MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INTERNE AL

REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA „STEFAN CEL MARE”

FACULTATEA DREPT , SECURITATE CIVILA SI ORDINE

PUBLICA

CATEDRA: Științe Manageriale și Socio-Umane

REFERAT
Tema: Starea de stres. Metode şi tehnici de evitare a stării stresogene

A Efectuat. A Verificat

Chisinau 2021
 CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………...3
Cuprins
1. Tipuri de stres……………………………………………………………....4
2. Factorii de stres……….....………………………………………………….5
3. Simptomele stresului……………………………………………………......6
4. Consecințele stresului.....................................................................................7
5. Lupta contra starii de stres..............................................................................9
6. Remediile stresului………………………………………………………....10

Concluzie………………………………………………………………………….11

Bibliogarfia ……………………………………………………………………….12

Speta………...…………………………………………………………………….13

2
 INTRODUCERE
Stres sau in alte surse numita boala secolului XXI, care este un fenomen
psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerinte, sarcini,
situatii, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanta
pentru persoana respective
Stresul are o importanta componenta subiectiva, in sensul ca ceea ce este
provocator, facil sau chiar relaxant pentru o persoana, pentru o alta poate deveni
amenintator sau imposibil de realizat. Diferentele individuale in ceea ce priveste
raspunsul la stres sunt datorate atat componentei genetice, cat si experientelor de
viata diferite.
Reacția la stres înseamnă puterea de a lupta, sau dimpotrivă atitudinea de a pierde
fără luptă în fața greutăților sau problemelor de stres fizic și psihic cu efecte
asemănătoare șocului dar acesta din urmă are o acțiune mai rapidă și mult mai
intense.
La radul sau el are dublu caracter: primar și secundar. Caracterul primar vorbește
despre stres ca rezultat al unei agresiuni recepționată direct în plan psihic.
Caracterul secundar vorbește despre stres ca reacție de conștientizare în plan psihic
a unui stres fizic, căruia individul îi acordă o semnificație de realipula.
Caracteristicile stresului psihic – Agenții stresori psihici sunt: stimulii verbali
(inclusiv cei care aparțin limbajului interior) care sunt vehiculați pe căi nervoase la
cortex. Aceștia se diferențiază total de celelalte categorii de agenți stresori din
cauza semnificației lor, pentru individ ei având caracter potențial de a produce stres
psihic. Acest caracter potențial este validat de semnificația cu care îl investește
individul. Unul și același agent stresor psihic, în afară de faptul că nu produce stres
psihic la toți indivizii, nu produce stres psihic de fiecare dată la același individ.
Acest lucru este condiționat de dispozițiile de moment ale individului și de
semnificația pe care o acordă în acel moment individul. Apariția și amploarea
stresului psihic depind mult de caracterele genetice ale individului (caractere
cognitive, voliționale, motivaționale și afective).
Vulnerabilitatea psihică la stres este constituțională sau dobândită. Vulnerabilitatea
psihică este o trăsătură proprie doar anumitor persoane și se manifestă prin
reacționare ușoară, prin stare de stres psihic, la o gamă largă de agenți stresori

CUPRINS

3
 Tipuri de stres
Specialiștii susțin că stresul poate fi de mai multe tipuri:
1. Stres acut
Este stresul experimentat pe termen scurt și este cea mai comună formă de stres.
Toată lumea trece prin stres acut, fiind reacția imediată a organismului la situații și
provocări noi.
Este cauzat adesea de gândurile generate în urma presiunii unor evenimente care
tocmai au trecut sau care urmează să se întâmple în viitorul apropiat. Odată ce
acestea au loc, sursa de stres dispare.
Nu are efecte pe termen lung, iar simptomele includ dureri de cap și probleme
digestive. Totuși, episoadele repetate de stres acut pe o perioadă îndelungată se pot
transforma în stres cronic, având, astfel, efecte negative asupra organismului.
2. Stres acut episodic
Persoanele care experimentează frecvent stări de stres se confruntă cu episoade de
stres acut. De exemplu, o persoană care are prea multe sarcini la locul de muncă
poate prezenta simptome de stres episodic. Acestea includ iritabilitate și încordare,
care pot afecta relațiile cu cei din jur.
Persoanele care își fac prea multe griji, din diferite motive, în mod constant, se pot
confrunta, de asemenea, cu acest tip de stres. Acesta poate duce la hipertensiune
arterială și boli cardiovasculare.

