Stresul si implicatiile sale

Printre cei mai frecventi factori de risc care afecteaza sanatatea omului, alaturi de obezitate, alcoolism,
droguri si fumat, se afla stresul. Primele referiri la aceasta stare anormala de sanatate a organismului s-au facut in anii
celui de-al doilea razboi mondial, cand datorita tensiunii psihice in care stateau locuitorii Londrei, supusi
bombardamentelor aeriene, procentul inbolnavirilor de ulcer a crescut la circa 20% (in conditii normale procentul este
intre 3 si 10%). De asemenea, in conditiile favorizante respective (teama de razboi si efectele sale), s-a constatat la
subiectii supusi analizelor medicale si cresterea proportiei de colesterol in sange..
Webster's Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language explic etimologia cuvntului
"stres" ca provenind parial din abrevierea cuvntului englezesc "distres", parial din cuvntul "estrece" din vechea
francez, ce aveau nelesurile de "constrngere, suferin", i derivate din latinescul "strictus", participiul trecut a lui
"stringere", cu nelesul de "a trage (din) greu". Termenul de "stres" desemneaz o serie de substantive nrudite ca neles
dar cu nuane ce pot diversifica sensul: ncordare, presiune, povar, for, efort, solicitare, tensiune, constrngere etc. [
Considerat ca fiind cel mai important precursor al teoriei stresului, Cannon studiaz reaciile organismului n
situaii de urgen i n particular reacia cunoscut sub numele de "fight or flight". Datorit acestei reacii, oamenii, ca i
animalele, vor alege ntre a lupta sau a ncerca s fug de situaia care devine amenintoare pentru ei. Cannon dovedete
experimental rolul secreiei de adrenalin n adaptarea organismului la stimulii din mediu n situaiile de urgen
(emergency reactions)
O contribuie important la problematica adaptrii, i indirect a stresului, au adus-o i ali oameni de tiin,
printre care fiziologul rus I. P. Pavlov, care descoper mecanismele de aprare prin reflexe condiionate, cu funcie
anticipativ S. Freud cu teoria sa despre nevroza defensiv i mecanismele incontiente de aprare psihologic grupul
condus de B. G. Ananiev care relev existena unor tendine divergente de evoluie a indicatorilor neurovegetativi n
starea de emoie, tendine puse n legtur cu predominarea la nivel individual a reglajului simpatic sau parasimpatic .a.
n 1936, fr a meniona nc termenul de stres, H. Selye public un articol despre tendina organismului de a
reaciona stereotip la diferii ageni chimici, fizici i biologici, descriind aceast tendin sub denumirea de " sindrom
general de adaptare" (SGA) (cit. [14, p. 21]), ea cuprinznd totalitatea mecanismelor nespecifice (considerate astfel
tocmai pentru c ele apar la oricare dintre agenii declanani menionai), capabile s asigure mobilizarea resurselor
adaptative ale organismului n faa agresiunii care-i amenin integritatea morfologic sau a constantelor sale umorale.
Geneza conceptului de sindrom general de adaptare este legat de observaia lui Selye c boli complet diferite, dincolo
de manifestrile specifice, au un corolar de manifestri comune: stare general alterat, inapeten, tulburri digestive,
dureri articulare i musculare, febr etc.
Selye descrie trei stadii distincte ale evoluiei sindromului general de adaptare
1) stadiul reaciei de alarm, care cuprinde dou faze: de "oc" i de "contraoc";
2) stadiul de rezisten (de revenire sau de "contraoc prelungit");
3) stadiul de epuizare.
n faza acut de oc a reaciei de alarm rezistena general a organismului scade sub cea medie. Dac agentul
nociv este foarte intens i/sau incompatibil cu viaa, survine moartea, iar dac organismul supravieuiete se instaleaz
faza de contraoc, cnd are loc mobilizarea general a forelor de aprare ale organismului pn la instalarea unei stri de
rezisten cu caracter adaptativ i corespunztoare situaiei date, capacitatea de rezisten a organismului crescnd peste
medie. n stadiul de rezisten organismul pare c s-a adaptat la situaie, comportndu-se relativ normal dar cu persistena
modificrilor din faza de contraoc a reaciei de alarm. Stadiul de epuizare se dezvolt n cazul n care agentul nociv
continu s acioneze iar adaptarea, obinut cu preul reaciilor de contraoc prelungit, nu mai poate fi meninut.
Rezistena scade din nou sub medie, iar ndat ce resursele se epuizeaz viaa nceteaz
Stresul este un raspuns al organismului la confruntarea persoanei cu situatii si sarcini pe care le percepe
ca fiind dificile sau amenintatoare. Ne referim la situatii:
a) de natura conflictuala;
b)care prezinta o amenintare la adresa respentului fata de sine (a stimei de sine)
c) care presupun o miza mai mare pentru persoana in cauza;
d)in care persoana se simte presata de solicitarile/schimbarile mediului;
e) nu are resursele necesare (cunostinte, abilitati) pentru a face fata solicitarilor.

