UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE

DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE, JURNALISM ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Portofoliu digital-EDUCATIE
TIMPURIE-

Zamfir Simona Cristina

Pedagogia invatamantului primar si prescolar-conversie, anul I, semestrul II

Craiova 2021
CUPRINS

1. Proiect tematic integrat :

,,DANSUL PRIMAVERII”.............................................................................................................3
2. Educaţia timpurie ca domeniu multiplu şi complex de studiu şi acţiune.................................42
3. Creativitatea la vârsta preșcolară..........................................................................................48
 Proiect tematic integrat ’DANSUL PRIMAVERII’’

Titlul: ‘’DANSUL PRIMAVERII’’

Tipul: : Recapitulare şi sistematizare de cunoştinţe
Clasa Pregătitoare
Discipline:

 CLR – Sunetul și literele f mic și F mare de tipar

 MEM – Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport intuitiv
 AVAP – Elemente de limbaj plastic : pata de culoare (Fluturele)
 DP – Reguli elementare ale nevoilor școlarului

SCENARIUL DIDACTIC

Ziua debutează cu Întâlnirea de dimineaţă.:

salutul :
„ Dimineața a sosit, /Toți copiii au venit?
În semicerc ne așezăm / Çi apoi ne salutăm: -Bună dimineața , copii!

3
-Bună dimineața, doamna învățătoare!
După ce ne-am adunat/ Çi frumos ne-am
salutat Colegii ne-am întâlnit /Oare cine a mai
venit?”
În continuare se realizează prezenţa, starea de spirit, iar apoi copiii, împreună cu învățătoarea, vor
completa Calendarul naturii și vor cânta cântecul ,,Vine, vine primăvara”.
Se descoperă elementul surpriză ,,Noutatea zilei”: „O machetă cu o imagine a primăverii, coșulețul
cu surprize și cărticica primăverii”.
Anunț elevii că pe parcursul activităților de astăzi vom realiza ,,Cărticica primăverii”, dar pentru ca fiecare
copil să își realizeze propria lui carte trebuie să fie atenți și activi pe parcursul activităților, să își
îndeplinească sarcinile și să lucreze corect și îngrijit pe fiecare filă a cărții.
Elevii vor descoperii pe bănci câte o copertă a cărții pe care o vor realiza (cu titlul ,,Primăvara”), iar
interiorul acesteia se va completa cu file realizate de către ei (micii scriitori) , pe parcursul fiecărei activități.
De asemenea , le propun elevilor să fie atenți și să lucreze corect iar la sfârșitul fiecărei activități vor primi
din coșulețul cu surprize, câte o recompensă pentru a-și realiza ilustrația copertei. Astfel, la sfârșitul primei
ore vor primi un copac toți elevii care au fost atenți, activi și au lucrat corect pe prima filă a cărții, la finalul
celei de-a doua activități vor primi o floare, la finalul celei de-a treia activități vor primi un fluture, iar la
finalul celei de-a patra activități vor primi un soare drept recompensă.
Momentele de tranziție sunt realizate cu ajutorul cântecelor: ,, Vine , vine primăvara/ Înfloresc
grădinile,/Fluturașul meu ”, toate fiind cântece cu mișcare.
Învățătoarea împarte din coşuleţul cu surprize, fiecărui copil câte o recompensă și face
aprecieri asupra muncii lor din acea zi.

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Comunicare în limba română
Subiectul: Sunetul şi literele f mic și F mare de tipar
Forma de realizare : activitate integrată
Tipul activităţii : Recapitulare şi sistematizare de cunoştinţe

Competenţe specifice:
 Comunicare în limba română
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar;
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor
din propoziţii rostite clar şi rar;
 2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare;
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar;
4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajelor neconvenţionale

 Matematică şi explorarea mediului:

5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-
31, cu ajutorul obiectelor.

 Muzică şi mişcare:
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text.

Obiective operaţionale:
 O1 - Să identifice personajele din povestea audiată;
 O2 - Să identifice sunetul inițial și final dintr-un cuvânt;
 O3 – Să despartă în silabe cuvintele date;
 O4 – Să pună în corespondenţă cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând obiecte
din universul apropiat;
 O5 – Să formuleze propoziții cu expresiile date.
Strategia didactică:
1.Metode şi procedee: -expunerea, conversația,brainstorming, exercițiul,, explicația, jocul didactic,
observația;
2.Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe;
Resurse materiale: jetoane, fișe de lucru, planșa cu litera ,creioane colorate, macheta cu peisaj de
primăvară, cărticica primăverii, ;
Resurse temporale: 35 minute+15minute activități în completare
Forme şi tehnici de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, evaluare fişelor de
lucru,aprecieri verbale,stimulente.
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Evenim.
Obiective Mijloace Forme de
didactic operațion Conținutul științific Evaluare
ale și metode organizare

1. Moment Asigurarea unui climat educațional favorabil necesar frontal

oragnizatoric desfășurării activității.
Se va realiza ,,Întâlnirea de dimineață” astfel:
 salutul
„ Dimineața a sosit, /Toți copiii au venit?
În semicerc ne așezăm / Çi apoi ne
Conversați Observarea
salutăm: a sistematică

-Bună dimineața , copii!

-Bună dimineața, doamna învățătoare!
După ce ne-am adunat/ Çi frumos ne-am
frontal
salutat Colegii ne-am întâlnit /Oare cine a mai
venit?”
 prezența
Numesc o fetiță să spună dacă lipsește vreun băiat de la
școală, respectiv un băiat să spună dacă lipsește vreo fetiță.

2. Captarea
atenției  Se completează calendarul naturii: data, ziua Expunerea
săptămânii, anotimpul, vremea.

7
  Se descoperă elementul surpriză ,,Noutatea zilei”: Frontal
„O machetă cu o imagine a primăverii și coșulețul cu
3. Anunțarea
surprize ”.
temei

Anunț elevii că astăzi le voi citi o poveste, vom identifica

4.Desfășura-
cuvinte care conțin litera „F”, vom despărți cuvinte în
rea activității
silabe, vom formula propoziții cu expresiile date.

