioada cel putin o parte a
episodului
Dg dif: SK, tulb de dispoztie, alte psihoze, tulb. organice sau induse de substante

Diagnostic DSM-IV
O perioada neintrerupta de boala in care, la un moment dat se evidentiaza un episod
depresiv sau maniacal sau mixt coexistent cu simptome care intrunesc criteriile A pentru
schizofrenie; (episodul depresiv trebuie sa includa dispozitia depresiva)
In aceeasi perioada de boala au existat delir sau halucinatii min 2 sapt in absenta
simptomelor afective proeminente
Simptome care intrunesc criteriile pt Tulburare de dispozitie sunt prezente pentru o
perioada substantiala din durata totala a bolii

Subtipuri CIM-10; DSM-IV-R

CIM-10:
Tulb schizoafectiva (SK af) tipul maniacal
Tulb SK-af tipul mixt
Tulb SK-af tipul depresiv
DSM-IV-R:
Tulb SK-af tipul bipolar
(episod maniacal, mixt +/- depresiv)
Tulb SK-af tipul depresiv

Criterii tulburare schizo-afectiva episod maniacal

simptome de schizofrenie si manie proeminente
Tulburarile de dispozitie:
expansivitate, autostima crescuta, idei de grandoare
sau: agitatie, iritabilitate, comportament agresiv, idei de persecutie
In ambele cazuri: hiperactivitate, hipoprosexie, dezinhibitie pulsionala
Se pot intalni simptome ca: idei de referinta, grandoare, persecutie
Sunt necesare simptome tipice schizofreniei pt diagnostic:
transmiterea gandurilor
idei de influenta; automatism mintal
idei delirante bizare
De obicei: psihoze floride, debut brusc, remisiune completa

16
Criterii tulburare schizoafectiva episod depresiv
dispozitia depresiva + alte simptome depresive:
retard psiho-motor
insomnie
scaderea apetitului, scadere in G
scaderea interesului
hipoprosexie
idei de culpabilitate, inutilitate
idei de suicid
Simptome de schizofrenie:
transmiterea gandurilor
idei de influenta, de control
idei de persecutie, de urmarire
halucinatii comentative amenintatoare
Episoadele sunt mai putin floride, durata este mai mare, prognosticul mai rezervat, uneori cu
defect

17 Tulburarea psihotic scurt diagnostic, descriere clinic

un singur set de criterii diagnostice: delir, halucinatii, dezorganizarea vorbirii

(incoerenta), comportament dezorganizat sau catatonic
Durata: 1zi-1 luna, cu remisiune completa
+/- factor psihotraumatizant
Cu debut postpartum
Idei delirante cu aparitie brutala (sub 48 de ore); delir polimorf si dezorganizat +
halucinatii, iluzii
Dezorganizare psihica:
labilitate emotionala (anxietate, furie) si afectiva (euforie, depresie)
modificari bruste de comportament psihomotor (agitatie, prostratie)
depersonalizare, derealizare
Evolutie favorabila
fara antecedente psihiatrice in afara altor episoade psihotice acute

18 Tulburarea delirant persistent diagnostic, tipuri.

17
 19 Episodul depresiv diagnostic, descriere clinic.
EPISODUL DEPRESIV criterii de diagnostic
durata - minim 2 saptamani
dispozitie depresiva
scaderea interesului si a placerii
scaderea/cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o
luna)
insomnie sau hipersomnie
retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
fatigabilitate, pierderea energiei
sentimente de inutilitate, culpabilitate
autostima scazuta
scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
ideatie suicidara, tentative de suicid
Simptomele provoaca suferinta sau incapacitare familiala, sociala, profesionala
TRASATURILE EPISODULUI DEPRESIV

In functie de numarul, intensitatea si durata simptomelor:

episod depresiv (ED) usor, mediu, sever
ED sever fara/cu simptome psihotice: idei delirante (congruente, incongruente) cu
dispozitia, halucinatii
ED cu trasaturi: catatonice, melancolice, atipice

