Tema: Stresul şi luarea deciziilor

„Cele mai multe boli sunt cauzate de stres şi de viaţa trăită în absenţa armoniei.”

Evocare

Acrostih:
Schimbare
Tensiune
Reacție
Efort
Stare
Noțiuni-cheie:

Anxietatea reprezintă reacţia la o ameninţare fizică sau psihologică anticipată, spre

deosebire de teamă, care apare în prezenţa unui pericol observat
Depresia este o stare emoţională încercată de fiecare dintre noi la un moment dat, ca
urmare a unei maladii, a unui efort prelungit sau a unui eveniment nefericit.
Frustrarea reprezintă o reacţie emoţională profundă la opunere; o nemulţumire
puternică, simţită de persoană atunci când ceva sau cineva intervine în comportamentul său
adoptat pentru atingerea obiectivului.
Stres-Factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoacă organismului uman o
reacție anormală; ansamblul reacțiilor fiziologice prin care organismul uman răspunde unui
agent stresant, încercând să se apere și să-și mențină echilibrul de bază; efort, încordare,
tensiune neuropsihică.

Realizarea sensului

Stresul a fost denumit „boala secolului XXI”.

Stresul întins pe o perioadă mai lungă afectează sănătatea.

Tipuri de stres:

Stresul acut:
Se referă la un răspuns imediat al corpului nostru, la un eveniment nou, perceput ca provocare
urgentă ce necesită activarea răspunsului de genul “luptă sau fugi”. Din nou, nu întotdeauna
aceste situații sunt negative. Ca și proces, se activează instinctul de supraviețuire și adaptare la
mediu, prin dezvoltarea unui răspuns ce ne va putea fi de folos în situații stresante viitoare. Se
pot astfel dezvolta noi mecanisme de apărare, sau putem deveni mai siguri pe cele vechi, iar în
situații similare vom fi mai calmi, gestionând mai ușor, mai rapid și mai performant problemele
apărute. Totuși, stresul acut poate apărea și în situații grave, în accidente, crime sau alte situații
ce pot pune viața cuiva în pericol, în acest caz persoana putând suferi tulburări emoționale sau
fizice, cum sunt tulburarea de stres post-traumatic sau tulburarea de stres acut, cu implicațiile
lor cognitive și fizice.

Stresul cronic:
Se referă la situațiile de stres prelungit pe perioade mari de timp, situații ce nu pot fi rezolvate,
depășite, soluționate, din care persoana nu poate ieși. Putem încadra aici situații din toate
domeniile vieții, de la cele private (o relație de cuplu sau căsătorie nefericită, o familie
disfuncțională), până la cele profesionale sau sociale (muncă dificilă, program prelungit,
sărăcie, etc.). Efectele stresului cronic pot fi devastatoare, ajungând până la a pune viața
persoanei în pericol, în urma tulburărilor și bolilor dezvoltate. Dintre tulburările fizice, amintim
acum bolile cardiace și de circulație sanguină, boli ale sistemului digestiv, cancer, etc., iar
tulburările psiho-emoționale pot ajunge la depresie, anxietate, uneori de nivel psihotic și până la
tentative de suicid.

În contextul de învățare sunt 2 tipuri de stres:

Stres pozitiv – perceput drept o provocare plăcută, cu o durată limitată, care îi ajută pe oameni
să se concentreze și să aibă performanțe bune.
Stres negativ – cauzat de o presiune de lungă durată, când oamenii sunt obligați să acționeze,
dar nu-i pot face față, nici moral, nici fizic.

Cauzele stresului

Momentan, nu există o cauză incriminată direct pentru provocarea stresului, iar oamenii
reacționează diferit în situații limită. Factori de risc, precum depresia sau anxietatea, pot face o
persoană să resimtă mai acut stresul, iar experiențele anterioare pot dicta și ele modul în care
cineva reacționează la un factor de stres.
Câteva elemente comune, care pot declanșa stresul, există totuși:

 probleme la locul de muncă;

 pensionarea;
 problemele financiare;
 boala;
 schimbarea domiciliului;
 relațiile (mariajul, divorțul);
 un avort sau dificultățile în a concepe un copil.

Simptome

Orice situație are potențialul de a deveni presantă, deci și simptomele stresului diferă de la o
persoană la alta. De aceea, pot fi catalogate în trei categorii:
Fizice:

 transpirația;
 senzația de gură uscată;
 durerea de spate;
 durerile în piept;
 crampele;
 spasmele musculare;
 leșin;
 durerile de cap;
 ticurile nervoase;
 senzația de furnicături.

Emoționale:

 furie;
 burnout (ardere profesională, stare continuă de epuizare la locul de muncă)
 probleme de concentrare;
 oboseală;
 senzație de nesiguranță;
  iritabilitate crescută;
 tristețe.

Comportamentale:

 anxietate;
 depresie;
 boli de inimă;
 probleme cu tensiunea;
 imunitate scăzută;
 dureri musculare frecvente;
 sindrom posttraumatic;
 tulburări de somn;
 tulburări gastro-intestinale;
 lipsa libidoului;
 tulburări erectile.

Reflecție
 Este interviul de angajare o situaţie de viaţă şi de moarte sau nu?
Răspunsul diferă de la o persoană la alta şi, ca urmare, diferă gradul de stres pe care îl
resimţim şi consecinţele lui asupra sănătăţii.
 Ce impact are stresul profesional?
Stresul are impact şi asupra vieţii personale şi sociale. Cu cât suntem mai stresaţi la
serviciu, cu atât impactul este mai mare în viaţa personală şi socială. Stresul profesional
produce iritabilitate şi furie la nivelul relaţiilor personale şi perturbă implicarea în viaţa
culturală şi socială.
 Care sunt factori de stres la şcoală?
1. Suprasolicitarea. Ea poate îmbrăca diferite forme cum ar fi obligaţia de a lucra multe ore
pentru a realiza o singură sarcină, obligativitatea încadrării în termeni limitaţi sau rezolvării
unui număr prea mare de sarcini necorelate.
2. Conflictele de roluri. Conflictul de roluri reprezintă necesitatea de a controla o activitate în
care două grupuri distincte au interese contrare. De exemplu, profesorii le promit elevilor
satisfacerea unor dorinţe legitime, dar nu se pot ţine de cuvânt din cauza unor probleme
interne.
3. Neclaritatea sarcinilor. Se întâmplă ca profesorii să formuleze sarcini complicate sau
ambigue. Atitudinea faţă de ambiguitate diferă de la un individ la altul, independent de gradul
de inteligenţă sau competenţă.
Suprasolicitarea organismului din conştiinciozitate excesivă, din grija faţă de alţii sau
din mândrie, contribuie la consumarea prematură şi ineficientă a energiei. Alternativa o
reprezintă utilizarea echilibrată a propriei energii şi a energiei altora în scopul rezolvării în
grup a problemelor, într-un termen rezonabil.

Extindere:
1. Enumerați 3-4 reacţii psihologice la stres.
2. Numiți 3-4 factori de stres frecvenți. Identificați soluții.