Modulul I

Stresul.
Strategii adaptive în situații
de stres.
Evocarea Asocieri libere.
Elevii continuă fraza: „ Ziua e frumoasă cînd…”

Brainstorming: “Stresul”.
 Stresul:
este o trăire afectivă psihologică nervoasă generată de
circumstanţe deosebite,
tensiune nervoasă (frică, pericol pentru viaţă, decizii
de mare importanţă).
este un fenomen fiziologic, psihic şi social
după esenţa sa reprezintă o stare emoţională (este
caracterizată de o activitate fiziologică şi psihică
sporită).
Stresul a fost şi rămâne unul dintre cele mai disputate
concepte din istoria ştiinţei.
Fiziologii şi endocrinologii dovedesc experimental că
stresul este un răspuns al organismului la stimulările
externe;
sociologii ne sugerează că stresul se datorează
caracteristicilor mediului în care trăim,
iar psihologii argumentează că stresul rezultă din
perceperea unei stări de autoineficienţă.
Componentele stresului
1. . Factorii de stres
2. Evaluarea stresorilor
3. Procesul de coping (ajustare)
4. Consecinţele stresului

Stresorii sunt divizaţi convenţional în trei mari categorii:

 fizici
 psihici
 sociali
O altă clasificare a stresorilor:
1. Evenimente majore de viaţă (deces, boli fizice,
divorţ, emigrare, pensionare)
2. Trăiri/ necazuri cotidiene (izolarea socială,
aglomerarea socială, conflicte de rol, conflictul
nevoii de afirmare, afecţiune, afiliere, surse
financiare insuficiente)
3. Experienţe traumatice şi catastrofale (dezastre,
calamităţi, ameninţarea integrităţii fizice, războaie,
accidente aviatice, feroviare; pandemii).
Stresul de scurtă durată cu o intensitate moderată:
mobilizează subiectul, formează deprinderi de
înlăturare a dificultăţilor.

Stresul frecvent şi de o intensitate relativ mare:

provoacă suferinţe legate de afectarea sistemului
nervos central (nevroză, ulcer stomacal etc.).
Burn-out
Cercetările recente asupra consecinţelor stresului cronic
au impus în literatură un nou concept, şi anume
sindromul de extenuare (burn-out) caracterizat prin:

epuizarea emoţională
epuizare fizică
epuizare mentală
 Cercetări în domeniu
Un raport al ONU a etichetat STRESUL ca Boala
Secolului 21;
Organizaţia Mondiala a Sănătăţii a descris STRESUL
ca Epidemie Mondială;
Stresul profesional se află pe locul doi în ierarhia
problemelor de sănătate profesională în Uniunea
Europeană;
60-80% din Accidentele de Munca au la origine
STRESUL (inclusiv catastrofele ecologice);
75-90% din vizitele la medicul de familie au la baz ă
problemele de Sănătate generate de STRES;
40% din cheltuielile de înlocuire a personalului se
datorează STRESULUI.
Cercetările recente confirma rolul important al
STRESULUI în afecţiunile:
cardiovasculare;
neurologice;
emoţionale.
Reacţii fizice/fiziologice:
 dureri de inima,
 palpitaţii,
 apetit alimentar scăzut sau crescut,
 indigestii frecvente
 insomnii,
 crampe sau spasme musculare,
 dureri de cap sau migrene,
 stare generală de rău,
 oboseală cronică,
 iritaţii ale tegumentelor, alergii, viroze frecvente (răceli),
 acutizarea unor boli anterioare.

(bifați/notați care le observați la Dumneavoastră)

Reactii cognitive:
blocaje ale gîndirii,
deficit de reactualizare,
 flexibilitate ideativa redusă,
diminuarea creativităţii,
dificultăţi în luarea deciziilor,
 gânduri negative despre sine, lume şi viitor,
gânduri pesimiste.

(bifați/notați care le observați la Dumneavoastră)

Reacţii emoţionale:
 iritabilitate crescută,
 scăderea interesului pentru domenii care reprezentau înainte pasiuni sau hobby-uri,
 pierderea interesului pentru prieteni,
 instabilitate emoţionala, anxietate, depresie,
 sentimentul că eşti neglijat/ă,
 reprimarea (neexprimarea) emoţiilor,
 dificultăţi în a te distra sau a te relaxa,
 sentimentul ca eşti un "ratat/ă" în profesie sau familie,
 sentimentul că nu poţi avea încredere in nimeni,
 dificultatea de a finaliza la timp o sarcina începută,
 teama de a fi singur/ă, teama de a nu te îmbolnăvi,
 neîncrederea în viitor.