20 Episodul maniacal diagnostic, descriere clinic.

EPISODUL MANIACAL criterii de diagnostic

durata - minim 1 saptamana
Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
cresterea autostimei, idei de grandoare
scaderea nevoii de somn
logoree
fuga de idei
distractibilitate
neliniste sau agitatie psiho-motorie
implicare excesiva in activitati cu potential nociv - superficializarea judecatii: cheltuieli,
investitii
dezinhibitie pulsionala (sexuala), comportament inadecvat
Apare afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale

TRASATURILE EPISODULUI MANIACAL In functie de numarul siseveritatea simptomelor

episodul maniacal poate fi:
Episod maniacal (EM) usor, moderat, sever
EM sever fara/cu simptome psihotice (congruente/incongruente cu dispozitia)

18
 21 Principii de tratament n depresie
Siguranta pacientului
evaluare diagnostica
plan terapeutic imediat si profilactic (intretinere) - prevenirea recaderilor
spitalizarea: evaluare, risc suicid, homicid, incapacitatea de a se intretine
farmacoterapie: un medicament eficient in alte episoade sau in functie de efectele
secundare
optim: farmacoterapie + psihoterapie (psihoterapia, sustinerea - pot ameliora complianta)

Antidepresive
60-80% raspund la un AD daca doza e suficienta, timp de 6-8 saptamani
anxiolitice, sedative - durata delimitata !!
Depresiile cu cicluri rapide sau rezistente: se asociaza timoregulatoare
Depresile severe cu simptome psihotice: se asociaza antipsihotice (olanzapina etc)
ECT: electroconvulsoterapie - indicatii precise

ANTIDEPRESIVE
Triciclice:
clomipramina: 75-150 mg/zi
doxepina: 50 - 75 mg/zi
amitriptilina: 75-150 mg/zi
Tetraciclice: depresii usoare
mianserina: 30-60 mg/zi
maprotilina: 75-150 mg/zi
Inhibitoare de monoaminoxidaza (IMAO) - depresii atipice:
moclobemid (reversibil)

Inhibitoare selective de recaptare a serotoninei (SSRI):

fluoxetina: 20-80 mg/zi
sertralina: 50-200 mg/zi
paroxetina: 20-60 mg/zi
fluvoxamina: 50-150 mg/zi
escitalopram: 10-20 mg/zi
Serotonina + norepinefrina:
venlafaxina: 75-200 mg/zi, chiar 300 mg/zi
duloxetina: 60-90 mg/zi
mirtazapina: 30 mg/zi
Alte tipuri
tianeptina: 3 cp/zi

19
 22 Atacul de panic descriere clinic, diagnostic.

= o perioada delimitata de frica intensa si disconfort, care atinge un maxim in aprox. 10 minute si
se insoteste de 4 sau mai multe din urmatoarele:
palpitatii
transpiratii
tremor
dispnee, senzatie de sufocare
nod in gat
durere/disconfort toracic
greata/disconfort abdominal
ameteala, lesin
derealizare, depersonalizare
frica de-a pierde controlul sau de-a innebuni
frica de moarte
parestezii, amorteli, furnicaturi
frisoane sau senzatie de caldura
Poate aparea : din senin sau legat de anumite situatii

23 Agorafobia descriere clinic, diagnostic.

Anxietatea legata de locuri sau situatii din care scaparea/iesirea poate fi dificila sau in
care ajutorul nu este la indemana in cazul in care subiectul ar avea un atac de panica
(Tipic: situatii in care subiectul este singur in afara casei, intr-o multime, la rand, pe un pod, intr-
un mijloc de transport)
Situatiile sunt evitate sau suportate cu greu/efort/anxietate sau subiectul are nevoie de
prezenta unei alte persoane

24.Fobia sociala
Frica marcata si persistenta de situatii sociale in care subiectul vine in contact cu
persoane necunoscute sau este supus unei posibile observatii (critici).

