Efectele Stresului asupra Sanatatii

Category: Sanatate
Definirea stresului

NOVEMBER 13, 2011 141 0

Selye introduce conceptul general de stres, pe care l-a definit ca o reactie generala nespecifica a
organismului la actiunea externa a unor factori agenti stresori de natura variata
(fizica,chimica, biologica si psihica). Au existat autori (initial Zander), tot mai rari in prezent,
care, in paralel cu conceptul de stres, au utilizat conceptul de strain, care desemneaza
modificarile durabileale organismului, determinate de stresori (analoge cu deformarea corpurilor
sub efectul unei presiuni externe termen preluat din tehnica). Consideram ca mentinerea acestui
termen ar complica inutil datele problemei stresului, si asa destul de sensibil la interpretari
variate.
In ultimele decenii, accentul definitiei acestui veritabil sindrom s-a mutat pe caracterizarea
ansamblului manifestarilor ce compun aceasta reactie (tulburari psihice si/sau somatice multiple
si poliforme), in scopul analizarii impactului sau cu activitatea unor organe si aparate dotate cu
disfunctii potentiale sau actuale, dar si asupra unor indivizi cu o anumita constitutie psihica,
predispusa (ereditar sau prin traume psihice anterioare) aparitiei unor tulburari cu implicatii
dezadaptative comportamentale.
Apreciem ca o definitie sintetica actuala a stresului general este cea data de A. von Eiff:
Reactie psiho-fizica a organismului, generata de agenti stresori ce actioneaza pe calea organelor
de simt asupra creierului, punndu-se in miscare datorita legaturilor corticolimbice cu
hipotalamusul un sir intreg de reactii neuro-vegetative si endocrine, cu rasunet asupra
intregului organism. Mai recent, Derevenco prezinta o definitie psiho-biologica a stresului,
inspirata de teoria cognitiva a stresului, elaborata de scoala lui Lazarus. Astfel, in aceasta
definitie, accentul este pus pe dezechilibrul biologic, psihic si comportamental dintre cerintele
(provocarile) mediului fizic, ambiental sau social, si resursele reale sau percepute ca atare ale
omului, de a face fata (prin ajustare sau adaptare) acestor cerinte si situatii conflictuale
(Derevenco, 1998). Referitor la definirea stresului psihic, se cuvine sa repetam faptul ca el
reprezinta un caz particular de stres, inscris in sfera notionala a stresului general, fiind
declansat de anumiti agenti stresori: cei psihici. Acestia sunt dotati cu semnificatie negativa
(distres) sau pozitiva (eustres) pentru indivizi si opereaza in planul constiintei numai dupa
decodificarea lor si evaluarea sarcinii pe care ei o pun in fata individului (Iamandescu, 1998).
Lazarus si Folkman definesc stresul drept un efort cognitiv si comportamental (cu exprimare
afectiva pregnanta, am adauga noi) de a reduce, stapni sau tolera solicitarile externe sau interne
care depasesc resursele personale (1984).
Dintre definitiile existente in literatura de specialitate asupra stresului psihic, ni se pare mai
potrivita definitia oarecum descriptiva dar incluznd majoritatea circumstantelor de declansare
a stresului data de M. Golu: Stare de tensiune, incordare, disconfort, determinata de agenti
afectogeni cu semnificatie negativa (sau pozitiva, am adauga noi, in cazul eustresului), de
frustrare sau reprimare a unor motivatii (trebuinte, dorinte, aspiratii inclusiv subsolicitarea,
n.n.), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme.

[ Sursa: Managementul Stresului Profesional, Vol.1 Strefan Lita, Anghel Andreescu ]

Efectele stresului asupra sanatatii
Efectele Stresului asupra Sanatatii
Stresul ne afecteaza comportamentul, emotiile, gandirea si starea fizica. Exista trei faze prin care
trece organismul:
faza de alarma, atunci cnd factorul de stres actioneaza asupra noastra;
ea este urmata de o faza de aparare a organismului, in care parem mai intariti in fata
problemelor;
daca acest ciclu se repeta prea des, organismul ajunge in faza de epuizare: adrenalina creste
concentratia acizilor grasi liberi, a colesterolului si trigliceridelor. Se modifica diversele
concentratii si cantitati de hormoni si enzime. Acestea duc la acceleratia ritmului cardiac, dureri
in piept, astm, hipertensiune, tromboza, aritmie cardiaca, astm, hiperventilatie, dureri de stomac,
de spate, de cap, musculare, moarte subita urmare a unei fibrilatii ventriculare, infarct cardiac sau
accident vascular cerebral, diabet, caderea sistemului imunitar, urmata de cancer, boli de nervi,
boli de piele, raceli dese si lungi etc.
Directoarea Generala a Organizatiei Mondiale a Sanatatii afirma ca, la nivel mondial, rare sunt
familiile care nu se vor intlni cu boala mintala, desi acest lucru este ignorat. Ea este deja pe
locul doi, dupa bolile aparatului locomotor si inaintea bolilor cardiovasculare si ale sistemului
imunitar.
Peste 400 milioane de oameni sufera de afectiuni mintale (mintea, sufletul) si neurologice (ale
sistemului nervos central, inclusiv creierul). Probleme psihosociale sunt abuzul de alcool si
drogurile. Majoritatea celor afectati sunt singuri si sufera in tacere.
In plus, sunt stigmatizati, exclusi, multi ajungnd la sinucidere.