 (bifați/notați care le observați la Dumneavoastră)

Teoria stresului
În 1936, fără a menţiona termenul de stres, H. Selye,
publică un articol despre tendinţa organismului de a
reacţiona la diferiţi agenţi chimici, fizici şi biologici,
descriind această tendinţă sub denumirea de
“sindrom general de adaptare”.
 Etapele sindromului de adaptare

1)reacţia de alarmă,
2) stadiul de rezistenţă (stabilizare),
3) stadiul de epuizare.
1.Reacţia de alarmă
Are loc mobilizarea forţei de adaptare a
organizmului.

Organismul nu se poate afla multă vreme în stare

de alarmă, dacă agentul nociv este foarte intens şi
incompatibil cu viaţa, survine moartea.
2) Stadiul de rezistenţă
În stadiul de rezistenţă cînd apărarea este mai
corespunzătoare situaţiei date, are loc concentrarea şi
circumscrierea în spaţiu a stării de stres, iar
capacitatea de rezistenţă creşte peste medie: hormonii
corticosuprarenali se menţin la un nivel ridicat în
sînge.
 3) Stadiul de epuizare
Adaptarea nu mai poate fi menţinută şi simptomele
seamănă cu cele caracteristice reacţiei de alarmă.

Rezistenţa scade din nou sub medie, iar îndată ce

resursele se epuizează viaţa încetează.
 Stresorii (factorii de stres)
Responsabilitatea mare – responsabilitatea faţă de
oameni şi de lucruri, influenţa asupra viitorului altora,
au potenţialul de a induce stres.
Condiţii improprii de muncă – condiţiile de muncă
neplacute sau chiar periculoase sunt factori
importanţi de stres.
Monotonia şi plictiseala se pot dovedi extrem de
frustrante pentru cei care se simt capabili să îşi asume
obligaţii mai complexe
 Factori de stres asociați cu carantina și efectele
lor psihologice
 Frustrarea și plictiseala asociate cu izolarea din timpul carantinei, ce implică
sentimentul de pierdere a rutinei uzuale, sentimente de inutilitate, dar și contact limitat
social și fizic cu ceilalați. Frustrarea de a-ți monitoriza singur starea de sănătate.
Sentimente de însingurare și de izolare față de restul lumii.

 Insuficiente informații, cauzate fie de întârzieri sau chiar lipsă de informații, a

confuziei cu privire la motivele carantinei, fie uneori din cauza unei lipse de
transparență percepută la nivel de societate.

 Durata lungă a carantinei (10 zile ori mai mult) sau prelungirea perioadei inițiale.

 Frica de a fi infectat și/sau de a-i infecta pe alții, care se manifestă ca o stare

permanentă de vigilență și îngrijorare față de simptomele fizice și propria stare de
sănătate .
Stresului psihic (SP)
este considerat ca fiind:
"totalitatea conflictelor personale sau sociale ale
individului care nu-şi găsesc soluţia"; "o stare de
tensiune, încordare şi disconfort determinată de agenţi
afectogeni cu semnificaţie negativă, de frustrarea sau
reprimarea unor stări de motivaţie (trebuinţe, dorinţe,
aspiraţii), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării
unor probleme" etc.
Strategi adaptive
Discuții asupra dificultăților
Reevaluarea situației într-o altă lumină
Umorul
Confidențe
Sportul
Meditația
Odihna
Muzica
Oferirea ajutorului și afecțiunii
Strategiile ce mi se potrivesc:
Fiecare elev numește strategiile ce le alege în situații
stresante
Test de apreciere a rezistenţei personalităţii la stres

Instrucţiune: Răspundeţi la următoarele întrebări cu:

niciodată (nu), uneori, permanent (da).
1. Am impresia că nu sunt apreciat corect.
2. Lucrez chiar şi cînd sunt bolnav.
3. Port responsabilitate pentru calitatea lucrului efectuat.
4. Sunt agresiv.
5. Nu tolerez critica.
6. Sunt o persoană iritată.
7. Cînd am posibilitate, încerc să mă evidenţiez.
8. Sunt insistent şi perseverent.
9. Sufăr de insomnie.
10.Pot riposta duşmanilor.
11.Sunt emotiv şi suport greu neplăcerile
12. Nu-mi ajunge timp pentru odihnă.
13. Deseori nimeresc în situaţii de conflict.
14. Nu-mi ajunge timp pentru a mă realiza.
15. Nu-mi ajunge timp pentru a mă ocupa de lucrui preferate.
16. Nu am spor în lucru.
17. Mi-e frică să nu-mi pierd serviciul.
18. Regret pentru unele ieşiri necalculate.

Pentru răspunsurile: niciodată – 1 punct, pentru uneori – 2 puncte,

pentru permanent – 3 puncte.
Nivelul rezistenţei la stres:

Excelent 18-25
Înalt 26-29
Acceptabil 30-37
Mediu 38-41
Suficient 42-49
Scăzut 50-53
Foarte scăzut 51-54