Sunteți pe pagina 1din 88

STRESUL: CONCEPT I ABORDRI

http://www.mirelazivari.ro/stresul-concept-i-abord-ri
http://www.mirelazivari.ro/stresul-concept-i-abord-ri
H. Selye (1984) definete stresul ca pe o stare a organismului supus la aciunea unor
stimulri suficient de puternice pentru a provoca fie o reacie de aprare fie o
tul!urare funcional fie o le"iune organic. Starea de stres definete un organism
care face un efort intensiv pentru a se adapta unor situaii puin o!inuite. #tunci
c$nd meninerea ec%ili!rului necesit eforturi compensatorii deose!ite c$nd
solicitrile atrag sau depesc limitele resurselor adaptative c$nd integrarea
organismului este ameninat persoana intr &n stare de stres. '. (olu (1981) &ntr)o
a!ordare sistemic)ci!ernetic atrage atenia asupra faptului c stresul relev *o stare
de tensiune &ncordare i disconfort determinat de ageni afectogeni cu semnificaie
negativ de frustrare sau reprimarea unor stri de motivaie (tre!uine dorine
aspiraii) de dificultatea sau imposi!ilitatea re"olvrii unor pro!leme+.
S,'-./'010 S.20S313,
Stresul se poate manifesta prin simptome fi"ice sau psi%ocomportamentale dup cum
urmea" (,osif 'oldovan)S%olt" 19945 .a!ac%iu 19965 7og8t%y 9::9).
Simptome fizice:
; creterea frecvenei cardiace a pulsului av$nd drept consecine creterea tensiunii
arteriale (risc de %ipertensiune arterial cardiopatie isc%emic infarct de miocard)5
; creterea frecvenei respiratorii5
; tul!urri de somn5
; tul!urri de comportament alimentar5
; scderea imunitii organismului ceea ce determin o predispo"iie la contractarea
de !oli5
; disfuncii organice de diverse tipuri< afeciuni digestive (colonul irita!il ulcerul de
stres) afeciuni dermatologice neurologice etc.
Simptome psihocomportamentale<
= scderea capacitii de memorare i de concentrare a ateniei5
= scderea capacitii perceptive5
= scderea puterii de deci"ie5
= scderea intereselor5
= sentimente de culpa!ilitate5
= intoleran i %ipersensi!ilitate la critic5
= niveluri ridicate de &m!olnvire i a!senteism5
= scderea productivitii i incapacitatea de atingere a o!iectivelor impuse5
= creterea ratei accidentelor i a celei de eroare5
= numr crescut de conf1icte interne &ntre anga>ai5
= rat e?agerat a fluctuaiei de personal5
= tul!urri comportamentale (apatie agresivitate etc.)5
= tul!urri psi%ice (depresie an?ietate fo!ii etc.).
S.20S31 @, A#B./2,, C0 -02S/D#1,.#.0
#tunci c$nd &nt$lnim o situaie stresant &nt$i o evalum mental prin intermediul a
dou elemente< riscul pe care)l poate conine situaia i resursele personale cu care
&ncercm s)i facem fa.
#ceast evaluare este rapid i poate determina reacii de stres &n ca"ul &n care
resursele noastre sunt insuficiente &n raport cu intensitatea i frecvena ameninrii.
#nali"a psi%ologic a unei situaii de stres poate lua aadar trei forme<
1. nu e?ist nicio ameninare i &n acest ca" stresul nu apare5
9. e?ist o ameninare dar e?ist i capaciti adecvate de a)i face fa stresul va fi
ani%ilat5
E. e?ist o ameninare &ns individul consider c nu are capacitile necesare de a)i
face fa aceasta duc$nd la instalarea strii de stres.
*2eacia la stres determin apariia unei vigilene sporite fa de mediul &ncon>urtor
i a unui mecanism psi%ologic important< devenim mult mai sensi!ili la tot ceea ce
poate repre"enta pentru noi o potenial ameninare+ (1Fgeron 9::E).
#adar caracteristicile individuale i factorii de personalitate influenea" stresul
prin percepia acestuia ca nivel intensitate i constan a stresului. #u fost studiate
trsturi ale personalitii &n raport cu stresul cum ar fi< modelul comportamental de
tip #G7 locul controlului optimismul stima de sine etc. '. Ariedman i 2.H.
2osenman au evideniat &n 19H6 e?istena a dou tipuri de comportamente< modelul
comportamental de tip # i modelul comportamental de tip 7. Bonfigurarea acestor
comportamente a aprut dup constatrile fcute de medici care au o!servat apariia
unei patologii cardiace la persoane tinere la care pro!a!ilitatea instalrii unei
asemenea afeciuni este foarte mic. Cin studiile fcute ei au evideniat e?istena
unor caracteristici comune tuturor acestor su!ieci caracteri"ai prin< am!iie
agresivitate spirit de competiie ner!dare alert sentimentul c timpul presea"
imperios i rspunsuri emoionale precum irita!ilitate ostilitate toleran sc"ut la
frustrare. #ceste persoane sunt mai afectate de stres comparativ cu tipul 7
caracteri"at prin< calm pasivitate rela?are stil de via linitit lipsa sen"aiei de
presiune a timpului.
/ alt dimensine a personalitii studiat &n relaie cu stresul a fost locul controlului.
.ermenul a fost introdus de I.7. 2otter &n 1944 i desemnea" modul &n care o
persoan &i e?plic succesele sau eecurile prin raportarea la cau"e de tip intern sau
e?tern controla!ile sau nu. Bu alte cuvinte locul controlului se refer la convingerile
oamenilor cu privire la factorii care le influenea" comportamentul (Io%ns 1998).
-ersoanele cu control intern au convingerea c responsa!ilitatea pentru eec sau
meritul pentru succes le aparine &n timp ce persoanele cu control e?tern au
convingerea c situaia lor este controlat de soart destin sau se afl &n puterea
altora. Ba urmare *internii+ au o mai mare pro!a!ilitate de a se confrunta cu stresul
&ntruc$t se simt responsa!ili de ceea ce se &nt$mpl &n >urul lor i au &n mai mare
msur nevoie de a controla mediul &n care triesc.
http://www.scrigroup.com/sanatate/ADAPTARE-TRE-!-PER"#A$!TAT%&'().php
ADAPTARE, STRES SI PERSONALITATE
Omul nu stie nimic despre om si putinul pe care crede ca il stie este de neinteles.'
Jean Fourastie
1. Despre conceptul de adaptare
2. Despre starea de sanatate si adaptare
3. Conceptul de stres
4. Trasaturi de personalitate in determinarea bolilor
5. Personalitatea si ciclurile vietii
6. Etapele ciclului vietii
7. Teren premorbid si varsta
. !ensul personal al vietii" #$un% C&'
(. Constiinta identitatii personale
1). *oala si personalitate
11. Personalitate si adaptare
12. +ecanisme de aparare
13. , abordare co%nitiva a mecanismelor de aparare
14. +ecanisme de aparare- personalitate si boala
15. .nteractiune sociala si mecanisme de aparare
16. /esursele sociale
17. +odalitati de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat
1. Personalitatea medicului si dia%nosticul

1. DE!P/E C,0CEPT12 DE 3D3PT3/E
E4traordinarul pro%res 5acut in stiintele care au ca obiect starea de sanatate este urmarea
unei revolutii in teorie si practica- ce constituie premi6e ale unei sc7imbari radicale ale
notiunilor traditionale despre natura umana a starii de sanatate si boala.
8n centrul acestei revolutii stau comportamentul uman si determinarile sale din cadrul social si
e4istenta unor criterii di5erite pentru intele%erea etio9lo%iei- tratamentului si prevenirii multor
tulburari medicale atribuite numai substraturilor biolo%ice. 3ceasta revolutie incura:ea6a
de6voltarea si cresterea multor noi specialitati subdisciplinare- inclu6and psi7olo%ia starii de
sanatate- psi7olo%ia medicala- comportamentul medical.
Dintre cate%oriile de comportamente umane care sunt cercetate cu atentie speciala de
cercetatorii si practicienii care privesc starea de sanatate sub acest un%7i- considerat de multi
revolutionar- adaptarea a aparut ca una dintre cele mai importante teme de investi%atie.
Pre6enta la orice 5orma de psi7ism- adaptarea este implicata in toate tipurile de reactii
intalnite la om- dupa cum poate 5i identi5icata c7iar si in secventele constitutive ale unor
subsisteme psi7ice ale personalitatii. in acest sens- este ca6ul sa consemnam opinia marelui
psi7olo% Piaget J, pentru care le%ile 5undamentale dupa care 5unctionea6a psi7icul uman sunt
asimilarea si acomodarea- ambele cu evidente implicatii adaptative. Pentru Piaget J adaptarea
este un ec7ilibru intre asimilare si acomodare- cu alte cuvinte un ec7ilibru al sc7imburilor
dintre subiect si obiecte".
3daptarea este un pattern comportamental po6itiv- care poate 5i 5olosit la reducerea
stresorilor si stresului asociat unei boli. intr9o scurta perioada de timp- conceptul va 5i 5olosit ca
un important determinant al sanatatii si bolii comunitatilor umane si pro5esionale si- de
asemenea- se va vorbi despre mana%ementul stresului si reducerea stresului prin adaptare
e5icienta.
Dupa introducerea sa (Lazarus, 1966), termenul de adaptare a 5ost 5olosit prioritar de
cercetatori- iar raspandirea lui nu a 5ost spectaculoasa.
De 5apt- in cinci ani- intre 1(6 si 1(73- mai putin de doua6eci si cinci de aparitii au
putut 5i listate intr9o mare revista de psi7olo%ie. 3bia anul 1(73 este cel al consacrarii
conceptului de adaptare ca teorie importanta a stiintei si cercetarii medicale (Schener, 19!)"
Este de consemnat- de asemenea- ca lucrarea; +anualul de statistica si dia%nostic al
tulburarilor mintale" #D!+9...' a 3sociatiei 3mericane de Psi7iatrie- publicata in 1()- a
inclus 5unctiile adaptative- sau adaptarea- ca 34a 5 a clasi5icarii sale multia4iale. .nitial- aceasta
a4a nu a primit prea mare atentie in literatura de cercetare psi7iatrica.
1ltimele doua decenii au insemnat o crestere lo%aritmica a publicatiilor despre
adaptare- ceea ce demonstrea6a interesul pentru aceasta tema. Popularitatea acestui concept
su%erea6a ca a devenit una dintre cele mai puternice constructe din psi7olo%ia contemporana.
3ceste aparitii s9au semnalat nu numai in !tatele 1nite si Canada- dar si in Europa si
3ustralia (#e$%er, &r'(, De)ares, 199*)"
Schener (19!) trece in revista mai mult de 1)) de articole privind adaptarea ca
re6olvare a problemelor speci5ice discutate in literatura de specialitate #adaptarea la cancer-
viol- alcool- stres- divort- boli incurabile etc.'.
.mportanta adaptarii e5iciente si in%enioase la stres- prin mecanisme de adaptare mature-
ca o c7eie a supravietuirii- este recunoscuta de +e'rge ,i%%ant (19!) care scrie Hans
Selye a gresit! Nu stresul este cel care neucide, dar adaptarea eficienta I stres ne permite sa
traim '.
Conceptul de adaptare a 5acut posibil pentru cercetatori si practicieni sa vorbeasca de
capacitati- mai mult decat de incapacitati- de reali6are decat de esec- despre sanatate decat
despre starea de boala.
in multe cercetari adaptarea a devenit ba6a unor noi orientari ca intele%ere si preocupare
pentru sanatate- tratament si prevenirea bolilor.
Termenul din limba en%le6a 9 copin% #adaptare' 9 a face fata unei situatii' isi a5la
ori%inea in vec7iul %recesc <olap7os"- care inseamna a lovi". 2a inceput- acesta insemna a se
intalni"- a se ciocni de"- a se lovi de". 36i- intelesurile initiale au evoluat intr9o de5initie care
implica sensul primar- dar la care se adau%a noi conotatii. #E4.; Dictionarul =ebster" 9
1(7( de5ineste copin%ul ca a lupta cu succes- a 5ace tot posibilul" sau in termeni ec7ivalenti a
fi mai mult decat'.
Credem ca este utila trecerea in revista a sensurilor care s9au atribuit adaptarii #copin%
in' de catre principalii autori an%lo9sa4oni care au acreditat si de6voltat conceptul;
1. 3daptarea include intalnirea a ceva nou- a ceva care n9a mai 5ost intalnit; intalnirea
unei situatii inedite- unui obstacol sau unui con5lict. 3daptarea include elementul mi:loc9scop in
procesul activitatii" (-ur.h/, 196*)"

2. 3daptarea repre6inta toate activitatile co%nitive si motorii pe care o persoana
su5erinda le 5oloseste pentru a9si mentine 5unctionalitatea 5i6ica- inte%ritatea psi7ica- pentru a9
si redobandi ec7ilibrul 5unctional si a compensa la limita posibilului pierderile
ireversibile" (Li.'0s1i, 19!2)"
3. 3daptarea este o unitate de acoperire si un pattern clar de comportament prin care
or%anismul poate preveni activ- usura sau raspunde la circumstantele care induc
stresul" (-c"+ath, 19!2)"
4. Comportamentul adaptativ este calea constienta si inconstienta 5olosita de
oameni pentru a se acomoda la cerintele mediului incon:urator- 5ara sa le sc7imbe scopurile
si obiectivele" (3'%/, 19!4)"
5. 3daptarea se re5era la orice raspuns sau la orice provocare e4terna care serveste la
prevenirea- evitarea sau controlul perturbarilor emotionale" (Pear%in si Sch''%er, 19!)"
6. /aspunsurile de adaptare repre6inta unele lucruri pe care oamenii le 5ac si
anume; e5orturile lor concrete de a re6olva provocarile e4terne- asumandu9si diverse
roluri" (Pear%in si Sch''%er, 19!)"
7. 3daptarea este e5ortul impreuna cu actiunea orientata si actiunea psi7ica de a
conduce #tolera- reduce- minimali6a' cerintele interne si e4terne si con5lictele care apar
odata cu aceste cerinte si care scad sau epui6ea6aresursele persoanei (Lazarus si
Launier, 19!)"
. 3daptarea este de5inita ca un e5ort co%nitiv si comportamental- 5acut pentru a
stapani- tolera sau reduce cerintele interne si e4terne si con5lictele care apar odata cu aceste
cerinte (5'%1(an si Lazarus, 192)"
(. 3daptarea se re5era la comportamentul care prote:ea6a oamenii de neplacerile
e4perientelor di5icile prin care sunt nevoiti sa treaca" (R'6in, 192)"
1). 3daptarea este incercarea de a invin%e di5icultatile. Este o ciocnire la care
oamenii- odata a:unsi- 5olosesc resursele interne si e4terne pentru a reusi sa ec7ilibre6e
impactul produs de di5icultati" (7aan, 19*)"
11. 3daptarea este o permanenta sc7imbare a e5orturilor co%nitive si
comportamentale care or%ani6ea6a speci5ic cerintele interne pentru a administra cererile
e4terne si>sau interne pentru a preveni scaderea sau epui6area resurselor persoanei" (5'%1(an
si Lazarus, 198)"
12. 3daptarea repre6inta acele comportamente si %anduri care sunt constient
utili6ate de catre individ pentru a conduce sau controla e5ectele anticiparii sau trairii unor
situatii stresante (St'ne si Nea%e, 198)"
13. 3daptarea repre6inta orice e5ort sanatos sau nesanatos- constient sau inconstient de a
preveni- elimina sau scadea stresorii sau de suporta e5ectele lor cu cat mai putine
daune" (-athen/, A/c'c1, 3ur%ette si 3anne%%a, 196)"
3ceste de5initii sublinia6a cateva elemente c7eie;
? 5olosirea resurselor@
? %andire si>sau comportament activ@
? reducerea nevoilor interne si>sau e4terne prin %asirea de solutii si re6olvarea e5icienta
a problemelor@
? variatiile in ceea ce priveste scopul sau tinta adaptarii.
Concordanta acestor de5initii o5era o noua si e4tinsa de5initie a adaptarii care include
elementele esentiale ale de5initiilor anterioare; !daptarea este promo"area cresterii si
de#"oltarii umane prin utili#area acti"a a resurselor $iopsi%osociale care participa la
controlul, stapanirea si pre"enirea stresului generat de conditii e&terne'interne'.
3ceasta de5initie ne 5ace sa intele%em natura activa a 5olosirii de catre or%anism a
resurselor de care dispune. Ea sublinia6a rolul important al 5unctiilor de adaptare in
autoprotectia or%anismului si scoate in evidenta ca abilitatile si capacitatile deosebite ale
indivi6ilor :oaca un rol important in re6olvarea cu succes a problemelor- con5lictelor si
celorlalte nevoi cu care se con5runta or%anismul. in s5arsit- adaptarea este ba6a pentru
supravietuirea si evolutia individului si a %rupului.
Desi caracteri6ea6a intrea%a materie vie si de5ineste una din trasaturile 5undamentale ale
acesteia #aceea de a se adapta mor5olo%ic si 5unctional la caracteristicile mediului 5ilo9 si
onto%enetic' adaptarea este una dintre laturile cele mai speci5ice ale personalitatii umane. Ea
insumea6a ansamblul reactiilor prin care un individ isi a:ustea6a structura sau comportamentul
pentru a putea raspunde armonios conditiilor unui mediu determinat sau a unor e&periente
noi'(Sutter)" Procesul de adaptare este- in ca6ul 5iintei umane- biunivoc- avand si o 5unctie de
trans5ormare si adecvare a mediului a5lat in dinamica- in raport cu necesitatile si posibilitatile
individului. 3daptarea umana nu este deci pasiva- ci dinamica si creatoare. Comple4itatea
antropos5e9rei- necesita un permanent e5ort reali6at prin procesele adaptative de inte%rare si
re%lare- care 5ac posibila utili6area optima a re6ervelor 5unctionale- precum si re5acerea
acestora in perioadele in care solicitarea incetea6a. .n acest 5el este mentinuta 7omeosta6ia
or%anismului- precum si 5iabilitatea lui in 5unctionare. in 1()7- !elAe B introduce termenul de
sindrom de adaptare
in patolo%ia %enerala- de5inindu9l ca un ansamblu de reactii prin care or%anismul raspunde la
o actiune a%resiva 9 stres.
Pornind de la acest concept- or%anismul uman se a5la intr9o relatie simultana si
reciproca cu mediul e4terior.
3daptarea- re6ultanta acestei relatii- depinde de 5iecare dintre cei doi 5actori participanti-
5iecare devenind un determinant si un produs al relatiei. Comportamentul uman este un proces
de adaptare de6voltat- mentinut si sc7imbat de aceste relatii simultane si
reciproce (-arse%%a, 198)"
-arse%%a, Escu6er' si Santiag' (1969) si -arse%%a, Escu6er' si +'r6'n (19!*) au
5ost primii cercetatori care au propus interactiunea stres9adaptare ca un model psi7opatolo%ic
in care interactiunea simultana or%a9nism9mediu e4tern a 5ost considerata ca %enerator de
patternuri de tulburare si re%lare.
-arse%%a (1969, 19!*) postulea6a urmatoarele determinari in ceea ce priveste modele
simptomatice si capacitatea de re6istenta la stres;
9 5iintele umane si mediul lor sociocultural si 5i6ic sunt sisteme independente@
9 comportamentul normal>anormal este produsul interactiunii simultane a omului cu
mediul@
9 or%anismul nu e4ista separat de mediu- iar comportamentul nu este independent in
interactiunea or%anism9mediu@
9 mediul socio9cultural poate 5i pus alaturi de stresorii de di5erite cate%orii si de
cerintele co%nitiv9emotionale.
Termenul de adaptare" a )'st preluat si de psi7iatrie- care a de6voltat in conte4t o
adevarata patolo%ie le%ata atat de adaptare- cat si de stres@ desi aceasta nu mai este in
le%atura directa cu semni5icatia initiala- urmea6a- in l i ni i mari- etapele de des5asurare ale
procesului de adaptare.
3a(.$e%% J arata ca di"ersele cai pe care indi"idul le urmea#a cu intregul sau
ec%ipament, cu ec%ili$rul sidificultatile sale interioare, cu e&perienta din trecut si cu cea din
pre#ent pentru a se adapta I "iata pe care este c%emat sa o traiasca' repre6inta domeniul de
studiu al psi7iatriei si al psi7iatrului. Pentru acesta- tulburarile de adaptare ale persoanei la
situatia totala" raman problema 5undamentala alaturi de 5unctiile prin care acestea se reali6ea6a.
+eAer 3 va de5ini boala mintala ca 5iind o adaptare %resita- insu5icienta sau inadecvata.
Psi7anali6a va sustine acest punct de vedere- considerand inadecvate acele mecanisme de
adaptare care %enerea6a boala psi7ica. /e%re9sia ar 5i una dintre aceste inadecvari adaptative-
subiectul renuntand la adaptare la nivelul de solicitare cerut- pentru a cobori catre unul mult mai
redus.
Star'$ins1i J descrie procesul de inadaptare in urmatoarea secventia9litate; urmarind
patolo%ia psi7iatrica- se pot nota tulburarile de adaptare ca 5ir al 3riadnei in intrea%a
nosolo%ie psi7o%ena. 3st5el- in reactii- intre raspuns si stimul nu e4ista nici o adecvare- primul
5iind mult mai intens decat ar trebui sa 5ie in mod normal sau inadecvat. 3celasi lucru este
valabil si pentru de6voltari- in care acest proces se ampli5ica atat vertical #in dimensiunea
temporala' cat si lon%itudinal- ca intensitate si nespeci5icitate.
C.&1/3 1.
0evro6ele repre6inta o slaba capacitate adaptativa la lume si la problemele personale-
resimtite dureros de subiectul care ramane in restul timpului ..in a5ara :ocului".
Dupa Enachescu 3, nevro6ele ar aparea ca un con5lict intre actiunea practica si re6ultatele
acesteia.