Frontal
Prezint elevilor povestea „ Cei trei prieteni” (Anexa1).
Adresez elevilor câteva întrebări pentru a observa dacă au
O1 Expunerea
înțeles povestea:
Frontal
V-a placut povestea?Ce v-a plăcut din ea? În ce anotimp se
petrece întamplarea? Care sunt personajele din poveste? Câți
prieteni erau?Cine erau cei trei prieteni? Cum se înțelegeau
cei trei fluturași? Ce au pățit fluturii?Cine nu i-a primit?
Cine i-a primit? Cine a greșit? De ce? Ce altceva puteau face
să se salveze?Tu cum ai fi procedat? Ai fi acceptat
propunerea zambilei/a lalelei/a narcise?Ce au înțeles
fluturașii din această călătorie?
Voi spune elevilor că fluturașii își doresc să se întoarcă pe
tărâmul fluturilor, însă au întâlnit câteva obstacole și îi Frontal
roagă pe ei să îi ajute în deslușirea misterelor.
Aprecieri
Proba fluturelui alb verbale
*Identifică locul sunetului „F” din cuvintele:
frig, vârf, frunziș,fericit, afară, floare, fluture,coif, farfurie,
frumos, fag, frasin, fermecat, forfotă ;
 O2 Proba fluturelui galben
*Desparte în silabe cuvintele zambilă,câmpie, prieteni,
frumoasă, aripă, fag, ploaia, trei.
Conversați
*Formulează propoziții cu expresiile ,,petale mici și albe, a
O5
copac înalt și frumos,”.
Proba fluturelui roșu
*Alintă cuvintele floare, fluture, aripă;
*Găseaște opusul cuvintelor frumoasă, mic, greu, ud,
fericit.

O3
Invit elevii în bănci și îi anunț că prietenii lor
fluturașii le-au trimis coperta pentru cartea la care ei
lucrează și le propun să descopere o nouă pagină din cartea
lor. Explicația

5. Obținerea Elevii vor descoperii pe bănci câte o copertă a cărții pe care

performanței o vor realiza (cu titlul ,,Primăvara”), iar interiorul acesteia
se va completa cu file realizate de către ei (micii scriitori) ,
pe parcursul fiecărei activități. Aprecieri
Se trece la rezolvarea unei fișe de lucru individuale verbale
(Anexa ) în cadrul căreia urmăresc:
*recunoașterea literelor învățate;
*identificarea sunetului inițial al unui cuvânt;
O2
*despărțirea cuvintelor în silabe; Exercițiul
*formarea unor cuvinte prin asocierea silabelor;
O3 Individual
 Voi explica cerința de pe fișa de lucru, iar elevii vor lucra
individual.

O4

Pentru că personajele din poveste nu au nume, propun

elevilor să ne grupăm pe echipe și să găsim nume care s-ar
6. Activitate potrivi acestora. Aprecieri
recreativă
Elevii vor fi grupați în 6 echipe corespunzătoare celor 3 Pe grupe verbale
flori( zambila albă, narcisa galbenă, laleaua roșie),
respectiv celor 3 fluturi ( alb,galben, roșu).
Fiecare echipă trebuie să găsească un nume pentru Jocul
floare/fluture pe care apoi îl vor prezenta și vor cânta didactic
cântecul ,,Fluturașul meu” executând mișcări sugerate de
textul cântecului. Observare
Exercițiul sistematică

Se vor face aprecieri generale şi individuale asupra

participării elevilor la activitate, precum și asupra
comportamentului lor pe parcursul orei. Voi acorda
elevilor câte un copac ca recompensă pe care îl vor lipi pe
7. Încheierea coperta cărții.
activității
Anexa 1

Cei trei prieteni

Într-o frumoasă zi de primăvară, trei fluturi se jucau pe câmpie. Unul avea aripile albe, altul galbene, iar cel de-al treilea roșii.
Deodată, începu o ploaie de primăvară. Cei trei fluturași se grăbiră să-și caute un adăpost. Întâlniră în drum o zambilă cu
petale mici și albe, care se clătina sub picăturile ploii.
- Bună ziua, dragă zambilă! Primește-ne sub petalele florii tale! Aripile noastre sunt gingașe, iar picăturile grele de apă le lovesc și
le rup.
- Sunteți prea mulți. L-aș putea primi numai pe fluturele alb. Ceilalți doi mergeți mai departe și căutați-vă adăpost!
Dar fluturele alb le spuse prietenilor săi:
- Să zburăm mai departe! Vreau să rămân cu voi! Mai bine mă lupt cu ploaia! Porniră mai departe prin ploaie. Zăriră o
narcisă galbenă, cu petale strălucitoare.
- Dragă narcisă, adăpostește-ne în căsuța florii tale! Dacă ne alungi, nu vom mai putea zbura mult prin ploaie.
- Sunteți prea mulți. Tu, frumosule fluture galben, rămâi la mine, dar ceilalți să-și caute de drum!
Fluturele galben refuză și zburară cu toții mai departe.
Întâlniră o lalea roșie, cu petale mari. Au rugat-o și pe ea să-i primească, fiindcă aveau aripile grele de ploaie și abia mai puteau
zbura.
- Nu vă pot primi pe toți; să rămână doar fluturele roșu! Ceilalți doi mergeți și căutați alt adăpost!
Însă nici fluturele roșu nu dori să se despartă de prietenii săi, așa că zburară mai departe.
Deodată, în fața lor apăru un plop înalt și frumos, care-i primi pe toți trei în frunzișul lui. Le era frig și aveau aripile ude, dar erau
fericiți, deoarece erau împreună.
Când ploaia se opri, mulțumiră plopului pentru găzduire și își luară zborul în văzduh. Descoperiseră ce bine e să ai prieteni
adevărați.
FIŞĂ DE LUCRU

1.Denumeşte imaginile. Unește imaginea cu litera inițială

corespunzătoare fiecărui cuvânt.

N L F B P

2.Încercuieşte cifra corespunzătoare numărului de silabe

din cuvintele:
Fluture → 2 1 3 5 4
Floare → 1 4 5 3 2
Pom → 1 4 3 2 5
Primăvară → 2 1 3 5 4
3. Unește cuvântul cu imaginea corespunzătoare:

Lalele Soare Fluture Pom Albină

5. Uneşte silabele pentru a forma cuvinte.

Po pac

Co re

Unitatea tematică: Dansul primăverii

Aria curriculară: Matematică și Științe ale naturii
Disciplina: Matematică şi explorarea mediului
Subiectul: Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport intuitiv
Forma de realizare : activitate integrată
Tipul activităţii : Transmitere și dobândire de noi cunoștințe
Discipline integrate:
 Matematică şi explorarea mediului
 Comunicare în limba română
 Dezvoltare personală
Competenţe specifice:
 Matematică şi explorarea mediului
1.1 Recunoașterea și scrierea numerelor în concentrul 0-31;
1.2 Compararea numerelor în concentrul 0-31;
1.4 Efectuarea de adunări și scăderi prin adăugarea/extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulțime dată;
1.6 Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice(=,+.-) în rezolvarea și/sau compunerea de probleme ;
3.1 Descrierea unor fenomene/procese/structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularități
4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... atunci…” între două evenimente succesive
5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor

 Comunicare în limba română:

1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar si rar.
 2.3. Participarea la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală
 Dezvoltare personală:
2.1. Recunoaşterea emoţiilor de bază raportate la experienţele de viaţă trăite

Obiective operaţionale:
O1 – să denumească părțile componente ale unei plante;
O2. – să numere crescător şi descrescător, cu pas dat, în concentrul 0-31;
O3. – să compare perechi de numere naturale mai mici decât 31;
O4. - să identifice operaţia de adunare şi scădere care rezolvă situaţia problemă în concentrul 0-31.