3. Stres cronic
Este cel mai periculos tip de stres și produce efecte pe o perioadă lungă de timp. O
situație materială precară sau o relație nefericită poate cauza stres cronic – atunci
când o persoană nu vede nicio scăpare și nu mai poate căuta soluții. Uneori, poate
fi cauzată și de o experiență traumatizantă avută în timpul vieții.
Din păcate, stresul cronic poate avea efecte neobservabile, deoarece persoana
respectivă se poate obișnui cu acestea, în timp ce simptomele pot include gânduri
suicidare și violență.

\
Factorii de stress
4
Sursele stresului difera de la persoana la persoana, iar efectele acestuia asupra
noastra variaza si ele individual, in functie de caracter. Efectele stresului se pot
manifesta la nivel psihic prin incordare, teama, nervozitate sau la nivel fizic prin
cresterea secretiei de adrenalina, intensificarea batailor inimii ori transpiratie. 
Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente/situatii externe sau interne, reale
sau imaginare, suficient de intense sau frecvente care solicita reactii de adaptare
din partea individului.
Exista o serie de factori de stres / potentiali factori stresori:

 Mediul de lucru: condițiile de lucru, cum ar fi ventilația greșită, iluminatul

și nivelurile de temperatură inadecvate, purtarea și schimbarea
echipamentului de protecție sunt printre potențiali stresori legați de muncă,
în special în camerele de urgență;
 Dezastre naturale (cutremure, inundatii) sau atacuri teroriste, razboaie
civile.
 Relațiile interpersonale: lipsa de sprijin și înțelegere din partea colegilor și
superiorilor;
 familia – probleme de comunicare in familie, divortul, decesul unui membru
al familiei, conflicte cu fratii, violenta in familie, alcoolismul.
 Natura profesiei: ore de lucru suplimentare, ture de noapte, suferința și
moartea pacienților, teama de contaminare cu infecții active periculoase
(folosirea unor echipamente ascuțite precum ace, contactul cu pielea, cu
sângele pacienților și a lichidelor corporale, etc.); volumul de muncă și
responsabilitatea;
 Particularitățile individuale: modul în care fiecare reușește să gestioneze
presiunile locului de muncă; lipsa de pregătire în gestionarea nevoilor
emoționale ale pacienților, provoacă anxietate în cadrul personalului de
asistență medicală;
 Ambiguitatea: sarcini excesiv de complexe, ambigue, neclare; exigență în
ceea ce privește competența; lipsa mijloacele structurale de a face față
solicitărilor;
 Conflict de rol: între așteptările față de rolul profesional și realitatea
muncii; reproșurile paciențiilor care nu sunt conștienți de eforturile depuse
de asistenți medicali pentru a-i ajuta; recunoașterea socială redusă a
profesiei.

5
Organismul uman scaneaza si evalueaza in permanenta mediul extern si intern si
raspunde, in consecinta, acestor evaluari. Evenimentul sau situatia (real/imaginar,
extern/intern) pot fi percepute ca fiind:
• ceva neutru, lipsit de interes si irelevant pentru organism;
• ceva pozitiv, benefic;
• ceva negativ, amenintator sau periculos.

Simptomele stresului
1. Acestea pot fi simptome fizice:

 Transpirație;
 Durere în piept sau de spate;
 Spasme musculare;
 Disfuncție erectilă, pierderea libidoului;
 Stări de leșin;
 Dureri de cap;
 Boli cardiovasculare;
 Tensiune arterială mare;
 Sistem imunitar slăbit;
 Dureri musculare;
 Tulburări nervoase;
 Dificultăți legate de somn;
 Probleme digestive.

