Proiect didactic la grupă combinată

Nivel: I, II (3-6 ani)

Grupa: Combinată „Albinuțele”
Educatoare: Eparu Debora
Tema anuală de studiu: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema săptămânii: „O săptămână cu Rățușca”
Titlul activității: „Petrecerea rățuștelor”
Tipul activității: Consolidarea cunoștințelor și priceperilor dobândite anterior
Forma de realizare: Activitate integrată (ADP+ADE+ALA)

Categorii de activități abordate:

 Activități de dezvoltare personală (ADP):
-Rutine: Primirea copiilor
Micul dejun
Întâlnirea de dimineață: „Ce este în cutia misterioasă?”
-Tranziții: „Bucurie”
„Ochii tare-mi strălucesc
Întruna eu larg zâmbesc
Îmi vine să sar, să râd
Chiar să cânt o melodie
Ce simt eu? Simt bucurie!”
 Activități pe domenii experențiale (ADE):
Domeniul Limbă și comunicare (DLC): „Rățușca cea urâtă” de Hans Christian Andersen
https://tupitup.ro/ratusca-cea-urata/
Domeniul Estetic și creativ (DEC): activitate integrată pe centre
-Jocuri și activități liber alese:
Artă: „Rățușca și familia ei”- amprentare (grupa mică)
Știință: „Rățuștele care plutesc”- experiment (grupa mare)
 Joc de rol: „De-a bucătarii”-aperitive din fructe, pentru petrecerea lebedelor (toate grupele)
Bibliotecă: „Logoul petrecerii”- dactilopictură (grupa mijlocie)

Scop: Copiii au nevoie să cunoască emoțiile care îi cuprind, să le poată recunoște și să le

exprime într-un mod în care să nu fie afectată nici bunăstarea lor, nici a celor din jur.
Obiective operaționale:
O1- să formuleze predicții, folosind un limbaj corect din punct de vedere gramatical
O2- să utilizeze tehnici specifice activităților artistico-plastice
O3- să verbalizeze acțiunea efectuată și rezultatul obținut
O4- să colaboreze în cadrul grupurilor mici pentru a rezolva sarcinile primite
Strategii didactice:
 Metode, tehnici și procedee: conversația, explicația, expunerea, exercițiul, demonstrația,
metoda predicției, tehnica celor 5 minute de reflecție.
 Mijloace de învățământ: simbolul salutului, calendarul naturii, panou cu prezența
preșcolarilor, calculatorul din incinta grupei, acuarele, farfurii de plastic, lipici, foarfece,
ață, recompense.
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
Evaluare: formativă prin chestionare orală, analizarea produselor activității.
Finalitatea zilei: pregătirile pentru petrecerea rățuștelor.

Scenariul zilei
În vederea desfășurării optime a activității propuse, sala de grupă va fi organizată pe două
compartimente: prima jumătate, în care scaunele vor fi așezate în formă de semicerc, unde se va
desfășura întâlnirea de dimineață, iar cealaltă jumătate, unde mesele vor fi așezate pe grupuri
mici, pregătită pentru activitatea pe centre.
Preșcolarii, aflați la intrarea sălii de grupă, vor fi întâmpinați de doamna educatoare, care îi va
saluta în funcție de alegerea lor. Ei vor atinge simbolul salutului preferat de ei (strângere de
mână, bate palma, salut verbal sau îmbrățișare), după ce se vor saluta cu doamna educatoare, vor
intra în sala de grupă și se vor așeza în fața scaunelor aranjate sub formă de semicerc, astfel încât
fiecare copil sa aibă contact vizual cu ceilalți copii și cu educatoarea.
Are loc întâlnirea de dimineață, unde se vor realiza salutul, prezența, împărtășirea cu ceilalți,
calendarul naturii. După aceasta, are loc activitatea pe centre iar la urmă toți copiii sunt
recompensați.
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Strategii didactice
Etapele activității Ob.
op Conținutul învățării Forme de Evaluare
Metode și Mijloace organizare
Procedee de C G I
învățământ
1. Moment Vor fi create condiţiile necesare
organizatoric unei bune desfăşurări a activităţii:
- aerisirea sălii de grupă;
- amenajarea spaţiului de
desfăşurare a activităţii;
- pregătirea materialului
demonstrativ şi distributiv;

2. Introducerea în Preșcolarii, aflați la intrarea sălii Conversația Simboluril Frontal Chestionare

activitate de grupă, vor fi întâmpinați de e salutului orală
doamna educatoare, fiecare Explicația Individual
trebuind să atingă simbolul Calendarul Observare
salutului preferat (strângere de Exercițiul naturii curentă
mână, bate palma, salut verbal sau
îmbrățișare), salutându-se cu Caietul cu
doamna educatoare, după care se prezența
vor așeza pe scăunelele aflate în
formă de semicerc.
Are loc salutul, după care se
completează calendarul naturii, se
va realiza prezența și fiecare
preșcolar își va exprima starea sau
emoțile pe care le simte la
momentul respectiv.
3. Captarea În cadrul activității, copiilor le este Conversația Povestioar Frontal Chestionare
atenției prezentată cutia misterioasă, a „Rățușca orală
aceștia având sarcina de a Explicația cea urâtă” Individual
descoperi ceea ce se află în scoasă la Observare
interiorul ei (cartea „Rățușca cea xerox și curentă
urâtă”). capsată