Resurse:
I. Metodologice
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, jocul didactic, munca în echipă,
b) Mijloace de învăţământ: fișe de lucru, jetoane, planșe,
.
c) Forme de organizare : frontală, pe grupe, individual
Desfășurarea activității
Evenimentul Obiecti- Conţinutul ştiinţific Strategia didactică Evaluare
ve
Didactic Metode Mijloace Forme
operațio
nale de
organizare
1.Moment Se asigură climatul favorabil
organizatoric desfăşurării lecţiei, organizarea elevilor, a
materialelor didactice.

2.Reactualizarea Prezint elevilor o plantă pentru a ne Observarea

cunoștințelor reaminti care sunt părțile componente ale comportam
anterioare acesteia și vom discuta despre condițiile en – tului
de viață necesare dezvoltării ei. Expunerea Frontal verbal şi
nonverbal
Se discuta despre părțile componente ale Conversați
plantei : a
O1
-Care sunt părțile componente ale Problemati
plantei? zarea
-De ce au nevoie plantele pentru a se
dezvolta ?
-Ce s-ar întâmpla dacă am pune o lalea
într-un loc fără lumină, fără apă?

Propun elevilor să îi ajute pe cei trei

prieteni să afle câte flori sunt în grădina Exercițiul
întâlnită în drumul spre casa lor.
3.Captarea Prezint planșa cu problema ilustrată:
atenției
 numărăm câte lalele roșii sunt în
grădină/ câți toporoși/ câte flori
sunt în total?
O2
 scriem operația matematică;
 culegem lalele numărând
descrescător;
 comparăm mulțimea lalelor
roșii cu mulțimea toporașilor.
În continuare le prezint elevilor o nouă
planșă ilustrată solicitându-le să își ajute
prietenii pentru a descoperii soluția
problemei :
 numărăm câte furnici sunt în
ținutul florilor;
 numărăm câte furnici au
plecat pentru a căuta provizii;
 numărăm câte furnici au rămas
ținutul florilor;
 scriem operația matematică.

3.Anunţarea Anunț elevii că astăzi vom rezolva

temei probleme cu operația de adunare și
Conversaţi Frontal
scădere utilizand numerele de la 0-31 și
a
imagini ca suport intuitiv
4.Dirijarea Cu ajutorul jetoanelor din farfurii elevii
învățării reprezintă problemele enunțate de către Conversaţi
învățătoare și identifică operația a
corespunzătoare.
1. Cu ocazia zilei de 8 martie, la o
Explicaţia
florărie din tărâmul fluturilor s-au
adus 21 de lalele roșii și 3 lalele
galbene. Câte lalele s-au adus în Aprecieri
data de 8 martie la florărie? globale
2. Într-o poieniță erau 28 de lalele
roșii. O fetiță a cules 5 lalele. Câte Frontal
Exercitiul
O2 lalele au rămas în poieniță? Individual
Elevii primesc o noua filă din cartea ce
conține probleme ilustrate pe care trebuie
să fie atenți să le rezolve corect.
O3 Le citesc elevilor problemele , iar sarcina
lor este să număre elementele și să scrie
operația și rezultatul acesteia (Anexa). Observarea
Se va realiza evaluarea frontală a Problemati sistematică
rezultatelor obținute. -zarea a elevilor

O4 Aprecieri
verbale

5. Obţinerea
Problemati
performanţei
-zarea
6. Activitate Se va realiza prin jocul „Alege-ți locul” Conversaţi
recreativă prin care elevii trebuie să se așeze în unul a
din cele 6 colțuri potrivit celor 6 personaje
Explicarea
O2 din povestea prezentată la ora de
regulilor jocului
comunicare în limba română. Explicația
Jocul propriu-
Ei trebuie să își aleagă un loc până când Exercițiul
zis
aud sunetul clopoțelului, iar din acel
moment nu mai au voie să se deplaseze. Problemati
-zarea
O3 Voi alege câte un elev care a rămas fără
loc sau câte un elev din fiecare echipa Jocul
care va avea sarcina să numere: didactic

 câți copii și-au ales să fie fluturi

albi/galbeni/roșii?
 câți copii și-au ales să fie
zambile/narcise/lalele?
 Câți copii și-au ales să fie fluturi?
 Câți copii și-au ales să fie flori?
 7. Incheierea Se vor face aprecieri generale si Aprecieri
activităţii individuale asupra participării elevilor la verbale
Frontal
activitate, precum şi asupra
comportamentului lor pe parcursul orei, Conversaţi
oferindu-le recompensa (o floare) pentru a
ilustrația cărții. Individual

Probleme ilustrate

Pe un câmp sunt lalele roșii și lalele roz. Află câte lalele sunt în total și scrie
operația corespunzătoare
Pe un câmp au fost 28 buburuze, 5 au zburat.
Află câte buburuze au rămas și scrie operația corespunzătoare.
În grădină au înflorit ghiocei și narcise. Află câte flori au înflorit în grădină?

Pe un câmp se joacă 27 de fluturi. 5 au plecat la culcare.

Câți fluturi au rămas la joacă?
Unitatea tematică: „ Dansul
primăverii” Aria curriculară: Arte
vizuale Disciplina: Arte vizuale şi lucru
manual
Subiectul lecției: Elemente de limbaj plastic-pata de culoare
Forma de realizare: activitate integrata
Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi
Competențe specifice:
Arte vizuale și abilități practice
 1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj visual simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/ colaj/ film/ desen animat,
care reflectă un context familiar
 1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în ipostaze familiare, în spaţiul înconjurător
 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual
 2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale
 2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare
vizuală, muzicală, verbală, kinestezică

Comunicare în limba română

 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar ;

Muzică și mișcare
 3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare
Matematică și explorarea mediului
 3.1. Descrierea unor fenomene/procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării
unor regularităţi