Raspunsul organismului la astfel de situatii se concretizeaza in reactii de natura fizica/fiziologica,

emotionala, comportamentala si cognitiva.
Prin urmare, pentru a vorbi de stres e necesara coroborarea a trei componente majore:

sursa/cauza, adica prezenta unui stimul declasantor (intern sau extern) numit stresor , reactiile la
stres reprezentand efectul pe care-l au stresorii asupra persoanei

resursele personale de a face fata stresorilor, prin reducere, stapanire sau tolerarea situatiilor care
deapasesc resursele personale de a face fata.Aceste resurse personale au functiile de mediere in relatia stresor-persoana
(prin faptul ca amelioreaza impactul adversitatilor percepute din mediu asupra persoanei)
Exista frexvent tendinta de a reduce stresul doar la una dintre componentele sale, fapt ce duce la un
control deficitar al acestuia.
Astfel, daca:
a)asimilam stresul factorilor din mediu, exista riscul ca sa nu ne mobilizam resursele de a face fata
situatiilor, considerand ca aceasta este lumea in care traim si nu i te poti opune prea mult
b)daca spunem sunt stresat doar atunci cand ne simtim obositi sau avem diverse stari de disconfort
fizic,probabil am ignorat multe din situatiile pe care le am trait sunt factori de stres cu impact major (de ex decesul sau
boala unei persoane dragi, dificultati financiare majore, conflicte interpersonale intense si prelungite). In acest caz,
devenim constienti de fenomenul stresului doar cand raspunsul organismului si psihicului la situatiile de incordare au
devenit pregnant manifeste; deci am echivalat stersul cu reactiile somatice, emotionale, cognitive sau comportamentale.
Orice situaie care solicit mecanismul de adaptare creeaz stres fenomen pe care Selye l definete ca fiind
orice rspuns al organismului consecutiv oricrei cerine sau solicitri exercitate asupra organismului de ctre un evantai
larg de ageni cauzali - fizici, chimici, biologici, psihici etc. [n cazul aciunii de mai lung durat a agentului stresor
acest rspuns mbrac forma SGA, putnd - n caz extrem - parcurge toat gama modificrilor SGA i suprapunndu-se
complet pe toat "suprafaa" acestuia. Un aspect vizat de criticile formulate la adresa teoriei lui Selye este accentul
exagerat pus pe nespecificitate i neglijarea elementelor specifice. Astzi reaciilor nespecifice le sunt adugate i cele
trei tipuri de specificitate: de situaie, de personalitate i de rspuns (L. Levi, 1972, cit. [14, p. 23].
Alturat termenului de stres, Selye introduce i noiunea de "boal de adaptare" El recunoate c nu exist
boal a crei unic i exclisiv cauz ar fi stresul. Dar un stres prea puternic poate determina prbuirea mecanismelor de
aprare ale organismului.
Tentativele contemporane de definire a stresului n general (indiferent de natura sa: fizic, biologic sau
psihic) au condus la o diversificare de sensuri ale cuvntului "stres", neles ca:
a) element al lumii externe inductor al unei reacii de constrngere intens a fiinei umane;
b) proces reacional fiziologic indus de aceste agresiuni exterioare;
c) dezechilibru dintre exigenele exterioare i posibilitile organismului de ale face fa.
Iamandescu concluzioneaz asupra conceptului general de stres c el reprezint o stare de tensiune a
ntregului organizm (att compartimentul somatic, ct i cel psihic) aprut n cadrul unui dezechilibru marcat ntre
solicitri (ale mediului) i posibiliti (ale organismului).
n calitate de componente fundamentale ale stresului apar:
a) stresorii (sursele de stres);
b) reaciile la stres i/sau consecinele lui;
c) particularitile individuale care mediaz comportamentul n stres.
Simptomele stresului pot fi clasificate n:
a) fizice (dureri de cap, tulburri cardiovasculare, deficiene gastrointestinale, alergii, probleme
dermatologice, tulburri ale somnului i cele ale respiraiei etc.);
b) psihologice (probleme emoionale i cognitive, precum, insatisfacia muncii, depresia, anxietatea,
plictiseala, frustrarea, izolarea, resentimentul etc.);
c) comportamentale: a) cele referitoare la persoan (evitarea lucrului, utilizarea alcoolului i drogurilor, pofta
exagerat sau diminuat de mncare, agresivitatea fa de colegi sau membrii familiei, probleme interpersonale etc.); b)
cele cu impact organizaional (absenteism, fluctuaie profesional, predispoziie spre accidente, productivitate sczut
etc.).Sa analizam si schematic, raspunsul organismului la actiunea agentilor stresori
Mecanismul de declansare a stresului psihic este urmatorul: imediat ce creierul primeste mesajul ce vizeaza existenta
unor presiuni psihice exterioare, glanda hipofiza secreta hormonul adrenalina, ce excita diverse sisteme vitale, printre
care si inima. Se produce imediat cresterea presiunii sistolice si arteriale, precum si intensificarea batailor inimii, care se
mobilizeaza mai mult pentru a trimite sange spre muschii contractati. Dupa ce factorii stresanti dispar, starea de echilibru
se restabileste. In caz ca efectul lor se mentine, organismul, in loc sa revina la stadiul normal, se adapteaza la stres si