Subiectul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi umilitor sau jenant

Expunerea la respectiva situatie sociala provoaca anxietate - atac de panica

Subiectul recunoaste ca frica este excesiva si nerezonabila

Situatiile respective sunt evitate

Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului

20
Fobia specifica/simpla
Frica marcata si persistenta, excesiva si nerezonabila declansata de prezenta sau
anticiparea unei situatii/obiect

Expunerea la stimulul fobic determina un raspuns imediat de anxietate - atac de panica

Subiectul recunoaste ca teama este excesiva si nerezonabila

Situatia fobica este evitata/suportata greu

Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului

Tipuri:

animal

de mediu: inaltimi, furtuni, apa

sange/injectie: forma frecvent familiala

situationala: avion, lift, spatii inchise

altele

25.Tulburarea obsesiv-compulsiva
Obsesii:
ganduri, impulsuri, imagini recurente si persistente, care sunt traite ca intruzive si
inadecvate si determina la subiect, anxietate marcata sau suferinta

gandurile, impulsurile, imaginile nu reprezinta griji excesive referitoare la probleme reale

subiectul incerca sa ignore/suprime/neutralizeze cu alte ganduri/actiuni

subiectul recunoaste ca acestea sunt produsul propriei minti

Compulsii
comportamente repetitive (spalarea mainilor, ordine, verificare) sau acte mentale
repetitive (rugaciuni, numaratoare) la care subiectul se simte obligat sa recurga ca raspuns
la obsesii sau conform unor regulii care trebuiesc aplicate strict

comportamentele sau actele mentale prevenirea sau reducerea suferintei/a unei situatii de
temut. Aceste comportamente sunt excesive

Subiectul recunoaste ca obsesiile/compulsiile sunt excesive sau nerezonabile

Obsesiile/ compulsiile provoaca suferinta, consuma timp (peste 1 ora/zi) sau interfereaza
semnificativ cu viata subiectului

21
26.Tulburarea de tip anxietate generalizata
Ingrijorare si anxietate excesiva , in majoritatea zilelor, timp de min. 6 luni, legat de
evenimente si activitati uzuale: scoala, serviciu

Subiectul poate cu greu sa-si controleze ingrijorarea

Anxietatea este asociata cu: neliniste, tensiune, fatigabilitate, tulburari de concentrare,

iritabilitate, tulburari de somn, hipertonie musculara

Simptomele duc la suferinta semnificativa

27.Tulburarea de stres post-traumatic

Subiectul a fost expus unui eveniment traumatic:

a trait, a fost martor sau a fost confruntat cu evenimente care implicau moartea,
ranirea grava sau ameninta integritatea sa sau a altor persoane

raspunsul subiectului a implicat frica intensa, terifianta, sentimente de

neajutorare/neputinta

Ex: razboi, agresiune fizica/sexuala, jaf, rapire, ostatic, tortura, prizonier, dezastre naturale sau
provocate de om
Evenimentul traumatic este retrait:

imagini, ganduri recurente, intruzive legate de eveniment

vise recurente

flashback-uri - sentiment de retraire

suferinta psihologica intensa legata de tot ceea ce aduce aminte de eveniment

reactivitate vegetativa

Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si scaderea responsivitatii generale:

evitarea gandurilor, locurilor

nu-si poate aminti anumite evenimente legate de trauma

sentimente de detasare

scaderea interesului, a reactivitatii afective, nu poate privi in viitor

22
 Excitabilitate persistenta

tulburari de somn

iritabilitate

tulburari de concentrare

vigilenta crescuta, se sperie usor

Durata tulburarii este e peste o luna; poate apare dupa o anumita perioada

Tulburarea se asociaza cu suferinta semnificativa sau interfereaza cu viata subiectului

28.Tulburarea corporala dismorfica

Subiectul este preocupat cu un defect imaginar al aspectului sau fizic. Daca exista o
anomalie minora, preocuparea este excesiva