in procesele or%anice si in endo%enii nu se mai poate vorbi despre adaptare ca
mecanism 5undamental declansator sau patoplastic. E4a%erarile in acest sens au 5ost
sanctionate cu respin%erea de catre ma:oritatea psi7iatrilor #ve6i in acest sens e4a%erarile
reactioniste ale psi7iatriei americane din deceniile 496 ca si antipsi7iatria'. De6adaptarea este
aici un e5ect si nu o cau6a a bolii.
3daptarea o5era celor care evaluea6a starea de sanatate si specialistilor un nou si
contrastant aspect al conceptuali6arii starii de sanatate si al bolilor. +ai mult decat atat-
5ocali6andu9se pe tulburari- dureri- stres- destabili6ari si alte dere%lari ale 5unctiilor umane-
adaptarea ne permite sa cautam starea de sanatate- resursele- competentele si alte aspecte ale
succesului 5unctionarii umane.
2. DESPRE STAREA DE SANATATE SI ADAPTARE
Crescutul interes pentru adaptare din ultimele doua decade poate 5i privit din urmatoarele
trei perspective; primul aspect este sc7imbarea in de5inirea starii de sanatate. in trecut- starea
de sanatate era de5inita ca absenta a durerii si era secundara interesului medicilor care erau mai
mult 5ocali6ati pe tulburari.
,r%ani6atia +ondiala a !anatatii de5inea starea de sanatate ca 5iind; o stare completa de
$ine din punct de "edere psi%ic, mental si social, si nu neaparat in a$senta durerii'. 3ceasta
de5initie este o recunoastere a 5aptului ca starea de sanatate este mai mult decat absenta durerii.
Este o stare de armonie- o stare9de9bine cu privire la evolutia comple4ului biolo%ic- psi7olo%ic
si a dimensiunilor sociale ale comportamentului uman.
3daptarea este strans relationata cu promovarea starii de sanatate si cu prevenirea
tulburarilor #bolilor'. in acord cuPear%in si Sch''%er (19!), adaptarea ne prote:ea6a prin;
1. eliminarea sau modi5icarea conditiilor care creea6a probleme@
2. perceperea controlului semni5icatiei trairilor intr9o maniera prin care sa se
neutrali6e6e caracterul ei problematic@
3. pastrarea consecintelor emotionale ale problemelor in limite controlabile.
3ceste 5unctii pre5i%urea6a ba6e comportamentale pentru tratarea si prevenirea
tulburarilor si pentru promovarea sanatatii.
3l doilea aspect este cresterea recunoasterii ca indivi6ii si nu medicii sunt si trebuie sa
5ie responsabili de starea lor de sanatate. Printr9o dieta adecvata- e4ercitii- mana%ementul
stresului si evitarea adictiilor- indivi6ii pot promova activ- propria lor sanatate mai mult decat
prin pasiva evitare a bolilor. 2ocul si responsabilitatea individuala pentru sanatate sunt le%ate
ast5el de comportamentul si stilul de viata al 5iecaruia. in plus- privit din acest un%7i-
conceptul de adaptare o5era medicilor si cercetatorilor o sansa de a trece dincolo de
psi7opatolo%ie.
3daptarea presupune- de re%ula- un e5ort adaptativ care de cele mai (u%te 'ri ia 5orma
unor actiuni mintale si motorii- mai mult sau mai putin evidente in e4terior. Dar sunt destule
situatii cand e5ortul adaptativ nu presupune declansarea- mentinerea sau modi5icarea unor
sc7eme comportamentale anume ci intreruperea- stoparea acestora. 1neori- blocarea la timp a
unei simple reactii sau a unei operatii comple4e este de o importanta 5undamentala pentru
insasi e4istenta 5i6ica a persoanei.
3. C,0CEPT12 DE !T/E!
.ntroducerea conceptului de stres in campul medical a 5ost le%ata de lipsa resimtita in
ultimele patru decade- in practica si teoria medicala a cadrului teoretic al relatiei dintre
sanatate- boala- stil de viata si pattern comportamental. Colosirea conceptului de stres a 5urni6at
medicinii o ba6a pentru a le%a evenimentele e4terioare #e4.; stresorii' si patternurile
comportamentale cu conditiile interne si bioc7imice asociate cu etiolo%ia- 5actorii
5avori6anti- declansarea si intretinerea bolilor.
1tili6area termenilor de stres" si adaptare"- asa cum vedem in a4ele 4 si 5 ale D!+
re5lecta- in parte- rapida crestere a popularitatii acestor doua variabile. /esursele biolo%ice sunt
5olosite de catre or%anism in raspunsul la stres- asa cum notea6a curent autorii de5initiilor
adaptarii. Datorita recentelor cercetari asupra starii de sanatate a societatii contemporane cu
accent pe dieta- e4ercitii- controlul asupra comportamentelor daunatoare #5umat- alcool- stres'-
resursele biolo%ice au devenit comune in re%imurile de control al stresului- dar adesea se
5olosesc mai de%raba caun re5le4- decat intr9o maniera deliberata.
C.&1/3 2.
6u.a Rutner T, *22*
Conceptul de stres- introdus de !elAe B- indica initial o actiune de suprasolicitare
e4ercitata din e4terior asupra or%anismului- care determina o reactie de adaptare
nespeci5ica a or%anismului 5ata de a%resiunea care9i ameninta inte%ritatea. /o%er
&uillemin- pornind de la aceasta de5initie- 5ormulea6a una dintre cele mai remarcabile
de5initii ale stresului; Stare tradusa prinir(un sindrom specific corespun#and tuturor
sc%im$arilor nespecifice induse astfel intr(un sistem $iologic.' !elAe B a privit stresul din
punct de vedere 5i6iolo%ic- in timp ce Spino#a considera ca mintea si corpul sunt unul
si acelasi lucru'. 3proape orice stresor si aproape orice reactie de stres implica atat
componente 5i6iolo%ice cat si psi7olo%ice #emotionale'.
/,212 !T/E!121. .0 DETE/+.03/E3 3T3C121. DE P30.C3
C.&1/3 3.
Conceptul a su5erit reconsiderari succesive in care a 5ost preci6ata mai clar notiunea de
a%ent a%resor sau stresor si s9a 5acut e4tensia catre asa numitul stres psi7ic. Cea mai
lar%a de5initie a a%entilor de acest tip ni se pare cea data de Craisse P #1(67' totalitatea
conflictelor personale sau sociale ale indi"idului care nu isi gasesc solutia'. 3%entii stresori
capabili sa declanse6e un stres psi7ic sunt de natura variata- ne5iind obli%atorii numai
stimulii psi7ici- din aceasta cau6a putandu9se departa:a doua tipuri de a%enti stresori; 9 cei
ce sunt repre6entati prin cuvintele- ideile- procesele %andirii. 3%entii din aceasta cate%orie
sunt caracteri6ati sub 5orma de situatii psi7o9traumati6ante. in stresul psi7ic- principalii
a%enti stresori sunt repre9

6entati de cei cu continut notional9ideativ- receptionati de subiect ca repre6entand
indiciul unor situatii amenintatoare actuale" sau in perspectiva" pentru indivi6ii
a%resionati.
9 cei sen6oriali e4terni. 3cestia pot deveni a%enti stresori in doua ca6uri; atunci cand se
bombardea6a scoarta cerebrala timp indelun%at si cu o intensitate crescuta sau in ca6ul
cand au o semni5icatie pentru subiect. Parametrii de actiune ai a%entilor stresori sunt
repre6entanti de durata- in 5unctie de atribute precum noutatea" si brusc7etea" cu care
se actionea6a.
Lucian A%e9an6rescu (*222) stabileste o clasi5icare a stresului- reali6ata in 5unctie de
urmatoarele criterii; ma%nitudinea absoluta sau relativa a stresului@ raportul sau cu etapa de
viata a subiectului #ciclul vietii- dupa Eri1s'n, in termeni de concordant- neconcordant-
indi5erent'@ nuantele de e4pectabi9litate9nee4pectabilitate si controlabilitate9necontrolabilitate@
raspandirea %enerala a stresorilor si e5ectul lor asupra omului obisnuit".
Clasi5icarea este aplicabila pentru orice stresori- la orice varsta si in con:unctie cu orice
sistem de clasi5icare al bolilor psi7ice. Ea contine opt %rupe mari- notate de le 3 la B.
+ru.a A 9 Stresul e&ceptional sau catastrofic ( se re5era la stresuri masive- acute- de
re%ula neasteptate- evenimente iesite din comun- din cotidian- deloc sau putin in5luentabile de
catre subiect si care a5ectea6a practic peoricine intr9o mare masura. 3cest tip de stres include
de6astre si calamitati naturale- de6astre si catastro5e #ra6boaie- poluari- bombardamente'@
accidente colective@ stresul catastro5ic individual; violenta nese4uala sau se4uala- tortura. Din
punct de vedere clinic- #Predescu si 3le4andrescu'- patolo%ia oca6ionata de stresul catastro5ic
include reactii psi7otice imediate #de soc si nesoc'- reactii mai indepartate de tip depresiv si- in
mod aproape speci5ic- sec7ele la distanta- de tipul tulburarii de stres posttraumatic.
+ru.a & 9 Stresurile "ietii ( include stresuri concordante sau necon9tradictorii cu etapa
eri<soniana de viata- cu intesitate moderata medie sau mare- care a5ectea6a practic pe oricine-
dar intr9o masura variabila. .nclude sase sub9%rupe de; 1' stresuri scurte 9 pierderi reale
#cunostinte- rude'- pierderi simbolice@ 2' stresuri le%ate de boala tran6itorie@ 3'stresuri cu post9
e5ecte prelun%ite 9 pierderi reale #partener marital- copil'- pierderi materiale ma:ore@ 4' stresuri
cu actiune prelun%ita 9suprasolicitari lun%i- boala cronica- con5licte cronice@ 5' stari stresante
9stresul e4istentei ca 7andicap sau ca sec7elar %rav@
stresul e4istentei in conditii precare 5inanciare si>sau de mediu@ 6' stresuri le%ate de sc7imbari ma:ore
de statut- mediu- conditie de viata.
!tresurile indelun%ate pot contribui la constituirea unor de6voltari patolo%ice ale personalitatii.
+ru.a 3 9 Stresuri care decurg din desfasurarea neo$isnuita a unor acte de "iata o$isnuite.
+ru.a D 9 Stresul neca#urilor si al solicitarilor cotidiene. !peci5ice sau nu %rupului de
apartenenta- aceste stresuri induc- cel mult- mani5estari tran6itorii sau 5ra%mentare. 3u un posibil rol
pentru determinarea re6istentei sau lipsei de re6istenta la stresori mai mari. 3desea produc o anumita
5rustrare.
+ru.a E 9 Stresul endemic 9 stresul %eneral si impersonal constituit de vestile proaste ale 6ilei
sau perioadei; in5latie- soma:. !tresul endemic nu are decat un rol de 5ond.
+ru.a E% 9 Stresurile speciale conditionate de e&puneri particulare. .nclude stresul unor
pro5esii sau ocupatii cunoscute ca stresante- si al altor pro5esii ce implica risc individual.
+ru.a E* 9 Stresurile conditionate de "ulnera$ilitati indi"iduale particulare) a' stresul
determinat de psi7opatolo%ia pree4istenta; stresul determinat de an4ietatea 5obica- stresul 5enomenelor
compulsive si cel consecutiv tulburarii de control al impulsurilor@ stresul resimtit de pacientii cu
sc7i6o5renie- cu epilepsie@ b' stresul consecintelor unor acte psi7otice #stiri crepusculare- con5u6ie-
comportament delirant97alucinator in psi7o6e ma:ore'@ c' stresul amintirilor- determinat de retrairea
sau evocarea unor situatii stresante anterioare@ d' stresul sarbatorilor ce evidentia6a subiectului sin%u9
ratatea ori inadecvarea vietii pe care o duce@ e' stresul determinat sau 5acilitat de pre6enta unei
patolo%ii somatice care modi5ica vulnerabilitatea.
+ru.a 5 9 Stresurile speciale 9 sunt stresuri ce se constituie ca atare- prin vulnerabilitati si>sau
e4puneri particulare.
+ru.a + 9 Stresul e&perimental 9 nu are- de re%ula- urmari patolo%ice durabile. El se re5era la
di5erite proceduri de laborator care induc- la voluntari- stresuri scurte si strict limitate ca intensitate si
%ama de continuturi.
+ru.a 7 9 Stresul situatiilor e&tremale 9 este stresul e4perimental sau natural- indus in le%atura
cu e4istenta sau pre%atirea pentru e4istenta in medii intens ne5avorabile vietii omului.
Pentru +'%u -, stresul psi7ic repre6inta o stare de tensiune- incordare si discon5ort cau6ata de
a5ecte ne%ative- de 5rustrare- de reprimare a unor tre9

buinte sau aspiratii- de imposibilitatea re6olvarii unor probleme. Ia(an6escu I& a5irma ca
stresul psi7ic are caracter primar atunci cand este re6ultatul unui a%resiuni receptionate din
s5era psi7ica si un caracter secundar care ar 5i o reactie de insotire sau de constienti6are a unui
stres 5i6ic sau biolo%ic careia i se acorda o semni5icatie amenintatoare sau de alta
natura. 7u$er : (199*) a5irma ca natura obiectiva a stresorului este mai putin importanta
pentru sanatate ca evaluarea subiectiva pe care o persoana i9o da.
Ta/%'r (1992) arata ca evenimentele considerate de catre o persoana drept ne%ative-
necontrolabile- nepredictibile sau ambi%ue sunt traite mult mai stresant de catre
aceasta. #anner si c'%a$" (191) au demonstrat ca stre9sorii minori- dar care actionea6a
continuu au acelasi e5ect cu evenimentele cu semni5icatie stresanta ma:ora care se petrec
punctual.
!tresul psi7ic antrenea6a- ca orice alt stresor- o participare comple4a a intre%ului
or%anism in cele doua iposta6e ale sale; psAc7e si soma. .nter9reactiile %enerate la nivelul
di5eritelor componente ale psi7ismului au 5ost sc7emati6ate deIa(an6escu I& (199;) #5i%ura
4'.
-athne/, A/c'c1, Pugh, 3ur%ette si 3anne%%a (196) au su%erat ca patternurile de
adaptare se pot divide intr9o cate%orie de stresori preventivi si o cate%orie de stresori
combativi.
Cormula lor include patru tipuri;
1. evitarea stresorilor prin adaptarea vietii@
2. adaptarea nivelului cererii@
3. indepartarea stresului indus de patternurile comportamentale-
4. descoperirea resurselor adaptarii.
Cate%oria stresorilor combativi include cinci tipuri;
1. mani5estarea stresului@
2. stapanirea resurselor@
3. atacarea stresorilor@
4. tolerarea stresorilor@
5. scaderea iritabilitatii.
Comportamentele de adaptare pot 5i impartite in patru dimensiuni independente;
1. activ9pasiv #discutand direct actiunea- tratand despre stresori sau evitand stresorii'@
2. co%nitiv9emotional #controland stresorii an%a:ati in activitatea co%nitiva sau tinand
de s5era emotionala- catarsisul si e4presia'@
3. controlul #mentinand in aparenta controlul personal asupra stresorilor'@
4. actiunea psi7olo%ica>actiunea sociala #s5era autoreali6arii sau suportul social'.
C.&1/3 4.
!tresul este incriminat ca 5iind unul dintre 5actorii cei mai importanti in pato%ene6a
tulburarii depresive. in perspectiva psi7olo%iei de6voltarii- 5actorul stres" aparut c7iar in
mica copilarie poate avea e5ecte pe termen
lun%- contribuind la depresia adultului. Este interesant 5aptul ca psi7anali6a a subliniat inca
la inceputul secolului DD rolul e4perientelor precoce de viata in psi7opatolo%ia adultului.
0umeroase studii au aratat ca abu6ul 5i6ic sau se4ual asupra copilului- abandonul- lipsa
parintilor- separarea precoce de acestia pot 5i enumerate printre 5actorii %eneratori de stres
precoce si identi5icati adesea in anamne6ele depresivilor ma:ori.
C.&1/3 5.
!tresul psi7ic acul poate induce- prin numeroasele trans5ormari 5i6iolo%ice pe care le
determina- aparitia unor simptome sau tulburari or%anice cu %rad di5erit de pericol pentru viata
individului. Posibilitatea de atenuare a e5ectelor stresului psi7ic acut depinde- din punct de
vedere psi7olo%ic- de diversitatea si plasticitatea mecanismelor de adaptare la mediu pe care
le 5oloseste individul. , e4istenta bo%ata in interese si preocupari nu il 5ereste
pe individ de trairea unor stresuri psi7ice intense- dar ii permite sa le depaseasca in
conditiile unor e5ecte patolo%ice secundare minime.
incercand sa sinteti6e6e evenimentele de viata- care pot deveni stresori- Lazarescu
- (*22*) delimitea6a urmatoarele situatii;
T3*E212 1.
Psi7otrauma Eveniment secvential care impresionea6a intens persoana
!c7imbari
e4istentialesemni5icative
!c7imbare care necesita un e5ort readaptativ#responsabilitati-
e5orturi- noi retele de comunicare'
Esecul 0eindeplinirea unui proiect in care subiectul estean%a:at
#sta%nare- interioritate'
Crustrarea 0esatis5acerea unor dorinte- pulsiuni- nevoi sau pretentii
le%itime #circumstantiala- prelun%ita sau cronica'
Con5lictul interpersonaltrenan
t
!tare de tensiune si con5lict constant cu persoanean%renate in
structuri sociale bine de5inite #5amilie-cole%i de munca sau de
locuinta'
Epui6area prin
suprasolicitare
Pro%ram de munca e4cesiv- in special daca nueste urmat de
satis5actii #poate 5i provocata de un stil particular de viata'
2ipsa de perspectivavitala !ituatii ne5avorabile din care subiectul nu are nici o
perspectiva de a iesi
Con5lictul intrapsi7ic E%odistonia reali6ata de sentimentul vinovatiei #poate 5i
constient sau preconstient'
Cri6ele e4istentiale sau de
constiinta
Perioadele critice se re5era la persono%ene6a siciclurile vietii@
apar in perioadele de bilant individual
invatarile patolo%ice +ai 5recvente in copilarie- dar posibile pe tot parcursul vietii
Este cunoscuta- inca din anii 1(7)- lista evenimentiala a lui Pa/1e% E S care a
incercat o cotare precisa a evenimentelor cu e5ect stresant- pe o scala ponderata de
la ) la 2).
Precum in ca6ul altor instrumente de evaluare si ponderile acordate in aceasta scala-
cat si semni5icatia scorurilor %lobale raman le%ate de subiectivitatea investi%atorului si
de o serie de neclaritati metodolo%ice.
T3*E212 2.
2.!T3 EEE0.+E0T.323 D1P3 P3FGE2
1. Decesul unui copil 1(.33
2. Decesul unuia dintre soti 1.76
3. Detentia 17.6)
4. Decesul unui membru al 5amiliei 17.21
5. .n5idelitatea unuia dintre soti 16.7
6. Probleme 5inanciare ma:ore 16.57
7. Calimentul 16.46
. Concedierea 16.45
(. 3vortul 16.34
1). Divortul 15.(3
11. !epararea con:u%ala cu disputa 15.(3
12. Probleme minore cu :ustitia 15.7(
13. !arcina nedorita 15.57
14. *oala %rava a unui membru al 5amiliei 15.3)
15. !oma:ul 15.26
16. Decesul unui prieten apropiat 15.1
17. De%radarea statutului social 15.)5
1. +aladie personala serioasa 14.61
1(. inceputul unei relatii e4tracon:u%ale 14.)(
2). Pierdere importanta 14.)7
21. Proces 13.7
22. Esec la un e4amen important 13.52
23. Casatoria nedorita a unui copil 13.24
24. /uperea lo%odnei 13.23
25. Dispute con:u%ale 13.)2
26. Disputa cu un membru al 5amiliei biolo%ice 12.3
27. Disputa cu lo%odnicul #a' 12.66
2. imprumut important 12.64
2(. Plecarea 5iului in armata 12.32
3). Dispute cuHe5ul sau cole%ii 12.21
31. Dispute cu un membru al 5amiliei prin alianta 12.11
32. Emi%rarea 11.37
33. +enopau6a 11.)2
34. Probleme 5inanciare minore 1).(1
TA&EL<L * (c'ntinuare)"
LISTA E,ENI-ENTIALA D1P3 PA=#EL
35. !epararea de o persoana importanta 1).6
36. Pre%atirea pentru un e4amen important 1).44
37. !epararea con:u%ala 5ara disputa 1).33
3. !c7imbarea orarului de la serviciu (.(6
3(. , noua persoana in camin (.71
4). .esirea la pensie (.33
41. !c7imbarea conditiilor de lucru (.23
42. !c7imbarea serviciului .4
43. !5arsitul unei relatii stabile .)
44. !c7imbarea domiciliului intr9o alta localitate .52
45. !c7imbarea scolii .15
46. ,prirea scolari6arii 7.61
47. Plecarea unui copil de acasa 7.2)
4. /econciliere con:u%ala 6.(5
4(. .ncalcari minore ale le%ii 6.)5
5). 0asterea #pentru mama' 5.(1
51. inceputul sarcinii 5.67
52. Casatoria 5.61
53. Promovarea 5.3(
54. *oala personala minora 5.2)
55. !c7imbarea domiciliului in acelasi oras 5.14
56. 0asterea #pentru tata' 5.13
57. inceputul studiilor 5.)(
5. 2o%odna copiilor 4.53
5(. 2o%odna 3.7)
6). Plani5icarea unei sarcini 3.56
61. Casatoria dorita unui copil 2.(4

4. T/3!3T1/. DE PE/!,032.T3TE
.0 DETE/+.03/E3 *,2.2,/
,rice incercare de de5inire a personalitatii se loveste de enorme di5icultati- %enerate pe
de o parte de %radul deosebit de %eneralitate al notiunii- iar pe de alta parte de nevoia de
sinte6a pe care orice de5initie o presupune.
Personalitatea umana constituie direct sau indirect terenul de intersectie al multor
discipline stiinti5ice- este un univers care incita permanent la cunoastere- dar care niciodata nu
poate 5i epui6at. &oet7e considera ca supremaper5ormanta a cunoasterii stiinti5ice este
cunoasterea omului. .deea este :usti5icata atat prin comple4itatea ma4ima a 5iintei umane- cat
si prin 5aptul ca omul repre6inta valoarea suprema pentru om.
.ntre pesimismul lui 0iet6sc7e- care a5irma ca omul este animalul care nu poate fi
niciodata definit si vi6iunea a4iolo%ica a lui Prota%oras care spunea ca omul este masura tuturor
lucrurilor, se naste nelinistitoarea intrebare 9cum sa evalue6i ceva care nu este masurabilI
Daca pentru alte domenii aceasta intrebare poate sa ramana retorica- pentru psi7iatrie-
psi7opatolo%ie si psi7olo%ie clinica- care operea6a cu modelul medical- ea trebuie cu necesitate
sa9si %aseasca un raspuns. 3cest raspuns devine e4trem de comple4 in conte4tul cresterii
verti%inoase a volumului in5ormatiilor stiinti5ice- care determina o vi6iune multidimensionala-
prin care realitatea nu poate 5i cunoscuta decat prin interpretarile interdisciplinare- sistemice- ale
conte4telor- ansamblurilor.
Cu toate ca se pot inventaria aproape tot atatea de5initii asupra personalitatii cate teorii
psi7olo%ice e4ista- se poate stabili totusi un oarecare consens asupra unui numar de notiuni-
care sunt in %enere cuprinse in orice de5inire si descriere si pe care vom incerca sa le trecem
in revista;
9 personalitatea este un concept %lobal- o structura care nu se poate descrie decat prin
elementele sale structurale@
9 ea are un anumit %rad de permanenta- o dinamica si o economie proprie@
9 este re6ultanta de6voltarii potentialitatilor innascute intr9un mediu de de6voltare
preci6abil din punct de vedere socio9cultural@
9 de6voltarea personalitatii este secventiala.
!ubliniem insa inca o data ca abordarea acestor puncte de re5erinta di5era dupa scoala-
atat in privinta sensului acordat- cat si a ponderii ce li se aplica in cadrul personalitatii.
+entinandu9ne punctul de vedere- ca pentru o ordonare a4iolo%ica trebuie sa pree4iste
o cunoastere su5icienta a notiunii de valori6are- vom trece in revista principalele %rupe de
teorii cu privire la personalitate- urmarind in principal aspectul structural- aspectul dinamic si
%enetic puse in evidenta de acestea- situate la inter5erenta medicinii cu psi7olo%ia.
Te'rii ne'$eha>i'riste 9 o$iecti"iste, incearca sa e4plice 5enomenele psi7olo%ice prin
e4trapolarea re6ultatelor psi7olo%iei e4perimentale si psi7o95i6iolo%iei. 3nali6and rolul
structurant al mediului in constituirea personalitatii- inte%rand re5le4olo%ia pavloviana-
be7aviorismul Jatsonian si teoria invatarii a lui *%orndic+e, neobe7aviorismul elaborea6a
con5orm lui D'%%ar6 si -i%%er, teorii ale personalitatii de tip stimul9raspuns. Ei considera ca
element structurant ma:or al personalitatii 9 obisnuinta- care ar insemna o le%atura intre stimul
si raspuns. /e6ultatele obisnuintelor invatate in cursul de6voltarii ar 5i personalitatea
individuala- a carei dinamica ar 5i asi%urata de catre pulsiuni@ acestea 5urni6ea6a ener%ia
necesara activitatii 5ara sa 5ie determinate de un scop.
,rientarea catre un scop anumit se datorea6a invatarii- care 5i4ea6a obiectele a caror
obtinere permite scaderea tensiunii pulsionale.
De6voltarea personalitatii este va6uta- de aceste teorii- ca o modi5icare a re5le4elor
speci5ice prin invatare@ elementele caracteristice ale invatarii ar 5i; pulsiunea- semnul-
raspunsul si intarirea sau recompensa.
De6voltarea psi7olo%ica se supune- printre altele- le%ilor e4tinctiei #absenta intaririi
duce la disparitia obisnuintei' si %enerali6arii #trans5erarea unor raspunsuri la semne
asemanatoare cu semnul initial'.
Colosirea limba:ului- ca vector al invatarii- lea%a personalitatea individuala de 5actorii
sociali si culturali- al caror produs este.
Teoriile neobe7avioriste accentuea6a rolul determinant al invatarii precoce si al
5rustrarilor secundare- va6ute ca obstacole in calea obtinerii satis5actiei si a notiunii de con5lict-
va6ut ca un obstacol activ- intern sau e4tern- intr9o situatie 5rustranta secundara.
Te'rii .sih'6ina(ice 9 psi%analitice, care anali6ea6a personalitatea ca o istorie a
devenirii pulsiunilor primare- obtinand o vi6iune lon%itudinala a individului- coerenta in
dinamica ei.
in sistemul topic elaborat de 5reu6 in 1(2)- personalitatea este impartita in trei instante;