Obiective operaționale:
O1 - să precizeze culorile întâlnite în natură în anotimpul primăvara;
O2 - să recunoască diferite tipuri de linii și puncte observate pe aripile unor fluturi;
O3 - să enumere materialele necesare realizării compoziției plastice;
O4 - să observe lucrările colegilor expuse;
O5 - să aprecieze critic si autocritic lucrările realizate,sprijinindu-se pe criteriile de analiza.
Strategia didactică:
1. Metode și procedee: conversaţia, explicaţia, observația, exerciţiul, jocul didactic, turul galeriei, metoda inteligențelor multiple;
2. Mijloace de învățământ: fişe individuale, lipici, acuarele,pahar, pensulă, tablă din plută, foarfece.
3. Forma de organizare: frontal, individual, în echipe.
Durata: 35+ 15 joc didactic
Elementele componente ale activităţii integrate
1. AVLM+CLR : Informații științifice despre fluturi
2. AVLM+MM: Cântec „Fluturașul meu”
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
Evenimentul Obiective Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluare
didactic operaţiona
le
1. Moment Se va organiza spaţiul şi climatul educativ într-un mod optim
organizatoric desfăşurării activităţii propuse.
Prezint elevilor un PPT drespre fluturi pentru a observa
cum sunt colorate aripile.
Cer elevilor să spună ce culori aveau fluturii? Cum erau
2. Captarea
decorate aripile?Ce fel de linii au observat pe aripile
atenției
lor?
- observarea
Prezint elevilor informații științifice despre fluture pe reacțiilor
O2 înțelesul lor, privind modul în care se hrănesc, se înmulțesc - frontal
copiilor
(Anexa). Conversaţia
Explicaţia
Anunț elevii că astăzi vom decora aripile fluturelui folosind
elementele de limbaj plastic învățate.
 Propun elevilor un exerciţiu de imaginaţie pe un fond
muzical liniştitor. Închideţi ochii şi imaginati-vă că
sunteţi pe un câmp însorit plin cu flori și fluturi. Îi
3. Anunțarea vedeți cum zboară ? Se așază pe petalele florilor. Ce
temei aripi frumos colorate are fluturele tău! Îți place?
Metoda
inteligențelor
Solicit 2-3 elevi să spună ce culori avea fluturele lui, apoi multiple
4.Formare discutăm despre culorile pe care le întâlnim în natură în
de priceperi anotimpul primăvara și pe care ei le-ar putea folosi la
si deprinderi decorarea fluturelui.
  Intuirea materialelor necesare activității
Solicit elevilor sǎ numeascǎ materialele de care au nevoie Expunerea - observarea
pentru realizarea acestei lucrări artistice. comportamentu-
lui elevilor

 Demonstrarea şi explicarea modului de lucru

Prezint elevilor etapele de realizare ale lucrǎrii:

-proba practică

1. - Pictarea fluturelui (folosind pata de culoare) și

O3
a detaliilor aripilor
2. - Acoperirea echilibrată a paginii (fondul)
3. - Expunerea lucrărilor

Se vor realiza exerciții de încălzire a mâinilor (ploaia, se

deschide/se închide floarea, ne scuturăm mâinile).

Vor decora fluturele, apoi vor colora fondul într-o nuanţă Conversaţia
-frontală
diferită de cele utilizate pentru decorul aripilor.
-orală

Ajut unde este cazul, intervin cu explicaţii sau ameliorări.

- individual
 5. Evaluarea Se face aprecierea şi autoaprecierea lor, ţinând cont de -observarea
lucrărilor următoarele criterii: reacțiilor
Demonstrația
copiilor
- respectarea etapelor de lucru
Conversația

- gradul de finalizare al lucrǎrii

O1

- aspectul estetic

- originalitate
O4 Turul galeriei
6. Încheierea
activității
La finalul activității elevii vor primi încă o recompensă
Conversaţia
pentru efortul depus în realizarea compoziției plastice, pe
care o vor folosi pentru decorul copertei.

O5
ANEXA

Fluturii
Fluturii sunt vietăți care ne uimesc cu gingășia și frumusețea lor.
Ei se dezvoltă în patru etape. Ei trec din stadiul de ou, în cel de larva (omida), apoi în cel de pupă (sau crisalidă) și mai apoi în cel de
fluture. Durata de viață a fluturilor variază de la 2 zile și poate ajunge la 11 luni.
Aripile fluturilor sunt transparente. Cu toate că fluturii sunt unele dintre cele mai colorate insecte, aripile lor sunt formate din mai
multe straturi care sunt atât de subțiri, încât se poate vedea prin ele.
Fluturii au nevoie de căldura emisă de soare pentru a putea zbura. Fluturii au sânge rece, iar pentru a-și lua zborul au nevoie de
căldură.
Se spune că fluturii pot distinge doar 3 culori: roșu, verde și galben.
Fluturii nu pot auzi, dar pot simți vibrații. Ei miros cu antenele lor.
Fluturii se gasesc aproape în toate țările lumii.
Ei se hrănesc cu nectarul și polenul florilor, având un rol important în polenizarea
florilor. În lume, există peste 24.000 de specii de fluturi.
Unii fluturi pot zbura cu o viteză de 50km/oră sau chiar mai rapid.
Unitatea tematică: Dansul primăverii
Aria curriculară: Consiliere şi orientare
Disciplina: Dezvoltare personală
Subiectul: Reguli elementare de comunicare între școlari
Forma de realizare : activitate integrată
Tipul activităţii : Lecție mixtă

Competenţe specifice:
 Dezvoltare personală
2.2. Identificarea şi aplicarea regulilor de comunicare specifice în activitatea şcolară
3.1. Identificarea unor rutine în activitatea şcolară
 Comunicare în limba română
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar

Obiective operaţionale:
O1 – să extragă informații esențiale în urma ascultării unui mesaj scurt;
O2 – să identifice reguli de comunicare specifice la rând;
O3 – să identifice reguli de comunicare specifice în pauze;
O4 – să identifice reguli de comunicare specifice la joacă;
O5 – să își exprime opinia în legătură cu un fapt, o situație prezentată;

Strategia didactică
  Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul de rol, ciorchinele.
 Mijloace de învăţământ: Panoul cu ,,Regulile clasei”, fişe de lucru, imagini.
 Forme de organizare: frontală, individuală, pe echipe.

Desfășurarea lecției

Obiec- Conținutul științific Forme de

tive organizare
Etapele lecţiei Metode şi Evaluare
opera-
ţionale

Mijloace
1. Moment - Se vor asigura condiţiile necesare unei desfăşurări optime a
lecţiei. Asigur ordinea şi disciplina.
organizatoric Observarea
sistematică

Voi extrage din coșulețul cu surprize un pliculeț pe care îl voi

Conversaţia Activitate
deschide și le voi citi poezia
2. Captarea frontală
- Citesc poezia:
atenţiei
,,La şcoală de când venim
Regulile ne-amintim:
 Mâna să o ridicăm,
Rândul să ni-l aşteptăm,
Pe holuri mergem încet,
Colegii-i ascultăm atent.
Deșii suntem diferiți:
Unii atenți, unii cuminți Conversaţia
Unii vioi, alți liniștiți,
Ne respectăm între noi
O1 Şi ne-ajutăm în nevoi.
Împreună de trăim, Activitate
Fericiţi putem să fim.” frontală

În continuare, voi purta o discuție cu elevii pentru înțelegerea

textului, astfel:
- Despre ce se vorbeşte în această poezie?
(– În poezie se vorbeşte despre regulile pe care noi trebuie să le
respectăm atunci când suntem la şcoală.)