Simptomatologia duce la suferinta si incapacitare

De obicei in adolescenta, evolutie fluctuenta

Daca preocuparea capata intensitate deliranta se va schimba diagnosticul in: Tulburare

deliranta tip somatic

Preocuparea - unul sau mai multe zone, frecvent la nivelul fetei

Ex: ochi, nas, buze, sani, organe genitale

Petrec ore in fata oglinzii pentru a repara defectele, evita situatii publice, cer asigurari
din partea celorlalti

Probleme asociate: depresie, idei de suicid sau tentative de suicid,

Solicita interventii chirurgicale

29.Hipocondria
Preocuparea si teama/ convingerea de-a avea o afectiune grava, bazat pe interpretarea
eronata a senzatiilor corporale

Preocuparea persista in ciuda evaluarilor si asigurarilor medicale

NU este de intensitate deliranta

Duce la suferinta si incapacitare

Durata min. 6 luni

23
 Preocuparea:

functii fiziologice: puls, transpiratii, peristaltism

anomalii fizice minore: iritatii, mici leziuni

senzatii fizice vagi: inima e obosita

Probleme asociate:

multiple consultatii la doctori diferiti

investigatii excesive, combinarea ttm

afecteaza viata familiala

depresie, anxietate

30.Tulburarea de personalitate de tip paranoid

Neincredere, suspiciozitate fata de altii, ale caror motive sunt interpretate ca rauvoitoare,
ilustrata de urmatoarele:

banuieste, fara motive suficiente, ca ceilalti il exploateaza, ii fac rau, il insala

banuieli nejustificate fata de prieteni, asociati

nu se increde in altii de teama ca vor folosi informatiile impotriva sa

interpreteaza negativ remarci, evenimente

ranchiunos, nu uita

se simte atacat si rectioneaza violent/agresiv

suspiciozitate permanenta fata de partener/sot

Alte trasaturi:
tensionati,ostili, incapatanati, defensivi

uneori - trasaturi adaptative la un mediu ostil

dg. mai frecvent la barbati

frecvent la rudele celor cu schizofrenie sau cu tulburare deliranta

24
31.Tulburarea de personalitate de tip schizotipal
Deficite sociale si interpersonale disconfort si reducerea capacitatii de a stabili relatii
apropiate + distorsiuni cognitive si de perceptie + comportament excentric, ilustrate prin
urmatoarele:

idei de referinta (NU idei delirante)

credinte bizare, gandire magica care influenteaza comportamentul si este in afara
normelor subculturale (telepatie, al saselea simt etc)
perceptii neobisnuite - iluzii somatice
gandire si vorbire bizara - vaga, circumstantiala, metaforica
suspiciozitate, ideatie paranoida
inadecvare afectiva
comportament/aparenta excentrica, bizara
lipsa prietenilor, confidentilor
anxietate sociala marcata asociata cu frici paranoide
ICD -10: Tulburarea schizotipala, alaturi de schizofrenie si nu tulburare de personalitate

mai frecvent la barbati

posibile decompensari psihotice

frecvent la rudele celor cu schizofrenie

32.Tulburarea de personalitate de tip histrionic

Exprimarea excesiva si dramatica a emotiilor, cauta atentia celorlalti:

inconfortabil in situatii in care nu este centrul atentiei

interactiunile caracterizate prin comportament excesiv de seductiv, erotizat,
provocator
labilitate emotionala, superficialitatea trairilor emotionale
utilizeaza aspectul fizic pentru a atrage atentia
limbajul - demonstrativ
dramatism, teatralism, exprimare exagerata a emotiilor
sugestibilitate
considera relatiile ca fiind mai intime decat in realitate
Alte elemente:
mai frecvent intalnita la femei