%6?u% 9 polul pulsional al personalitatii- re6ervorul dispo6itiilor ereditare si al ener%iei
pulsionale.
Eg'?u% 9 instanta centrala a personalitatii- domeniul perceptiilor si proceselor
intelectuale- avand rol de autoconservare@ el 5unctionea6a dupa principiul realitatii si
corespunde %andirii colective- rationale si sociali6ante. Este o instanta mediatoare care
armoni6ea6a in5luentele contradictorii ale .d9ului si !upere%o9ului si elimina dintre stimulii
lumii e4terioare pe cei care9i considera periculosi pentru unitatea persoanei.
Su.ereg'?u% este constituit din tot ceea ce educatia aduce individului; interdictii- ierar7ii
de valori- e4i%ente- care91 5ac elementul centrali6ator al personalitatii. El isi mani5esta
e4istenta prin constiinta morala- autocritica- sisteme de valori- interdictii- ramanand totusi in
parte inconstient.
Dinamica personalitatii este asi%urata de modalitatile de distributie- a ener%iei intre cele
trei instante psi7ice enuntate- o distributie corecta9 asi%urand ec7ilibrul personalitatii.
Cunctionarea corecta a E%o9ului- care9si utili6ea6a ener%ia pentru controlul .d9ului si !upere%o9
ului- adica pentru indeplinirea 5unctiei sale de stin%ere a con5lictelor- este asi%urata si de o
serie de mecanisme de aparare care il a:uta sa evite an%oasa %enerata de di5eritele con5licte cu
care este con5runtat. 3ceste mecanisme ar 5i; introiectia- proiectia- re5ularea- sublimarea-
condensarea- 5ante6ia. in aceasta teorie- evolutia personalitatii este va6uta ca stadiala- intr9o
evolutie numita libidinala- constand in urmatoarele etape; stadiul oral- stadiul sadic9anal-
stadiul 5alie- perioada de latenta- 5a6a %enitala. Ciecare etapa are o anumita dominanta
#ale carei caracteristici se %asesc si in etapele ulterioare- dar cu o importanta diminuata' evolutia
5acandu9se pro%resiv printr9o diversi5icare a modalitatilor de 5unctionare.
Te'rii%e s'cia%e 9 considera ca mediul social si cultural sunt 5actorii predominanti ai
or%ani6arii personalitatii. Pornind de la datele aduse de observatiile comparative ale
interactiunii dintre om si societate #studii pe %emeni- studiile per5ormantelor de %rup- studiul
unor %rupuri etnice- sociale'- autorii acestor teorii incearca sa evidentie6e si sa cuanti5ice intr9o
oarecare masura in5luentele socio9culturale din structura personalitatii.
.nterventia unor serii de 5actori sociali- economici- a4iolo%ici- etico9morali-
microsociolo%ici si9ar pune amprenta comuna pe toti membrii unei culturi- sub 5orma unei
personalitati de ba6a (#ar6iner A)"
3cest 5ond psi7olo%ic comun ar cuprinde;
9 te7nici de a %andi- e4plica si intele%e realitatea@
9 sisteme de securitate #apararea contra an%oasei nascute din 5rustrare'@
9 un sistem comun de credinte- ritualuri- mituri.
Dinamica personalitatii ar 5i creata de presiunea culturala si de dorinta de securi6are a
individului in interiorul unei culturi anumite.
De6voltarea personalitatii catre personalitatea de ba6a" se 5ace prin identi5icarea treptata
cu modelele %rupului.
Teoriile moderne asupra personalitatii parasesc- in primul rand- vi6iunea statica asupra
personalitatii incercand sa o e4plice prin structurile ei active. Ele abandonea6a determinismul
ri%id- biolo%i6ant sau sociali6ant acordandpersonalitatii un caracter de sistem biopsi7osocial.
Personalitatea umana nu se poate 5orma si de6volta armonios 5ara ereditate naturala-
5ara in5luente educationale si culturale corespun6atoare.
in ceea ce priveste primul 5actor 9 cel ereditar 9 nu se poate vorbi de o mostenire a unui
continut psi7ic #asemanarile caracteriale dintre parinti si copii sunt re6ultatul in5luentei
durabile constiente sau inconstiente'. E4ista insa si predispo6itii native sau naturale-
polivalente care se pot de6volta in di5erite directii.
+ediul social in5luentea6a de6voltarea psi7ica in mod direct- prin contactele personale; in
5amilie- scoala- colectivitati diverse sau indirect@ prin massmedia. Lint'n A sustine- pe buna
dreptate- ca din punct de vedere al individului- cultura societatii in care se inte%rea6a constituie
ereditatea lui sociala. Par%7ia de actiune a mediului asupra 5ormarii personalitatii este educatia.
in aceste conditii- de6voltarea psi7ica este neliniara- orice e4perienta umana pe care
copilul o asimilea6a- nu vine sa se adau%e celor anterioare ci le modi5ica pe acestea si este
modi5icata la randul sau@ re6ultatul nu este numai o acumulare- ci mai ales o reor%ani6are- o
modi5icare a raporturilor si perspectivelor. De6voltarea psi7ica poate 5i privita ca pe o alternanta
temporara de 5a6e de ec7ilibru- de stabilitate- cu perioade de cri6a caracteri6ate de modi5icari
pro5unde.
Ca nivel suprem de e4primare sintetica a e4istentei psi7ice- marcata de unicitatea
ireductibila si irepetabila a 5iintei umane- personalitatea desemnea6a o organi#are unitar(
dinamica a celor mai repre#entati"e trasaturi ale indi"idului plenar de#"oltat si
integrat' (Pa()i% E, Og'6escu D)"
Di5erentierea continutului de potentialitatea acestuia- a 5undalului de ima%ine- ni se pare
lo%ica si intemeiata deoarece personalitatea este structura
de re6istenta lon%itudinala a vietii psi7ice- actuali6ata in sectiune transversala de constiinta.
Du.a 3'(.t'n &R, +a%a0a/ & (S'cia% :'r1 Pr'cesses)
5I+<RA 6
Lazarescu - considera persoana umana ca in5inita si insondabila pana la capat- atat in
esenta cat si in concretetea ei. Cu toate acestea aceasta- ea poate 5i circumscrisa 5olosind
diverse perspective in sesi6area unei structuri 5unctionale or%ani6ate. Din aceasta perspectiva-
psi7olo%ia si psi7opatolo%ia anali6ea6a si comentea6a ar7itectonica acestui sistem.
!coala romaneasca de psi7olo%ie considera personalitatea ca pe un macrosistem al
invariantilor in5ormationali si operationali- e4primat constant
prin conduita si caracteristicile subiectului (P'.escu?Ne>eanu P)" 0otiunea de personalitate
capata re5eriri la or%ani6area interioara- unitara si individuali6ata a insusirilor psi7olo%ice-
co%nitive si atitudinale ale individului- repre6entand sinte6a particularitatilor psi7o9individuale
in ba6a careia ne mani5estam speci5ic- deosebindu9ne unul de altul.Tucic'>?&'g6an A descrie-
sub aspect structural9dinamic si actionai- urmatoarele componente psi7ice interne ale
personalitatii; latura intelectuala #sistem de in5ormatie si prelucrare co%nitiva- structuri
co%nitive si operatii intelectuale ale insului- etc.'@ latura dina9mic9ener%etica #temperament-
a5ectivitate- motivatie'@ latura proiectiva #trebuinte- tendinte- dorinte- aspiratii- scopuri-
idealuri'@ latura e5ectorie sau instrumentala #deprinderi- priceperi- capacitate- aptitudini'@ latura
relationala #trasaturi de caracter si interpersonale' si constitutia 5i6ica biotipolo%ica
a individului.
Cuprin6and cele trei insusiri ale oricarei structuri 9 de totalitate- de trans5ormare si de
re%la: (Piaget J, 19!4),structura personalitatii si le de5ineste speci5ic in insasi determinarea
individuala.
T'ta%itatea 9 nici un 5apt psi7ic nu poate 5i descris ca strain sau petre9candu9se in a5ara
personalitatii. .storia si %ene6a personalitatii este insasi unica istorie a devenirii individului-
sub toate aspectele sale9biosomatic- psi7ic- sociocultural.
Prin insusirea sa de totalitate- personalitatea este un 7olon (#'est%er A), adica este mai
mult decat suma partilor sale si in raport cu 5iecare parte care o constituie.
Trans5ormarea 9 personalitatea este intr9o continua si necesara trans5ormare- lucru pe
care inca $aspers 19a de5init ca de#"oltare a personalitatii'.
Formele progresi"e ale constructiei persoanei nu pot fi concepute decat ca ni"ele
dinamice de integrare, in care inferiorul nu este numai integrat, ci si facand intotdeauna parte
integranta din ansam$lul noii structuri' #EA B'.
Personalitatea isi pastrea6a in acest 5el- in trans5ormarea ei- caracteristicile 5undamentale-
iar istoria or%anismului psi7ic contine si infasoara' istoriile anterioare- des5asurandu9se ea
insasi ca o istorie continua.
/e%la:ul 9 in de6voltarea sa- personalitatea este supusa in permanenta unei continue
determinari e4terioare. Ea nu se de6volta numai in virtutea entelec%iei' (Arist'te%) ci si sub
in5luenta mediului cu care este in permanenta con5runtare.

Personalitatea se autoconstruieste- se auto 5ormea6a- dar are si capacitatea de a se
autodelimita si autoper5ectiona- atat in sensul autoindividuali96arii sale- cat si in cel al unei
tot mai bune adaptari .a lume- reali6and overitabila unicitate in libertatea de 5iintare.
Dar personalitatea poate 5i va6uta si ca posedand o ar7itectura mai comple4a decat
aceea a unui sistem. Personalitatea este si un ar%em -.adica o realitate cu o ar7itectura mai
completa decat aceea a unui sistem- prin5unctionari 5enomenolo%ice" (Draganescu
-, 198)" in acest sens- personalitatea individuala se va dimensiona din conceptia despre om
a vremii sale- raportandu9se in sens valoric la ceilalti oameni si e4istenta umana- capatand
constiinta morala.
Personalitatea nu poate 5i repre6entata decat ca un sistem 7ipercomple4- subsumat
sistemului socio9cultural cu care este in permanenta inlerrelatie si intrepatrundere.
3nali6a personalitatii a intampinat di5icultati in5inite- din cau6a comple4itatii pe care
am enuntat9o anterior- ceea ce a dus in practica la cautarea unor posibilitati simpli5icatoare si
reductioniste de descriere.
Este de notat ca autori ca; E/senc1, 3atte% si +ui%)'r6, au a:uns sa di5erentie6e in
structura personalitatii 3)) de 5actori si peste 1) ))) de variabile.
!e pune intrebarea care dintre acesti 5actori sau care dintre aceste trasaturi ar 5i
esentiale pentru o descriere a personalitatii.
0otiunea de temperament va reuni particularitatile innascute de reactivitate- la care se
vor adau%a dispo6itia si variabilitatea acesteia. /eactivitatii psi7omotorii ii va imprima
particularitati de %rad- ritm- rapiditate- amploare care in %eneral sunt considerate a 5i
innascute- apropiindu9se de componenta constitutiv9or%anica a personalitatii.
Toate acestea sunt considerate constitutive si- deci- in mare masura- ereditare (A%%.'rt
+)" , serie de autori considera temperamentul ca o latura dinamico9ener%etica a personalitatii
care ar constitui ba6a psi7o5i6iolo%ica acaracterului (Ananie>) sau premi6a mor5o5unctionala a
aptitudinilor (Te.'>)"
!ubliniem insa ca oricum ar 5i- ereditari sau dobanditi- 5actorii biolo%ici #in care cei
mai multi autori includ si temperamentul' constituie numai un aspect al personalitatii si doar
una dintre determinarile sale (De%a/)"
5. PE/!,032.T3TE3 !. C.C21/.2E E.ET..
, abordare a problemei personalitatii din perspectiva ciclurilor vietii si a in5luentei
modelelor sociale asupra capacitatilor de maturi6are ale persoanei credem ca este utila nu doar
in intele%erea modului in care personalitatea sede6volta ci si in intele%erea patolo%iei si 6onei
de mar%inalitate psi7opatolo%ica- 5ie ca este vorba de cri6e de de6voltare- de tulburari de
personalitate sau de psi7o6e reactive.
Printre 5actorii de vulnerabilitate se poate numara si tipul personali tatii@ si ne vom
re5eri aici la stadiile de de6voltare ale personalitatii si indeosebi la modalitatile inadecvate de
traire a unor e4periente de viata mai vec7i sau mai noi- de adaptare la solicitarile in
permanenta sc7imbare din mediul social- cu raportare la modul in care personalitatea a
reusit sa9si re6olve cri6ele speci5ice 5iecarei etape de de6voltare- parcurse pana la
momentul anali6ei psi7opatolo%iei reactive survenite.
0ecesitatea studierii acestei probleme deriva din convin%erea e4istentei unei corelatii
semni5icative intre psi7opatolo%ia reactiva survenita in conditiile trans5ormarilor socio9
economice ma:ore in care traim si etapele de6voltarii psi7olo%ice si psi7osociale in raport cu
ciclurile vietii- si anume in mod speci5ic cu cri6ele" din evolutia ciclului vietii din conceptia
epi%ene9tica a lui Eri1s'n E- ca si din alte teorii ale ciclului vietii.
Termenul de cic%u a% >ietii, life cycle', s9a nascut din necesitatea cercetatorilor de a
re5lecta teoria de6voltarii. 3 vorbi de un ciclu %eneral al vietii inseamna a intreprinde o
calatorie de la nastere pana la moarte- esentiala pentru intele%erea comple4itatilor
comportamentului uman@ in5init din punct de vedere cultural si cu in5inite variatii individuale-
ciclul vietii are intotdeauna aceleasi secvente- demonstrand ca e4ista o ordine in cursul vietii
umane- in ciuda 5aptului ca viata 5iecarei persoane este unica. !ceasta sec"enta este o
in"aria$ila care apare intr(o ordine constanta in "iata fiecaruia, c7iar daca nu toate etapele
sunt complete si acesta este principiul 5undamental al tuturor teoriilor privind ciclurile vietii.
, a doua consideratie %enerala este principiul epigenetic, descris pentru prima data
de Eri1s'n E, care sustine ca 5iecare etapa din ciclul vietii este caracteri6ata de evenimente
si cri6e- care trebuie sa 5ie re6olvate in modsatis5acator- pentru ca de6voltarea sa se reali6e6e
intr9o maniera continua si lina. in eventualitatea unei nereusite in re6olvarea cri6ei speci5ice
unei peri9
oade de viata- modelul epi%enetic sustine ca toate etapele ulterioare de de6voltare vor re5lecta
acest esec sub 5orma de6adaptarii pe plan co%nitiv- emotional- social si c7iar 5i6ic-
vulnerabili6and deci persoana.
Ciecare etapa de de6voltare din ciclul vietii are o caracteristica dominanta, un comple4
de trasaturi sau o cri6a speci5ica- ce o distin%e atat de etapele anterioare cat si de cele ce o
vor urma.
3paritia conceptului de ciclu al "ietii se situea6a la s5arsitul secolului trecut- conceptia
actuala 5iind determinata si modulata de surse importante si di5erite.
Eariatele teorii ale ciclului vietii 5olosesc o terminolo%ie diversa- nee4istand un vocabular
standard- dar utili6and in %eneral termeni con%ruenti; etapa- stadiu- era- interval- epoca etc.
Di5erentele semni5icative dintre teoriile clasice ale ciclului vietii constau in aplicarea de
criterii de de6voltare speci5ice. in %eneral- sc7emele individuale 5olosesc elemente ca;
maturitate biolo%ica- capacitati psi7olo%ice- te7nici adaptative- mecanisme de aparare-
comple4e ca simptom- nevoile de rol- comportamentul social- stilul co%nitiv.
5reu6 S ramane unanim recunoscut pentru contributia sa in 5undamentarea conceptului
de ciclu al vietii. incepand cu studiile publicate in 1(15- el a introdus o sc7ema de
de6voltare- concentrata asupra perioadei copilariei si or%ani6ata in :urul teoriei sale
despre libido. Con5orm teoriei lui 5reu6 !- 5a6ele de de6voltare ale copilariei corespund
sc7imbarilor succesive in investirea ener%iei se4uale in anumite re%iuni ale corpului- asociate
de obicei erotismului; %ura- anusul si 6ona %enitala. in concordanta cu acestea- el a deosebit
urmatoarele perioade de de6voltare- pe care le9a clasi5icat ast5el;
K 5a6a orala #de la nastere pana la 1 an'@
K 5a6a anala #de la 1 an la 3 ani'@
K 5a6a 5alica #de la 3 ani la 5 ani'.
Peste 5 ani- 5reu6 S vorbeste despre 5a6a latenta- care se intinde pana la pubertate@ ea
este marcata de diminuarea interesului se4ual care se va reactiva la pubertate.
Conceptia de ba6a e4primata de 5reu6 S a 5ost aceea ca evolutia satis5acatoare a
de6voltarii in aceste 5a6e ale copilariei va 5i esentiala pentru 5unctionarea normala a adultului.
Comparativ- perioada adulta cu evenimentele care au loc in aceasta etapa- ar avea o mai mica
in5luenta.
/epre6entantii scolilor post95reudiene au modi5icat sau au construit noi teorii pe 5undalul
conceptiilor clasice- aderand la ideea lui 5reu6 S de 5ocali6are asupra ener%iei se4uale- ca 5iind
elementul esential de distinctie intre stadiile de de6voltare. .i vom mentiona in mod special
aici pe A$raha( # si #%ein -, a caror premi6a de ba6a a 5ost aceea ca procesele interne
sunt determinantii 5undamentali ai de6voltarii personalitatii si repre6inta ast5el 5ortele
dinamice ale ciclului vietii.
Jung 3+, pe de alta parte- a considerat ca 5actorii e4terni :oaca un rol important in
procesul de de6voltare a personalitatii si in adaptarea ei. El a sustinut de asemenea- ca
de6voltarea personalitatii se reali6ea6a de9a lun%ul intre%ii vieti si ca ea nu este 5erm
determinata numai de e4perientele din timpul copilariei timpurii.
Su%%i>an 7S avansea6a aceste idei- stabilind ca de6voltarea umana este in mare masura
modelata de evenimente e4terne si- in mod speci5ic- de interactiunile sociale. +odelul sau
privind ciclul vietii sustine ca 5iecare 5a6a de de6voltare este marcata de o nevoie de
interactiune cu anumite persoane@ calitatea acestei interactiuni va in5luenta de6voltarea
ulterioara a personalitatii persoanei.
-ah%er - a adus si ea contributii remarcabile la teoria de6voltarii personalitatii- studiind
relatiile obiectuale din copilaria precoce. Ea a descris procesul de separare9individuatie care
re6ulta din sentimentul subiectiv al persoanei de separare de lumea din :ur. Ca6a de de6voltare
separare9individuatie incepe din a 49a sau a 59a luna de viata si se inc7eie la varsta
de 3 ani. +a7ler + a delimitat patru sub5a6e ale procesului de separare9individuatie;
K Di)erentierea" Copilul este capabil sa 5aca distinctie intre el si alte obiecte.
K Peri'a6a .ractica" 2a inceputul acestei 5a6e- copilul isi descopera capacitatea de
separare 5i6ica de mama sa- tinandu9se si catarandu9se- dar are inca nevoie de pre6enta ei pentru
a9i asi%ura securitatea #care9i da si%uranta'.!5arsitul 5a6ei este marcat de miscarea libera- pe
verticala #de la 791) luni pana la 15916 luni'.
K A.r'.ierea" 0evoia crescanda si dorinta ca mama sa impartaseasca cu el noile
e4periente si deprinderi@ de asemenea- o mare nevoie de dra%oste materna #de la 16 luni
la 25 de luni'.
K 3'ns'%i6area" Dobandirea unei individualitati de5inite si atin%erea unui anume %rad
de constanta obiectuala #de la 26 de luni la 36 de luni'.
3lte abordari care nu au evidentiat nici aspecte psi7odinamice- nici le%ate de mediu- au
in5luentat de asemenea studiul ciclului vietii.
3st5el- Piaget J a elaborat 5ormularea di5erentelor calitative in procesul de6voltarii
co%nitive. !tudiile lui au avut un caracter instrumental in elucidarea de6voltarii proceselor
%andirii.
El a distins patru perioade ma:ore in de6voltarea intelectuala;
L sen6orio9motorie- de la nastere pana la 2 ani@
L preoperationala- de la 2 ani la 7 ani@
L perioada operatiilor concrete- intre 7 si 11 ani@
L perioada operatiilor 5ormale- de la 11 ani pana la varsta adulta- inclusiv.
1n studiu interesant a 5ost 5acut de Le>ins'n D si c'%a$" #1niv. Fale'. 3cest studiu a
incercat sa clari5ice caracteristicile de6voltarii personalitatii masculine in perioada varstei
adulte. ,bservatiile 5acute l9au determinat peLe>ins'n D sa postule6e o noua sc7ema a 5a6elor
de de6voltare in perioada adulta. El a su%erat ca ciclul vietii este compus din patru mari epoci-
5iecare avand o durata de apro4imativ 25 de ani- dupa cum urmea6a;
L copilaria si adolescenta- de la nastere pana la 22 de ani@
L perioada timpurie a etapei de adult- de la 17 la 45 de ani@
L perioada medie a etapei de adult- de la 4) la 65 de ani@
L perioada adulta tar6ie- dupa 6) de ani.
Le>ins'n D identi5ica- de asemenea- perioade de 495 ani de tran6itie intre epoci- care
5unctionea6a ca 6one de %ranita- in timpul carora o persoana inc7eie o etapa in des5asurare sau
incepe o noua epoca.
1n al doilea studiu de re5erinta asupra varstei adulte a 5ost reali6at de Eaillant &- care a
e4aminat un %rup de (5 de barbati pentru o perioada de peste 35 de ani Dintre conclu6iile sale
mentionam urmatoarele;
L o copilarie 5ericita a 5ost corelata semni5icativ cu trasaturi po6itive in perioada adulta-
aceasta mani5estandu9se prin slabe trasaturi oral9de9pendente- psi7opatolo%ie redusa-
capacitatea de a se bucura si bune relatii obiectuale@
L pe masura ce barbatii inaintea6a in varsta- se stabileste o ierar7ie a mecanismelor
e%o9ului@
L apararile au 5ost or%ani6ate de9a lun%ul unui continuu- ceea ce re5lecta doua aspecte ale
personalitatii; imaturitate>maturitate si psi7opatolo%ie>sanatate mintala.
!9a stabilit ca maturitatea apararilor este le%ata atat de psi7opatolo%ie- cat si de
adaptarea obiectiva la mediul e4tern. +ai mult- s9au inre%istrat sc7imbari ale stilului de
aparare pe masura ce o persoana se maturi6ea6a.
,ai%%ant + a conclu6ionat ca stilurile de adaptare se maturi6ea6a in decursul anilor si
acest proces de maturi6are depinde mai mult de de6voltarea interioara a personalitatii decat de
sc7imbarile din mediul interpersonal. De asemenea- el a tras conclu6ia ca modelul propus
de Eri1s'n E pentru ciclul vietii este valid.
Conceptia lui Eri1s'n E repre6inta o punte care lea%a stadiile de de6voltare de
procesele sociale. !istem de re5erinta in teoriile de de6voltare a personalitatii- modelul o5erit
de Eri1s'n E permite corespondente cu teoria se4ualitatii in5antile a lui 5reu6 S, dar adau%a
in plus potentialele si nevoile de de6voltare din cadrul tuturor etapelor de viata. El a elaborat
un model al ciclului vietii constand din etape- care se intind pana in viata adulta si pana la
batranete.
6. ET3PE2E C.C2121. E.ET..
!uccesiunea etapelor este e4pusa pe scurt- dupa cum urmea6a- mentio9nandu9se
caracterul dominant sau cri6a speci5ica de maturitate- care apare speci5ic in timpul 5iecarei
etape;
1. etapa oral9sen6oriala; incredere>neincredere@
2. etapa muscular9anala; autonomie>rusine si nesi%uranta@
3. etapa locomotor9%enitala; initiativa> vinovatie@
4. stadiul de latenta; 7arnicie- perseverenta>in5erioritate@
5. etapa pubertatii si adolescentei; identitatea e%o9ului>con5u6ie de rol@
6. etapa tineretii timpurii; intimitate>i6olare@
7. etapa adulta propriu96isa; #pro'creatie>sta%nare@
. etapa maturitatii; inte%ritatea e%o9ului>disperare.
Pentru Eri1s'n E, de6voltarea umana poate 5i inteleasa numai daca se iau in considerare
5ortele sociale care interactionea6a cu persoana in crestere. Cele 5 stadii psi7osociale ale
copilariei; intimitate- creatie si inte%ritate- care se e4tind dincolo de perioada adultului tanar
pana la batranete.
Cele opt etape au atat aspecte po6itive- cat si ne%ative- au cri6e emotionale speci5ice si
sunt in5luentate de interactiunea dintre 5actorii biolo%ici si 5actorii culturali si sociali
caracteristici mediului in care traieste persoana. Ciecare etapa are doua re6ultate posibile-
unul po6itiv sau sanatos si unul