3. Anunţarea - Se anunţă titlul lecţiei noi: Regulile de comunicare

temei între școlari
- Se prezintă elevilor obiectivele lecţiei: vom identifica regulile
de
 comunicare specifice în activitatea şcolară, la rând, în pauze,
la joacă pe care e bine să le respectați pentru a trăi fericiți
împreună la școală chiar dacă suntem diferiți.
4. Dirijarea Conversaţia
învăţării
Voi adresa elevilor întrebări și îi voi solicita să participe la
discuție pentru a identifica regulile pe care trebuie să le
respecta pentru a putea trăi în armonie zi de zi cu colegii la
școală. Observarea
sistematică
- Ce reguli sunt prezentate în poezie? Activitate

( – Să ridicăm mâna atunci când vrem să spunem ceva, să ne frontală

aşteptăm întotdeauna rândul, în pauze să nu alergăm pe holul
şcolii, să ascultăm cu atenție ce ne spun colegii, să ne respectăm
între noi și să îi acceptăm pe toți colegii, chiar și să Explicaţia
O2 ne ajutăm chiar dacă suntem diferiți.)

- De ce sunt importante aceste reguli?

(– Dacă respectăm aceste reguli putem să fim fericiţi când Aprecieri
suntem împreună.) verbale
Conversaţia
- Şi noi avem regulile clasei. Care sunt acestea?
( – Păstrăm curățenia!; Ridicăm mâna când vrem să
O3 răspundem!; Vorbim cu un ton potrivit!;Ne jucăm împreună!etc.
) Exerciţiul
5. Obţinerea
performanţei Verificare
După discuția purtată cu elevii, aceștia primesc o fișă cu orală
următoarea sarcina de lucru individuală : ”Colorează regulile
pe care le respecţi la şcoală.”
 Voi numi 2-3 elevi să prezinte regulile pe care ei le-au colorat/
adică pe care ei le respectă la școală. Se discută munca
O4 Ciorchinele Activitate
independentă.(Anexa)
individuală

Le voi cere elevilor să își exprime părerea referitor la

: Ce problema au intalnit ei?Cine a gresit?De ce?
Activitate
Conversaţia
Ce altceva puteau sa faca sa se salveze? frontală
O5 Cum cred ei că s-au simțit fluturii din povestea citită dimineață,
atunci când au nu au fost acceptați de catre florile de culori Verificare
diferite/ dar când i-au acceptat florile care aveau aceeași orală
culoare cu a lor.
Jocul de mimă

Se realizează printr-un joc de mimă:

- ,,Mimează cum crezi că s-a simțit fluturele alb când nu
a fost acceptat de către floarea roșie!”.

6.Activitatea - ,,Mimează cum crezi că s-au simțit fluturii când a fost

acceptați de către plop!”. Activitate
recreativă
frontală
- Foloseste-ti manutele pentru a arata o floare,un
fluture,un copac.
- Misca degetele pentru a imita caderea ploii.
Voi purta o discuție cu elevii astfel:
Aprecieri
- Despre ce am discutat astăzi la ora de Dezvoltare personală? verbale
( – Noi am discutat despre ,,Regulile de comunicare individuale
între școlari”.) şi colective
 - De ce sunt importante aceste reguli?
(– Dacă respectăm aceste reguli putem să fim fericiţi când
suntem împreună.)
- V-a plăcut această activitate? Dacă da, desenaţi o inimioară
în caseta de mai jos.

7. Încheierea
Se fac aprecieri colective şi individuale asupra modului de
activitaţii
lucru şi a participării la activitate în general, oferindu-le un
soare drept recompensă pe care o vor folosi pentru
ilustrația copertei.
BIBLIOGRAFIE:
 Proiectul tematic integrat-Repere aplicative în învățământul preșcolar și primar- .Aida
Cornelia Stoian ,Editura Sitech Craiova , 2008
 Proiecte Tematice Orientative - Smaranda Maria Cioflica – editura Tehno-Art 2007
 Manea, Alexandra, Matache, Claudia, Ioan, Liliana, Ruse, Clara, Ghid practic
pentru clasa pregătitoare, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2012;
 Petrovai, Domnica, Iliescu, Martha, Dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale ale
copiilor în vârstă de 3 – 10 ani – instrumente şi modele de lucru, Fundaţia ,,Copiii
noştri”, 2012;

41
 Educaţia timpurie ca domeniu multiplu şi complex de studiu şi acţiune

Educaţia timpurie se constituie într-o abordare pedagogică ce acoperă un interval în care au

loc transformări profunde şi achiziţii fundamentale în dezvoltarea copilului, subliniindu-se faptul
că învăţarea începe de la naştere şi se derulează pe tot parcursul vieţii. Educaţia timpurie este
astfel, prima treaptă de pregătire pentru educaţia formală, pregătind intrarea copilului în sistemul
de învăţământ obligatoriu, odată cu intrarea în clasa pregătitoare.
Note distinctive ale educaţiei timpurii:
 copilul este unic şi abordarea lui trebuie să fie holistă (comprehensivă sub toate
aspectele dezvoltării sale)
 vârstele mici recomandă o abordare integrată a serviciilor de educaţie timpurie
(îngrijire, nutriţie,educaţie)
 adultul/ educatorul, la nivelul relaţiei didactice, apare ca un partener matur de joc, care
cunoaşte toate detaliile şi regulile care trebuie respectate
 activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional sunt adevărate ocazii de
învăţare situaţională
 părintele este partenerul-cheie în educaţia copilului, iar relaţia familie – grădiniţă –
comunitate este hotărâtoare (Curriculum pentru Învăţământul Preşcolar, 3-6/7 ani,
M.E.C.T., 2008).
Focalizarea pe educaţia timpurie este firească, ştiut fiind faptul că dezvoltarea copiilor este
rapidă în această etapă de vârstă, iar valorificarea potenţialului pe care îl are copilul creează
pentru acesta premisele performanţelor lui ulterioare. Cercetările în domeniul educaţiei timpurii
au evidenţiat corelaţii puternice între frecventarea grădiniţei şi comportamentele copiilor ca
elevi.
Mai concret, remarcăm:
progresul semnificativ în plan intelectual pentru copii, indiferent de mediul din care
provin
efectele pozitive asupra viitoarei integrări sociale şi reducerea comportamentelor deviante
precum şi a eşecului şcolar
descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei
imagini de sine pozitive
dezvoltarea abilităţilor sociale prin interacţiunile generate de mediul de învăţare
 comportamente centrate pe sarcină
dezvoltare socio-emoţională
motivaţie şi atitudini pozitive faţă de învăţare.