manipulative, rol de victima sau printesa, intoleranta la frustrare

25
33.Tulburarea de personalitate de tip narcisic
Grandoare, pretiozitate (in imaginatie sau comportament) si nevoia de a fi admirat, lipsa
de empatie:

se simte f important (exagereaza realizarile, talentele, se asteapta sa fie recunoscut

ca superior)
fantezii de succes nelimitat, putere, frumusete
se considera special, unic si poate fi inteles doar de persoane importante
cere admiratie excesiva
considera ca i se cuvine, se astepta la favoruri speciale
exploateaza pe ceilalti
nu are empatie
invidie marcata, crede ca si restul il invidiaza
aroganta
Alte elemente:
autostima si imaginea de sine foarte fragila

foarte vulnerabili fata de critica, infrangere

mai frecvent la barbati

34.Tulburarea de personalitate de tip borderline

Instabilitate a relatiilor interpersonale, a imaginii de sine si a afectelor plus impulsivitate
marcata:

eforturi majore pentru a evita abandonul real sau imaginar

relatii instabile si intense - intre idealizare si devalorizare

instabilitatea imaginii de sine, tulburarea identitatii -modificarea valorilor,

aspiratiilor, chestionarea identitatii sexuale

impulsivitate care poate pune persoana in pericol - abuz de substante, condus, sex
neprotejat

in mod repetat: idei, comportament, amenintari cu suicidul si autoagresivitate

(automutilare)

instabilitate afectiva marcata

sentimente de gol interior

furie intensa, dificultatea de a controla furia

ideatie paranoida tranzitorie, derealizare, depresonalizare

26
 tendinta la autodistrugere, viata haotica

moarte prin suicid 8-10%

Factori: biologici + mediu (abuz sexual, fizic, conflictualitate, pierderea parintilor)

decompensari psihotice

ICD-10: Tulburare de personalitate emotional-instabila

35. Tulburarea de personalitate de tip obsesiv-compulsiv

Preocupat de ordine, perfectionism, tendinta la control mintal si interpersonal in
detrimentul flexibilitatii, deschiderii, eficientei:

preocupat de detalii, regului, liste, ordine, organizare astfel incat obiectivul

principal se pierde

perfectionism cu riscul de a nu indeplini sarcinile

devotament excesiv fata de munca in detrimentul distractiei, prieteniilor

constinciozitate excesiva, scrupule, inflexibilitate cu privire la moralitate, etica,

valori

nu poate arunca lucruri vechi, fara valoare chiar si cele fara valoare sentimentala

reticent in a delega anumite sarcini

zgarcit cu el si altii

rigiditate, incapatanare

Alte elemente:

Indecizie, pedanterie, conventionalism, respect pt autoritate, dificultate in

exprimarea emotiilor, totul trebuie planificat, verificare excesiva

mai frecvent la barbati

ICD-10: Tulburare de personalitate anancasta

27
36.Dementa in boala Alzheimer
debut: dupa 60 ani

factori de risc: sex feminin, AHC, TCC in antecedente, sindrom Down

Genetica: antecedente heredocolaterale (AHC), monizigotii - 43%, proteina

precursoare a amiloidului

Anatomopatologic: atrofie difuza, amiloid

Neurotransmitatori: hipoactivitate Ach, NE

Deficite cognitive multiple:

tulburari ale memoriei (fixare, evocare)

afazie (limbaj)

apraxie (activitati motorii)

agnosie (nu mai recunoaste)

dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)

Disfunctie sociala/ocupationala, declin fata de nivelul anterior

Cu debut timpuriu: sub 65 ani

Cu debut tardiv: peste 65 ani

Asociat cu:

delirium

depresie

idei delirante

28
37.Dementa vasculara
factori de risc: HTA, sex masculin

HTA, afectiuni c-v, AVC minore multiple

Deficite cognitive multiple

tulburari ale memoriei (fixare, evocare)

afazie (limbaj)

apraxie (activitati motorii)

agnosie (nu mai recunoaste)

dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)

disfunctie sociala/ocupationala, declin

Semne neurologice de focar

Elemente de laborator care indica o boala cerebrovasculara: infarcte multiple in cortex

si substanta alba - rol etiologic

Asociat cu:

delirium,

depresie,

idei delirante

Initial: fatigabilitate, dificultate in sustinerea eforturilor cognitive, dificultate in adaptare

la nou

Progresiv sunt afectate: orientarea, memoria, perceptia, functiile intelectuale, judecata