ne%ativ sau nesanatos. in impre:urari ideale- cri6a este re6olvata atunci cand persoana
dobandeste un nou nivel- superior- de 5unctionare in 5inalul reusit al unei etape particulare de
de6voltare. .n conceptia epi%enetica- 5iecare etapa are propriile caracteristici si trebuie trecuta
cu succes inainte ca sa 5ie posibila trecerea la urmatorul nivel.
!uccesiunea etapelor nu se 5ace automat ci- mai de%raba- depinde atat de de6voltarea
sistemului nervos central- cat si de e4perienta de viata. E4ista su5iciente dove6i ca un mediu
ne5avorabil poate intar6ia unele dintre etapele de de6voltare@ in orice ca6- un mediu
ne5avorabil- stimulator- accelerea6a in mod particular pro%resul de9a lun%ul etapelor de
de6voltare.
Conceptul sau despre nevoile de adaptare la etape speci5ice de varsta o5era ast5el
posibilitatea unei anali6e a comportamentului normal sau anormal- precum si anali6a
transversala a comportamentului de9a lun%ul vietii. 3st5el devine posibil sa se stabileasca
moduri speci5ice de adaptare.
in ordine cronolo%ica- sunt descrise urmatoarele etape;
9 perioada de nou9nascut
9 perioada micii copilarii- cand copilul incepe sa mear%a
9 perioada prescolara
9 perioada scolara sau anii de mi:loc
9 adolescenta timpurie- medie si tardiva #batranetea'
Perioada copilariei
ET3P3 I@ incre6ere $aza%aANeincre6ere $aza%a (6e %a nastere %a
un an)
,rima componenta a unei personalitati sanatoase o consider, spunea -ri+son -,
do$andirea unui sentiment de incredere fundamentala, care cred ca este o atitudine po#iti"a
fata de sine si fata de lume, si care deri"a din e&perienta primului an de "iata. increderea este
speranta ca propriile ne"oi "or fi satisfacute si ca poti a"ea incredere in cei din .ur. '
3ceasta perioada se suprapune- mai mult sau mai putin- etapei orale din teoria
5reudiana- deoarece %ura este cea mai sensibila 6ona a corpului. &asirea sanului- suptul si
7ranirea- repre6inta nevoile primare ale nou9nascu9tului. +ama- care este inductoarea
increderii- participa intens la asi%urarea acestor nevoi- creand ast5el ba6a viitoarei e4pectatii
po6itive a copilului 5ata de lume. Parintele iubitor participa de asemenea si la de6voltarea altor
simturi ale copilului 9 va6- pipait- au6.
Prin aceasta interactiune- copilul 5ie ca de6volta sentimentul de incredere ca dorintele lui
vor 5i indeplinite 5ie- daca ca mama nu este atenta- va dobandi sentimentul de neincredere.
Comportamentul copilului serveste pentru a controla comportamentul mamei- e4act asa
cum comportamentul mamei il modelea6a pe acela al copilului.
Copilul bun- calm- 6ambitor- previ6ibil repre6inta o mare rasplata pentru in%ri:irea
materna tandra.
Copilul iritat- instabil- inconstant pune la incercare rabdarea mamei. in situatia in care
capacitatea de daruire a mamei este mica- asemenea trasaturi pot determina indepartarea ei de
propriul copil- complicand tendintele dede6voltare- de:a inadecvate ale acestuia.
3hess S si Th'(as A au demonstrat 5aptul ca e4ista o mare variabili9tate intre nou
nascuti in ceea ce priveste reactivitatea autonoma si temperament. Ei au descris noua
dimensiuni comportamentale semni5icative ale nou9nascutului; nivelul de activitate-
ritmicitatea- apropierea sau indepartarea- adaptabilitatea- intensitatea reactiei- pra%ul
responsivitatii- calitatea dispo6itiei- distractibilitatea- spectrul atentiei si persistenta ei.
Evaluarile e5ectuate individual pe copii au aratat o stabilitate considerabila dupa o
perioada de suprave%7ere de 25de ani. Cercetatorii au desprins o relatie intre caracteristicile
initiale ale copilului mic- modelul de educatie parentala si aparitia ulterioara a simptomelor. De
aici- conceptul de potri"ire parentala', care se re5era la cat de $ine se potri"este'un parinte cu
nou9nascutul- luand in considerare caracteristicile temperamentale atat ale ambilor parinti- cat si
ale copilului. 3hess S si Th'(as A au 5olosit termenul de $ine(cu"antata potri"ire', pentru a
caracteri6a interactiunea armonioasa si compatibila dintre mama si copil- in ceea ce priveste
motivatiile- capacitatile si stilurile comportamentale.
Sla$a potri"ire' se caracteri6ea6a prin incompatibilitate intre parinte si copil- ceea ce-
probabil- conduce la tulburari in de6voltare. Copilul di5icil trebuie depistat- deoarece parintii
unui asemenea copil capata convin%erea ca sunt incapabili- ca ceva din ceea ce 5ac este
incorect- simtindu9se responsabili pentru tulburarile de somn- pentru modelul de5icitar de
alimentatie si- in %eneral- pentru discon5ortul mani5estat de copil. in plus- ma:oritatea
acestor copii mani5esta tulburari emotionale mai tar6iu in viata- si educatia %'r trebuie sa
5ie permanent adaptata acestor nevoi speci5ice.

ETAPA a I I ? a@ Aut '('(i eA Rus i ne s i i n6'i a% a ( 1 ? 4 ani )
Copilul- a5lat in al doilea si in al treilea an de viata- invata sa mear%a sin%ur- sa se
7raneasca sin%ur- sa9si controle6e s5incterul anal si sa vorbeasca. +aturitatea musculara este cea
care da tonul pentru aceasta 5a6a de de6voltare. 3utonomia se re5era la sentimentul copilului
de a 5i stapan pe el insusi si asupra tendintelor si impulsiunilor lui. Copilul mic care incepe sa
umble casti%a sen6atia separarii lui de ceilalti. Eu"- tu"- al meu"- a mea" sunt cuvinte
obisnuite- 5olosite de copil pe parcursul acestei etape.
Copilul poate ale%e intre a pastra'a retine si a lasa'a da drumul, intre a 5i cooperant sau
a 5i incapatanat.
3ceasta perioada- cand parintii isi 5ocali6ea6a atentia spre incura:area copilului de a9si
e4ercita controlul asupra e4cretiei- coincide cu etapa anala descrisa de 5reu6 S" invatarea
mentinerii i%ienei serveste ca paradi%ma a practicilor %enerale de invatare in 5amilie si- de
aceea- o mama e4cesiv de severa in aceasta directie va pedepsi si va 5i restrictiva si in celelalte
directii.
.n paralel cu sc7imbarea sarcinilor copilului se sc7imba si sarcinile parintilor. in prima
5a6a- responsabilitatea ma:ora a parintilor era sa vina in intampinarea nevoilor copilului intr9un
mod sensibil si constant- 5ara sa9i anticipe6e si sa9i indeplineasca toate cerintele- ast5el incat
copilul sa nu treaca vreodata prin stari de incordare. in aceasta etapa- sarcina
parintilor presupune 5ermitate- in ceea ce priveste limitele comportamentului acceptat si
incura:area emanciparii pro%resive a copilului. Parintii trebuie sa 5ie atenti sa nu 5ie prea
autoritari@ copiilor trebuie sa li se permita sa actione6e ei insisi si sa 5ie in stare sa invete din
%reseli. Trebuie de asemenea sa 5ie prote:ati si asistati atunci cand incercarile sunt peste
posibilitatile lor. Pentru Eri1s'n E- aceasta este etapa in care copilul 5ie isi retine
e4crementele- 5ie le elimina-ambele comportamente vi6and comportamentul de raspuns al
mamei. , instruire prea ri%uroasa in ceea ce priveste mentinerea toaletei- 5apt comun in
societatea noastra- poate crea o personalitate meticuloasa- 6%arcita- punctuala- per5ectionista-
cunoscuta sub termenul de personalitate anala.
Daca parintii permit copilului sa 5unctione6e cu oarecare autonomie si il pot sustine 5ara
a 5i 7iperprotectori- copilul casti%a incredere in sine- simte ca se poate controla pe el si lumea
din :ur.Daca parintii il aproba atunci cand el da dovada ca se poate controla- increderea in sine
se de6volta si apare un sentiment de mandrie. .nvers- supracontrolul sau lipsa de control de
sine a copilului prea adesea pedepsit- conduce la asa numita impotenta musculara
sau anala (Eri1s'n E'- care declansea6a o traire de neincredere si rusine. /usinea poate da
nastere unei indoieli de sine care erodea6a si poate submina posibilitatea de actiune- iar la adult
conduce la sentimente de persecutie.
Curio6itatea privind se4ul anatomic poate 5i considerata sanatoasa- 5ireasca si este
intampinata cu raspunsuri sincere- 5iresti si cu replici adecvate varstei@ in acest ca6 copilul capata
un sentiment de mirare in 5ata vietii si se simte bine cu propriul rol in aceasta viata.
Daca subiectul este considerat tabu si intrebarile copilului sunt cate%oric respinse- apare o
stare de discon5ort si rusine. Con5orm teoriei lui Piaget J, aceasta etapa corespunde perioadei
sen6orio9motorii si stadiului preoperational.
ET3P3 a I%I?a@ Initiati>aA,in'>atie #3 %a 5 ani)
Pe masura ce copiii se apropie de s5arsitul celui de al treilea an- ei sunt capabili sa initie6e
atat o activitate intelectuala cat si una motorie invatand sa se ba6e6e pe actiunile lor.
Consolidarea acestor initiative depinde de cat de multa libertate 5i6ica ii este acordata copilului
si de cat de mult este satis5acuta curio6itatea lor intelectuala. Daca- copii mici care au invatat sa
mear%a- au 5ost pusi in situatia sa nu se simta bine in le%atura cu comportamentul si interesele
lor- ei pot iesi din aceasta perioada cu un sentiment de vinovatie asupra activitatilor pe care le
initia6a. Con5lictele le%ate de initiativa ii pot impiedica pe copiii in crestere sa9si incerce
intre%ul potential si se pot inter5era cu trairile de ambitie care se de6volta in aceasta perioada. in
acest interval- cresterea curio6itatii se4uale se mani5esta prin antrenarea in :ocuri de%rup
le%ate de se4 sau atin%erea propriei 6one %enitale sau a altui copil. Daca parintii nu 5ac ca6 de
aceste incidente- asemenea impulsiuni din copilarie sunt in cele din urma reprimate si reapar
in timpul adolescentei- ca parte a pubertatii. Daca parintii atra% atentia prea mult asupra acestor
impulsiuni- copilul poate deveni in7ibat se4ual.
2a s5arsitul acestei etape- copilul este capabil sa se miste independent si si%ur pe el.
$ucandu9se cu cei de o seama cu el- copilul invata cum sa rela9tione6e cu ceilalti. Daca
5ante6iile a%resive au 5ost re6olvate corect #nici pedepsite- nici incura:ate'- copilul de6volta un
spirit al initiativei si al ambitiei.
2a s5arsitul acestei etape de cri6a initiativa>vinovatie- constiinta copi9
lului 9 numita super9e%o de catre 5reu6 S, este stabilita.

Copilul invata nu numai ca e4ista limite in repertoriul sau comportamental- dar si ca
impulsiunile a%resive pot 5i e4primate si in moduri constructive- cum ar 5i adevaratele
competitii sau :ocuri. De6voltarea constiintei da tonul pentru de6voltarea simtului moral al
binelui si al raului. Pedeapsa e4cesiva- totusi- poate limita ima%inatia copilului si- de
asemenea- ii poate limita initiativa. Copilul care de6volta un super9e%o prea puternic- cu apre9
cieri calitative de %enul totul sau nimic- s9ar putea ca adult sa a:un%a sa insiste ca ceilalti sa
adere la codul sau moral si ast5el sa devina un pericol potential mare pentru el si pentru
semenii sai'. Daca aceasta cri6a a initiativei este re6olvata cu succes- personalitatea isi de6volta
un spirit de responsabilitate- incredere si autodisciplina. 5reu6 S i9a descris pe copiii a5lati in
aceastaperioada ca 5iind in etapa 5alica de de6voltare@ in cursul acestei 5a6e placerea este le%ata
de 6ona %enitala. Este momentul comple4ului lui ,edip- respectiv al comple4ului Electra la
5ete- ambele re6olvandu9se prin identi5icarea cuparintele de acelasi se4.
Evenimente semni5icative in aceasta perioada de de6voltare- cu posibile repercursiuni
asupra vulnerabili6arii persoanei; nasterea unui alt copil in 5amilie- intamplare relativ obisnuita
in acest interval de timp- testea6a capacitatea copilului prescolar de a coopera in viitor si de a
comunica cu ceilalti.
/ivalitatea care apare 5recvent intre 5rati este dependenta de obiceiurile din educatia
aplicata a copilului. Copilul supus unui re%im pre5erential din orice motiv- 5ie ca este
supradotat- 5ie de5icient- 5ie ca este pur si simplu pre5erat- devine obiect al %elo6iei 5ratilor.
E4perienta pe care o are cu 5ratii poate in5luenta relatiile pe care copilul le are de9a lun%ul
procesului cresterii- cu cole%ii de aceeasi varsta si cu autoritatile. Daca sistemul educational
nu este corectat in timp- aceasta situatie va deveni un eveniment traumati6ant.
in anii prescolari- copilul incepe sa distin%a realitatea de 5ante6ie- iar :oaca incepe sa
re5lecte aceasta crestere a procesului de constienti6are.
Educatia prescolara poate 5i 5oarte valoroasa@ cu toate acestea- a pune un accent prea
mare pe avansul scolar- peste capacitatile reale ale copilului- poate avea e5ectul invers- deci
ne%ativ.
Pentru Piaget J aceasta este 5a6a preoperationala #mai precis de la 2 la 7 ani'- timp in
care copiii incep sa 5oloseasca simbolurile in %andire. intre 3 si 6 ani- procesul cresterii poate
5i urmarit prin intermediul desenelor. in %eneral- totusi- %andirea lor este e%ocentrica- precum in
perioada sen6orio9mo9torie@ ei nu se pot pune in situatia altui copil si sunt incapabili de
empatie.
&andirea preoperationala este de asemenea intuitiva si prelo%ica- copiii a5lati in aceasta etapa
nu intele% relatiile cau6a9e5ect.
Constiinta lor privind propriile lor corpuri se e4tinde dincolo de or%anele %enitale. E4ista
o preocupare privind imbolnavirea si ranirea- atat de accentuata incat aceasta perioada a 5ost
denumita /and(!id', 5iecare mica escoriatie trebuind sa 5ie e4aminata cu mare atentie de
parinti.
ET3P3 a?I,?a@ 7arnicie, .erse>erentaAIn)eri'ritate (6 %a 11 ani)
Cea de9a 49a etapa de de6voltare a lui Eri1s'n E este perioada varstei scolare- cand
copilul incepe sa participe la un pro%ram or%ani6at de educatie. 3ctivitatea- capacitatea de a
munci si de a dobandi aptitudinile adultului- suntelementele c7eie ale etapei. Copilul invata ca
el este capabil sa reali6e6e diverse lucruri si- ceea ce este mai important- ca el e capabil sa
stapaneasca si sa complete6e o anumita actiune.
Daca se pune prea mult accentul pe re%uli- pe trebuie"- copilul va de6volta simtul
datoriei in detrimentul placerii naturale de a munci. Copilul creativ va invata placerea
continuarii muncii si atin%erea satis5actiei de a 5ace bine un lucru.
!entimentul de inadecvare si in5erioritate- re6ultatele potential ne%ative ale acestei 5a6e
pot re6ulta din mai multe surse;
L copilul poate 5i discriminat 5iind incura:at sa nu mear%a la scoala@
L sa i se spuna ca el este in5erior celorlalti@
L sa 5ie 7iperprote:at de mediul 5amiliar sau sa 5ie e4cesiv de dependent de suportul
emotional al 5amiliei@
L baiatul poate 5ace comparatii intre el si tatal sau- ne5avorabile lui.
Pro5esorii si parintii care incura:ea6a copiii in activitati- creativitatea si
perseverenta in a invin%e atunci cand intampina di5icultati- sunt un puternic spri:in in lupta
impotriva sentimentului de in5erioritate.
Pentru Eri<son E- acest stadiu :oaca un rol decisiv din punct de vedere social- pentru ca
acum copiii invata cum sa lucre6e cu ceilalti- sa9si de6volte un simt de divi6iune a muncii si
e%alitatii sanselor. Este o perioada ec7ivalenta 5a6ei de latenta a lui 5reu6 S, deoarece
tendintele biolo%ice sunt inactive si domina relatiile cu cei de aceeasi varsta.
Comple4ul lui ,edip ar trebui sa 5ie re6olvat- copilul avand un control relativ bun asupra
pornirilor instinctuale. De buna de6voltare a comple4ului lui ,edip depinde de6voltarea
armonioasa a super9e%o9ului. Cand super9e%o9ul este 5ormat- copilul este capabil sa 5aca :udecati
morale si sa intelea%a astep9

tarile celorlalti de la el. +ai mult- devine capabil sa 5aca 5ata solicitarilor emotionale si
intelectuale din mediu- in special in scoala.
2a unii copii poate apare in acest interval re5u6ul de a mer%e la scoala@ o mama
tematoare poate transmite propria teama copilului. De asemenea- un copil care nu si9a re6olvat
nevoile sale de dependenta intra in panica la ideea separarii de mama. /e5u6ul scolar nu este
de obicei o problema i6olata@ ast5el- in mod tipic- copiii evita multe alte situatii sociale.
Divortul parintilor 9 repre6inta un 5enomen care determina tulburari semni5icative de tip
emotional si comportamental la toate %rupele de varsta. /ecuperarea si adaptarea la noua
situatie- dupa producerea divortului parintilor- durea6a de obicei 3 pana la 5 ani- dar
apro4imativ 1>3 din copii vor pre6enta traume psi7ice de durata. 2a baieti- a%resivitatea 5i6ica
este un semn obisnuit de su5erinta. Dupa divortul parintilor- adolescentii tind sa petreaca cat
mai mult timp departe de casa parinteasca. Tentativele de suicid pot aparea ca re6ultat direct al
acestei psi7otraume- unul dintre 5actorii predictivi ai sinuciderii adolescentului 5iind divortul
recent sau separarea parintilor. Copiii care se adaptea6a bine la divortul parintilor reusesc acest
lucru atunci cand 5iecare dintre parinti 5ace e5ortul de a continua relatia cu copilul- desi
unul dintre ei va trai separat de el. Pentru a 5acilita recuperarea copilului- cuplul divortat
trebuie- de asemenea- sa evite continuarea con5lictelor si sa demonstre6e un comportament
consecvent 5ata de copil.
Parintii vitre%i; cand survine recasatoria- copilul trebuie sa se adapte6e parintelui vitre%
si- de obicei- aceasta adaptare este di5icila.
3doptiunea ridica- de asemenea- serioase probleme in de6voltarea personalitatii
copilului. Tulburarile emotionale si comportamentale au 5ost raportate ca 5iind mai 5recvente
printre copiii adoptati decat printre cei neadoptati@ comportamentul a%resiv- 5urtul si di5icultatile
scolare sunt mai 5recvente la copiii adoptati. Cu cat varsta de adoptiune este mai mare- cu atat
este mai mare incidenta si %radul de severitate al problemelor de comportament.
ET3P3 a9E9a; I6entitateA3'n)uzie de r'% #de %a 11 %a 2) de ani)
Perioada ce corespunde pubertatii si adolescentei- care din punct de vedere al procesului
psi7o9social este adesea conceptuali6ata in termenii nevoii de a raspunde la doua sarcini
ma:ore;
1' trans5ormarea dintr9o persoana dependenta intr9una independenta@
2' stabilirea unei identitati
Desi ambele situatii apar din adolescenta- ele se e4tind la perioada adulta si trebuie sa
5ie reconsiderate de9a lun%ul intre%ului ciclu al vietii.
De6voltarea sentimentului de identitate este problema primordiala a acestei perioade@
identitatea este de5inita drept capacitatea persoanei de a da raspunsurile adecvate la
intrebarile 9 cine sunt0' si 9 incotro ma indrept0'.
.dentitatea sanatoasa se construieste prin succesul individual in parcur%erea primelor trei
etape psi7o9sociale si- identi5icarea- 5ie cu parintii naturali- 5ie cu cei adoptivi. .dentitatea
implica aparitia unui sentiment de solidaritate interna cu ideile si valorile unui %rup social.
3dolescentul se a5la intr9un moratoriu psi7o9social intre copilarie si perioada de adult-
in timpul careia sunt testate di5eritele roluri. 1n individ poate strabate mai multe cai
nepotrivite pana la a lua deci6ia 5inala pentru ale%erea pro5esiei #de e4emplu; valorile
morale pot 5luctua- dar un sistem etic este posibil sa se consolide6e acum intr9un cadru
coerent or%ani6at'.
, cri6a de identitate apare la s5arsitul adolescentei. Eri1s'n E a denumit9o cri#a
normati"a, pentru ca este un eveniment normal. Dar nelamurirea acestei probleme este
anormala si il lasa pe adolescent 5ara o identitate solida.
Persoana su5era de di5u6iunea identitatii sau con5u6ie de rol- caracteri6ata prin 5aptul ca
adolescentul nu are un sentiment de sine si este con5u6 in ceea ce priveste locul sau in lume.
Con5u6ia de rol se poate mani5esta prin tulburari de comportament ca 5u%a- criminalitate sau
psi7o6e mani5este. 3dolescentul se poate apara impotriva di5u6iunii de rol- prin alaturarea
la %asti"- culte sau prin identi5icarea cu persona:e 5oarte populare.
Din punct de vedere social este o perioada de pre%atire intensa pentru viitorul rol de
adult. intr9adevar- s5arsitul acestei perioade survine atunci cand adolescentului i se acorda
depline prero%ative de adult- intr9un moment si intr9o proportie care varia6a de la o societate
la alta.
Pentru cei mai multi oameni- a9si de6volta un sentiment bine de5init al moralitatii-
repre6inta o reali6are ma:ora a adolescentei tar6ii si a perioadei adulte. +oralitatea este
de5inita drept capacitatea de a te con5orma standardelor- re%ulilor- drepturilor si
responsabilitatilor. E4ista- in orice ca6- posibilitatea c'n)%ictu%ui intre doua standarde social
acceptate- iar persoanele invata sa 5aca :udecati ba6ate pe un simt individuali6at al
constiintei.
Compatibilitatea si 5le4ibilitatea acestui nou super9e%o intareste capacitatea persoanei
de a stapani si e4prima sentimente si emotii in relatiile sociale. De9a lun%ul intre%ii vietii-
super9e%o9ul unei persoane trebuie sa 5ie capabil sa se sc7imbe si sa se de6volte in sensul
adaptarii la noi situatii de viata.

