Sunteți pe pagina 1din 4

Nume și prenume: Csuka Andreea

Tema 1

Alcătuiți harta conceptului de stres pornind de la schema cauzalitate- efect.

Surse ale stresului Reacții la stres


1. starea de boală fizică sau psihică 1. Reacţii fizice/ fiziologice
2. abuz fizic, emoţional sau sexual; 2. Reacţii emoţionale/comportamentale
3. situaţie financiară precară; 3. Reacţii cognitive
4. pierderea locului de muncă; 4. Reacţii comportamentale
5. şcoala- probleme de comunicare, 5. Reacţii comportamentale
responsabilitate prea mare
6. familia- probleme de comunicare, 6. Reacţii emoţionale
divorţul, decesul, conflicte, acte de
violenţă;
7. locul de muncă- tensiuni, 7. Reacţii comportamentale
suprasolicitare, abuz,
8. prietenii- conflicte, lipsa de prieteni; 8. Reacţii emoţionale
9. dezastre naturale; 9. Reacţii emoţionale/comportamentale
10. propria persoană- neîncredere în 10. Reacţii emoţionale
sine, complexe,

Conceptul de stres îi aparține lui Hans Hugo Selye, și este definit ca fiind un ansamblu
de reacții ale organismului uman față de acțiunea externă a unor agenți: fizici, psihici, chimici,
biologici, care generează modificări morfo-funcționale ale organismului. Individul este într-o
permanentă adaptare la mediul în care trăiește. Adaptarea înseamnă păstrarea integrității
organismului, mereu amenințat de toate tipurile de stresori. Stresul apare atunci când echilibrul
dintre individ și mediul în care trăiește este perturbat ireversibil. Dezechilibrul intens apărut între
cerințele individului și ale mediului și posibilitățile de răspuns ale individului conduce la apariția
stresului.
Stresul reprezintă o problemă pentru individ, iar ca orice problemă, ea trebuie rezolvată. A
combate stresul înseamnă mai mult decât a aplica tehnici de reducere a stresului. Acțiunile de
combatere a stresului împreună cu controlul activităților (pentru a combate stresul acestora)
reprezintă o parte din armele de apărare împotriva stresului.
Stresul reprezintă reacția noastră la schimbările, presiunile la care este supusă viața noastră
în fiecare zi. Există un stres bun, eustresul, care ne stimulează să obținem performanțe deosebite
în activitate, dar există și un stres negativ, distres, ce ne poate distruge viața, cariera, sănătatea,
familia etc.
Deoarece nu putem elimina stresul din viața noastră, putem, aplicând managementul
stresului, să-l diminuăm, să-l împiedicăm să ne deterioreze starea de sănătate, relațiile cu colegii,
performanțele la locul de muncă și, în general, întreaga noastră viață.
Epuizarea propiilor noastre resurse de energie, în lupta continuă cu agenții externi
perturbatori, ne duce la extenuare, ce reprezintă elementul decisiv care conduce la apariția
stresului cronic, negativ. Efectele negative importante, ale stresului asupra organismului sunt:
- dificultăți de concentrare;
- nervozitate;
- neliniște;
- dereglări de memorie;
- oboseală cronică;
- dezorganizare.

Factori de stres
Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente/situaţii externe sau interne, reale sau imaginare,
suficient de intense sau frecvente care solicită reacţii de adaptare din partea individului. Există o
serie de factori de stres / potenţiali factori stresori:
• boala fizică sau psihică
• abuz fizic, emoţional sau sexual
• situaţie financiară precară
• probleme la locul de muncă: supraîncărcarea muncii, condiţii proaste de lucru, lipsa de resurse,
probleme de comunicare cu colegii, cu şefii, responsabilitate prea mare, schimbări
organizaţionale, schimbarea locului de muncă
• familia – probleme de comunicare în familie, divorţul, decesul unui membru al familiei,
conflicte cu fraţii, violenţa în familie, alcoolismul
• prietenii – conflicte cu prietenii, lipsa prietenilor, lipsa suportului social
• dezastre naturale (cutremure, inundaţii) sau atacuri teroriste, războaie civile
• propria persoană – lipsa de încredere, nemulţumire faţă de aspectul fizic, deciziile luate de-a
lungul vieţii etc.
Reactii la stres
Dacă un eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea diferite reacţii la stres.
1. Reacţii fizice/fiziologice: dureri de inimă, palpitaţii; apetit alimentar scăzut sau crescut;
indigestii frecvente; insomnii; crampe sau spasme musculare, dureri de cap sau migrene;
transpiraţii excesive, ameţeli, stare generală de rău; constipaţii sau diaree (nemotivate medical);
oboseală cronică;
2. Reacţii cognitive: blocaje ale gândirii; deficit de atenţie; scăderea capacităţii de concentrare;
dificultăţi în reamintirea anumitor lucruri; flexibilitate redusă; diminuarea creativităţii; percepția
este redusă, se poate ajunge la leșin, pot apărea coșmaruri;
3. Reacţii emoţionale: iritabilitate crescută, scăderea interesului pentru domenii care reprezentau
înainte pasiuni sau hobby-uri; pierderea interesului pentru prieteni; instabilitate emoţională;
anxietate; tristeţe sau chiar depresie; reprimarea emoţiilor; dificultăţi în angajarea în activităţi
distractive sau relaxante;
4. Reacţii comportamentale: performanţe scăzute la locul de muncă sau la şcoală; fumat
excesiv; consum exagerat de alcool; tulburări de somn; un management ineficient al timpului;
izolarea de prieteni; preocupare excesivă pentru anumite activităţi; comportamente agresive.

Concluzie
Este important să cunoaștem potențialele reacții la stres, pentru a putea recunoaște un om stresat
sau pentru a putea găsi calea de combatere când noi suntem stresați. Cunoscând reacțiile putem
să le prevenim, iar principalele mijloace sunt:
- Dezvoltarea încrederii în propria persoană şi acceptarea necondiţionată
• stabilirea unor scopuri si obiective realiste, „ce vreau eu de la viaţa asta?”;
• stabilirea priorităţilor şi a limitelor personale;
• participarea la activităţi care dezvoltă încrederea în sine.
- Autocunoaşterea şi intercunoaşterea (Conştientizarea propriilor reacţii la stres)
• identificarea şi exprimarea emoţiilor faţă de anticiparea evenimentului/ situaţiei
(precum anxietate, iritabilitate, discomfort, frustrare, deznădejde etc.);
• identificarea reacţiilor emoţionale imediate (cum ar fi, iritabilitatea) şi de lungă durată
(de exemplu, neajutorare, apatie) faţă de eveniment/situaţie;
• identificarea reacţiilor comportamentale, fiziologice si cognitive privind evenimentul
(izolare, evitare, renunţare; dureri de stomac, dureri de cap, lipsa poftei de mâncare,
insomnii; randament scăzut la şcoală sau la muncă, probleme de concentrare, tulburări de
memorie, dificultăţi în rezolvarea de probleme, în luarea de decizii etc.).
- Cristalizarea imaginii de sine prin echilibrarea Eurilor