Memoria: recenta - nr de telefon, nume, evenimentele zilei apoi progresiv date mai vechi,
date personale importante (varsta, date de nastere, adresa); pierd: chei, acte; uita sa
inchida apa, gazul

Limbaj (afazia): vag, stereotip, circumstantial, anomie, mutism, ecolalie, palilalie

Activitatea (apraxie): duce la dificultati in sarcinile cele mai simple: imbracat, gatit,
desenat (teste)

Agnozia: nu mai recunoaste obiecte, persoane - chiar membrii ai familiei sau propria
reflectie in oglinda

29
 Gandire: dificultate in abstractizare, in planificare, in adaptarea la sarcini noi

Orientarea: temporala, spatiala - se ratacesc in afara casei, apoi chiar si in casa

Modificari ale personalitatii: accentuarea trasaturilor, iritabilitate, ostilitate, uneori

heteroagresivitate, comportament dezinhibat

Risc de suicid - stadiul timpuriu

Halucinatii (vizuale) si idei delirante (persecutie) - in 30% din cazuri

Depresie - mai ales la debut

Anxietate - frecvent

Semene neurologice in special in D. vasculara

Delirium - se poate suprapune (datorat: bolilor somatice, unor medicamente)

NB: vulnerabili la stresul fizic sau psihosocial

38.DELIRIUM
tulburare a constiintei si a functiilor cognitive, care se dezvolta intr-o perioada scurta de
timp

este un sindrom !!!

majoritatea cauzelor - in afara SNC

subdiagnosticat, subtratat

1-20% din pacientii sectiilor de chirurgie, medicala

Cea mai mare rata: postcardiotomie

Factor de risc major: varsta inaintata

acetilcolina, posibil NA, serotonina

substanta reticulata

30
CAUZE
Intracranian
Epilepsie

Traumatisme cranio-cerebrale

Infectii: meningita, encefalita

Boli vasculare

Extracranian
substante: anticolinergice, sedative, alcool, antihipertensive, antiparkinsoniene,
antipsihotice

disfunctii endocrine: hipofiza, suprarenale, tiroida

boli hepatice (encefalopatie), renale, pulmonare, cardiace

tulburari hidroelectrolitice

infectii sistemice

postoperator

DIAGNOSTIC
Tulburarea constiintei si scaderea capacitatii de concentrare, de mentinere a atentiei, de
comutare a atentiei

Tulburari cognitive:

memoria recenta, mai putin cea indepartata

dezorientare temporospatiala si la persoana

Tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:

insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri

Debut brusc, evolutie fluctuenta

Dovezi clinice (istoric, examinare somatica, neurologica) care leaga simptomele de o

suferinta organica

Dispozitia: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie

Apatie, perplexitate, agitatie

Iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare

31
 Diagnostic diferential cu dementa; se poate suprapune pe dementa

debut brusc

durata se suprapune pe cea a cauzei

frecvent sub o saptamana

dupa inlaturarea cauzei - remisiune in 2-7 zile

amnezie partiala a episodului

Tratamentul: al cauzei, supraveghere, evitarea accidentelor

39.DEPENDENTA
Un pattern maladaptativ de utilizare a substantei, care duce la o incapacitare sau suferinta
semnificativa clinic (1-12 luni) manifestata prin:
Toleranta

nevoia de a creste cantitatea de substanta pt a obtine efectul dorit

scaderea efectului obtinut la aceeasi doza

Sevraj:

simptomul caracteristic de sevraj pt substanta

aceeasi substanta (sau una asemanatoare) este luata pt ameliorarea simptomelor

substanta este luata in cantitati mai mari si timp mai indelungat decat si-a propus (nu
poate controla consumul)

exista dorinta/efortul fara succes de a intrerupe sau controla consumul

petrece foarte mult timp in activitati necesare obtinerii substantei, consumului, recuperarii