starea de alarma psihica devine permanenta. Aceasta evolutie urmeaza o curba grafica in forma de U intors, numita
"curba de epuizare". Ajuns in punctul critic al curbei, individul isi inhiba capacitatea de reactie si cade in final intr-o stare
de depresie, fiind antrenat intr-un cerc vicios de epuizare. Subiectul stresat manifesta pe plan psihic puternice sentimente
de teama si incompetenta, iar pe plan fiziologic hipertensiune arteriala, pe fondul unei intense circulatii sangvine,
marcate de constrictii vasculare si tahicardie.
Stres vs activare/stimulare
Stresul nu are intotdeauna un caracter daunator sau negativ. Viata nu este posibila in absenta totala a stresului.
O anumita cantitate de stres este importanta si chiar esentiala pentru dezvoltarea echilibrata a vietii. Se cunosc doua mari
categorii de reactii la stres: una sanatoasa numita eustres si una negativa, distres. Eustresul asimilat unei anumite activari
a organismului actioneaza, de obicei pe o perioada scurta de timp. Frecvent aceasta forma de activare poate juca un rol
productiv si pozitiv, dat fiind faptul ca reprezinta o sursa de energie, de motivatie, si implicit un factor de baza in
orientarea spre scopuri. Totodata acest tip de activare face viata mai bogata, mai recompensata si mai interesanta.
Spre deosebire de acesta, distresul poate reprezenta o amenintare atat pentru sanatatea mintala cat si pentru
sanatatea fizica a persoanei
Stresorii sau sursele de stres sunt evenimente/situatii externe sau interne, sau conditii ale mediului, suficient
de intense sau frecvente care solicita reactii de adaptare din partea individului.
Cauzele aparitiei stresului
-starea de boala fizica sau psihica; abuz fizic, emotional sau sexual ; situatie financiara precara; pierderea locului de
munca; scoala; familia- probleme de comunicare in familie, divortul, decesul unui membru al familiei, conflicte cu fratii,
violenta in familie; prietenii- conflicte cu prietenii, lipsa de prieteni; dezastre naturale cutremur, inundatii; propria
persoana- neincredere in sine, nemultumire fata de aspecrul fizic; surmenaj; neintegrare sociala; efectuarea unor munci
de raspundere; propria persoana-neincrederea in sine, nemultumirea fata de aspectul fizic.
Deci stresul este, in mare parte, un efect al presiunilor externe, excesive, inadecvate, indreptate
asupra unui subiect care nu este pregatit sau nu poate sa le faca fata. Stresul rezulta daca subiectul este supus unor
presiuni psihice tari si antagoniste (opuse), deasemenea poate fi si o reactie la schimbare. Oamenii difera intre ei ca
urmare a temperamentului lor diferit si raspund fiecare in felul sau dificultatilor intalnite in viata. Temperamentele
flegmatice, bine adaptate, echilibrate, optimiste, rezista in general mai bine si mai mult timp decat colericii, sangvinicii si
melancolicii la schimbari. Subiectii predispusi la stres sunt cei iritabili, impacientati, care cauta mereu responsabilitati si
sarcini imposibile, sunt solitari si inclinati sa manance si sa mearga cu nervozitate, fiind intotdeauna deprimati in caz de
esec.
n literatura de specialitate sunt descrise mai multe forme de stres: stresul ambiental, avnd ca factori principali
zgomotul, cldura/frigul, trepidaiile, poluarea aerului, radiaiile etc.); stresul gravitaional, avnd ca factori principali
imponderabilitatea i acceleraia; stresul urban, avnd ca factori principali zgomotul, aglomeraia, poluarea; stresul
hiperbar, avnd ca factor principal presiunea atmosferic ridicat; tehnostresul, avnd ca factor principal excesul
informaional; stresul prenatal i neonatal, avnd ca factor principal hipoxia; .a.