3ceasta etapa de de6voltare internali6ea6a principiile etice si
controlul comportamentului.
Perioada adulta
Perioada adulta poate 5i impartita in trei perioade ma:ore;
L perioada precoce
L perioada medie
L perioada tardiva 9 batranetea
, mare parte din problematica psi7iatriei se ocupa de 5enomenele care au loc in aceasta
etapa;
9 casatoria
9 cresterea copiilor>calitatea de a 5i parinte
9 an%a:area>pro5esia>probleme le%ate de munca- soma:
9 evenimente psi7otraumati6ante; divort- imbolnaviri- alte evenimente stresante.
Etapa vietii adulte este o perioada de mari sc7imbari- unele dramatice- altele mai subtile-
dar continue. .ndividul trebuie sa 5ie capabil sa se adapte6e la toate sc7imbarile ce pot sa apara@
aceasta este cea mai lun%a perioada a ciclului vietii.
Jung 3+ se re5erea la varsta de 4) de ani ca amia6a a vietii" si considera ca perioada
adulta trebuie luata in considerare cu aceeasi atentie ca perioadele timpurii din viata.
Eri1s'n E a descris trei calitati ce trebuiesc dobandite in perioada adultar intimitatea-
pro#creatia' si inte%ritatea.
ET3P3 a?,I?a@ Inti(itateAIz'%are (*2 9 82 6e ani)
+aturitatea se mani5esta la inceputul vietii adulte- in primul rand prin re6olvarea cri6elor
anterioare ale copilariei si adolescentei- in al doilea rand 9 prin a deveni capabil si interesat in
acelasi timp in stabilirea unei relatii apropiate cu alta persoana- iar in al treilea rand prin
capacitatea si dorinta de a produce ceva.
.ntimitatea se re5era in special la obtinerea intimitatii in relatiile se4uale- in stabilirea
unor bune relatii de prietenie si a unor autentice relatii de %rup.
Toate acestea nu il sperie pe individul cu cri6a de identitate re6olvata in etapa anterioara
de de6voltare. Din contra- persoana care a:un%e la tinerete intr9o stare de con5u6ie de rol este
incapabila sa se implice intr9o relatie autentica- stabila- pe termen lun%. Cu un prieten sau cu
un partener in cadrul
casatoriei- aceasta persoana poate deveni absorbita de sine si indul%enta cu sine@ in aceasta
situatie se de6volta un sentiment de i6olare care poate evolua pana la intensitati periculoase.
ET3P3 a?,II?a@ (Pr') 3reatieAStagnare (82 9 6; 6e ani)
in timpul deceniilor care traversea6a perioada medie a vietii- adultul ale%e intre #pro'
creatie sau sta%nare.
Creatia nu se re5era numai la situatia in care persoana are sau creste copii- ci si un
interes vital- indepartat- mult mai lar%- in orientarea si spri:inirea noilor %eneratii si>sau de
imbunatatire a societatii.
Cei 5ara copii pot 5i procreatori prin de6voltarea unui sentiment de altruism si creativitate.
Dar cei mai multi- daca sunt apti- vor dori sa9si perpetue6e personalitatile si ener%iile- prin
producerea si ingri.irea urmasilor'. 3 dori sau a avea copii totusi nu %arantea6a creatia.
Parintii au nevoie mai intai sa9si 5i reali6at propriile identitati- pentru a 5i cu adevarat creatori.
3dultul care nu are preocupari privind orientarea si spri:inirea tinerelor %eneratii- se va
orienta obsesiv spre intimitate@ asemenea persoane se pot casatori si c7iar pot avea copii- dar
totul va 5i reali6at prin i6olare si protectie de sine.
Cara a putea 5i4a o varsta precisa- se pare ca e4ista o perioada situata intre 45 si 6) de
ani- cand multi indivi6i se simt de6orientati si ne5ericiti- care ar putea contura cri#a perioadei
medii de "iata'.
7)9)M din barbati au o cri6a de la moderata la severa in aceasta perioada- determinata
de sc7imbari bruste si neasteptate la locul de munca sau in relatia maritala si care se mani5esta
prin depresie severa- cresterea consumului de alcool sau de dro%uri- sc7imbarea cu un stil
alternativ de viata. Persoanele a5late in aceasta situatie simt ca nu mai au resurse si ca cele
restante sunt inadecvate pentru stapanirea stresurilor survenite in viata lor. /esimt acut
sen6atia imbatranirii si sentimentul implacabil al in5runtarii mortii. 3socierea dintre aceste
constienti6ari cu starile de panica sau de depresie constituie sindromul de cri6a al perioadei
medii de viata.
E4ista numeroase evenimente care modi5ica stilul de viata al persoanei in timpul
perioadei medii de viata- dar ele sunt stapanite 5ara su5erinta. 0umai atunci cand evenimentele
de viata sunt prea severe si surprin6atoare- ca moartea sotiei- pierderea slu:bei- o su5erinta
somatica %rava- persoana traieste o tulburare emotionala de asemenea proportii incat
determina denumirea drept cri6a a perioadei medii de viata. *arbatii si 5emeile predispusi la

aceasta cri6a par sa provina din 5amilii caracteri6ate printr9unul sau mai multe din
elementele urmatoare survenite in timpul adolescentei; neintele%eri parentale- indepartarea de
parintele de acelasi se4- parinti an4iosi- parinti impulsivi- cu un nivel sca6ut al
responsabilitatii.
Problematica comple4a le%ata de pro5esie este %enerata de satis5actia sau insatis5actia
data de munca- adaptarea la locul de munca- soma:ul. E5ectele soma:ului ii a5ectea6a pe cei
cu venituri mici. E5ectele psi7olo%ice si 5i6ice pot 5i enorme. 0ucleul identitatii persoanei-
care este atat de adesea le%at de pro5esie si de procesul propriu96is al muncii- este serios
a5ectat atunci cand este pierdut locul de munca. Este important sa mentionam aici incidenta
crescuta a alcoolismului- a tentativelor de suicid si a actelor de violenta sau debutul
tulburarilor psi7ice.
Perioada batranetii
Eta.a a?,III?a@ IntegritateA Dis.erare si iz'%are (.este 6; 6e ani)
in etapa a opta a ciclului de viata- dupa Eri1s'n E, e4ista con5lictul intre
inte%ritate 9 sentimentul de satis5actie pe care il simte cineva- re5lectat asupra unei vieti traite
productiv si disperare 9 sentimentul ca viata nu a avut nici o utilitate.
+aturitatea tar6ie poate 5i o perioada a multumirii- un timp in care sa te bucuri de
nepoti- sa9ti contempli re6ultatele marilor e5orturi 5acute si- poate- sa ve6i roadele propriei
munci puse in valoare de %eneratiile mai tinere. .nte%ritatea permite acceptarea propriului loc
in ciclul vietii si recunoasterea 5aptului ca viata ta este propria ta responsabilitate. .n ceea ce ii
priveste pe propri parinti- e4ista o acceptare a ceea ce sunt sau au 5ost si o intele%ere a 5elului
in care si9au trait propriile vieti.
in orice ca6- nu e4ista liniste sau multumire la batranete decat daca persoana a dobandit
intimitate si si9a indeplinit menirea de procreator. Cara procreere nu e4ista convin%erea ca
propria viata a avut vreun rost. Cara aceasta convin%ere- apare teama de moarte si un
sentiment de disperare sau nemultumire.
Conceptul ciclului vietii a constituit cadrul pe care s9au de6voltat teoriile
psi7opatolo%ice- mai ales cele le%ate de stres- coping' si relatia cu tulburarile psi7iatrice-
teoria eri<soniana implinindu9si cu succes rolul de placa turnanta in continuumul repre6entat
de cele doua conditii; sanatate si boala mintala. Perspectiva o5erita de o ast5el de tema a 5ost
e4ploatata %eneros de studiile care- in vi6iunile moderne psi7iatriei- iau in calcul rolul pe
care il :oaca atat e4perimentele de viata indepartate cat si cele recente- in constituirea acelor
seturi de resurse interne si e4terne de care individul dispune pentru a se adapta.
Teoriile contemporane completea6a teoria ciclului vietii- a:un%and la o con5i%uratie mai
comple4a decat cea a cercului initial descris- si anume la cicluri suprapersonale articulate intre
ele- 5iecare repre6entand de 5apt un ciclu al vietii- cu directii de de6voltare speci5ice-
suprapunandu9se- intersec9tandu9se- ciocnindu9se si uneori intarindu9se reciproc; ciclul biolo%ic9
repro9ductiv- ciclul 5amilial9marital- ciclul educational9vocational. !e mai descriu in literatura;
ciclul 5amilial- ciclul pro5esional- ciclul locativ- ciclul relatiilor sociale etc.
1n ast5el de model s9ar putea de6volta pornind de la teoria ciclurilor vietii- intelese nu
doar in sensul restrans al cronolo%iei- ci intr9un sens mai lar%- care presupune an%a:area
dinamica a persoanei in proiecte de viata- care ii implica si pe altii- mai ales pe cei din
ambianta sociala pro4ima.
in diversele domenii de viata se des5asoara di5erite pro%rame e4istentiale care au un
inceput si un s5arsit- se pot relua in alt conte4t si- in %eneral- asemenea parcursuri" e4istentiale
se des5asoara in paralel din perspectiva diverselor cicluri suprapersonale 9 5amilia proprie si de
ori%ine- la locul de munca si la scoala- probleme le%ate de locuinta- de activitate
pro5esionala speciala- activitate sociala- politica- etc. in 5iecare din aceste domenii se depune
e5ort- sunt traite stresuri si satis5actii@ ele se pot cumula la un moment dat dupa mai multi ani
sau e5orturile si a stresurile dintr9un ciclu sunt compensate prin satis5actiile din altul.
.ata de ce- urmarirea ciclurilor vietii- a dinamicii- a sc7imbarilor ce se petrec in cadrul
acesteia- permite clari5icarea de ansamblu a abilitatilor persoanei- a satis5actiilor si stresurilor
ce se corelea6a la un moment dat cu reteaua sociala e4terna- 5apt ce ar putea e4plica cresterea
sau scaderea circumstantiala a vulnerabilitatii.
in perspectiva diacrona- in spatele tuturor straturilor de temporalitate mentionate- se
intalneste durata" proprie a e4istentei unei persoane date@ a4 al duratei ce deriva din bio%ra5ie
si se contopeste cu identitatea persoanei pe care o intalnim ca element esential in perspectiva
structurala a acesteia. .ar deasupra duratei si straturilor de temporalitate- prin mi:locirea
pre6entului trait se implineste devenirea persoanei. 3st5el- se constituie ceea ce s9ar putea
numi bio%ra5ia" unei persoane- care poate 5i considerata din e4terior

si descrisa intr9o maniera romanesca sau evidentiata prin repere sc7ematice. Dar nu trebuie
i%norat nici ceea ce s9ar putea numi bio%ra5ia interna"- ce consta in metamor5o6a sensurilor
si an%a:arilor e4istentiale- a devenirii intime a persoanei in conte4tul lumii umane care o
invaluie si9i da sens.
7. TE/E0 P/E+,/*.D !. E3/!T3
3supra discutatului premorbid- varsta va :uca un rol deosebit 5iind o
coordonata ma:ora la care se va re5eri dinamica si speci5icitatea oricarui
tablou clinic@ e4ista o nevro6a a adolescentului- una a adultului si alta a ba9
tranului- precum si o boala a5ectiva a maturitatii si una a involutiei- aceste
delimitari 5iind de aceasta data modi5icate nu doar in 5orma ci si in continut.
Patolo%ia psi7iatrica se lea%a si se va le%a de e4perienta traita. Continutul trairilor
patolo%ice este uneori absurd- dar niciodata abstract. Dependenta e4perientei traite de varsta
nu trebuie demonstrata- dupa cum nu vom mai insista asupra 5elului in care varsta intervine in
structura personalitatii.
Eom mai nota ca 5actorul varsta va interveni in determinarea 5ormala a aspectului clinic
prin rolul pe care il :oaca asupra 5ondului somatic care va pre6enta bineinteles caracteristicile
ce nu vor 5i desi%ur con5undate cu boala sau consecintele acesteia- asa cum nu vom 5ace nici in
ca6ul structurilor psi7ice.
!enescenta- adolescenta- climacteriul nu sunt nici boli- nici cau6e de boli- nici terenuri
patolo%ice in sine ci doar aspecte de sinte6a ale modi5icarilor induse de varsta. Desi%ur-
continuarea e5orturilor de delimitare si descriere a normalului- a sanatatii in perioadele
critice" ale e4istentei va aduce o mai corecta abordare a aspectelor patolo%ice de la aceste
varste.
.mportanta 5actorului varsta este relevata si de modi5icarea tablourilor clinice la acelasi
individ odata cu inaintarea in varsta. Cat din aceasta se datorea6a evolutiei bolii si cat
modi5icarilor normale pe care individul in unitatea sa biopsi7osociala le su5era odata cu
trecerea timpului- este o intrebare care nu are in momentul de 5ata un raspuns adecvat.
. !E0!12 PE/!,032 32 E.ET.." #$10& C&'
3ceasta notiune de6voltata de +usta> Jung la inceputul secolului D.D incearca sa dea un
inteles de6voltarii individuale catre autonomie si implinire. Jung + sustine e4istenta unui
continut obiectiv al psi7icului #!ine' cu care Eul intra in relatie in procesul de individuare.
3utoactuali6area continuturi9
lor obiective ale !inelui conduce la o identitate stabila si continua a Eului. *oala psi7ica ar
intrerupe acest proces- l9ar bloca sau ar provoca re%resie. +asloJ 3B #1((3'- citat de
+inulescu +- de6volta un set de indici tipici pentru o persoana care a atins nivelul ma4im de
autoreali6are. 3ceste persoane;
K sunt limpe6i in modul de a percepe realitatea si capabile sa accepte ambi%uitatile
e4istentei@
K se accepta pe sine si pe ceilalti si traiesc doar intr9o minima masura starea de
an4ietate sau vinovatie le%ata de sine@
K se comporta spontan si %andesc cu 5ante6ie- dar nu total neconventional@
K nu sunt centrate pe propria persoana ci- mai de%raba- pe o anumita problematica@
K sunt capabili sa priveasca viata cu obiectivitate- desi adesea cauta solitudinea@
K se comporta intr9o maniera independenta- 5ara a 5i si rebeli@
K iubesc viata@
K au trairi de e4ta6- c7iar le%ate de sentimentul de putere- au momente cand creea6a-
cand par a stapani necunoscutul@
K sunt implicati social identi5icandu9se simpatetic cu orice om@
K pot avea e4periente interindividuale pro5unde- dar de re%ula cu putini oameni@
K respecta 5iinta@
K stiu di5erenta dintre mi:loc si scop si nu se nelinistesc de 5aptul ca ar trebui sa suporte
un anumit mi:loc pentru a atin%e un scop@
K le este propriu un sens 5iloso5ic al umorului- spontaneitatii- :ocului si nu sunt
caracteri6ati de a%resivitate 5ata de ceilalti@
K sunt capabili sa descopere probleme si sensuri mai ales in domeniul pe care sunt
centrati@
K nu permit culturii" sa ii controle6e.
(. C,0!T..0T3 .DE0T.T3T.. PE/!,032E
Cenomenul comple4- numit de $aspers G Ic%$e1usstsein' #constiinta identitatii
personale'- trebuie considerat pe de o parte nucleul vietii psi7ice normale si- pe de alta parte-
punctul de plecare al tuturor 5enomenelor psi7opatolo%ice.
$aspers G considera constiinta e%oului ca avand patru sub5unctii;

7. Sentimentul constiintei acti"itatii. De 5apt- constiinta e%oului este mai intai
e4perimentata ca o activitate ori%inala non9comparabila". Este perceptia de a 5i o sursa de
activitate ori%inala care se poale de asemenea mani5esta 5ara vreun continut.
2. O constiinta a unitatii. 3ceasta este re6umata in sinta%ma -u sunt acelasi si
toate partile mele se afla in cone&iune intre ele pentru (mi determina sinele'. Cu alte
cuvinte- in orice moment- stiu ca sunt o persoana si numai una.
3. Constiinta identitatii. !inta%ma e4plicativa ar putea 5i;
tl
-u sunt acelasi, inainte
si dupa acest moment', deci nu sunt acelasi numai intr9un anumit moment ci si dupa ce
timpul a mai trecut. Cu alte cuvinte- stiu mereu ca apar sc7imbari in viata mea ce mentin un
nucleu de identitate speci5ic- ce ramane constant in timp. 3ceasta se va intampla in 5ata unor
modi5icari pro5unde ce implica repre6entari interne si mai ales impotriva evidentei di5eren9
telor din aspectul corpului.
Evaluarea importantei acestei 5unctii se poate 5ace luand in considerare modi5icarile
pro5unde suportate de corpul nostru in timpul perioadei relativ scurte a adolescentei. in
timpul acestei perioade- c7iar daca este una suparatoare- :enanta- daca aceasta 5unctie
lucrea6a" normal- putem 5i capabili sa ne mentinem un sens corect al identitatii.
3. 4onstiinta detinerii de continuturi personale' specifice constiin(
tei. Cu alte cuvinte- certitudinea interna ca aceste continuturi ale constiintei
mele sunt speci5ice si di5erite de cele ale altora. Cu aceasta sub5unctie- pot construi
sentimentul ca posed o personalitate speci5ica- care mentine nucleul de stabilitate al
continuturilor pe parcursul sc7imbarilor vietii. 3cest nucleuma 5ace e%al cu persoana ce
eram in trecut si di5erit de nucleul" altora.
1). *,323 !. PE/!,032.T3TE
Cundalul bolii psi7ice- precum cel al normalului- este personalitatea- Ea va 5i cea care
va da nota particulara si de diversitate 5iecarui tablou clinic. De 5apt- aceasta este si marea
di5icultate- dar pe de alta parte si marea speci5icitate caracteristica psi7iatriei. Cele doua
componente ale cuplului pato%enic- terenul si a%entul pato%en- se a5la in psi7iatrie intr9o
relatie de stransa intrepatrundere- alcatuind o ecuatie ale carei solutii sunt in5inite. !i asta
pentru ca- spre e4emplu- daca in reactii a%entul pato%en #trauma psi7ica' va 5i e4terior
terenului #personalitatea'- in de6voltari el se va suprapune
structural si %enetic peste aceasta #boala a5landu9si cau6a si in insasi di6ar9monia
personalitatii'- iar in procese- intersectia celor doua componente %eneratoare ale bolii conduce
la trans5ormarea tuturor elementelor ori%inale alepersonalitatii. Desi%ur ca relatia dintre cei doi
5actori amintiti mai sus nu este o relatie mecanica@ comple4itatea retroactiunilor-
interdependentelor- o 5ace %reu descriptibila si practic imposibil de cunoscut in intimitatea ei.
+ai mult decat in oricare domeniu al medicinii- in psi7iatrie e4istenta bolnavilor si nu a
bolilor este de5initorie. 3ceasta nu inseamna- asa cum au incercat unii sa demonstre6e- ca bolile
nu e4ista@ si cu atat mai putin inseamna ceea ce altii sustin cu suverana su5icienta- ca nu asistam
decat la o boala unica.
!emni5icatia celor aratate anterior se re%aseste in diversitatea clinica a tulburarilor
mintale- indi5erent de intensitatea lor nevrotica- psi7otica sau- si de ce nu- dementiala- care se
trans5i%urea6a la nivel individual intr9o caleidos9copica or%ani6are.
+unca psi7iatrului ar 5i sisi5ica in incercarea de descriere a tuturor acestor tablouri- iar
noso%ra5ia ar parea un $utoi al 5anaidelor' daca in permanenta nu s9ar 5ace e5ortul critic al
determinarii premorbidului. Punerea acestuia in evidenta- stabilirea le%aturii inteli%ibile dintre
pree4istent si e4istent- ca si sesi6area e4acta a nivelului si caracteristicilor personalitatii
oricum in su5erinta sunt conditiile sine 6ua non ale psi7iatriei.
in stabilirea dia%nosticului si in intele%erea ca6ului- medicul trebuie sa re6olve o problema
5undamentala si anume sa corele6e tabloul clinic actual cu aspectele personalitatii premorbide
pe care acesta s9a %re5at si sa aprecie6e ast5el eventualitatea accentuarii unor trasaturi care se
mani5estau evident si anterior imbolnavirii@ modi5icarea calitativa a personalitatii 9 operatie
di5icila si cu importante consecinte in ceea ce priveste dia%nosticul si indeosebi terapia.
, personalitate nu se poate restructura datorita bolii decat de la un nivel pe care 19a
atins- in :os. 3ceasta di5erenta trebuie sa 5ie reala- intre ceea ce a 5ost si ceea ce este si nu intre
ceea ce ar 5i putut 5i- sau ceea ce ne ima%inam ca a 5ost- sau intre proiectia ideala a
psi7iatrului si realitate.
3celasi lucru este valabil si pentru substructurile personalitatii; atunci cand a5irmam
deteriorarea mintala- va trebui sa ne re5erim la de6voltarea mintala a subiectului in cau6a care
este acum decalata in per5ormante.
+aAer9&ross conclu6iona asupra unui lucru de mult timp in psi7iatrie- ca modul de
reactie corespunde trasaturilor celor mai repre6entative ale personalitatii la care acesta apare-
deci reactiile sunt aproape intotdeauna in sensul personalitatii.