Renuntarea la activitati recreationale, sociale, ocupationale - datorita consumului (este

preocupat excesiv de consum)

continua consumul desi stie ca are probleme fizice, psihologice datorita acestui fapt

dorinta intensa (compulsiva) de a consuma substanta

Dependenta fiziologica = prezenta tolerantei sau sevrajului

Dependenta psihologica = apetenta (craving) pentru substanta pentru a evita un

disconfort

32
40.SEVRAJUL ALCOOLIC
Oprirea/ reducerea unui consum excesiv si indelungat

Simptome care apar la ore/zile:

hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTA

tremor extremitati - 6-8 h

insomnie

greata, voma, stare de rau

cefalee

iluzii, halucinatii tranzitorii, vizuale, tactile, auditive - 8-12 h

agitatie psihomotorie

anxietate

convulsii (grand mal) 12-24 h

se poate insoti de delirium (vezi criterii) 72 h Sevraj complicat cu delirium (delirium

tremens)

FACTORI AGRAVANTI
epuizare

malnutritie

boli somatice

depresie

TRATAMENTUL SEVRAJULUI
Benzodiazepine pentru tratamentul simptomelor: convulsii, delirium, anxietate, HTA, AV
crescut, tremor - asociate cu sevrajul la alcool

oral sau parenteral (iv de preferat)

lorazepam 2-10 mg

Sau altele ca de ex: diazepam 5-10 mg la 4-6 ore, apoi mai rar - functie de
evolutie

33
TRATAMENTUL DELIRIUM TREMENS SEVRAJ COMPLICAT CU DELIRIUM
(urgenta)
Benzodiazepina la 2-4 h, apoi mai rar

hidratare eventual perfuzie

vitamine B: B1, B6

supraveghere stricta

dieta hipercalorica, vitamine

netratat - risc letal

Pt sub 41 vezi Delirium!!!!!!!

42.STIMULANTE
Amfetaminele: metamfetamina, metilfenidat

simpatomimetice

Grupa de varsta de risc maxim 18-25 ani

elibereaza catecolaminele, dopamina

utilizate pentru euforie, cresterea performantei

Pot induce o tulburare psihotica asemanatoare cu schizofrenia paranoida

INTOXICATIA CU AMFETAMINE
Utilizarea recenta

Tulburari comportamentale, psihologice:

euforie/tocire afectiva, incordare - hipervigilenta, senzitivitate, anxietate, furie,

tulburarea judecatii

Tahicardie/bradicardie

dilatare pupilara

hTA/HTA

transpiratii, frisoane

greata, voma

scadere in greutate

agitatie/lentoare psihomotorie
34
 slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii

confuzie, convulsii, coma

SEVRAJ AMFETAMINE
Incetarea consumului

Dispozitie disforica. Depresia poate fi severa, cu risc suicid!

fatigabilitate

cosmaruri

insomnie/hipersomnie

cresterea apetutului

retard psihomotor/agitatie

43.COCAINA
Blocheaza recaptarea DA, creste concentratia de DA (D1, D2), mai putin a
norepinefrinei, serotoninei

utilizare: frecvent - inhalare

Comorbiditate: depresie, anxietate, tulburari de personalitate (antisocial)