2. Simptome emoționale:

 Furie;
 Anxietate;
 Epuizare;
 Probleme de concentrare;
 Oboseală accentuată;
 Sentiment de nesiguranță, neliniște;
 Pierderi de memorie;
 Iritabilitate;
 Obiceiul de a-și roade unghiile;
6
  Stare de tristețe;

3. Simptome comportamentale:

 Tendința de a mânca prea mult sau prea puțin;

 Izbucniri nervoase și bruște;
 Abuz de droguri și alcool;
 Consum mai mare de tutun;
 Izolare socială;
 Plâns frecvent;
 Probleme în relație;
 Dureri cronice.

Consecințele stresului

Fiecare individ are responsabilitate fata de sine si fata de toti cei cu care
interactioneaza.
Unul dintre criteriile maturitatii umane este confruntarea (linistita, senina, calma)
cu indatoririle si raspunderile personale. Faptul de a nu-si asuma raspunderile
conform ideii ca "Ceea ce nu realizez constient, va disparea de la sine" este
semnul unui comportament insuficient maturizat sau nematurizat.

Efectele faptului ca nu stim sa reactionam, in modul cel mai adecvat, in fata

agentilor stresori se manifesta in cele 4 domenii componente ale vietii individului :
fizic, mental, social, spiritual.

Stresul poate duce la boli fizice concrete, nelinisti si preocupari care pot duce la
perturbari mentale, dezordini familiale si sociale, pierderea dimensiunii spirituale
necesara mentinerii individului "pe linia de plutire" atunci cand intervin
dificultatile. In toate imprejurarile vietii apar tensiuni, iar atunci cand cineva spune
ca le poate elimina total, este foarte posibil ca, din aceasta cauza, de fapt sa se
streseze si mai mult.

Pentru ca cineva sa poata iesi din aceasta situatie, intr-un mod pozitiv, trebuie sa
canalizeze orice efort in mod constructiv, sa depaseasca momentele de tensiune
psihica, pentru a nu degenera in altceva mult mai grav.

Stresul poate avea efecte in aria cognitiva, emotiva si comportamentala.

In aria cognitiva (ganduri, idei) pot aparea dificultati de concentrare a atentiei,

scadera capacitatii de memorare, gandirea ilogica.

7
In aria emotiva (sentimente, emotii) apar efecte ca : imposibilitatea relaxarii fizice
si mentale, aparitia unor boli, scaderea dorintei de viata sau aparitia unor
sentimente de inferioritate.
In aria comportamentala (atitudini) efectele stresului pot genera scaderea
cursivitatii vorbirii, consumul excesiv de alcool, tutun, droguri, insomnii,
suspiciune, aparitia unor ganduri sinucigase, ajungandu-se uneori pana la punerea
lor in practica.

Consecintele stresului sunt multiple, ele putand afecta atat sanatatea individului,
cat si comportamentul acestuia, dar si rezultatele sale profesionale.
Efectele pot fi grupate in cinci mari categorii, si anume: 

 Efecte subiective: anxietate, agresiune, indiferenta, oboseala, indispozitie,

scaderea increderii in sine, nervozitate, sentimentul de singuratate; 
 Efecte fizice/fiziologice: dureri de inima, palpitatii; apetit alimentar scazut
sau crescut; indigestii frecvente; insomnii; crampe sau spasme musculare,
dureri de cap sau migrene; transpiratii excesive, ameteli, stare generala de
rau; constipatii sau diaree (nemotivate medical); oboseala cronica;
 Efecte cognitive: blocaje ale gandirii; deficit de atentie; scaderea capacitatii
de concentrare; dificultati in reamintirea anumitor lucruri; flexibilitate
redusa; diminuarea creativitatii.
 Efecte emotionale: iritabilitate crescuta, scaderea interesului pentru domenii
care reprezentau inainte pasiuni sau hobby-uri; pierderea interesului pentru
prieteni; instabilitate emotionala; anxietate; tristete sau chiar depresie;
reprimarea emotiilor; dificultati in angajarea in activitati distractive sau
relaxante.
 Efecte comportamentale: performante scazute la locul de munca sau la
scoala; fumat excesiv; consum exagerat de alcool; tulburari de somn; un
management ineficient al timpului; izolarea de prieteni; preocupare excesiva
pentru anumite activitati; comportamente agresive.