De asemenea- celelalte psi7o%enii- prin insasi de5initia lor 9 de boli de de6voltare" vor
urma sensul personalitatii. intele%erea acestui lucru ne va impiedica in tentatia 7iperanalitica de
a descrie noi si noi entitati si 5orme clinice- pentru ca pare evident ca 5iecare tip de boala-
indi5erent de intensitatea ei psi7opatolo%ica #pana si la nivel demential' va capata nuanta
dominanta a personalitatii premorbide- de6voltand o simptomatolo%ie %enerata
de suprapunerea sau de inter5erenta morbidului cu premorbidul.
Daca personalitatea nu este o c7eie psi7opatolo%ica pentru e4plicarea continutului
intre%ii patolo%ii #asa cum ea este pentru psi7o%enii' ea va 5i si in cadrul celorlalte boli 5actor
patoplastic- 5acand compre7ensibila 5orma- dar nu si continutul.
.ntuitia <retsc7meriana #devenita do%ma- din pacate pentru o lun%a perioada de timp'
care opunea picnicul leptosomului in tentativa de a stabili calea catre psi7o6a- isi %aseste in
realitatea clinica o nuantata e4primare- c7iar atunci cand procesul sc7i6o5ren se instalea6a la
un picnic- el are o pronuntata nuanta a5ectiva.
3bsoluti6area rolului structurii premorbide poate insa duce la impasuri ma:ore- dupa cum
se va vedea- unul din cele mai banale; s9au descris- o structura psi7opatica si una nevrotica
intre care s9a stabilit ca linie de demarcatie pastrarea posibilitatii comparatiei intre starea sa
dinainte de boala si imbolnavire" (Nica?<6angiu)"
!e admite insa posibilitatea psi7opati6arii" nevro6elor dupa o mai lun%a si trenanta
evolutie. intrebarea care se pune este; acest nevrotic psi7opati6at pastrea6a" intotdeauna
posibilitatea comparatiei comportamentului sau inainte si dupa imbolnavireI Daca da- atunci
nu a devenit psi7opat"@ daca nu- atunci cum stim ca nu a 5ost psi7opat"I
Desi%ur acesta este un simplu demers teoretic care demonstrea6a di5icultatile de
incadrare in modele- delimitarile avand o 6ona lipsita de e4actitate care isi are ori%inea tocmai
in uriasa variabilitate umana si in di5icultatea stabilirii de modele.
.nter5erenta care se produce in cadrul sindroamelor psi7oor%anice cronice #si c7iar in
cele acute'- in care patolo%ia ce ar trebui sa 5ie or%ani6ata dupa modelul strict medical #le6iune9
dis5unctie' are un caracter de %lobali9tate@ 5aptul ca ele se di5erentia6a- evidentiind cel mai
adesea di6armoniile e4istente in personalitatea premorbida- ne indreapta pentru admiterea reci9
procei; structura somatica" va avea un rol in e4presivitatea tabloului clinic.
Constitutia biolo%ica- inte%ritatea ei mor5o95unctionala- re6istenta ei la de6a9daptare- toate
acestea se vor re%asi nuantat in tabloul morbid. .ata cateva din circumstantele medicale care pot
avea ca e4presie sc7imbarea personalitatiisubiectului; tulburarile comitiale- in special cele cu
ori%ine in lobul temporal- le6iunile lobului 5rontal- tumorile- abcesele si in alte le6iuni
cerebrale. &ear si 5e6i' au descris caracteristicile personalitatii pacientilor cu epilepsie
a lobului temporal; 7ipo9 sau 7iperse4ualitate- vasco6itate emotionala #ade6i9vitate"'-
7iperreli%io6itate- intensi5icarea emotiilor- 7iper%ra5ie- circumstan9tialitate- suprainclu6iune-
lipsa umorului- tendinte paranoide si accentuarea e4trema a sentimentului moral. Este
important de reamintit ca in ca6urile in care e4ista o patolo%ie predominanta a lobului 5rontal-
abilitatile co%nitive sunt relativ pastrate.
T3*E212 3.
C31NE2E +ED.C32E 32E !CB.+*3/.2,/ DE
PE/!,032.T3TE #dupa P'.1in -#, 196)
Dementa corticala #poate 5i mani5estarea timpurie'
Tumorile !0C
35ectiuni ale lobului 5rontal #in special asociate cu le6iunile orbitale sau
cu tumori'
Traumatism cranian
.nto4icatii #de e4. plumb'
!indrom postconvulsiv
Psi7oc7irur%ie
3ccidente vasculare
Bemora%ie subara7noidiana
Dementa subcorticala #deseori o mani5estare care iese in evidenta'
35ectiuni ale lobului temporal #in special de tip iritativ>convulsiv'
/evi6ia a9D9a a Clasi5icarii Tulburarilor +intale si de
Comportament ,+!- 1((2 introduce conceptul de tulburare de personalitate or%anica pe care
o caracteri6ea6a ca 5iind; o alterare semnificati"a a modelelor o$isnuite a
comportamentului premor$id. In special sunt afectate e&presia emotionala, tre$uintele si
impulsurile, functiile cogniti"e sunt defectuoase in special sau doar in sfera planificarii
propriilor actiuni si anticiparii consecintelor lor pentru su$iect.'

in a5ara unui istoric stabilit sau a unei alte dove6i de boala- le6iune sau dis5unctie
cerebrala- un dia%nostic cert necesita pre6enta a doua sau mai multe din urmatoarele
caracteristici;
a' Capacitate constant redusa de a persevera in activitati cu scop- mai ales cand implica
lun%i perioade de timp si satis5actii amanate@
b' Comportament emotional alterat- caracteri6at prin labilitate emotionala- buna
dispo6itie super5iciala si ne:usti5icata #eu5orie'- veselie neadecvata@ sc7imbare rapida
spre iritabilitate sau scurte e4plo6ii de manie si a%resiune@ in unele ca6uri poate aparea
apatia- care poate 5i trasatura predominanta@
c' De6in7ibarea e4presiei necesitatilor si impulsurilor- 5ara a lua in considerare
consecintele sau conventiile sociale #pacientul se poate an%a:a in acte disociale- ca;
5urtul- avansuri sociale nepotrivite- buli9mie- sau mani5esta desconsiderare
pentru i%iena personala'@
d' Tulburari co%nitive sub 5orma suspiciunii sau ideatie paranoida si>sau e4cesiva
preocupare pentru o unica tema de obicei abstracta #de e4emplu reli%ia- adevarul"-
eroarea" etc'@
e' 3lterare marcata a debitului si a 5luiditatii verbale- ceea ce se traduce prin;
circumstantialitate- 7iperimplicare- vasco6itate si 7iper%ra5ie@
) Comportament se4ual alterat #7ipose4ualitatea sau sc7imbarea pre5erintei se4uale.
Totusi- asa cum nu e4ista psi7o%ene6a pura #nu e4ista emotie 5ara tulburari
neurove%etative si endocrine- a5irma in 1(73 Si>a6'n), tot asa nu se poate vorbi de
persono%ene6a in sens neurolo%ic.
11. PE/!,032.T3TE !. 3D3PT3/E
De9a lun%ul istoriei psi7olo%iei- multi psi7olo%i au aratat ca trasaturile de personalitate
constituie ba6a pentru modelarea si adaptarea umana. Dintre trasaturile de personalitate ei au
acordat cea mai mare atentie urmatoarelorresurse de adaptare;
1. E5icacitatea (&an6ura, 19!!,19*, 19B :a%tz si +'ugh, 198)B
2. /e6istenta (#'$asa, 19!9, 19*)B
3. Control (R'tter, 1966B Phares, 19!9)B
4. Competenta (:hite, 19;9)B
5. E%o puternic (&arr'n, 19;4)"
T3*E212 4.
C3/3CTE/.!T.C
3
DEC.0.T.E A<TORII
E5icacitatea /esursa de personalitate impreuna
cuinvatare sociala
9 ca trasatura de personalitate@
9 credinta individului in abilitatea
proprie de a actiona. E5icacitatea indivi
duala porneste de la posibilitatea de
a9si pune in 5ata planurile si deprinde
rile pe care le are".
&'n6ura,
19!!,19*, 19
:'%tg si
+'ugh198
:'%tg si
+'ugh198
/e6istenta 1n comple4 de caracteristici care include;
9 puternica intele%ere a sei5ului@
9 atitudine vi%uroasa 5ata de mediu@
9 intele%erea semni5icatiilor@
9 control.
/elatia stres inalt>e4ecutie 9 sca6uta in
contrast cu stres inalt>e4ecutie 5oartesca6uta
5iind toate caracteri6ate de calitati asociate
cu re6istenta. /idicarea unui numar de
intrebari despre validitatea conceptului de
re6istenta.
#'$'sa
19!9,19*
5un1,19*
Controlul 1n construct de personalitate. .n ultimii 3)
de ani s9au 5acut sute de studii le%ate de
aceasta tema. 3ceste studii au inclus
investi%atii si corelatii- structura 5actoriala si
proprietati psi7ometrice. in%eneral-
conclu6ia este ca locul controlului repre6inta
o sursa distincta a personalitatii pentru
adaptarea la stres. Po6itivitatea valorii
controlului personal..deea ca individul poate
5acilita si de6volta prin credinta in ceva
anume si 5aptul ca aceasta da posibilitatea
autocontrolului- ramane totusi o notiune
populara.
J"R'tter, 1966
5'%1(an,
198Ste.t'e
siA..%es, 199*
Competenta /epre6inta sentimentul e5icacitatii care
provine de la istoria cumulativa a producerii
unui e5ect asupra mediului". Competenta este
emer%enta calitatii care apare natural in
procesul uman de crestere
:hite, 19;9,
1962, 19!2
T3*E212 8 (c'ntinuare)"
3ARA3TERISTI3
A
DE5INITIE A<TORII
si de6voltare. 1n concept comportamental
al competentei si un model de
de6voltare>maturitate al competentei.
Competenta sociala 9 un inde4 al maturitatii
si sanatatii psi7ice.
+'%)rie6
siDCDuri%%a, 19697eath,
19!!Phi%%i.s
siDieg%er, 1961,&r'>er(an
si Dig%er, 1966,1961
Eg' .uternic Conceptul de putere a E%oului" Cand
teoriile psi7odinamice au luat avant se
de6volta scala de masurare a puterii
E%oului. +ai tar6iu- puterea E%oului a putut
5i considerata premer%atoare a conceptelor
de e5icienta- competenta- re6istenta si
control.
&arr'n, 19;4
De6voltare
morala
Ri(, 199*
1morul Este un mi:loc de satis5acere
narcisiaca- este o a5irmare victorioasa a
Eului
O>erh'%ser,199*
in aceleasi conditii de viata- de e4emplu munca de raspundere- plina de nepreva6ut- intr9
un ritm neintrerupt- 6iua si noaptea- unii oameni raman per5ect sanatosi- iar altii contractea6a
di5erite maladii; ulcer- colita- 7ipertensiune si alte a5ectiuni cardiace- acu6and o stare psi7ica
proasta 9 surmena:- insomnie- 5obii etc. .nvesti%atiile s9au orientat spre 5actorii de personalitate.
in primul rand- cei determinanti ereditar; o anumita constructie somatica- ec7ilibrul si 5orta
proceselor psi7ice- anumite dis5unctionalitati con%enitale etc. Desi ereditatea nu poate 5i
ocolita- cercetarile moderne asupra stresului au aratat ca re6istenta la a%resiunea stimulilor
nocivi din mediul nostru de viata se dobandeste. Botaratoare este atitudinea 5ata de e4istenta
cotidiana- modul cum se raportea6a indivi6ii umani la realitatea obiectiva. +anualul de dia%9
nostic si tratament D!+ .E introduce o scala de evaluare precisa a 5unctionalitatii 5iecarui
individ drept criteriu suplimentar in stabilirea dia%nosticului multia4ial.
T3*E212 ;"
S3ALA DE E,AL<ARE +LO&ALA A
5<N3TIONARII78!F(89O/!9 !SS-SS:-N* OF
F;N4*IONIN8
2uati in considerare 5unctionarea psi7olo%ica- sociala si ocupationala pe uncon9
tinuum ipotetic al sanatatii>bolii mintale. 0u includeti de%radarea 5unctionarii
ca urmare a unor limitari 5i6ice #sau de mediu'.
3'6u% (N'ta Colositi coduri intermediare atunci cand este ca6ul- de e4.- 45-
6-72'.
122
E 91
5uncti'nare su.eri'ara intr?' %arga ga(a 6e acti>itati, .r'$%e?
(e%e >ietii .ar sa nu?i sca.e nici'6ata 6e su$c'ntr'%, este cautat
6e a%tii .entru (u%ti.%e%e sa%e ca%itati.'ziti>e" 5ara si(.t'(e"
92
E 1
Si(.t'(e a$sente sau (ini(e #de e4.- usoara an4ietate inainteaunui
e4amen'- )uncti'nare $una in t'ate 6'(enii%e, interesat sii(.%icat
intr?' ga(a %arga 6e acti>itati, e)icient s'cia%, in genera% (u%tu(it
cu >iata, nu are (ai (u%t 6ecat .r'$%e(e sauingriF'rari $ana%e,
%egate 6e >iata c'ti6iana #de e4.- o discutie" oca6ionala cu membrii
5amiliei'.
2
E !1
Daca sunt .rezente si(.t'(e, acestea c'nstituie reactii tranzit'rii si
e9.ecta$i%e %a stres'ri .sih's'cia%i #de e4.-di5icultati de
concentrare dupa o cearta in 5amilie'@ nu (ai (u%t6ecat '
us'ara a)ectare a )uncti'narii s'cia%e, 'cu.ati'na%esau
sc'%are #de e4.-
ramaneri in urma temporare in activitatea scolara'.
!2 E
61
<ne%e si(.t'(e us'are #de e4.- dispo6itie coborata si
usoarainsomnie' SA< une%e 6i)icu%tati in )uncti'narea s'cia%a,
'cu.ati'na%a sau sc'%ara #de e4.- c7iulul oca6ional- sau insusirea unor
obiecte din casa'- dar 5unctionare %enerala buna- are unele relatii
interpersonale semni5icative.
62 E
;1
Si(.t'(e ('6erate #de e4.- a5ect plat si vorbire
circumstantiala- oca6ional atacuri de panica' SA< 6i)icu%tati
(6'6erate in )uncti'narea s'cia%a, 'cu.ati'na%a sau
sc'%ara #de e4.- putini prieteni- con5licte cu cei de aceeasi varsta sau
cu cole%ii de munca'.
;2 E
81
Si(.t'(e se>ere #de e4.- ideatie de sinucidere- ritualuri
obsesive severe- 5urturi 5rcevente din ma%a6ine' SA< 'rice a)ectare
seri'asa a )uncti'narii s'cia%e, 'cu.ati'na%e sau
sc'%are #de e4.- 5ara prieteni- incapabili sa pastre6e un serviciu'.
T3*E212 5 #continuare'.
4)
E
31
Oarecare a%terare a testarii rea%itatii sau a c'(unicarii #de e4.-
vorbirea este uneori ilo%ica- obscura sau irelevanta' SA< a%terare
(aF'ra in cate>a 6'(enii, cu( ar )i (unca sau sc'a%a, re%atii%e
)a(i%ia%e, Fu6ecata, gan6irea sau 6is.'zitia#de e4.- un barbat
depresiv care isi evita prietenii- isi ne%li:ea6a 5amilia si este incapabil
sa mai lucre6e@ un copil care bate 5recvent copii mai mici- este
s5idator acasa si ia note proaste la scoala'.
3)
E
21
3'(.'rta(entu% este c'nsi6era$i% in)%uentat 6e 6e%iruri
sau ha%ucinatii SA< 6eteri'rare se>era a c'(unicarii sau
Fu6ecatii
#de e4.- uneori este incoerent- actionea6a cu totul inadecvat- are
preocupari suicidare' SA< ina$i%itate 6e a )uncti'na in a.r'a.e
t'ate 6'(enii%e #de e4.- sta in pat toata 6iua@ nu are serviciu- locuinta
sau prieteni'.
2)
E
11
Prezenta unui anu(it .eric'% 6e a?si )ace rau siesi sau a%t'ra
#de e4.- tentative de sinucidere 5ara e4pectatia clara a mortii@
este 5recvent violent@ e4citatie maniacala' SA< 'cazi'na% nu
.astreaza igiena .ers'na%a (ini(a #de e4.- manipulea6a 5ecale' SA<
a%terare (aF'ra a c'(unicarii #de e4.- in mare masura incoerent sau
mut'.
1)
E
1
Peric'% .ersistent 6e %ezare gra>a a .r'.riei .ers'ane sau a
a%t'ra #de e4.- violenta recurenta' SA< inca.acitatea .ersistenta 6e
a?si (entine ' (ini(a igiena .ers'na%a SA< act suici6ar seri's
cu e9.ectatia c%ara a ('rtii"
) .n5ormatie inadecvata.
Din@ 3merican PsAc7iatric 3ssociation. 5iagnostic and Statistical :anual
of:ental 5isorders, te4t revision- 4
t7
ed.- =as7in%ton- DC; 3merican
PsAc7iatric 3ssociation- CopAri%7t 2)))- cu permisiune.
12. +EC30.!+E DE 3P3/3/E
De la aparitia sa- termenul de aparare (5reu6 S, 198) a desemnat o serie de e4plicatii
psi7olo%ice pentru a arata modul in care con5lictul psi7ic este 5actor etiolo%ic determinant.
Termenul de psi%one"ro#a a 5ost 5olosit de 5reu6 S pentru a desemna o serie de boli in
care con5lictul psi7ic este determinant si a carei etiolo%ie este deci psi7o%ena. Doi ani mai
tar6iu- in 1(6 intr9un articol intitulat 0oi remarci asupra psi7onevro6elor de aparare"- 5reu6
S a5irma ca apararea este
punctul central al mecanismelor psi7ice al nevro6elor luate in discutie. Cele patru mecanisme
de aparare preci6ate de5reu6 S in aceste articole erau;
<. con"ersia a5ectului in isterie
2. transpo#itia sau deplasarea a5ectului in nevro6a obsesionala
=. respingerea concomitenta repre6entarii sau a5ectului sau
3. proiectia in psi7o6e.
in 1(36- 5reu6 3- pornind de la contributiile tatalui sau- reali6ea6a o sinte6a a datelor
privind mecanismele de aparare descriind tintele si motivele apararii.
1lterior- #%ein - va descrie apararile precoce- iar o serie de psi7analisti vor relua in mod
creator teoria mecanismelor de aparare- trans5ormandu9le intr9un concept 5undamental al
practicii contemporane.
Dintre numeroasele de5initii date mecanismelor de aparare- o retinem pe cea a
lui :i6%'echer (19!*)mecanismele de aparare arata diferitele tipuri de operatii in care se
poate specifica apararea, adica forme clinice aleacestor operatiuni defensi"e'', si pe cea
din DSM-IV, in care mecanismele de aparare #stAles o5 copin%' sunt de5inite caprocese
psi%ologice automate, care prote.ea#a indi"idul de an&ietate sau de perceperea de pericole sau
de factori de stres interni sau e&terni'. 3utorii D!+9.E mai 5ac preci6area ca -- mecanismele
de aparare constituie mediatori ai reactiei su$iectului I conflictele emotionale si I factori de
stres e&terni sau interni'.
/ecent- I'nescu !- JacGuet -- si Lh'te 3 (199!) e4aminand 5inalitatea mecanismelor
de adaptare si modul de actiune adaptat in vederea atin%erii respectivelor 5inalitati descriu
urmatoarele posibilitati;
1. /estaurarea 7omeosta6iei psi7ice@
2. /educerea unui con5lict intrapsi7ic@
3. Diminuarea an%oasei nascuta din con5lictele interioare intre e4i%entele
instinctuale si le%ile morale si sociale@
4. !tapanirea- controlul si canali6area pericolelor interne si e4terne sau prote:area
individului de an4ietate sau de perceperea pericolelor sau 5actorilor de stres interni
sau e4terni.
3ceiasi autori incearca o de5initie comple4a a mecanismelor de aparare ca; procese
psi%ice inconstiente urmarind reducerea sau anularea efectelor de#agrea$ile ale pericolelor
reale sau imaginare, remaniind realitatileinterne si'sau e&terne si ale caror
manifestari ( comportamente, idei sau afecte pot fi inconstiente sau constiente. '
.nteresul pentru mecanismele de aparare in lucrarea noastra este %enerat de posibila
abordare inte%rativa a proceselor psi7olo%ice de adaptare.
, serie de mecanisme- ca mecanismul de eliberare si de copin% permit sa 5ie luata in
consideratie posibilitatea abordarii inte%rative a diverselor procese psi7olo%ice de adaptare.
TA&EL<L 6"
3are estec'ntinutu%
ter(enu%ui
6emecanism de
aparare?
+ecanismele de aparare sunt modalitati de6voltate pentru a
prote:a Eul- atat in situatii normale cat si in cele patolo9
%ice. :ecanisme de aparare su%erea6a un mod de 5unctio9
nare asemanator cu cel al unei masini a sistemului
psi7ic implicat. Caracterul inconstient si automat al
mecanismului de aparare :usti5ica in mare masura aceasta
5ormulare.
i(.'tri>a cuise a.ara
Eu%H
3pararea este o strate%ie de lupta contra a5ectului- insensul ca-
daca acesta nu are o actiune neplacuta- mecanismele de
aparare nu apar. Eul se apara impotriva
pulsiunilor inconstiente si impotriva a5ectelor le%ate de aceste
pulsiuni care sunt supuse la tot 5elul de constran%eri
pentru a 5i stapanite si metamor5o6ate.
De ce se a.ara Eu%, care
sunt('ti>e%e
.entru careEu% se a.ara
H
Dupa 5reu6 A, trei motive pot 5i retinute; 5rica de !upra9
Eu- 5rica de real- #aceste doua cau6e vor conduce intotdeauna
la sentimente de vinovatie in ca6ul in care pulsiunea s9
ar satis5ace- c7iar daca intr9o prima 5a6a aceasta satis5acere ar
5i insotita de placere'- teama ca intensitatea pulsiunii sa nu
devina e4cesiva.
3e insea(na'
a.ararereusitaH
/eusita unei aparari trebuie sa 5ie considerata din punct de
vedere al Eului si nu din termenii unei lumi e4terioarede
adaptare la aceasta lume. Criteriile de reusita sunt le%ate de
urmatoarele scopuri; impiedicarea pulsiunii inter6ise de a intra in
campul constiintei- in%radirea an%oasei de
insotire- evitarea oricarei 5orme de neplacere@ in ca6ul re5ularii
reusita este e5ectiva daca orice aparitie constienta dispare.
3are sunt .eric'%e%e unei
a.arari reusiteH
) aparare reusita are totdeauna si ceva periculos atuncicand
restran%e e4cesiv domeniul constientei sau competentei Eului
atunci cand ea 5alsi5ica realitatea. in acest ca6- c7iar daca este
reusita" ea poate avea consecinte ne5aste pentru sanatate sau
pentru de6voltarea ulterioara.
T3*E212 6 (c'ntinuare)"
3e insea(na'
a.ararea6a.tati>aH
3pararile adaptative 5acilitea6a in acelasi mod 7omeo9sta6ia
psi7ica precum si adaptarea subiectului la mediul sau. Pentru
ca o aparare sa 5ie adaptativa- ea nu trebuie sa ani7ile6e
complet a5ectul- sa 5ie orientata pe termen lun%- sa aiba o
speci5icitate cat mai crescuta- sanu bloc7e6e ci sa canali6e6e
a5ectele- sa trans5orme utili6atorul acestor tipuri de aparare intr9
o persoana a%reabila si atractiva.
E9ista a.ararin'r(a%e
sia.arari .at'%'giceH
3pararile se mani5esta si in situatii normale. Eom considera ca-
atata timp cat 5unctionarea mintala nu este a5ectata in supletea
si armonia sa in adaptarea la real- apararile sunt e5icace. Daca
acestea sunt prea ri%ide- prost adaptate realitatilor interne si
e4terne sau doar de un sin%ur tip- indi5erent de situatie atunci
este vorba de aparari patolo%ice sau inadecvate pentru ca ele
sunt decalate in raport cu nivelul de de6voltare al individului
sau improprii situatiei in care se %aseste subiectul. 3ceste
aparari au tendinta sa de5orme6e perceperea realitatii si sa
perturbe alte 5unctii ale Eului.
3u( .'t
)i6e)inite(ecanis(e%e6
e a.arareH
3nsamblul operatiilor a caror 5inalitate este de a
reducecon5lictul intrapsi7ic 5acand inaccesibile
e4perienteiconstiente unele din elementele
con5lictului (:i6%'cher)"3pararea este un mecanism psi7olo%ic
inconstient 5olosit de individ pentru a9si diminua an%oasa
nascuta din con5lictele interioare intre e4i%entele
instinctuale si le%ile morale si sociale. 0otiunea de mecanism
de aparare in%lobea6a toate mi:loacele utili6ate de Eu pentru a
stapani- controla si canali6a pericolele interne si e4terne.
+ecanismele de aparare constituie strate%ii prin care
persoanele reduc sau evita starile ne%ative cum ar 5i con5lictele-
5rustrarea- an4ietatea si stresul (7'%(es)"+ecanismele de
aparare sunt procese psi7ice inconstiente- vi6and reducerea
sau anularea e5ectelor de6a%reabile ale pericolelor reale sau
ima%inare care remodelea6a realitatile interne si>sau e4terne si
ale caror mani5estari 9 comportamente- idei sau e5ecte 9 pot 5i
inconstiente sau constiente.