Valori promovate de orice curriculum pentru educaţie timpurie:

Drepturile fundamentale ale copilului (dreptul la viaţă şi sănătate, dreptul la familie,
dreptul laeducaţie, dreptul de a fi ascultat şi de a se exprima liber)
Dezvoltarea globală a copilului
Incluziunea, ca proces de promovare a diversităţii şi toleranţei
Non-discriminarea şi excluderea inechităţii sociale, culturale, economice şi de gen
(asigurarea de şanse egale tuturor copiilor, indiferent de gen, etnie, religie printr-o
abordare educaţională echilibrată)

Principii şi cerinţe în educaţia timpurie:

Abordarea holistă a dezvoltării copilului care presupune considerarea şi acordarea în
permanenţă a unei atenţii egale tuturor domeniilor de dezvoltare: dezvoltarea fizică,
sănătatea, dezvoltarea limbajuluişi a comunicării, dezvoltarea cognitivă şi
dezvoltarea socio-emoţională a acestuia
Promovarea şi practicarea unei educaţii centrate pe copil şi pe dezvoltarea globală a
acestuia, în contextul interacţiunii cu mediul natural şi social
Adecvarea întregului proces educaţional la particularităţile de vârstă şi individuale
Individualitatea fiecărui copil trebuie recunoscută şi, de aceea, fiecare copil trebuie tratat
în acord cu nevoile sale
Fiecare copil trebuie să aibă oportunităţi egale de a se juca, de a învăţa şi de a se
dezvolta, în funcţie de potenţialul său
Evitarea exprimărilor şi a prejudecăţilor de tip discriminator de către cadrul didactic,
personalul non-didactic, copii şi părinţi. De asemenea, cadrul didactic nu trebuie să
manifeste prejudecăţi faţă decopii din cauza comportamentului părinţilor
Promovarea şi aplicarea principiilor incluziunii sociale; luarea în considerare a
nevoilor educaţionale individuale specifice ale copiilor. Toţi copiii trebuie să se simtă
acceptaţi şi valorizaţi. Niciun copil nu trebuie exclus sau dezavantajat datorită etniei,
culturii, religiei, limbii materne, mediului familial, deficienţelor, sexului sau nivelului
capacităţilor sale. Un sistem care separă unii de alţii copiii şi care consideră că cei mai
 capabili sunt mai importanţi şi demni de apreciere nu poate fi considerat un sistem
incluziv.
Celebrarea diversităţii: trăim într-o lume diversă şi, de aceea, este important ca
diversitatea să fie recunoscută, asumată şi apreciată într-o manieră pozitivă. Nici o
cultură nu este superioară alteia. Plecând de la această premisă, se va pune accent
pe incluziune, recunoscând dreptul tuturor copiilor de a fi educaţi împreună şi
considerând că educaţia tuturor copiilor este la fel de importantă. Valorizarea
experienţei culturale şi educaţionale cu care copilul vine din familie şi comunitate
este temelia dezvoltării şi evoluţiei lui ulterioare.
Centrarea demersurilor educaţionale pe nevoile familiilor în scopul creării unui
parteneriat strâns cu acestea, incluzând participarea părinţilor la organizarea şi
desfăşurarea activităţilor
Valorificarea principiilor învăţării autentice, semnificative (în care copilul este
autor al propriei învăţării prin implicarea sa activă şi prin interacţiunea cu mediul,
în contexte semnificative pentru vârsta şi particularităţile sale individuale)
Respectarea coerenţei şi a continuităţii curriculumului pentru educaţia timpurie a
copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani şi respectarea coerenţei şi a
continuităţii cu curriculumul pentru învăţământul primar
Respectarea standardelor europene şi internaţionale privind educaţia timpurie

Finalităţile educaţiei timpurii sunt:

 Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de
ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a
acestuia
 Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul
pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi; încurajarea
explorărilor, exerciţiilor, încercărilor şi experimentărilor, ca experienţe autonome
de învăţare
 Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive
 Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi
şi atitudini necesare

Efecte ale educaţiei timpurii pe termen lung:

 Copiii care au beneficiat de educaţie timpurie de calitate se simt mai atraşi de şcoală,
manifestă atitudini pozitive faţă de învăţare, obţin rezultate mai bune, sunt motivaţi şi
 doresc să finalizeze întregul parcurs şcolar, ceea ce duce la scăderea absenteismului,
creşterea ratei de şcolarizare şi reducerea abandonului şcolar
 Educaţia timpurie contribuie la egalizarea şanselor copiilor (copiii în situaţii de risc,
care provin din medii socio-culturale dezavantajate, cei care prezintă dizabilităţi sau
aparţin unor grupuri etnice minoritare), la progresul acestora şi ulterior la integrarea în
societate
 Educaţia timpurie contribuie substanţial la realizarea idealului paideic prin factorii
implicaţi: calitatea personalului din grădiniţă; mediul educaţional organizat pe centre
de activitate/ interes; numărul de copii din grupă; calitatea proiectării demersurilor
instructiv-educative la nivel macro şi micro (demers personalizat, care presupune
elaborarea de instrumente didactice de interpretare personală a programei şcolare în
funcţie de contextul educaţional)
Tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru invită la o revalorizare a locului educaţiei în
contextul vieţii contemporane. Pe de o parte, este din ce în ce mai acută nevoia de a oferi
individului instrumente reale de a se înţelege pe sine şi pe de altă parte, pentru o mai bună
convieţuire într-o lume complexă. Educaţia diferenţiată şi personalizată a copiilor poate fi unul
dintre răspunsurile şcolii la această problematică. Dacă pentru mult timp copilul trebuia să se
adapteze grădiniţei sau şcolii, în zilele noastre este din ce în ce mai evident că grădiniţa şi şcoala
trebuie să se adapteze nevoilor specifice şi particularităţilor copilului. Abordarea diferenţiată
aduce în discuţie adaptarea învăţământului la particularităţile psihofizice ale copilului, ceea ce
presupune o foarte bună cunoaştere a copilului în ceea ce priveşte temperamentul, priceperile şi
deprinderile, interesele, potenţialul intelectual, trăsăturile de personalitate, etc. Pe de altă parte,
dincolo de aceste caracteristici individuale, educatorii trebuie să cunoască „ereditatea socio-
culturală“ pe care copilul o aduce din familie. La nivelul sistemului educaţional, demersul
didactic tradiţional dominant era caracterizat de predarea frontală prin utilizarea aceloraşi metode
de lucru şi sarcini pentru toţi copiii fără a se ţine seama de particularităţile individuale. Această
corelare necorespunzătoare între volumul, gradul de complexitate a cunoştinţelor, metodele de
învăţare şi particularităţile socio-emoţionale şi cognitive ale copiilor poate avea drept consecinţă
demotivarea şi apoi insuccesul şcolar şi chiar social, pe termen lung.
Respectarea diferenţelor individuale duce la crearea unor situaţii de învăţare care să
permită copiilor progresul pe căi diferite, pentru realizarea aceloraşi obiective. Definitor
pentru progresul copiilor este modul în care aceştia conectează informaţiile şi procesele
psihice
specifice învăţării. Implicarea unei multitudini de procese psihice potenţează caracterul formativ
al demersului educaţional şi creează condiţiile favorabile pentru activitatea ulterioară de învăţare.
Ca proces, învăţarea implică o serie de componente psihice, diferite de la un copil la altul. Drept
urmare, organizarea situaţiilor de învăţare urmează să asigure condiţii favorabile activităţii de
învăţare ca proces complex de informare şi formare, de asimilare a cunoştinţelor şi dezvoltare a
componentelor structurale ale personalităţii umane. Aceasta implică crearea situaţiilor de
învăţare care să determine o participare activă a copilului în procesul de învăţare prin
interacţiuni directe.
 Teoria inteligenţelor multiple formulată de Gardner argumentează ceea ce se constată, de
altfel, în viaţa cotidiană: avem stiluri de învăţare distincte, ceea ce solicită o abordare diferită,
individualizată, pe durata întregului proces de educaţie şi formare. Fiecare individ trebuie să fie
tratat în aşa fel, încât să se asigure o dezvoltare armonioasă a personalităţii sale, în funcţie de
dominantele sale de personalitate. Învăţarea individualizată poate fi definită ca acţiune a cadrului
didactic în direcţia proiectării şi realizării activităţii didactice/ educative în funcţie de
particularităţile biopsihosocioculturale ale fiecărui individ. Aceasta se realizează prin
individualizarea obiectivelor, a mijloacelor de învăţământ şi a metodelor de predare – învăţare –
evaluare – autoevaluare.
Premise ale învăţării individualizate sunt:
 Dreptul de a fi diferit sau dreptul la diversitate este un drept fundamental al omului.
 În activitatea de învăţare, între copii există diferenţe semnificative de ritm, volum,
profunzime şi stil.
 Egalitatea şanselor în ceea ce priveşte educaţia trebuie să se instituie prin recunoaşterea
şi respectarea diferenţelor de capacitate înnăscută şi dobândită.
 Egalitatea accesului la educaţie presupune o şcoală adaptată posibilităţilor aptitudinale
şi nevoilor fiecăruia.
Indiferent de rolul pe care îl avem în grădiniţă ne aflăm într-o poziţie de receptor/ iniţiator al
interacţiunii cu copilul, preluând într-o mare măsură acţiunile parentale. Tot ceea ce-l înconjoară
pe copil trebuie să îl susţină să exploreze, să experimenteze, să se dezvolte. Dincolo de mediul
fizic în care se derulează activitatea din grădiniţă, mediu care este deosebit de important, este
necesar să recunoaştem importanţa intervenţiei fiecărui membru al personalului, didactic,
nedidactic sau auxiliar, fiecare membru în echipă, se va regăsi într-o mai mare sau mai mică
măsură în relaţiile pe care copilul învaţă să le construiască cu adulţii din jurul său şi, în acelaşi
timp, în dezvoltarea integrată a acestuia.
În derularea activităţii în grădiniţă, într-un spaţiu destinat copilului şi dezvoltării acestuia,
fiecare gest are o semnificaţie de îngrijire, creştere şi dezvoltare a copilului şi este important ca
toţi profesioniştii să deţină acelaşi tip de aptitudini şi atitudini în raport cu copilul:
• căldură şi afecţiune;
• răspuns imediat la nevoile copilului;
• disponibilitate de a răspunde întrebărilor copilului;
• sancţionare educativă, constructivă a comportamentelor inacceptabile ale copilului;
• respect;
• deschidere şi comunicare;
• limite clare şi bine precizate;
• recunoaşterea calităţilor şi a reuşitelor;
• nediscriminarea;
• confidenţialitate şi încredere reciprocă.

Bibliografie:
 Chircev, A., Rosca, Al., Studii de psihologie pedagogică, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1958
 Birch, A., Psihologia dezvoltării, Bucureşti, Editura Tehnica , 2000.
 Cucoş, C., Pedagogie, Iaşi, Editura Polirom, 2006.
 Ezechil, L., Prelegeri de didactica generală, Piteşti, Ed. Paralela 45, 2003.
 Jinga, I., Istrate, E., Manual de Pedagogie, Bucureşti, Editura All, 2006.
 Verza, E., Verza, E.F., Psihologia vârstelor, Bucureşti, Editura ProHumanitate,
2000.
 Botiş, A., L. Mihalca (2007), Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi
sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până în 7 ani - Ghid pentru cadrele
didactice din învăţământul preşcolar, Bucureşti UNICEF, Centrul Parteneriat
pentru Egalitate
 Tomşa, Gh., Oprescu, N. (2007), Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare,
Bucureşti, Editura V&I Integral.
 Creativitatea la vârsta preșcolară