INTOXICATIE COCAINA
Uilizare recenta

tulburari de comportament si psihologice: euforie/tocire afectiva, hipervigilenta,

senzitivitate, tensiune, furie, tulburari de judecata

tahicardie/bradicardie

dilatatie pupilara

HTA/hTA

Transpiratii, frisoane

greata, voma

scadere in greutate

agitatie/retard psihomotor

slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii

35
 confuzie, convulsii, coma

SEVRAJ COCAINA
Oprirea sau diminuarea consumului

Disforie, depresie, anhedonie, iritabilitate

fatigabilitate

cosmaruri

tulburari de somn

retard/agitatie psihomotorie

cresterea apetitului

TRATAMENT
Interventii psihologice

Interventii faramcologice: agonisti dopaminergici (DA) pentru reducerea apetentei -

bromocriptina, amantadina

44. CANABIS
Marihuana, hasis

s-a identificat un receptor specific - concentrare mare in ganglionii bazali, hipocamp,

cerebel

foarte raspandit intre pacientii psihiatrici cei cu schizofrenie

agraveaza evolutia unei schizofrenii

consumul in adolescenta, la persoanele vulnerabile, poate precipita aparitia schizofreniei

INTOXICATIA - CANABIS
Consum recent

Tulburari comportamentale si psihologice: tulburari de coordonare, euforie, anxietate,

sentimentul de incetinire a timpului (deformeaza perceptia timpului), tulburarea judecatii,
izolare

conjunctivita, uscaciunea gurii, tahicardie, cresterea apetitului

RISCURI
Nu se descrie un sindrom de sevraj

36
 Utilizare indelungata: atrofie cerebrala, scade pragul convulsivant, afecteaza fatul,
afecteaza reactivitatea imuna

45.HALUCINOGENE
LSD

Grup de risc: tineri

sistemul serotoninergic

nu se descrie sindrom de sevraj

INTOXICATIE HALUCINOGENE
Consum recent

tulburari de comportament si psihologice: anxietate/depresie, idei de referinta, ideatie

paranoida, afectarea judecatii,

tulburari de perceptie, subiectul fiind intr-o stare de hipervigilenta: intensificarea

perceptiilor, depersonalizare, derealizare, iluzii, halucinatii

Dilatare pupilara

tahicardie

transpiratii

tulburari de vedere

tremor

lipsa de coordonare motorie

46.OPIOIDE
Opium, heroina

morfina, hidromorfona, codeina

metadona utilizata in tratamentul dependentei la opioide

antagonisti: naloxona, naltrexona, nalorfina

agonist-antagonist: buprenorfina

Toleranta se dezvolta rapid

Co-morbiditate: depresie, alcoolomanie, tulburare de personalitate antisociala, anxietate

37
INTOXICATIA OPIOIDE
Consum recent

Tulburari de comportament si psihice: euforie urmata de apatie, disforie, agitatie sau

lentoare psihomotorie, alterarea judecatii

mioza (midriaza in supradoza)

sedare, coma

dizartrie

tulburari de atentie si memorie

SUPRADOZA
Deces prin stop respirator

coma, dispnee, hipotermie, hTA, bradicardie

Coma + mioza + depresie respiratorie = supradoza de opioizi

Urgenta!!

Naloxona, supravegherea functiilor vitale

SEVRAJ OPIOIDE
Oprirea sau reducerea consumului sau administrarea unui antagonist dupa o perioada de
consum de opioide

disforie

greata, voma

dureri musculare

lacrimare, rinoree

Midriaza, piloerectie, transpiratii

diaree

febra

insomie

MODALITATI DE ADMINISTRARE OPIOIDE

Oral

injectabil: iv, sc cu risc de infectii: hepatita, HIV

38
ABORDARI TERAPEUTICE
Educatie si schimb de seringi

metadona: 20-80 mg/zi apoi sevraj treptat, eventual clonidina

mentinerea pe metadona - avantaje

alte terapii de substitutie: burpenorfina

terapia de durata cu antagonisti discutabil

strategii terapeutice pentru gravidele dependente

Psihoterapie: individuala, comportamentala, cognitiva, familiala

Grupuri de suport

Comunitati terapeutice - abstinenta este obligatorie

39