Imagini cu
rățuște

4. Dirijarea În realizarea povețtii se va utiliza Conversația Frontal Chestionare

învățării metoda predicțiilor, copiii fiind orală
rugați să urmărească firul poveștii, Individual
să răspundă la întrebări și să Observare
argumenteze răspunsurile date. curentă
1. Faza de evocare
O1 Le va fi prezentat copiilor cuvântul Imagine cu
O1 cheie  „rățușcă” prin arătarea unei rățușcă
imagini cu aceasta, apoi se va
iniția o scurtă discuție despre
rățuște, copiii fiind provocați să
spună ce știu despre acestea.
2. Faza de realizare a
sensului
Se va preciza titlul poveștii Cartea
„Rățușca cea urâtă”, apoi aceasta li Povestirea „Rățușca
se va spune de către doamna cea urâtă”
educatoare. Copiii vor fi antrenați Expunerea de Hans
să creeze predicții, urmând firul Christian
narativ. Imaginile reprezentative Andersen
fiecărui moment al povestirii vor fi
expuse după predicțiile făcute de
copii.
 „Era vreme frumoasă. Era vară,
holdele erau galbene, ovăzul
verde, fânul era clădit în căpiţe, de
jur împrejurul ogoarelor şi al
păşunilor erau păduri mari şi în
mijlocul pădurilor heleşteie
adânci. Ce frumos era
pretutindeni!
O1 În bălăriile acestea şedea o raţă în
cuibar şi clocea; până să iasă
puii, raţa se plictisea grozav;
nimeni nu venea să vadă ce mai
face; în sfârşit a crăpat un ou şi
după aceea altul şi încă unul,
până au crăpat toate. Chiu-chiu!
– Mac-mac! a spus raţa şi atunci
toate au început să măcăiască şi
ele cum puteau mai bine şi se
uitau în toate părţile, printre
buruienile verzi, şi mama lor le
lăsa să se uite cât voiau, fiindcă
verdele e bun pentru ochi.
– Ce mare-i lumea! ziceau puii.
Cred şi eu, fiindcă acuma aveau
mai mult loc decât avuseseră
înainte când stăteau în ou.
O raţă bătrână care venise în
vizită a întrebat-o: – Ei, cum
merge?
– Mai am un ou, a răspuns raţa.
Nu ştiu ce-i cu el, că nu mai
crapă; dar ia uită-te la celelalte,
ce zici, nu-s cele mai frumoase
răţuşte care s-au pomenit
vreodată?
– Ia să văd şi eu oul acela care nu
vrea să crape, a spus bătrâna.
Trebuie să fie un ou de curcă; am
păţit-o şi eu odată aşa şi am avut
numai necazuri cu el, fiindcă
puilor de curcă le e frică de apă.
Nu puteam să-l fac să intre în apă
cu nici un chip, măcăiam cât mă
ţinea gâtlejul, dar tot degeaba. Ia
să văd oul. Da, e de curcă. Mai
bine lasă-l şi învaţă-ţi copilaşii să
înoate.
– Am să mai şed oleacă, a zis raţa.
Am şezut atâta că mai pot să şed
puţin.
– Cum vrei, spuse raţa cea
bătrână şi a plecat.
În sfârşit, oul cel mare a crăpat.
Chiu, chiu, a spus puiul şi a ieşit
din găoace; era mare şi urât. Raţa
s-a uitat lung la el. „Da’ mare-i!
Coşcogeamite răţoi!”, zise ea. Nu
seamănă cu celelalte; să fie totuşi
un pui de curcă? Am să văd eu;
am să-l bag în apă, chiar dacă o
trebui să-l împing cu de-a sila.”
A doua zi era vreme frumoasă iar
Raţa s-a dus cu toată familia la
apă. Zicea mac-mac şi una câte
una răţuştele se băgau în apă; apa
le venea până peste cap, dar ele
repede ieşeau deasupra şi înotau
de minune; picioarele se puneau
singure în mişcare şi toate erau
acuma în apă, chiar şi puiul cel
urât şi cenuşiu.
– Nu, nu-i de curcă, spuse raţa;
uite ce bine dă din picioare şi ce
drept se ţine, e copilul meu. Şi, la
urma-urmei, dacă te uiţi mai bine
la el, e chiar drăguţ. Mac-mac!
Haideţi după mine să vedeţi şi voi
lumea şi să vă duc în curtea
raţelor. Ajunși acolo, restul
păsărilor, văzând rățușca cea
urâtă au început să se amuze pe
seama acesteia și să fugă de ea
pentru că îi lipsea frumusețea,
prezentă la celelate rațe.
„Fug de mine fiindcă sunt aşa de
urâtă”, s-a gândit răţuşca şi a
închis ochii, dar n-a stat pe loc şi
a plecat mai departe. Şi aşa, a
ajuns la balta cea mare pe unde-s
raţele sălbatice. Aici a stat toată
noaptea, ostenită şi amărâtă.
Timpul trecea, rățușca creștea iar
înfățișarea ei nu se asemăna cu
niciuna dintre ale celorlalte
păsări, până într-o bună zi când a
dat de un cârd de lebede, cu care
avea foarte multe în comun, în
mod special înfățișarea.
 Lebăda cea tânără, nu ştia ce să
facă, dar nu se mândrea deloc;
fiindcă o inimă bună nu-i
niciodată mândră.
– Pe vremea când eram o răţuşcă
urâtă nici în vis nu m-aş fi gândit
la atâta fericire!”