Daca problemele si conflictele interioare devin insuportabile, orice infruntare ne

poate arunca cu usurinta intr-o stare de neliniste si depresie, din care este foarte
greu de iesit.

Lupta contra starii de stres

1. Identificarea si monitorizarea factorilor de stres
• identificarea factorilor de stres (cum ar fi, supraincarcarea muncii, lipsa de suport
si comunicare, lipsa de resurse, probleme medicale, conflicte in familie etc.);
8
• anticiparea perioadelor de stres si realizarea unui plan de actiune pentru a face
mai bine fata (de exemplu, in apropierea unor termene limita pentru finalizarea
proiectelor la locul de munca, in preajma unui eveniment important in familie etc.).
2. Constientizarea propriilor reactii la stres
• identificarea si exprimarea emotiilor fata de anticiparea evenimentului/ situatiei
(precum anxietate, iritabilitate, discomfort, frustrare, deznadejde etc.);
• identificarea reactiilor emotionale imediate (cum ar fi, iritabilitatea) si de lunga
durata (de exemplu, neajutorare, apatie) fata de eveniment/situatie;
• identificarea reactiilor comportamentale, fiziologice si cognitive privind
evenimentul (izolare, evitare, renuntare; dureri de stomac, dureri de cap, lipsa
poftei de mancare, insomnii; randament scazut la scoala sau la munca, probleme de
concentrare, tulburari de memorie, dificultati in rezolvarea de probleme, in luarea
de decizii etc.).
3. Dezvoltarea unor abilitati si comportamente de management al stresului
• dezvoltarea asertivitatii;
• dezvoltarea comunicarii pozitive cu ceilalti;
• identificarea si rezolvarea conflictelor, atunci cand apar;
• invatarea metodelor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor;
• imbunatatirea managementului timpului;
• invatarea unor metode de relaxare.
4. Stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat
• solicitarea ajutorului direct si receptivitate fata de acesta;
• dezvoltarea si mentinerea relatiilor sociale.
5. Dezvoltarea unui stil de viata sanatos
• adoptarea unor comportamente alimentare sanatoase;
• practicarea regulata a exercitiilor fizice;
• practicarea unor exercitii de relaxare;
• consum responsabil/moderat de alcool, cafea sau alte excitante pentru sistemul
nervos; • cultivarea unor pasiuni, hobby-uri.
6. Dezvoltarea increderii in propria persoana si acceptarea neconditionata
9
• stabilirea unor scopuri si obiective realiste, „ce vreau eu de la viata asta?”;
• stabilirea prioritatilor si a limitelor personale;
• participarea la activitati care dezvolta increderea in sine.

Remediile stresului
Căile de reducere a stresului cotidian sunt la îndemîna noastră şi uneori le folosim
pentru a ne detensiona, în mod inconştient. Petrecerea unei perioade de timp în
singurătate şi linişte, consacrarea a 20 minute zilnic pentru calm şi contemplare,
relaxarea si redobîndirea echilibrului interior prin tehnici de respiraţie, toate
acestea ne ajută sa menţinem controlul real asupra circumstanţelor, sporind
confortul psihic şi reducîndu-ne stresul.

 Relaxarea ne ajută să scăpam de încordarea produsă de stres, mai ales dacă

am avut o zi sau o săptămană grea. Ca să ne putem relaxa în familie, este
bine să nu aducem cu noi problemele de la serviciu. Şi invers, cînd suntem la
muncă, să ne detaşăm de problemele de acasă, pentru a ne concentra mai
bine asupra sarcinilor de serviciu. Chiar dacă nu ştim mai nimic despre
tehnicile de relaxare, nu practicăm yoga sau sofrologia, putem pur şi simplu
să ne aşezăm comod în pat sau în fotoliu şi să ascultăm muzică ţinînd ochii
inchişi. Sau ne putem uita la televizor, la emisiuni care nu ne încarcă şi mai
mult nervos (de tipul unor meciuri, ştiri şocante, emisiuni care ne plictisesc
sau ne deprimă). Putem alege să urmărim o comedie, spre exemplu. Terapia
prin ras este eficientă şi ne asigură mai mult decît o stare de bine.

