Sculptura familiei.

Aceasta este o tehnică, prin care terapeutul solicită tuturor membrilor

familiei să se aşeze într-un grup statuar care are sens pentru ei. Este o metodă bine
structurată, în care fiecărui membru i se cere să-i aşeze pe ceilalţi într-un tablou
semnificativ, cu scopul de a stimula intensitatea trăirilor afective, pe parcursul
şedinţelor terapeutice. În acest mod, se evidenţiază percepţiile fiecărei persoane
despre familie, prin distanţa dintre pesonaje, prin postura şi atitudinea actorilor din
tablou, a unora faţă de alţii, toate acestea putând „vorbi” despre cum vede acea
persoană relaţiile dintre ea şi ceilalţi membri ai familiei, despre tipurile de
interacţiuni care au existat, există sau pot exista între ei, cu avantajele şi
dezavantajele lor. Procedeul permite o conştientizare puternică a ceea ce sunt
membrii familiei, unii faţă de alţii.