Efectele stresului
Nu toate reactiile organismului nostru reprezinta simptome ale stresului, ele depind de fiecare persoana in
parte. Ceea ce pentru un individ ar putea fi un semn al stresului, pentru un altul poate fi un semn de boala. Daca un
eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea diferite reactii la stres. Acestea pot fi grupate in patru mari
categorii:
1.Reactii fizice/fiziologice:oboseala; dureri de cap sau migrene; dureri de inima, palpitatii; apetit alimentar
scazut sau crescut; insomnii; transpiratii excessive, ameteli, stare generala de rau; constipatii sau diaree (nemotivate
medical); modificarea paternului menstrual la femei.
2.Reactii cognitive:blocaje ale gandirii; scaderea capacitatii de concentrare; dificultati de reactualizare;
flexibilitate ideativa redusa;diminuarea creativitatii;dificultati in luarea deciziilor;deziluzii;ganduri negative despre sine ,
lume si viitor;cognitii pesimiste; ideatie suicidara; idei paranoice; distrat; uitarea evenimentelor recente

3.Reactii emotionale: iritabilitate crescuta; proasta dispozitie; apatie;tristete; scaderea interesului pentru
domenii care reprezentau inainte pasiuni sa hobby-uri: pierderea interesului pentru prieteni;instabilitate
emotionala;iritabilitate;anxietate;sentimentul ca esti neglijat(a);reprimarea emotiilor;dificultati in a te relaxa sau
distra;sentimentul de a fi ridiculizata;sentimentul de a nu putea avea incredere in nimeni;teama de a fi
singura;nemultumire
4.Reactii comportamentale:performante scazute la locul de munca sau scoala;lipsa entuziasmului;fumat
exceziv;consum de alcool excesiv;tulburari de somn, dificultati in adormire;un management ineficient al
timpului;izolarea de prieteni;comportament impulsiv;procupare excesiva pentru anumite activitati;comportamente
agresive

Stresul o problema care afecteaza nu doar adultii ci si copiii.