 Somnul suficient, de 7–8 ore, fără practicarea „nopţilor albe”, este o altă
condiţie esenţială pentru o viaţă lipsită de stres. Obţinerea unui somn eliberat
de stres se poate realiza numai prin învăţarea unor tehnici de relaxare a
respirării calme şi practicarea de metode corecte de vizualizare.

 baie caldă şi un masaj sunt iarăşi benefice, ajutîndu-ne să avem somn mai
liniştitor. Automasajul, folosirea esenţelor de tipul eucalipt respectiv a
aromoterapiei, ungerea corpului cu ulei sau cremă, frecarea pielii cu un
burete cu săpun sau cu un prosop aspru în timpul băii, mişcări uşoare de
gimnastică atunci cînd am stat prea mult încordaţi la birou sau calculator,
sunt binevenite.

10
 Terapia prin mişcare este cu atît mai utilă cu cît ducem o viaţă mai
sedentară, fără prea multă mişcare. Dansul, sportul, artele marţiale, mersul la
cumpărături, fitness-ul, plimbarea în aer liber, sunt tot atîtea căi de
descărcare a tensiunilor acumulate în corpul, dar şi in psihicul nostru.

 Relaţiile sociale amicale, armonioase, cu cei din jurul nostru, sunt cele mai
importante căi de gestiune a stresului cotidian. Dependenţa de conversaţie
sau simpla flecăreală la telefon sau pe messenger, este dată de nevoia
schimbului de idei şi impresii şi, nu în ultimul rînd, de a oferi, dar şi de a
primi afecţiune.

 Asociat acupuncturii şi homeopatiei, pozitivismul, în modul de gîndire,

puterea de a face haz de necaz în faţa unor dificultăţi ale vieţii, toate acestea
ne ajută să păstrăm nealterată relaţia dintre corp şi spirit şi să mergem mai
departe, înfruntand „vicisitudinile” existenţei.

11
 CONCLUZIE

Starea de steres este un pod foarte ingust a dou maluri care este o trecerepeste o
prapastie adanca, si in caz daca nu incepi sa ai incredere in sine nu poti so trece din
motiv te frica ca vei cadea si nu ai putea sa esi.
Din acest motiv trebuie sa cunosti ca din ori ce situatie este esire si nici odata nu
trebuie de lasat mane in jos si invers prinzi curaj de a te ridica si incepi sa faci
primii pasii ca mai apoi o sati fie mai usor.
Si niciodata nu trebuie sa ne lasam, incearca de a atatia ori pana can nu ti va reusi
iar stare de stres se va uita in viitoe ca un cosma inamplator.

12
 BIBLIOGARFIA
1. https://www.spitalpneumobaiamare.ro/images/pdf/2017/educatie/stresul.pdf
2. https://www.sensiblu.com/blog/post/1909_ce-este-stresul-factorii-de-stres-
gestionare-combatere
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Stres
4. https://www.oammrbuc.ro/index.php?articol=130
5. https://www.cdt-babes.ro/articole/stres-personalitate-influente-efecte.php
6. https://www.clinicaoananicolau.ro/stres/
7. https://dreptmd.wordpress.com/referate/starea-de-stres-metode-si-tehnici-de-
evitare-a-starii-stresogene-de-catre-politist/
8. „Managementul stresului profesional. Ghid pentru personalul din domeniul
ordinii şi siguranţei publice. Volumul III”, Editura Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, 2007.
http://www.cultura.mai.gov.ro/biblioteca%20virtuala/editura%20mai/
managementul%20stresului%20profesional/stres3