T3*E212 7.
4-9- <> :-4!NIS:- 5- !,!?!?- 49!SI4-
1. /EC123/E3
2. /E&/E!.3
3. C,/+3T.10E3 /E3CT.,0323
4. .N,23/E3
5. 30123/E3 /ET/,3CT.E3
6. T/30!C,/+3/E3 .0 C,0T/3/.1
7. !1*2.+3/E3
. .0T/,.ECT.3
(. P/,.ECT.3
1) . /E.0T,3/CE/E3 C3T/E !.0E
13. O ABORDARE COGNITIVA
A MECANISMELOR DE APARARE
Cacand anali6a critica a abordarii psi7analitice- -ic%ea - (199!) arata ca aceasta;
#1' plasea6a mecanismele de aparare la inter5ata dintre .d si E%o@
#2' le or%ani6ea6a ierar7ic in 5unctie de maturitatea" lor- adica de e5icienta cu care
reusesc sa bloc7e6e descarcarea pulsiunilor instinctuale ale .dului@
#3' considera ca sunt declansate de an4ietatea de semnal- deci sunt
postemotionale@
#4' nu limitea6a teoretic numarul acestor mecanisme- lasand la libera
deci6ie a psi7analistilor postularea unui nou mecanism@
#5' nu o5era o metodolo%ie precisa pentru stabilirea re5erentilor com
portamentali ai mecanismelor de5ensive .
in acelasi timp- autorul sublinia6a ca din comparatia cu mecanismele de adaptare
#copin%' se desprind o serie de preci6ari- nuante si delimitari;
#1' necesitatea considerarii 5unctiei de5ensive a mecanismelor psi7ice atat vis9a9vis de
in5ormatia ne%ativa interna cat si de cea e4terna@
#2' renuntarea la or%ani6area ierar7ica a mecanismelor de5ensive in 5unctie de
succesul lor in e4primarea .dului@
#3' considerarea actiunii lor atat inainte de declansarea reactiei emotionale cat si
posta5ectiv@
#4' tratarea di5erentiata a comportamentelor de5ensive si a mecanismelor de5ensive.
Copin%9ul este de5init in aceasta perspectiva ca un proces activ prin care individul-
prin autoaprecierea propriilor activitati si a motivatiilor sale- 5ace 5ata unor situatii stresante si
reuseste sa le controle6e (&%'ch si c'%a$" 1991)"
, trecere in revista recenta- 5acuta de &urge'is si Pau%han (199;) asupra
di5eritelor tipuri de copin% descrie;
? copin%9ul centrat pe emotie- care vi6ea6a re%larea su5erintei emotionale@
? copin%9ul centrat pe problema- care vi6ea6a %estiunea problemei care se %aseste la
ori%inea su5erintei subiectului@
? copin%9ul vi%ilent"- care permite strate%ii active #de cautare a in 5ormatiei- de
sustinere sociala- de mi:loace 6e in)runtare a situatiei pentru a o re6olva'.
7'%ahan si colab. (1996) arata ca mecanismul de copin% conceput ca o trasatura
stabila de personalitate sau ca un raspuns la situatii stresante speci5ice este din ce in ce
mai mult studiat intr9o perspectiva inte%rativa- tinand cont totodata de abordarea
dispo6itiei si conte4tului.
+ecanismele de aparare care pot 5i abordate co%nitiv sunt- dupa +iclea +;
ne%area de5ensiva #re5u6ul'- represia- proiectia- rationali6area- intelectuali6area si i6olarea-
cu sublinierea ca este vorba de o similitudineterminolo%ica si nu
de construct. Denu(irea mecanismelor este aceeasi ca in psi7anali6a- dar ele
sunt redefinite prin notiunile psi7olo%iei procesarii in5ormatiei. Ele sunt proceduri
co%nitive- nu 5ormatiuni psi7odinamice si repre6intadi"erse modalitati de prelucrare a
informatiei cu "alenta negati"a, vi6and diminuarea reactiei de distres. T3*E212.
2,C12 +EC30.!+E2,/ C,&0.T.EE DE 3P3/3/E .0 T.P,2,&.3
+EC30.!+E2,/ DE C,P.0& #3D3PT3/E' 9 +iclea +- 199!
Din perspectiva co%nitivista- mecanismele de aparare sunt considerate ca 5iind strate%ii
sau proceduri de prelucrare a in5ormatiei ne%ative cu 5unctia de reducere a distresului.
T3*E212 (.
+EC30.!+12 DE5INITIE
5<N3TIONALA
-OD
DEOPERARE
ADAPTAREA
LA&OALA
0e%areade5ensiva#re5u6ul
'
Toate procedurilecogniti"e
de contracarare a
formarii unei repre#entari
interne a traumei care se
activea6a imediat dupa
evaluarea primara a
stimulului si vi6ea6a
eludarea repre6entarii lui
mintale ca stimul traumatic.
0e%area
de5ensivaoperea6a multi9
nivelar. 2a nivel perceptiv-
ne%area poate perturba re9
ceptia corecta a stimulului
traumatic; ea poate
producescotomi6ari
partialea ima%inii vi6uale a
scenei traumatice.
9 0u dau atentie
simptomelor ce
potsemnala
debutul unei
boli. 9 Caut sa ma
%andesc la altceva
care nu are le%atura
cu boala 9 3man cat
mai mult posibil
pre6entarea la
medic sau la
o interventie
medicala dureroasa.
/epresia *oate procedurile care
concura I oreactuali#are
selecti"a a informatiei din
memorie, in sensul ca
reactuali#area
informatieineplacute,
traumatice este partial
sau integral
$locata. Cormarea unei
repre6entari interne a
traumei- se presupune ca a
avut loc- dar accesul ei in
constiinta este stopat.
!e cauta eludareadin
memorie- nu numai a
traumeipropriu96ise ci si
aevenimentelor care-
asociindu9se intr9un5el sau
altul cu trauma ar putea s9o
evoce. Esecul reactuali9
6arii in5ormatieitraumatice
se poatedatora si unui
mecanism inconstient-
asacum se intampla cand o
emotie ne%ativa 5oarte
puternica poate provoca
o amne6ie totala
sau partiala a evenimen9
tului cu care s9a asociat-
cunoscuta sub numele
de amne#ieposttraumatica.
9 Evit sa9mi
amintesc momente
neplacute din viata
mea. 9 0u9mi
amintesc preabine
cum a debutat si a
evoluat boala. 9
*oala de care su5ar
imi vine mereu
inminte.
T3*E212 ( #continuare'.
-E3A?
NIS-<
L
DE5INITIE5<N3TIONALA -OD DEOPERARE ADAPTAREA
LA&OALA
Proiectia ,rocesul cogniti" de atri$uire e&terna a
unei caracteristicineplacute,
negati"epropri sau a cau#ei'
responsa$ilitatiitraumei. Trauma
sau caracteristica ne%ativa este
asumata constient- a patruns in constiinta
dar estepusa pe seama unui 5actor e4tern
care poate 5i o persoanasau o situatie
va%de5inita.
De re%ula- subiectul tinde sa
atribuie de5ectele propriunor
persoane care se bucura de
presti%iu sau %rupului sau de
re5erinta. .n acest5el- el
reevaluea6acaracteristica res9
pectiva care poateconduce apoi
la oeventuala diminuare a
distresului pricinuit de
constienti6area acesteia.
9 Cred ca in cea
maimare masura
altii sunt
vinovati
desituatia in care
ma%asesc. 9 Daca
as 5i avut
parte de o viata
mai buna- nu m9
as 5i imbolnavit.
/ation
ali6area
Toate procedurilede
.ustificare acomportamentuluide6adaptati
v pe care un individ 19a avut si
deree"aluare asituatiei traumatice-ast5el
incat impactulsau emotional sa 5ieredus.
$usti5icarile"
suntinsa contrafacute,constructi
i teoreticemenite sa91 scu6e
pe individ in oc7ii sai #si ai
celorlalti'.!ubiectul cauta sa9si
demonstre6e ca situatia nu este
c7iar atat de dramatica- si
incearca e4a%erarea bene5iciilor
si> sau sa minimali6e6e impactul
ne%ativ#costul' situatiei stre9
sante. 2antului cau6al real sau
semni5icatiei reale li se
substituie un sir de ar%umente
doar aparent valide si
9 Cand sunt intr9
o situatie
neplacuta
maconsole6
%andin9du9ma ca
ar 5i putut 5i si
mai rau si
ca altii su5era si
mai mult decat
mine 9 +9am
imbolnavit din
vina mea asa
ca n9am decat sa
suport
consecintele
bolii 3m 5ost
mereu ocupat si
de aceea nu m9
am pre6entat
la medic.
T3*E212 9 (c'ntinuare)"
+EC39
0.!+12
DE5INITIE5<N3TIONA
LA
-OD
DEOPERARE
ADAPTAREA LA
&OALA
Con5runtarea directa cu
realitatea este ast5el
evitata.
.ntelectuali9
6area>
.6olarea
;n ansam$lu destrategii
cogniti"ecare "i#ea#a
anali#a informatiei traumatice in
conditiile disocierii
7i#olarii' acesteia de conse(
cintele ei emotionale.
!ubiectul se an%a:ea6a
intr9o %andire abstracta
e4cesiva spre a evita
e4perimentarea unor
sentimente perturba9
toare.
9 imi privesc simpto9
mele cu detasare
sicurio6itate-
mainteresea6a detaliile
teoretice ale bolii 9 +i9
ar placea sa citesc o
lucrare de specialitate
re5eritoare la boala
mea. 9 !u5erinta m9a
5acut sa vad cu alti
oc7i viata.
+ecanismele de aparare co%nitiva nu actionea6a separat ci in 5unctie de %radul de
eludare al situatiei stresante sunt plasate intr9un adevarat continuum cogniti" defensi" (-ic%ea
-, 199!)"
3ON5R<NTARE
E,ITARE
Inte%ectua%izareAIz'%are
Rati'na%izare
Pr'iectie Re.resie
Negare 6e)ensi>a
5I+<RA !"
14. +EC3
0.!+E DE 3P3/3/E- PE/!,032.T3TE !. *,323
.nteresul pentru tipurile tulburarilor de personalitate este le%at de 5elul in care acesti
pacienti reactionea6a la situatia de a 5i bolnavi- de 5elul in care se comporta in spital. De
asemenea- interventia medicala va 5i mai e5icienta daca ea va 5i in acord cu tipul de
personalitate- adica va 5i un mesa: nuantat si nu unul standardi6at. +ecanismele de aparare vor
di5eri atat in calitate cat si in e5icienta- in raport cu structura de personalitate a bolnavului in
5ata situatiei de boala.
T3*E212 1).
Ni>e%uri 6e a.arare a Eu%ui in situatia 6e a )i $'%na>
Matur - sanat's si a6a.tati>, c'gnitie si a)ecti>itate integrate
3ltruism 9 dele%are- dar multumind pentru serviciile
celorlalti 3nticipare 9 plani5icarea realista a evenimentelor din viitor
1mor 9 e4primarea sentimentelor si eliberarea tensiunii
!ublimarea 9 indirect- e4primarea partiala a nevoilor !upresia 9 neluarea in
seama a unui con5lict in mod constient
Ne"rotic ( senti(ente instinctua%e a%terate .entru in6i>i6, care a.ar .entru un '$ser>at'r
ca Ia(anariC
Deplasare 9 redirectionarea sentimentelor catre un obiect mai putin incarcat
Disociere 9 alterarea sensului de identitate pentru a evita neplacerile .ntelectuali6are 9 atentie
acordata detaliului- evitarea a5ectului Cormare de reactii 9comportament opus ru%amintii
nedorite /eprimare 9 uitarea" unor aspecte ale realitatii
Imatur - n'r(a% %a c'.iii (ari, aFuta a6u%tii .entru e>itarea inti(itatii, '$isnuit in
tu%$urari%e 6e .ers'na%itate si 6e 6is.'zitie
Comportament e4trovertit 9 e4primarea comportamentala a unui con5lict
inconstient
Bipocondrie 9 trans5ormarea sentimentelor in preocupari somatice
3%resiune pasiva 9 complianta desc7isa- ostilitate ascunsa
Proiectie 9 atribuie sentimentele proprii altcuiva
Narcisist 9 n'r(a% %a c'.iii (ici, a%tereaza rea%itatea .entru in6i>i6, a.are $'%na> (inta%
.entru un '$ser>at'r
Proiectare deliranta 9 ideea deliranta paranoida ca sentimentele interioare
provin din e4terior
Distorsionate 9 re5ormularea %rosiera a realitatii e4terioare
0e%are psi7otica 9 i%norarea 5erma a unor aspecte evidente ale realitatii
Dupa ,ai%%ant +E, 19!1
Este de remarcat ca +anualul de Dia%nostic si Tratament D!+ .E recunoaste clar si
pentru prima oara- in mod o5icial- valoarea mecanismelor de aparare in pato%ene6a si
sano%ene6a- pre6entand si un %losar al acestora.
T3*E212 11.
+LOSAR DE -E3ANIS-E SPE3I5I3E DE DE5ENSA
Acting 'ut Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni sau
e4terni prin actiuni si nu prin re5lectii sau sentimente. 3ceasta de5initie este mai
lar%a decat conceptul initial- care se re5erea la acting 'ut?u% simtamintelor sau
ale dorintelor trans5erentiale din cursul psi7oterapiei si incearca sa includa
comportamentele care apar atat in"cadrul cat si in a5ara relatiei de trans5er. Ca
de5ensa- trecerea la act nu este sinonima cu comportament rau"- pentru ca ne9
cesita dovada ca respectivul comportament este le%at de con5licte emotionale.
A%truis( Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni sau
e4terni prin dedicarea 5ata de satis5acerea nevoilor aliora. !pre deosebire de
sacri5iciul de sine- caracteristic uneori pentru 5ormarea de reactie- persoana care
5ace u6 de altruism primeste %rati5icare 5ie vicariant- 5ie prin raspunsul celorlalti.
Antici.are Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni sau
e4terni prin trairea de reactii emotionale inaintea unor posibile evenimente
viitoare sau anticipand consecintele acestora si cu luarea in considerare a unor
raspunsuri sau solutii realiste- alternative.
De.%asare Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni sau
e4terni prin trans5erarea unui simtamant sau raspuns 5ata de un obiect asupra
unui alt obiect9substitut #de re%ula mai putin amenintator'.
Des)acere (<n6'ing) Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor
interni sau e4terni prin cuvinte sau comportament menit sa ne%e sau sa repare
#amende6e' simbolic %anduri- sentimente sau actiuni inacceptabile.
Dis'ciere Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni sau
e4terni printr9o ruptura in 5unctiile- de re%ula inte%rate- ale constientei- memo9
riei- perceperii de sine sau a mediului- sau ale comportamentului sen6orial>motor.
5'r(are 6e reactie #sau 9 5ormatiune- reaction formation Persoana 5ace 5ata
con5lictului emotional sau stresorilor interni sau e4terni prin substituirea de
comportamente- %anduri sau sentimente diametral opuse propriilor %anduri sau
simtaminte inacceptabile #de re%ula- survine in con:unctie cu represiunea acestora
din urma'.
I6ea%izare Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni sau
e4terni prin atribuirea de calitati po6itive e4a%erate altor persoane.
T3*E212 11 #continuare'.
+LOSAR DE -E3ANIS-E SPE3I5I3E DE DE5ENSA
I6enti)icare .r'iecti>a Precum in proiectie #ve6i'- persoana 5ace 5ata con5lic9
tului emotional sau stresorilor interni sau e4terni atribuind altora- in mod 5als-
propriile sale sentimente- impulsuri sau %anduri inacceptabile. !pre deosebire de
proiectia simpla- persoana nu renea%a cu totul ceea ce proiectea6a- ramanand
constienta de propriile a5ecte sau impulsuri- dar atribuindu9le eronat 9 drept
reactii :usti5icate 9 celeilalte persoane. 0u rareori- persoana induce altora tocmai
sentimentele pe care a cre6ut initial 9 eronat 9 ca aceia le au despre ea- 5acand
di5icil de clari5icat cine si ce a 5acut mai intai celuilalt.
Inte%ectua%izare Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni
sau e4terni prin 5olosirea e4cesiva a %andirii abstracte sau prin elaborarea de
%enerali6ari- pentru a controla sau a reduce la minimum sentimentele tulbu9
ratoare.
Iz'%are a a)ectu%ui Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor
interni sau e4terni prin separarea ideilor de simtamintele asociate initial cu ele.
Persoana pierde contactul cu simtamintele asociate unei idei date #de e4.- un
eveniment traumati6ant'- ramanand constienta de elementele ei co%nitive #de
e4.- detaliile descriptive'.
Negare 7denial Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni
sau e4terni prin re5u6ul de a recunoaste un anumit aspect dureros al realitatii
e4terne sau al trairii subiective- aspect care este vi6ibil pentru altii. Termenul
negare psi%otica se 5oloseste atunci cand este pre6enta o alterare ma:ora a testarii
realitatii.
O(ni.'tenta Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni
sau e4terni simtind sau actionand ca si cum ar poseda puteri sau abilitati speciale
si ar 5i superioara altora.
Pr'iectie Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni sau
e4terni atribuind altuia- in mod 5als- propriile sale sentimente- impulsuri sau
%anduri inacceptabile.
Rati'na%izare Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni
sau e4terni ascun6and motivatiile reale ale %andurilor- actiunilor sau sentimen9
telor sale- prin elaborarea de e4plicatii reasi%uratoare sau care servesc propriei
cau6e 7self(ser"ing, dar care sunt incorecte.

T3*E212 11 (c'ntinuare)"
+LOSAR DE -E3ANIS-E SPE3I5I3E DE DE5ENSA
Re.resiune Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni sau
e4terni prin e4pul6area din campul constiintei a dorintelor- %andurilor sau trairi9
lor perturbatoare. Componenta a5ectiva a acestora poate sa ramana constienta-
detasata de ideile care i se asocia6a.
Scin6are 7splitting Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor
interni sau e4terni prin separarea starilor a5ective opuse si neinte%rarea in
ima%ini coerente a calitatilor po6itive si ne%ative proprii si ale altora. Dat 5iind
ca subiectul nu poate trai simultan a5ectele ambivalente- punctele de vedere si
e4pectatiile mai ec7ilibrate despre sine si ceilalti sunt e4cluse din constiinta
emotionala. .ma%inile de sine si cele obiectuale tind sa alterne6e polar; e4clusiv
iubitor- puternic- valoros- protector si bland 9 sau e4clusiv rau- dusmanos.
manios- distructiv- re:ectant sau lipsit de valoare.
Su$%i(are Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni sau
e4terni canali6andu9si simtamintele sau impulsurile potential maladaptative in
comportamente acceptabile social #de e4.- sporturi de contact" Odure"P pentru
canali6area impulsurilor de manie'.
Su.resiune Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor interni sau
e4terni evitand intentionat sa se %andeasca la probleme- dorinte- simtiri sau trairi
perturbatoare.
<('r Persoana 5ace 5ata con5lictului emotional sau stresorilor e4terni punand
accentul pe aspectele amu6ante sau ironice ale con5lictului sau stresorului.
15. .0TE/3CT.10E !,C.323 !. +EC30.!+E
DE 3P3/3/E
1n alt tip de reali6are a adaptarii prin mecanisme de aparare a 5ost pus in evidenta de
studiile asupra interactiunilor sociale si de cele asupra identitatii; cel al apararilor sociale care
priveste apararea Eului social impotriva unor pericole e4terioare care ar putea sa9i atin%a
valoarea.
.n opinia lui -ucchie%%i, Eul social are trei componente; c'(unitar?.artici.ati>a,
.rezentarea catre cei%a%ti si 6e)inirea 6e catre cei%a%ti"
pararile sociale pot 5i clasate in trei cate%orii;
? luarile de distanta prin atacuri- intimidari- evitari@
? imobili6arile care sunt bloca:ele de tip in7ibitie@
? retra%erile 9 apropierile 9 supunerea- :usti5icarile sau seductia.
3ceste aparari satis5ac principalele nevoi ale Eului social- cum ar 5i; part5ciparea- relatii
po6itive de di5erite 5eluri cu parteneri sociali din acelasi %rup- securitatea si valori6area personala
in mediul %rupai- consideratia sociala.
+ecanismele de aparare sociala permit individului adaptarea la lumea sociala.
3ici ar trebui amintite asa9numitele sisteme de
securitate' descrise de +ar6iner in 198!, constituind ansamblul conduitelor utili6ate de
indivi6ii unei aceiasi societati pentru a in5runta aceleasi pericole si 5rustrari. Ele reunesc"
masurile de aparare- institutionali6ate la nivel social- care se inscriu in psi7ismul individual
precum si modalitatile obisnuite de reactie la 5rustrarile mediului social.
De alt5el- -ucchie%%i, in 191, vorbea de 5orme sociali6ate ale apararilor interne. Ele sunt
constituite din combinatii de aparari care se re%asesc in aceeasi epoca la un numar mare de
indivi6i- imbracand deci o 5orma colectivi6ata@ e4emple in acest sens sunt; distractiile-
ecolo%ismul si to4icomaniile. De e4emplu- ecologismul ar repre6enta un ansamblu de reactii
de5ensive prin care este re5u6ata realitatea sociala si te7nolo%ica- acu6area societatii
si %rupismul #%asirea placerii de a 5i in %rup'. 3ceste reactii ar aparea din cau6a unei puternice
an%oase le%ate de sentimente de in5erioritate in 5ata pro%resului te7nic si a comple4itatii
societatii si de sentimente de 5rica de esec individual si social si de respin%ere precum si de
invidie 5ata de puterea si placerea e4acerbata de societatea de consum.
3celasi autor conclu6ionea6a asupra ecolo%ismului ca 5iind o serie de mai multe mecanisme
individuale de aparare ca- de e4emplu- ne%area realitatii- anularea retroactiva #ascetismul a5isat
parand sa 5aca .arte 6in c'n6uite%e 6estinate sa stear%a sentimentele de invidie si de participare
vinovata anterioara la societatea de consum'- re%resia #comportament tipic de adolescent' si- in
special- %rupismul si compensarea #a in5erioritatii prin noul statut capatat in %rup'.
3lt tip de aparari este cel constituit de apararile transpersonale care permit Eului sa se
prote:e6e manipuland relatiile cu lumea. !tudiul acestor aparari permite observarea actiunii
Eului asupra mediului incon:urator. 3ctiunea lor implica 5aptul ca Eul nu a mai 5ost acaparat
de utili6area apararilor interne.
in satis5acerea nevoilor Eului- apararile transpersonale 5olosesc intrea%a %ama de in5luente
si conduite umane. 3ceasta idee a apararilor transpersonale datorea6a mult miscarilor
antipsi7iatrice- in special lui Laing, care consi9

dera ca prin aceste aparari Eul incearca sa diri:e6e viata interioara a celuilalt pentru a o prote:a
pe a sa. 3ntipsi7iatria sustinea ca boala psi7ica constituie o aparare transpersonala.
.n scopul prote:arii propriei boli- persoanele bolnave- deci indivi6i- dar si cupluri- 5amilii-
%rupuri si c7iar societatea in ansamblu- impun persoanelor sanatoase- dar mai slabe decat ele- un
sistem de relatii patolo%ice si pato%ene- in acest mod- persoane sanatoase la inceput devin
bolnavi- boala lor constituind e4presia unei aparari transpersonale.
/eluand atitudinile nevrotice descrise de 7'rne/ #, -ucchie%%i arata rolul lor de
aparari transpersonale care au drept 5unctie evitarea an%oasei interne care insoteste in cultura
noastra riscul de esec in relatiile a5ective. Cele trei 5orme de e4primare ale acestor aparari se
e4prima sub 5orma unor modalitati de relatie cu celalalt; apropierea e4trema
decelalalt- tentativa de a9i casti%a admiratia sau separatia.
Anzieu si #aaes arata ca an4ietatea care e4ista in orice %rup este le%ata de mecanismele
apararilor %rupale- membrii %rupului utili6ea6a mecanismele de aparare proprii %rupului
pentru a9si imbunatati propriile lor aparari.
R'ussi%%'n in doua lucrari succesive; :ecanisme metadefensi"e in
institutii' (19) si 5espre parado&' (1991),apro5undea6a 5unctiile mecanismelor de aparare
%rupale. .deolo%ia %rupului- de e4emplu- are 5unctii de aparare evidente; prote:ea6a identitatea
%rupului contra distorsiunilor istorice si politice- elimina incertitudinea inlocuind perceptia
5aptelor istorice contradictorii- asi%ura con5ortul %rupului evitand 5aptele nelinistitoare-
consti9tuindu9i o :usti5icare a vi6iunii pe care o are despre lume si :oaca un rol de 5iltru-
atribuind doar doua tipuri de valori 9 binele si raul.
-ucchie%%i arata ca ideolo%ia acopera di5erite mecanisme de aparare clasice;
? re5ularea 9 ideolo%ia obli%a membrii %rupului sa adopte moduri de
%andire si interdictii similare- ster%and ast5el con5lictele interne ale
%rupului@
? proiectia 9 desemnea6a dusmani asupra carora sunt aruncate pulsiu9
nile@
? anularea 9 trans5ormand o stare de 5apt intr9o alta si impunand conduite radical
di5erite@
? sublimarea 9 sublimand sentimentul de in5erioritate intr9un discurs asupra or%ani6arii
puterii.
Conceptul de eliberare 71or+ing off mec%anism a 5ost introdus
in 19!4 de &i$ring E@ pentru acesta- mecanismele de aparare constituiau mo dalitati de
or%ani6are a tensiunilor de catre Eu@ 5unctia lor este de a distru%e pro%resiv tensiunea
sc7imband conditiile interne care ii dau nastere. Dintre mecanismele de eliberare- &i$ring
E citea6a 5amiliari6area cu o situatie an4io%ena sau desprinderea libido9ului.
Lagache mer%e mai departe in ceea ce priveste elementele caracteristice ale eliberarii;
? recunoasterea- considerata de subiect ca esentiala- a dorintelor sale si a apararilor
5antasmatice@
? rolul important :ucat de constiinta- care 5ara sa 5ie e4clusiv- este determinant@
? ridicarea apararilor.
Lagache preci6ea6a ca mecanismele de aparare 5ac apel la inteli%enta- in sensul in care
aceasta este de5inita ca o capacitate de acomodare la situatii noi.
Printre caile de eliberare- care implica di5erite modalitati de inlocuire- autorul citea6a
repetitia activa pentru rememorarea %andurilor si discutiilor@ identi5icarea #care conduce
subiectul la a se con5unda cu trairea sa' prin obiectivare- #care ii permite sa ia distanta in
raport cu aceasta traire'@ disocierea prin inte%rare- in7ibitia prin control si supunerea prin
e4perienta. De asemenea el propune includerea sublimarii printre mecanismele de
eliberare- urmand consideratiile lui 5eniche% care considera ca sublimarea este o aparare
reusita care are drept conditie prealabila abolirea re5ularii.
P%utchi1 (199;) considera c7iar ca apararile de ba6a #concepute ca mecanisme
inconstiente- ri%ide- cu valoare adaptativa limitata' corespund unui stil de coping.
Toate acestea vin sa e4plice de ce resursele sociale constituie alt re6ervor pentru
comportamentul adaptat.
16. /E!1/!E2E !,C.32E
Doua concepte de ba6a au 5ost identi5icate ca 5iind resurse sociale in literatura de
specialitate; reteaua sociala si suportul social.
Conceptul de retea sociala a 5ost introdus de &'rnes (19;8) in studiul sau despre o
comunitate rurala norve%iana.A6a(s (196!) de5inea retelele sociale ca; acele persoane care
se mentin in contact si care intra in le%aturi sociale.

