In acest caz ma voi baza pe teoria cognitiv-comportamentala a lui Beck, ce propune sa modifice

nivelurile cognitive si comportamentale.

Elena, o femeie de 35 de ani, lucreaza ca secretara intr-o firma din oras. Locuieste intr-un apartament
cu doua camera, singura. Nu are copii.

Este divortata de 10 luni.

Trista, cu capul si privirea in pamant, cu haine de culoare inchisa si parul aparent neingrijit, se
prezinta la psihoterapeut. Afirma ca nu poate dormi, este mereu obosita, are dureri de cap, lipsa de
energie, stari generale proaste, nu are pofta de nimic si crede ca ,,viata ei este distrusa”.

„A merge la serviciu a devenit un chin pentru mine, lucru care acum cativa ani ma facea fericita.
Socializam mult, eram ca intr-o familie. Imi placea ceea ce faceam, ma relaxa.

Totul pana cand sotul meu a devenit violent, atat fizic si verbal, cat si emotional. Credeam ca daca
divortez, sigur imi va fi bine, insa nici acum nu pot scapa de aceste stari. Viata mea este un esec
total!”

-Care este relatia cu colegii de serviciu?

-Evit sa comunic cu ei. Mi-e rusine. Nu ma simt in largul meu. Ma simt inferioara. Cand intru in birou
am impresia ca toti ma privesc intr-un fel, ma analizeaza si sunt subiecul lor de barfa.

-Mai aveti si alti prieteni?

-Da, am doua prietene, insa nu am mai vorbit cu ele de ceva timp. M-am izolat. Ele au fost alaturi de
mine pe perioada divortului, mi-au stiut situatia si m-au incurajat sa fac pasul, sa divortez. Acum mi-e
teama sa le caut, cred ca s-au suparat.

Ca psihoterapeut trebuie sa empatizez cu pacienta, sa o ascult, sa o accept neconditionat, sa creez o

relatie bazata pe incredere, o atmosfera placuta unde ea sa se simta in siguranta, sa poata vorbi
deschis, fara retineri.

De altfel, pentru ca situatia sa se imbunatateasca, iar psihoterapia sa dea rezultate, pacienta trebuie
sa fie motivata si sa participe activ. Lucru pe care aceasta l-a acceptat.

Am stabilit sa ne vedem o data pe saptamana.

Impreuna cu pacienta stabilim obiectivele:

1. Clarificarea si reducerea gandurilor depresive
2. Inducerea ideii posibilitatii de a depasi aceste situatii, depasirea gandirii pesimiste si a lipsei
de speranta
3. Analiza si inducerea gandirii pozitive
4. Relaxarea

Pana in momentul aparitiei acestor episoade depresive, pacienta nu a mai avut probleme de
sanatate. Uneori ia pastile usoare pe baza de plante pentru liniste, seara.

Din primele sedinte de psihoterapie, am aflat cauza care sta la baza episoadelor depresive.
Faptul ca pacienta se simte inferioara, nu are incredere in fortele proprii, nu mai poate socializa, sunt
lucruri ce se datoreaza abuzului emotional (amenintari, intimidare, inducerea fricii, presiune, jigniri,
insulte), dar si a traumelor provocate de abuzul fizic.

Pentru a monitoriza starile emotionale disfunctionale, a evenimentelor declansatoare si a identifica

gandurile si convingerile negative, i-am propus Elenei sa realizeze ca tema pentru acasa o fisa in care
vor fi notate:
1. Identificarea situatiei (descrierea situatiei care v-a declansat starea de spirit negativa)
2. Analiza starii de spirit (descrieti ce ati simtit in acea situatie-furie, suparare, frustrare, frica,
anxietate, depresie, tradare, jena, dezgust)
3. Identificarea gandurilor automate (faceti o lista cu gandurile care va vin in mod automat ca
raspuns la acea situatie)

De altfel, vorbindu-mi despre lucrurile care o faceau fericita candva, i-am propus sa incerce realizarea
macar a doua dintre ele, pentru a observa diferentele dintre atunci si acum, ce anume s-a schimbat
mai exact.

Fiind o persoana care obisnuia sa suprageneralizeze, „Nu sunt buna de nimic”, „Totul merge prost”,
am incercat sa o fac sa isi dea seama ca nu este un lucru rational.
-Nu sunt buna de nimic!
-Chiar de nimic? Nici macar la serviciu nu va descurcati?
-Ba da, nu am probleme in ceea ce priveste activitatea de secretariat.

Am ajutat-o sa inteleaga ca anumite cuvinte/propozitii ce ii induc o stare de spirit negativa, trebuie sa

le inlocuiasca cu unele sugestive pentru intarirea Eului, sporirea optimismului si cresterea increderii
in sine.

Metode si tehnici utilizate in terapia cognitiv comportamentala:

-Adresarea anumitor intrebari astfel incat sa evalueze gandurile negative si sa le inlocuiasca cu unele
mai realiste
-Invatarea unor noi modele de comportament si a unor deprinderi pentru a face fata situatiilor
-Relaxarea-ceea ce presupune destinderea atat fizica,cat si psihica a pacientului. Relaxandu-se,
alungand contractia musculara si nervoasa, pacientii isi pot controla corpul, astfel, pot face
schimbari, scade anxietatea si creste increderea in sine
-Analiza costurilor si a beneficiilor are in vedere avantajele si dezavantajele mentinerii stilului negativ
de ganduri. Terapeutul impreuna cu clientul selecteaza o situatie in care se manifesta un mod negativ
de gandire, impart o foaie in doua coloane, in prima trecandu-se avantajele mentinerii gandirii
negative, iar in cea de-a doua dezavantajele;
Vor lucra apoi asupra avantajelor pe care le identifica pacientul.
-Oferirea de feed-back

Pe parcursul sedintelor 4-6 am observat schimbari in infatisarea Elenei. Aceasta si-a vopsit parul, a
folosit ruj, camasi deschise la culoare, tocuri si a zambit mai des.

Oferirea feed-back-ului meu pozitiv, a incurajat-o pe Elena sa continuie cu aceste schimbari.

Pacienta a inceput sa socializeze cu colegii, putin cate putin, incercand sa renunte la gandul ca acestia
o privesc intr-un mod ciudat si vorbesc despre ea.
Daca fostul ei sot incerca sa o demoralizeze, o subaprecia si ii aducea jigniri, asta nu inseamna ca ea
nu este apreciata de nimeni si ca toti au aceeasi parere despre ea.

De altfel, „si-a luat inima-n dinti” si le-a cautat pe cele doua prietene. „Mi-am cerut scuze, le-am
explicat situatia, iar ele m-au inteles! M-au inteles fara a-mi reprosa ceva, chiar nu ma asteptam sa
fie atat de usor! Intr-adevar, mi-era teama de reactia lor.”

Elena a avut 8 sedinte de psihoterapie, iar acum am stabilit sa ne vedem o data pe luna.

Zamfir Adriana Ancuța