ART-TERAPIA ÎN GESTIONAREA EMOȚIILOR LA COPII

Prof.consilier școlar CORĂBIAN AURORA

CJRAE/BN-C.N.’’PETRU-RAREȘ’’BECLEAN/BN

Art Terapia pornește de la ideea că sufletul vorbește prin imagini și că de multe ori ne este
mai ușor să exprimam emoțiile prin culori, forme abstracte decât prin cuvinte. De asemenea prin
creație găsim alinare emoțională la situațiile conflictuale cu care ne confruntăm.Procesul art
terapeutic este un mod de explorare interioară care ne permite să înțelegem de ce reacționăm în
anumite moduri și astfel duce la o dezvoltare personală.Terapia prin artă sau art
terapia reprezintă, conform Asociației Britanice a art-terapeuților, utilizarea materialelor artistice
pentru auto-exprimare și reflectare în prezența unui terapeut. Scopul terapeutic este de a produce
o schimbare și o dezvoltare personală prin utilizarea acestor materiale, folosite într-un mediu
securizant pentru pacient. Art-terapia pentru copilul cu dizabilități (Rubin, 2005) înseamnă mai
mult decât umplerea timpului liber; dezvoltarea dexterității manuale sau a învăța să împărtășească,
plăcerea, bucuria, eliberarea tensiunii prin desfășurarea de activități senzorial-manipulative și
motorii-kinestezice se numără printre beneficiile active. Acești copii au mai multă nevoie de ajutor
din partea adultului, însă nu neapărat pentru a li se spune ce să facă sau cum să facă, ci pentru a fi
înțeleși și ajutați să-și articuleze eforturile creative unice. Poate necesita mai multă energie pentru
a înțelege un copil care este atât de diferit și poate necesita mai multă imaginație pentru a găsi o
modalitate prin care acel copil să aibă independență și definiție personală în și prin artă, totodată
poate necesita multă răbdare și mult timp pentru ca învățarea să înceapă să se arate. Arta poate
oferi copilului o modalitate emoționantă, stimulativă și plăcută de a se bucura și a explora lumea
senzorială, îi oferă copilului o modalitate de a fi responsabil, de a stăpâni orice instrumente sau de
a savura plăcerea abilităților dobândite prin practică. Arta îi oferă copilului o modalitate de a se
elibera de tensiunea corporală sau de a exprima simbolic sau verbal sentimente puternice, oferă o
modalitate de a se organiza în activitatea de productivitate, de a se descoperi și a se defini prin
alegeri, decizii și creații autentice care sunt în mod unic ale lor. Totodată le oferă copiilor cu
dizabilități o modalitate de a crea produse de care pot fi mândri, pe care le pot oferi altora și prin
care pot contribui la adevărată frumusețe a lumii.
 Constatăm că arta, sub diversele ei forme, ajută la exprimarea facilă, fără rezerve a
emoțiilor.Traumele și emoțiile nedigerate au nevoie de o cale de ieșire la suprafață și nu este
întotdeauna posibil să pătrunzi în adâncul sufletului tău printr-un simplu proces rațional de
conștientizare.Există multe tehnici care ajută, iar art-terapia este una dintre ele. Emoțiile sunt un
ingredient foarte important al vieții noastre.Creierul și-a dezvoltat capacitatea de a percepe și
genera emoții pentru că acestea sunt, în primul rând, esențiale pentru supraviețuirea individului și
a speciei.Încă de mici, învățăm să identificăm emoțiile pe chipul părinților și apoi le exprimăm
prin mimetism.Cred că în fiecare dintre noi există o scânteie creativă, indiferent de modul în care
o exprimăm.Arta este o metodă blândă de exprimare a emoțiilor, nu trebuie să faci nimic anume,
doar să-ți dai voie să fii. Exprimarea prin artă se face într-un spațiu de non-judecată, fără vreun
scop sau vreo condiționare estetică.De asemenea, ajută la eliberarea emoțiilor fără să ai o țintă care
să suporte consecințele exprimării tale.Adică poți descărca furia generată de cineva drag, fără să-i
vorbești direct, fără să ai un impact emoțional asupra acelei persoane. În plus, cei care-și dau voie
să se exprime astfel, găsesc satisfacție în obiectul finit, îl pot păstra ca pe un reminder al abilităților