+odelul retelei sociale a resurselor de adaptare o5era posibilitatea descrierii- cuanti5icarii
si anali6ei comple4itatii mediului social ca un potential mediator al stresorilor.
-arrse%%a si Sn/6er (191) au observat patru dimensiuni ale retelei sociale care au
utilitate pentru cercetare;
1. structura #marime- densitate- interactiune- po6itie'
2. relatiile interpersonale #reciprocitate- simetrie- directie'
3. calitatea atributelor #intensitate- raceala- ostilitate'
4. 5unctionare #suport material- s5at- locuinta'.
Cu alte cuvinte- resursele sociale repre6inta o resursa de adaptare- un re6ervor al
spri:inului social la care 5iecare individ se poate intoarce pentru a se spri:ini in timp.
Suportul social se re5era la re6ultatele 5avorabile ale relatiilor inter9umane- ele 5iind
5unctia mai multor 5actori inclu6and caracteristicile retelei sociale" Dar mult mai important
este 5aptul ca suporturile sociale constituie resursele la care individul poate apela pentru
re6olvarea problemelor. Ele sunt aprecieri valabile pentru noi atunci cand ne con5runtam cu o
problema (+'tt%ie$ 191, 3'h'n si :i%%is 19;, Lin, Dean si Ense% 196, Dun16?Schetter,
5'%1(an si Lazarus 19!, 3'/ne si D'0ne/ 1991)" Dun1e%?Schetter (19!) observa trei
5eluri de suporturi sociale ce pot 5i utili6ate pentru re6olvarea stresului;
1. emotional@
2. spri:in@
3. in5ormational.
Lazarescu - (1998) arata ca reteaua de suport social :oaca atat un rol %eneral protectiv
si stimulativ #intretinere si stimulare a e4istentei 5iresti- sanatoase- po6itive'- cat si un rol de
tampon" 5ata de stresori. El arata importanta acestui rol de tampon pentru sanatatea %enerala
cat si pentru cea psi7ica- in special in situatiile de cri6a. ,mul traieste uneori lun%i
perioade de stres psi7osocial in care tamponul" reali6at de suportul social trebuie sa aiba
continuitate si durata- crescand ast5el inte%rarea sociala a individului- ridicand nivelul stimei
de sine si sentimentul de securitate- operand ast5elmutatia asupra personalitatii. 1n individ
mai puternic va suporta mai bine e4perientele de stres si- deci- se va adapta la un nivel
superior.
Pe scurt- ba6andu9se pe o revedere a literaturii teoretice si de cercetare asupra adaptarii-
inclu6and o suma de de5initii- autorii au propus o noua
de5initie a adaptarii care incorporea6a dimensiunile esentiale ale de5initiilor prioritare. 3utorii-
de asemenea- au sinteti6at unele dintre rapoartele lor ma:ore despre natura adaptarii- resursele si
modelele #mostrele' si cate%oriile decomportament ale adaptarii. !inteti6and- putem a5irma ca
resursele adaptative in cele trei variante ale lor- biolo%ic- psi7olo%ic si social- sunt
sursa comportamentelor adaptative care pot 5i %rupate in patru antonimii;
3CT.E Q9R P3!.E
C,&0.T.E Q9R E+,T.,032
C,0T/,2 Q9R 2.P!3 DE C,0T/,2
P!.B,2,&.C Q9R 3CT.10E !,C.323
!untem de acord cu toti acei autori care considera adaptarea drept c7eie a cresterii si
evolutiei umane care ii da individului posibilitatea de a accede la un nou nivel 5unctional
caracteri6at de competenta selectiva si posibilitatea transcederii.
3cest tip de abordare inte%rativa in e4plicarea 5enomenolo%iei si psi7opatolo%iei 19a
condus pe .onescu ! la o tentativa de depasire a semiolo%iei psi7iatrice clasice- considerata
prea ri%ida si centrata pe simptom.
3utorul propune cresterea interesului pentru aspectele semiolo%ice- care ar putea 5i
cali5icate drept 5unctionale din cau6a scopului lor; reducerea pulsiunii tensionale si a an%oasei
care re6ulta din aceasta si respectiv adaptarea la sc7imbarea conditiilor e4terne.
3ceasta semiolo%ie pune accentul pe aspectul de proces al 5unctionarii psi7ice- su%erand
continuumul mecanismelor de adaptare.
17. +,D32.T3T. DE 3*,/D3/E 3 P3C.E0T121. .0TE/03T C1
T12*1/3/E DE PE/!,032.T3TE
Pacientii cu tulburari de personalitate sau comportamente re%resive- deseori au crescute
an4ietatea- 5uria- indi%narea- o nevoie de a pedepsi sau un comportament evitant 5ata de
personalul sectiei. +edicul si psi7olo%ul clinician pot 5i in situatia de a reduce tensiunea prin
educarea personalului cu privire la dia%nosticul pacientului si asupra motivatiei pe care o are
pentru reactiile puternice a5isate. 3ceasta abordare detensionea6a de obicei situatia- prin
scaderea a5ectelor ne%ative in randul personalului spitalului si- ca urmare a acestei sc7imbari-
reducerea problemelor a5ective ale pacientului.
3tunci cand apare un con5lict intre personalul medical si pacient- este esential sa se aiba in
vedere daca plan%erea pacientului este indreptatita. Daca e4ista probleme reale- atunci
acestea trebuie corectate. Pentru unii pacienti cu tulburari de personalitate- in special indivi6ii
obsesiv9compulsivi- lucrul in ec7ipa in tratamentul acestora- pentru a intari apararea
intelectuala a pacientului- poate a:uta 5oarte mult. ,5erirea pacientilor cu tulburare de
personalitate de tip obsesiv9compulsiv a cat mai mult control asupra tratamentului pe care il
urmea6a sau a deci6iilor asupra activitatilor 6ilnice pot scadea an4ietatea si
revendicativitatea. T3*E212 12. +303&E+E0T12 +ED.C32 32 P3C.E0T.2,/ C1
T12*1/3/. DE PE/!,032.T3TE
T.P12
DEPE/!,0
32.T3TE
!E+0.C.C3T.3*,2..
/3!P10!
.0TE/EE0T.E
Dependenta 3steapta in%ri:ire siinteres
nelimitate
/evendicativ sauretras in
sine
!atis5aceti nevoilecu
conditii limita
,bsesiv9
compulsiva
3menintacontrolu
l
,bstinant-necooperan
t
.n5ormatii@ o5eriti
control
Bistrionica De5ect- pedepsire !eductiv /easi%urati@ evitati
interactiunea
Paranoida Con5irma suspiciunile-
asteapta atacul
*lamea6a pe ceilalti-
ostilitate
Planuri clare- pastrati
distanta
0arcisiaca 3meninta
maretiasubiectului
.n5atuare-
5an5aronada
incredere-pro5esionalis
m
!c7i6oida 3n4ietate cu contact
5ortat
.6olat-necooperant 3cceptati distanta
3ntisociala , oca6ie potentiala de
pro5it
Cauta un avanta: !tabiliti limite
*orderline +ai multa an4ietate De6or%ani6arecrescuta !tabiliti limite
!c7i6otipala 3ltcineva a provocatboala Creste suspicio6itatea .nvocati mi:loace si5orte
neconventionale
Evitanta ) povara in plus Cerere disperatade a:utor !uportivitate
+asoc7ista Dra%oste siin%ri:ire9
su5erinta
+ultiple acu6e-
respin%ere
/ecunoasteti9
idi5icultatile
Pasiv9
a%resiva
, alta 5rustrare Cere- blamea6a Controlati9
vacontratrans5erul
Totusi- mai 5recvent- pacientii cu tulburare de personalitate necesita limite- structura si un
mediu limitat. Controlul e4tensiv a:uta pacientul re%resat sau care 5unctionea6a primitiv sa
pastre6e controlul intern. 3mena:area unui mediu limitat pentru pacient nu este punitiva ci
asi%ura o structura de si%uranta pentru pacient. Pacientii cu tulburare de
personalitate borderline- 7istrionica- antisociala- dependenta sau narcisista sunt cel mai dispusi
la a avea o ast5el de structura.
in%ri:irea cu succes a unui pacient cu tulburare de personalitate- considerat di5icil #a%itat-
revendicativ si noncompliant'- internat intr9o sectie de spital- se ba6ea6a pe urmarirea si
imbunatatirea urmatorilor 5actori;
K 3'(unicarea" Pacientul are nevoie sa i se descrie simplu si adevarat starea medicala pe
care o are si tratamentul pe care trebuie sa il urme6e. Pacientul poate incerca sa
desparta personalul- manipuland un membru impotriva altuia- prin relatarea unor
variante di5erite ale aceleiasi povesti unor persoane di5erite. 2a raportul de predare 9
primire a turelor va 5i obli%atorie si compararea versiunilor relatarilor acestor pacienti
K Pers'na% c'nstant" Pacientul poate intra repede in panica daca nu poate identi5ica
membrii personalului care au 5ost reparti6ati pentru a lucra cu el. .deal- o sin%ura
persoana trebuie sa comunice toate deci6iile. Deoarece acest lucru nu este posibil in
lumea reala- tineti cont ca pacientul poate 5i speriat de 5iecare sc7imbare de tura
sau atunci cand personalul a 5ost reparti6at altui pacient. De aceea- la inceputul
5iecarei ture- un membru din personal reparti6at pacien tului trebuie sa revi6uiasca
planul de in%ri:ire- sa se pre6inte- sa se interese6e asupra modului in care se
des5asoara lucrurile si sa spuna pacientului cat timp va 5i de serviciu.
K Justi)icarea" Pacientul are sentimentul ca cineva trebuie sa aiba %ri:a de el
permanent. Desi este di5icil pentru personal sa tolere6e acest lucru- este important
de retinut ca acest sentiment este modul prin care pacientul incearca sa 5aca 5ata starii
prin care trece atunci cand este speriat. 3cest comportament starneste un puternic
contra9trans)er care trebuie cunoscut si evitat de catre medic. 3si%urati in mod
repetat pacientul ca intele%eti ce cere dar- deoarece credeti ca are nevoie de cea mai
buna in%ri:ire posibila- veti continua sa urmati

tratamentul recomandat de e4perienta si :udecata ec7ipei care il in%ri:este.
K Li(ite )er(e" Pacientul are o multime de cereri- uneori in con5lict unele cu altele si se
in5urie 5oarte repede atunci cand aceste cereri nu sunt indeplinite. 3cest lucru poate
5ace personalul sa se simta atras in cursa si 5ara a:utor- ca si cum ar 5i de vina ca
pacientul nu poate 5ace nimic 5ara a:utor. Pacientul poate ameninta ca isi va 5ace
rausin%ur sau ca va parasi spitalul daca lucrurile nu se des5asoara in modul asteptat de
el. 0u incercati sa va contra6iceti cu pacientul- dar incet si 5erm- in mod repetat- stabiliti
limitele pentru problema de comportament- cererea 5acuta si nemultumirea e4primata.
Daca pacientul ameninta ca isi va 5ace rau sau va 5ace rau altora- asi%urati91 ca va 5i
imobili6at daca va incerca sa 5aca acest lucru.
1. PE/!,032.T3TE3 +ED.C121.
!. D.3&0,!T.C12
/aportul dintre personalitatea medicului si dia%nostic a 5ost un aspect atins atat
de 5iessinger, -in1'>s1i si7eg%in, cat si de -'ga A, 7atieganu I, Ra(niceanu A, P'6eanu?
P'.escu 3, Di(itriu 3 care au aratat ca anumitetrasaturi de personalitate- pe lan%a alte
nea:unsuri- pot contorsiona dia%nosticul si pot duce la erori de dia%nostic.
Personalitatea e4aminatorului- arie lar%a cu implicatii nebanuite in ratarea
dia%nosticului 9 poate incepe cu vanitatea si or%oliul- amorul propriu- teama de a nu %resi si de
a nu raspunde- lipsa simtului autocritic- nerecunoas9terea a:utorului pe care il poti primi de la un
con5rate #prin nestiinta ca este necesar- prin lipsa de dorinta- prin nerecunoasterea po6itiei de
invins' 9 poate continua cu; tendinta de a contra6ice permanent- imposibilitatea acceptarii ca si
altii pot a:un%e la un dia%nostic corect- optimismul necontrolat si e4cesiv- cat si pesimismul
e4a%erat si nemotivat- opinii 5oarte particulare asupra unor do6e de medicament- asupra
cole%ilor- cat si asupra propriei persoane- indeci6ia #absenta puterii de a con5irma sau
in5irma' 9 si poate a:un%e pana la a nu recunoaste o entitate spre a nu9si aduce un blam
personal.
+edicii cu trasaturi empatice insu5icient de6voltate- cu o cen6ura sca6uta- cei cu o
susceptibilitate crescuta- mai ales privind aprecierea pe care le9o acorda bolnavii- se vor antrena
in relatii con5lictuale (Ia(an6escu I&, 199;)"
Este di5icil ca in ca6ul unor trasaturi de personalitate mai accentuate ale medicului- sa
poti sti e4act unde incepe si unde se termina di6armonia celui pe care il e4aminea6a. 3celasi
lucru este valabil in ca6ul unor comportamente adictive #de e4emplu 5umatul' sau in ca6ul unei
to4icomanii. Este o situatie similara cu aceea a o5talmolo%ului miop care nu ar purta oc7elari
de corectie si caruia nu i se poate cere si nici nu va putea sa puna dia%nosticul de miopie
altuia- deoarece el insusi nu vede optitopul.
Daca in ciuda tuturor acestor aspecte- nu imposibil de intalnit- se da dovada de suplete in
%andire si daca se accepta ca eroarea de dia%nostic in practica curenta nu este rara si nici atat de
%rava- daca nu am uita ca; -rrare%umanum est, perse"erare dia$olicum', a5orism care parca
nicaieri nu isi %aseste un loc mai bun- am putea trans5orma in5ran%erile de a6i in victoriile de
maine.
Eroarea nu este rara- indi5erent de e4perienta sau de nivelul de pre%atire@ a o accepta- a o
recunoaste este un %est suprem de superioritate si maturitate- recunoasterea erorii este
supremul fair play' al medicului- dovada unei personalitati ec7ilibrate. 3 invata si din erori
este un succes- erorile pot deveni o sursa suplimentara de instructie daca sunt retusate #si nu
periclitea6a vitalul' cu timpul si e4perienta- c7iar unele erori ce par la un moment
dat sistematice- pot deveni din ce in ce mai rare si c7iar dispar.
Personalitatea medicului este implicata intr9un mod particular in ceea ce &a%int
- numea 5unctia apostolica a medicului"- adica re6olvarea acelor probleme care au implicatii
psi7olo%ice ma:ore- situatie in care valorile de re5erinta ale practicianului si bunul simt
propriu" (Jea((et Ph) vor :uca rolul decisiv.
1n instrument deosebit de comple4 care are si avanta:ul ca poate 5i utili6at in
autoevaluarea impactului pe care evenimentul 19a avut asupra individului
este 3hesti'naru% E,E (5erreri - si ,acher J, 19;)" El permite calcularea unui indice de
vulnerabilitate pornind de la scorul evenimential cumulat si reali6ea6a o adevarata radio%ra5ie
a e4istentei individuale.
T3*E212 13.
CBE!T.,03/ EEE #S+.Cerreri
9 $.Eac7er91(5'
coloana
nr.1evenimentetr
aite
coloana
nr.2 varsta
la
careaceste
evenimente
au 5ost
traite
coloana
nr. 3evenimentetraumati
6ante EEE0.+E0TE
E.3T3
C3+.2.323Parinti-
5rate- sora-bunici
1 decesul mamei sau al
tatalui
2 decesul unui membru al
5amiliei
3 neintele%eri intre parinti
4 separarea9divortul
parintilor
5 sc7imbari in
structura
5amiliei#nastere-
plecare'
6 sc7imbari in modul de
viata#sc7imbarea
domiciliului- emi%rare...'
7 boala 5i6ica sau
psi7ica a unui
membru al 5amiliei
separarea de 5amilie
( 32TE evenimente
5amiliale
E.3T3P/,CE!.,
0323
1) debutul intr9o viata
activa
11 concediere9soma:
12 pensionare
13 con5licte
pro5esionale#ie
rar7ice- cu
cole%ii'
14 sc7imbarea situatiei
pro5esionale #de serviciu-
de se5'
15 32TE evenimente
pro5esionale #accident-
reciclare'
E.3T3 !,C.323 16 sta%iu militar
17 sc7imbari ale starii
materiale #de locuinta-
probleme 5inanciare'
1 un deces in antura:
1( con5licte
sociale#proce
s-
inc7isoare...'
2) 32TE evenimente
sociale
T3*E212 13 #continuare'.
CBE!T.,03/ EEE coloana nr.
1
evenimente
traite
T:
#S+.Cerreri 9 $.Eac7er 9 1(5' coloana nr.
2
varsta la
care
aceste
evenimer
au 5ost traite
coloana nr. 3
evenimente
traumati6ante
EEE0.+E0TE
RQ ;R 21 relatii a5ective9casatorie
22 neintele%eri cu sotul sau cu
E.3T3
C,0$1&323
U
3CECT.
1
!ot-
partener-copil
partenerul de viata
23 separare9divort de sot sau
de partenerul de viata
24 moartea sotului sau a
partenerului de viata
25 nasterea unui copil
26 plecarea unui copil
27 moartea unui copil
2 boala 5i6ica sau psi7ica a
sotului- a partenerului de viata sau
a
copilului
2( 32TE evenimente
a5ective #soc a5ectiv-
sin%uratate'
Elemente ce tin
de
!303T3TE3
personala
3) boala 5i6ica importanta
31 depresie tratata- 5ara spitali6are
32 depresie tratata- cu spitali6are
33 tentativa de sinucidere
34 %raviditate9nastere
35 avort
36 menopau6a
37 32TE evenimente le%ate de
sanatate #alcoolism- 7andicap'
T3*E212 14.
Re.r'6uceti aici e>eni(ente%e cu ' tenta .articu%ar trau(atizanta
Nu(aru% e>eni(ente%'r Nr" Nr" Nr"
1. 2a ce varsta ati trait acest evenimentI
2. Pentru cat timp a 5ost traumati6antI
3. 3ti incercat sa va ima%inati solutii pentru
depasirea acestei di5icultatiI
V W V W V W
4. 3ti vorbit despre acest lucru cu cei din
antura:ul dumneavoastraI
V W V W V W
5. E9a a:utat persoana careia v9ati destainuitI + V W V W
6. 3ti incercat sa comentati pe mar%inea
evenimentuluiI
V W V W V 9
7. E9a 5ost posibil sa controlati 5aptele evenimentuluiI
+
V W +
. 3ti anali6a situatia in interiorul
dumneavoastraI #control intern'
V W V W V W
(. 3u e4istat- in momentul evenimentului-
circumstante 5avorabile care v9au a:utatI
V W + +
1). 3u e4istat circumstante de5avorabile care
v9au a%ravat situatiaI
V W V W V W
11 3ti su5erit un episod depresiv in urma
evenimentuluiI
V W V W V W
12 Daca da. v9ati tratatI V W + V 9
13 3ti 5ost spitali6atI V W V W V W
14 3ti avut vreo tentativa de sinucidereI V W V 9 V W
15 3cest eveniment a 5ost urmarea unei incetari a
activitatii pro5esionale timp de o luna sau mai mult de o
lunaI
V W V W +
16 3cest eveniment v9a sc7imbat traiectoria vietii
prin antrenarea de consecinte de5initiveI
V W V W V W
17 Daca da- in ce
domenii; #bi5ati printr9o
cruce'
9 5amilial
9 pro5esional
9 social
9 a5ectiv
9 le%at de sanatate
T3*E212 15.
&i)ati casute%e ce c'res.un6 situatiei 6u(nea>'astra
Earsta e4actI 1" Stare ci>i%a *" Situatie .r')esi'na%a
1. celibatar
J
1" 5ara slu:ba
J
2. casatorit
J
2. student
J
!e4; 3. separat
J
3. an%a:at 5ull time
J
+asculin X 4. divortat
J
4. an%a:at parttime
J
Ceminin X 5. recasatorit
J
5. in cautare de loc de munca X
6.vaduv
7. concubina:
J
J
6. pensionat
J
4" 3ateg'rie .r')esi'na%a 8" Ni>e% 6e stu6iu
1. proprietar industrie si comert
J
1. primar
J
2. liber pro5esionist 9 cadru superior
J
2. primul ciclu secundar
J
3. cadru intermediar
J
3. al doilea ciclu secundar
J
4. an%a:at
J
4. ucenic
J
5. muncitor
J
5. scoala te7nica
J
6. a%ricultor
J
6. .T9*T!
J
7. altele
J
7. studii superioare