Fiind cei care asigura suportul material i au grija de tot, prinii tind sa priveasc lumea copilriei ca pe una
fericit i fr de probleme. Ce probleme ar putea avea, daca totul le este asigurat? Destule ! Chiar i copiii mici au griji
i simt stresul intr-o anumita msura. Stresul, pe scurt, este rezultatul diferenei dintre cerinele sau dorinele persoanei i
a abilitile acesteia de a i le satisface. Presiunile vin din afara (familie, prieteni, coal) dar de asemenea exista i
presiuni de natura interioara. Acestea pot sa fie mult mai importante deoarece noi ne auto-impunem nite standarde i de
multe ori exista o discrepan intre ceea ce credem c ar trebui sa facem i ceea ce facem de fapt. Stresul afecteaz toat
lumea care se simte depit de situaie, inclusiv pe copiii. Un copil de 2 ani poate sa treac printr-o stare de anxietate
deoarece persoana de care are nevoie ca s-l ajute sa se simt bine, adic mama sau tatl, nu sunt aproape ndeajuns de
mult. Cu ct copilul este mai mic, cu att mai puternic este efectul separaiei de cei dragi. Pe msur ce copilul crete
presiunile academice (colare) i sociale (in mod particular cerina de a intra in rnd cu cei de aceiai vrst) creeaz
stres. Pe lng aceasta prinii bine intenionai adaug fr s-i dea seama stres suplimentar copiilor lor. De exemplu
prinii care au atins o poziie importanta (pe scara profesionala sau sociala) au pretenii ridicate de la copiii lor. In
aceeai msura copiii crora le lipsete o motivare din partea prinilor pot sfri prin a fi frustrai.Nivelul stresului din
viata copilului dumneavoastr poate fi ridicat i de lucruri care nu se ntmpla in viata lui. V aude cum vorbii despre
problemele dumneavoastr de la serviciu ? Cum v facei probleme din cauza unei rude bolnave sau cum v certai cu
partenerul de viata n legtur cu problemele financiare? Prinii trebuie sa fie ateni cum discuta asemenea probleme
cnd copilul este in apropiere deoarece copiii o sa fie influenai i vor ncepe s-si fac griji suplimentare.De asemenea
trebuie s luai in considerare factori importani precum boala sau divorul. Stresul se amplifica in momentul in care
aceti factori se adaug presiunilor zilnice crora copiii trebuie sa le fac fat. Chiar i divorul cel mai amical este o
experien dificila pentru un copil. Deoarece sistemul lor de siguran (prinii) trece printr-o schimbare importanta s-ar
putea ca ei sa simt nevoia sa fie mai independeni. Prinii separai sau divorai trebuie sa nu i pun pe copiii in poziia
de a alege pe unul din ei sau s asiste la comentarii negative despre partenerul de via. Prinii trebuie sa acioneze
ntotdeauna in interesul copiilor.
2. Recunoaterea Simptoamelor
Nu este ntotdeauna uor s-i dai seama cnd copilul este stresat. Schimbri pe termen scurt ale comportamentului, cum
ar fi stri de spirit alternante, schimbri in programul de somn sau udarea patului pot fi indicatori de stres. Unii copii s-ar
putea sa prezinte efecte fizice, cum ar fi dureri de stomac sau de cap. Alii au probleme in a se concentra sau a-i termina
temele. Iar alii devin retrai i petrec o mulime de timp singuri. Copii mici pot afia semne ale reaciei la stres cum ar fi
suptul degetului, mngierea parului sau scrpinatul nasului, iar cei mai mari pot ncepe s mint i s lupte mpotriva
autoritii.
3.Reducerea stresului
Cum putem sa-i ajutam pe copil s fac fa stresului ? Cel mai important element in ceea ce privete
reducerea stresului este un corp sntos. O bun nutriie i o odihn ndestultoare pot mbuntii felul in care copilul
reacioneaz la stres. Foarte important este grija printeasc: fii la dispoziia lor dac au nevoie sa vorbeasc sau au
nevoie sa fie in aceeai camera cu dumneavoastr. La orice vrst timpul petrecut alturi de copil este foarte important.
Este dificil pentru unii oameni sa vin acas dup lucruri i s se aeze pe podea ca s se joace cu copiii, sau chiar s stea
de vorba cu ei. Dar, prin toate mijloacele, rezervai-v timpul necesar pentru a arata copilului cat este de important pentru
dumneavoastr.Ajutai-v copilul sa fac fa stresului vorbind cu el despre posibilele cauze. mpreuna putei gsi cteva
soluii. Unele din ele ar fi sa mai reducei din programul de dup coala pentru ca ei s petreac mai mult timp vorbind
cu prinii sau profesorii, s aib un program de exerciii fizice regulat sau chiar s in un jurnal.Putei de asemenea sa