13
 Speta
La 4 aprilie 2019, la ora nestabilită, *****, aflându-se într-o fâșie forestieră,
în apropierea pilonului nr. 514, lângă calea ferată din regiunea bazei de
odihnă “У Ильича”, amplasată pe adresa mun. Tiraspol, şos. Odessa 8, fiind
în stare de ebrietate alcoolică, în urma unui conflict şi a relaţiilor ostile cu
cet. ***** cu scopul de a-l lipsi de viaţă, dîndu-şi seama de caracterul
prejudiciabil al acţiunilor sale, prevăzînd consecinţele acestor urmări, cu
ajutorul unui băţ pe care l-a găsit jos, i-a aplicat ultimului multiple lovituri,
dar nu mai puţin de 25, asupra capului, gîtului, toracelui, abdomenului, altor
părţi ale corpului, cauzîndu-i potrivit raportului de expertiză judiciară nr.
202003D009 din 26 martie 2020 traumatism cranio-cerebral închis,
manifestat prin plăgi contuze, excoreaţii şi echimoze pe cap, hemoragii în
ţesuturile moi pericraniene în regiunea occipital, contuzie cerebrală…..
excoreaţie în regiunea gîtului, echimoze şi excoreaţii în regiunea toracelui,
excoreaţie în regiunea abdomenului… vătămări corporale grave, în urma
căror cet. *****i a decedat pe loc.

1. Calificarea acțiunilor făptuitorului, conform Codului Penal

Această infracțiune urmează să fie calificată conform Codului Penal al RM ca
infracțiune contra vieții și sănătății persoanei . Omorul intenționat art 145
2. Descrierea psihocomportamentul infractorului
Pot menționa următoarele trăsături psihice ale infractorului:
a)Duplicitatea comportamentului
b)Agresivitatea
c) Instabilitate emotiv-acţională
d) Egocentrismul
Dispune de temperamentul de tip coleric. Tipul infractorului este infractorul de
ocazie . Infractorul de ocazie comite o singură infracţiune, însă cu destulă cruzime
3 Descrierea acțiunilor mele , față de făptuitor
În primul rând, persoana data trebuie arestată și pusă în celulă apoi să fie audiat ,
pentru că sa fie stabilite toate circumstanțele faptei , toate cauzele , care au
provocat comiterea faptei. Pentru mărturia sinceră a infractorului trebuie să
stabilim contactul psihologic , ce presupune recunoașterea emoțională a persoanei .
In al doilea rând trebuie sa îi explicăm consecințele faptei comise, precum și a
celea care deja au survenit.
14
Cred că arestarea infractorului amplasarea sa în celulă , apoi crearea portretului
psihologic , începerea urmăririi penale , daca sunt adunate destule probe trimiterea
cauzei în instanța de judecată dacă infractorului ii este depistată boala psihică
atunci este trimis în Spitale psihiatrice

4 Părțile negative ale situației, riscurile

Consecințele psiho-emotionale ale infractorului:
a) Mânie
b) agresivitate
Consecințele fizice ale victimei
a) frica
b) multiple lovituri care a dus la moarte
Consecințele in familie presupune că părinții rudele apropiate vor avea o stare de
doliu și ura față de infractor care a ucis fiica sa , deasemenea va crea familiei
victimei diferite stări sufletești și emoționale care va putea duce la boli mintale și
fizice
5 Analiza prin intermediul cifrelor.
Vârsta făptuitorului- 20 ani
Vârsta victimei – 19 ani
Pedeapsa 30 ani de închisoare în regim inchis

6 Abordarea evenimentului prin prisma emoțiilor victimei/făptuitorului

Victima moartă
Făptuitorul – Egocentrismul, agresivitatea, frustrare , instabilitate emoțională
7 O soluție originală a cauzei
Arestarea infractorului , studierea cauzei penale , trimiterea cauzei în instanța de
judecată , daca este dovedită vinovăția inculpatului atunci condamnatul își va
ispăși pedeapsa în închisoare

15