PREDICȚIE
-Cine era diferit față de ceilalți?
-De ce credeți că este vorba de
Rățușca cea urâtă?
Rățușca cea urâtă era diferită.
PREDICȚIE
-Cum credeți că era rățușca?
-De ce credeți că era diferită?
Rățușca părea a fi urâtă pentru că
nu semăna cu nici o altă pasăre
din curtea rațelor. Ea era diferită
de celelalte tocmai pentru că nu
făcea parte din specia lor, ci era o
lebădă. Una chiar foarte Metoda
frumoasă. predicțiilor
PREDICȚIE
-De ce credeți că rățușca cea Exercițiul
urâtă a ajuns să fie amărâtă?
Aceasta a ajuns să fie amărâtă Expunerea
pentru celelalte păsări, pe care le
considera familia ei, au gonit-o și
au făcut-o să simtă cu ea nu
aparține acelei familii.
PREDICȚIE
-Cum credeți că s-a simțit lebăda
cea tânără, când și-a întâlnit
adevărata familie?
Lebăda cea tânără se simțea
fericită pentru că și-a întlnit
adevărata familie, dar nu se
 mândrea cu acest lucru.

Educatoarea apreciază copiii și

oferă feedback după fiecare
predicție.
3. Faza de reflecție
Vor fi numiți câțiva copii care să
spună ce au învățat din
povestioară, iar în cele de urmă,
copiii vor fi invitați să
repovestească povestioara.
Educatoarea face aprecieri
generale și individuale pentru
participarea copiilor la activitatea
de grup.
 Moment de tranziție
5. Obținerea Educatoarea le prezintă Conversația Chestionare
performa preșcolarilor ceea ce vor avea de orală
nței făcut și va numi copiii care vor
lucra la fiecare centru în parte: Observare
curentă
La centrul Artă, copiii vor picta, Explicația Siluete de Individual
O2 cu ajutorul bureților, siluetele lebede
O3 lebedelor: „Rățușca și familia ei”- Bureți
amprentare (lucrare colectivă Acuarele
pentru grupa mică).

La centru Știință, copiii vor Conversația Farfurii Pe grupuri mici

realiza experimentul „Rățuștele Explicația din plastic Frontal
O4 care plutesc” (experiment pentru pe care
O2 grupa mare). sunt
O3 imprimate
lebede.
La centrul Joc de rol, copiii se vor Demonstrația Individual
juca „De-a bucătarii” și vor pregăti Exercițiul Diferite Frontal
aperitive din fructe, pentru fructe deja
petrecerea lebedelor (toate tăiate
grupele).

La centrul Bibliotecă, copiii vor Conversația Frontal

realiza „Logoul petrecerii” pictând Litere Pe grupuri mici
literele din carton, lipindu-le după decupate,
fișa model (dactilopictură pentru din carton
grupa mijlocie). Palete
Acuarele
Pensule
Lipici
Fișa model

Se prezintă materialele și se Explicația

demonstrează modul de lucru. Se Demonstrația
 execută exerciții de încălzire a
mușchilor mici ai mâinilor și li se
urează copiilor Spor la lucru!
Pe parcursul activității,
educatoarea va oferi indicații,
acolo unde este nevoie.

6. Evaluare La final, copiii de la fiecare centru Conversația Recompen Frontal Chestionare

a își prezintă produsele activității și se Individual orală
performa le așează la locul special amenajat Pe grupuri mici
nței pentru petrecerea lebedelor, apoi Observare
educatoarea adresează aprecieri curentă
verbale individuale și generale
asupra modului de desfășurare a
activității, asupra modului de
realizare a sarcinilor, asupra
comportamentului preșcolarilor pe
toată durata activității și oferă
recompense.
7. Încheiere Sărbătoarea lebedelor va continua, Tehnica celor Frontal
a iar la finalul petrecerii, copiii sunt 5 minute de
activității încurajați să se gândească timp de reflecție
5 minute la ceea ce au învățat pe
parcursul zilei, precizând ce le-a
plăcut și ce nu în cadrul acestei
activități.