va ajutai copilul anticipnd situaiile potenial stresante i pregtindu-l pentru ele. De exemplu, spunei din timp c are o
programare la doctor , i vorbii despre ce se o sa se ntmple acolo.
Toate acestea fiind spuse trebuie sa avem in vedere faptul ca stresul este intr-adevar o problema serioasa si
trebuie tratata ca atare deoarece efectele sale vorbesc de la sine:
60 pana la 80% dintre accidente se datoreaza stresului.
- In Europa, aproximativ o treime din angajati, respectiv peste 40 de milioane de oameni, considera ca sunt afectati de
stres in munca.
- Stresului i se datoreaza aproape toate cauzele mortii, incluzand cancerul, bolile de inima, accidente, ciroza, si chiar
sinuciderea.
- 70 - 90% dintre vizitele la doctor se datoreaza bolilor cauzate de stress.
- 43% dintre adulti sufera de boli grave datorate stressului
In 1970 sociologul american Alvin Tofler a prezis ca societatea moderna va avea o
evolutie atat de rapida foarte multi oameni vor avea probleme de adaptare, vor fi afectati de stress sau vor fi dezorientati.
Toffler a descris acest lucru ca fiind "Socul viitorului".In 1983 revista Time a evaluat stresul ca fiind "epidemia anilor
80" insa acum este chiar mai rau. Stresul a devenit o parte din viata de zi cu zi. Cerintele serviciului si ale familiei, bolile,
lipsa banilor, la fel si evenimentele deosebite cum ar fi ziua de nastere, concediul sau vacantele pot favorizeaza aparitia
stresului. Daca nu poti controla stresul te poti imbolnavi usor. Stresul iti poate afecta nu numai capacitatea de concentrare
si atentia, ba chiar si somnul si alimentatia. Iti poate slabi capacitatea de a lupta impotriva unei boli sau poate conduce la
depresie. Sunt destul de multi printre noi care cred ca pot face totul pentru a fi pe placul tuturor. Ne luam toata
responsabilitatea pentru a face lucrurile bine, si credem ca putem controla viata destul pentru a face totul posibil. Pentru
oameni ca mine, cel putin, noi credem ca daca putem fi cel mai bun lucru care se poate intampla oricui, vom fi iubiti si
acceptati. Iar daca gresim, credem ca este doar vina noastra ca n-am putut fi destul de buni. Adevarul este ca nu putem
face prea multe, si nu putem controla prea mult stress inainte de a deveni superstresati. Altfel spus, nu conteaza cat de
bine reusim atat timp cit o facem pentru cei pe care ii iubim. Cei care ne iubesc si ne accepta vor coninua sa ne iubeasca
indiferent cit de mult vom face sau oricat de perfect vom reusi. Cercetatorii au descoperit ca nivelul de stres se mareste
odata cu eforturile noastre de a face mai mult si mai bine un lucru si ca in acelasi timp ne reducem ... capacitatea de a
finaliza o sarcina in mod corespunzator. In acest caz deciziile pot fi luate mai greu, chiar si pentru cele mai simple
lucruri. Pentru a deveni mai eficient si mai putin stresat, trateaza lucrurile mai simplu cand nu se poate altfel, bucura-te
de frumos, gaseste-ti timp pentru familie si prieteni, asculta putina muzica sau exerseaza cateva dintre ideile de mai jos:
-

METODE PENTRU A DOMINA STRESUL:

In "dictionarul de psihologie sociala", stresul psihic este definit ca o stare de tensiune, incordare si
discomfort, determinata de agenti aectogeni cu semnificatie negativa, de frustrarea sau reprimarea unor
stari de motivatie (trebuinte, dorinte, aspiratii), de dificultatea sau imposibilitatea realizarii unor probleme.
Va propun urmatorul plan impotriva stresului (elaborat de Christian Barnard):
1.Cunoasteti-va propria personalitate
Este important sa determinati ce fel de persoana sunteti pentru a cunoaste gradul de sau tipul de stres pe
care sunteti in masura sa-l suportati. Cunoasterea propriei personalitati inseamna stapanirea reactiilor dvs.,
prevenirea unor manifestari negative care pot aparea la nivelul psihicului dvs, aflat in confruntare cu
factorii perturbatori exteriori.
2.Alegeti cea mai buna reactie contra stresului
Evitati surmenajul, conservand un bun echilibru intre activitate si repaus, asigurati-va o durata suficienta de
somn. Invatati sa spuneti NU unor activitati care depasesc posibilitatile dvs. de manifestare/rezolvare.
Retineti in memorie momentele critice pe care le-ati parcurs in ultimul timp in familie, la scoala sau
serviciu, pentru a incerca evitarea lor. Daca ati solicitat sfaturi medicale, respectati-le.
3.Depasiti stresul profesional
Organizati-va mai bine timpul si aprofundarea problemelor. Evitati indecizia, fixati-va obiective realiste,
cultivati umorul si cautati sa realizati permanent o comunicare amicala, cu toti cei din jur. Recunoasteti-va
limitele si invatati din propriile greseli. In dialogul cu ceilalti, vorbiti lent si calm, reflectati mai intai la tot
ceea ce veti face sau spune, ascultati cu atentie partenerul de dialog.

4.Nu va neglijati propriia familie

Familia reprezinta nucleul de liniste si siguranta, ceva care sa va apere de agresiunile inerente ale mediului.
Cautati sa petreceti vacantele sau sfarsitul de saptamana intr-un mod linistit, cat mai agreabil, in mijlocul
membrilor familiei.
5.Viata dvs. va apartine
Adesea factorii de stres se reduc la problemele de organizare a propriilor activitati. Nu mancati repede, nu
beti repede, nu fiti totdeauna pe graba. In orice situatie, pastrati-va demnitatea proprie.
6.Efectuati cotidian acest exercitiu de relaxare:
Asezati-va confortabil pe un fotoliu sau intins pe spate intr-un pat. Inchideti ochii, relaxati-va pe rand
muschii, incepand cu cei ai picioarelor si terminand cu cei ai fetei. Cautati sa pastrati cca 10 min. aceasta
stare de relaxare, intr-o ambianta sonora adecvata (liniste sau fond muzical lent); inspirati lent si expirati
aerul numai pe nas.
7.Folositi formule de autosugestie
Dimineata puteti repeta in gand: azi va fi o zi frumoasa, sunt plin de energie, sunt calm si linistit, azi am sa
fiu bine dispus, etc.
Formulele de seara, au scopul de a linisti si relaxa: sunt degajat, ma voi odihni bine,a m avut o zi placuta,
etc.
8.Dormiti cat va este necesar
Somnul este vital pentru sanatate. Fara o durata suficienta de somn reparator, fiecare din noi este mai
iritabil, lipsit de energie si entuziasm. Somniferele nu au decat o utilitate limitata si dau efecte secundare
nefaste. Inainte de a adormi, tineti cont de urmatoarele sfaturi:
a) Eliberati-va spiritul de problemele zilei; a privi la televizor nu este o solutie.
b) Daca va petreceti ziua stand continuu pe scaun, seara faceti o plimbare sau exercitii fizice.
c) Stabiliti un ritual al culcatului, pe care sa-l exersati fara nici o graba.
d) Odata intins in pat, incercati sa respirati lent, ca si cand ati dormi deja.
e) Simtiti-va muschii cum se relaxeaza.
f) Calmati-va respiratia pana ce devine de neauzit, ramaneti imobil; somnul apare automat.
g) Daca nu puteti adormi, nu stati culcat la nesfarsit, ridicati-va si beti ceva cald, de preferinta ceai sau
lapte; incercati apoi sa adormiti citind ceva.
Toate acestea fiind spuse este foarte important sa tragem concluziile adecvate, si anume sa ne gandim la
faptul ca traim intr-o lume incarcata de evenimente, o lume careia uneori cu greu ii putem face fata si la
cerintele careia trebuie sa ne adaptam. Vrem nu vrem stresul este o parte componenta a vietii noastre si noi
nu trebuie sa-l tratam cu usurinta ci trebuie sa identificam stresorii si sa incercam sa ii neutralizam pentru a
putea fi fericiti sau cel putin pentru a fi capabili sa infruntam evenimentele ce apar.