Preșcolaritatea este considerată tot mai mult ca vârsta ce însumează cea mai importantă
experiență din viața unei persoane. Perioada preșcolară reprezintă “vârsta unor mari achiziții
psiho-comportamentale a căror calitate va influența în mare măsură nivelul de adaptare și de
integrare a copilului în fazele următoare ale evoluției și dezvoltării lui”. ( Curriculum pentru
învățământul preșcolar, 2009, pag.5).
Una din dimensiunile esențiale ale personalității o reprezintă creativitatea, acea structură psihică
pe care grădinița, prin procesul instructiv-educativ trebuie să o dezvolte.
Din această perspectivă, profilul psihologic permite într-o mare măsură cultivarea și
stimularea potențialului creativ, avându-se în vedere dinamismul, și expresivitatea acestei vârste,
preșcolarul fiind capabil să combine, să amplifice, să inventeze. Astfel, la preșcolari, în cea mai
mare măsură, perceperea realității este impregnată de trăirile afective și se bazează pe imaginație
.
O centrare a procesului de învățământ pe o învățare activă și creativă , pregătirea unui
mediu educațional favorabil din acest punct de vedere , conduce la dezvoltarea potențialul
creativ al copiilor, care, cu timpul, se poate transforma în creativitate inovativă și inventivă.
L Taylor vorbește despre cele cinci niveluri ale creativității, dintre care, la vârsta
preșcolară, singurul nivel ce poate fi atins este cel al creativității expresive, iar acest tip de
creativitate se caracterizează printr-o exprimare liberă și spontană a persoanei, fără ca aceasta să
fie preocupată ca produsul activității sale să aibă un anume grad de utilitate. Aceasta de regăsește
în mimică, pantomimică, activitățile de desen, pictură, colaj, construcții și în cadrul jocurilor
desfășurate cu preșcolarii.
Jocul oferă copilului numeroase ocazii de a combina și recombina reprezentările pe care
le posedă, de a construi lumea din propria perspectivă. Prin povești, povestiri, basme el
reconstruiește mental principalele momente ale narațiunii ( le inversează, le amplifică,
inventează pur și simplu altele noi), jucându-se cu creionul pe hârtie realizează figuri
neobișnuite, modelând plastilina se trezește în fața unor figuri noi, inedite, îmbinând cuburile
poate face diverse construcții originale și interesante. Așadar, el are capacitatea să realizeze
produse noi, ingenioase, originale, chiar dacă acestea sunt noi și originale numai pentru el.
Creațiile preșcolarului arată că viața lui interioară este foarte bogată, efervescentă dar
intențiile lui depășesc cu mult posibilitățile de exprimare.
Locul principal în creația preșcolarilor îl are imaginația, astfel,” la preșcolar are loc o
adevărată explozie a a imaginației ceea ce i-a determinat pe unii autori să afirme că la această
vârstă imaginația ar atinge apogeul dezvoltării sale.” ( Golu P., Zlate M., Verza E, 1993,
pag.96 ).
Pe lângă imaginația reproductivă, la această vârstă se dezvoltă și unele forme ale imaginației
creatoare, însă se dezvoltă doar o parte din funcțiile sale: funcția de completare, de proiectare și
de anticipare.
Copilul preșcolar este prin felul său de a fi creativ datorită enormei sale curiozități, a
dorinței permanente de a cunoaște tot ce se află și se petrece în jurul său, în această perioada
imaginația exprimându-se răsunător prin tot ceea ce face copilul.
Potențialul creativ al preșcolarilor se manifestă în toate activitățile sale cotidiene: în joc
(activitate fundamentală), în desen, pictură, limbaj, iar materiale didactice bogate și atractive,
indicațiile verbale, descrierile adultului amplifică manifestările creative ale copilului.
Un mijloc important pentru a-l face pe copil să acționeze într-o direcție sau alta pentru a-i
mobilize întregul potențial psihic îl reprezintă introducerea în diverse activități și situații care să-l
determine la o participare activă, deci utilizarea unor strategii didactice care să favorizeze
învățarea activă și activarea potențialului creativ.
Cadrul cel mai important de manifestare dar și de stimulare a potențialului creativ îl
reprezintă jocul cu toate formele sale. Manifestările creative ale preșcolarilor sunt neintenționate
în timpul jocului, însă ele se regăsesc deoarece jocul răspunde cel mai bine trebuinței de creație a
personalității copilului. Prin conduita creativă ludică se formează comportamentul creativ care se
va vedea în produsele preșcolarilor. Prin urmare, fiecare tip de joc desfășurat în grădiniță poate
activa potențialul creativ al preșcolarilor ( jocurile didactice, jocurile de rol, jocurile dramatizări,
jocurile de construcții, jocurile de mișcare).
La vârsta preșcolară, manifestarea potențialului creativ este vizibilă în desen și pictură,
activități preferate cu funcții multiple în viața preșcolarului. Pe lângă această valoare creatoare,
prin desen și pictură copilul comunică, dezvăluie ceea ce simte, arată mecanismele sale de
acomodare și armonizare cu mediul în care trăiește. Cele mai des întâlnite elemente în desenele
copiilor sunt omul, casa, cerul, soarele, plantele, animalele și acest lucru se explică prin faptul că
sunt primele obiecte ale cunoașterii imediate ale spațiului cognitiv. Alături de elementele
obișnuite apar și elemente inedite, fantastice, iar acest lucru se datorează semnificației
emoționale pe care obiectele desenate o au pentru copil.
Potențialul creativ se manifestă și în domeniul verbal, în care preșcolarul creează cuvinte
după structura celor cunoscute, găsește cuvinte care să includă sunete sau silabe, substituie în
propoziții anumite cuvinte cu sinonime și antonime, formează propoziții simple , la început, dar
care se vor dezvolta și îmbogăți pe parcursul preșcolarității
Literatura pentru copii îl introduce într-o lume minunată, fantastică, magică, în care
copilul se simte extraordinar, crezând că totul este posibil, adică irealul devine real și imposibilul
devine posibil. Prin intermediul poveștilor, copilul se eliberează de egocentrism deoarece se
identifică cu personajele, în fiecare personaj pozitiv găsind ceva din el. Dacă atitudinea adultului
este permisivă, copilul crea personaje noi, similare cu cele întâlnite în povești, poate amplifica
întâmplările și îmbogăți acțiunile.
O activitate deosebită, în care copilul își poate manifesta nestingherit potențialul creativ
o reprezintă lectura după imagini. Pentru a descifra imaginile, pentru a le citi, copilul își
folosește și își dezvoltă capacitățile creative, lectura după imagini fiind o veritabilă activitate de
creație verbală.
De asemenea, povestirile create după imagini, cu ajutorul jucăriilor sau după propriul
desen reprezintă activități de manifestare și de stimulare a potențialului creativ al preșcolarilor.
Cadrul didactic trebuie să cunoască și să folosesacă metode și tehnici menite să stimuleze
creativitatea copiilor săi. De asemenea, el trebuie să respecte ideile copiilor săi, doar în acest fel
îi ajută să gândească și să-și rezolve problemele singuri. Copiii care nu se tem să greșească, să
exploreze, să experimenteze se vor simți și capabili să inventeze și să creeze. Învățarea creativă
în grădiniță, face ca activitățile desfășurate să fie mai eficiente și mai distractive .
Pentru a încuraja creativitatea preșcolarilor educatorii trebuie să fie dechiși și permisivi,
acceptând și dând libertate copiilor.
Astfel ei ar trebui:
 “să accentueze procesul , nu produsul;
 să asigure un mediu care să permită copiilor să exploreze și să se joace
fără restricții;
 să primească cu deschidere și bunăvoință ideile copiilor;
 să accepte ideile neobișnuite ale copiilor și să nu le critice;
 să le spună copiilor că orice problemă are mai mult de o soluție;
 să înțeleagă că orice copil este capabil să fie creativ dacă este încurajat;

 să ofere copiilor timp: timp să se joace, timp să eperimenteze, timp să facă

greșeli, timp să încerce toate posibilitățile într-o situație și să exploreze
propria lor lume imaginară; tot acest timp îi va ajuta să devină mai creativi .” (
Revista Invățământul preșcolar nr.4, 2007, pag. 94)
Mediul educațional joacă și el, de asemenea, un rol important în stimularea capacităților creative
ale preșcolarilor. El trebuie să să stimuleze invățarea și dezvoltarea copiilor, să creeze ocazii de
explorare și experimentare, să corespundă nevoilor individuale le preșcolarilor.
Un mediu educațional bogat, care îi invită pe cei care îi trec pragul la explorare, cu o atmosferă
plăcută și relaxată , bine organizat și decorat , care să sporească starile afective ale preșcolarilor,
nu poate avea ca rezultat decât dezvoltarea lor fizică și intelectuală armonioasă.
Bibliografie

1. Curriculum pentru învățământul preșcolar, Editura Didcatica Publishing House,

București, 2009;
2. Golu, P., Zlate M., Verza, E, Psihologia copilului, Editura Didactică și pedagogica,
București, 1993;
3. Revista Învățământul Preșcolar nr. 3, Editura Coresi, București, 2007;