lor, al faptului că pot, că sunt valoroși. Genurile „majore” ale artelor plastice - pictura, sculptura,
grafica - sunt de multă vreme folosite în educaţie/art-terapie creativă şi se bucură de un bogat
arsenal de comentarii teoretice, dar sunt foarte puţine scrierile care tratează în mod expres şi
aprofundat tema domeniului ceramicii în cu raporturile sale cu educaţia şi cu artterapia.Art-terapia
reprezintă o metodă valoroasă în diagnosticul tulburărilor emoţionale ale copilului.Prin gestul
grafic copilul comunică o multitudine de aspecte corelate cu trăirile sale, cu căutarea identităţii, cu
anxietăţile generate, cu mediul familiar şi profesional cu situaţiile de neglijare şi abuz.Este
exprimată agresivitatea, frustrarea, tendinţa de dominare, stima de sine scăzută, rivalitatea în
fratrie, absenţa speranţei, tristeţea, mecanismele de compensare şi de apărare a eului, aspecte
psihotraumatice semnificative, soluţii de rezolvare a situaţiilor traumatice.Procesul terapeutic din
art-terapie se bazează pe creativitatea artistului, care împreună cu cea a beneficiarului se contopesc
într-un flux creativ ce este adaptat abilităţilor şi nevoilor beneficiarului. În acest proces, artistul
art-terapeut recurge la mijloace preluate din educaţia artistică generală pentru a forma deprinderi
psihomotorii, în vederea facilitării expimării nonverbale, astfel meşteşugurile artelor
transformându-se în metode terapeutice. Artistul plastic cu abilităţi de comunicare nonverbală,
prin înţelegerea orientărilor de expresivitate formală pe care artele le adoptă în dinamica evoluţiei
lor, are, în art-terapia clinică, un rol unic şi de o importanţă fundamentală în cea ce priveşte:
amenajarea spaţiului de terapie (individuală şi de grup), asigurarea unui mediu facilitator
intervenţiilor terapeutice prin utilizarea volumelor şi a spaţiului exterior în canalizarea tensiunilor
psihice în exterior; organizarea unei activităţi psihomotrice mai încordate şi mai susţinute (în cazul
nostru olăritul) cu importanţă în decontractarea psihomotorie - fenomen de bază în tehnicile de
relaxare; ajustarea unor materiale din mediu şi transformarea lor în obiecte de artă, utilitare şi
artizanat, pentru a pune în evidenţă anumite tensiuni interioare şi totodată pentru a asigura
descărcarea tensiunilor psihice prin fenomenul de catharsis, ce contribuie la creşterea stimei de
sine şi la reabilitarea dimensiunii socio-afective.Subliniez că, prin antrenare psihomotrică, art-
terapeutul contribuie la depistarea prin vizualizare a traumelor, abuzurilor şi a cauzelor acestora -
în situaţii de criză-, şi la relaxare, dezinhibare- în situaţii de postcriză. Prin folosirea limbajului
nonverbal în depistarea aptitudinilor practice,de autocunoaştere, art-terapia contribuie la orientarea
şcolară şi profesională,la dezvoltarea abilităţilor manuale, a calităţilor perceptive, a bunei orientări
în spaţiu, ca trăsături ale personalităţii.In cazul practicării art-terapiei, artistul şi beneficiarul nu
pun problema dacă „sunt suficient de bun”; se elimină judecăţile de valoare, importantă fiind
plenitudinea exprimării spontane.Prezentăm spre exemplificare câteva cazuri clinice.Educaţia/art-
terapia creativă este eficientă şi dezvoltă abilitaţile de adaptare atunci când participarea
beneficiarului este voluntară. Prin abilităţile de adaptare dobândite în cadrul şedinţelor de art-
terapie beneficiarul dobândeşte autoritate asupra mediului înconjurator, fapt ce contribuie la
setimentul de competenţa .Antrenarea empatiei în relaţiile interpersonale, dezvoltarea unor
strategii intrapersonale şi interpersonale de rezolvare a problemelor şi a conflictelor, spargerea
blocajelor emoţionale, optimizarea capacităţilor de autocunoştere şi dezvoltarea capacităţilor
cognitive (memorie, atenţie, limbaj, gândire ), eliberarea de tensiuni, anxietate,înlăturarea
frustrărilor acumulate şi a sentimentelor negative, perfecţionarea unor abilităţi deja formate (colaj,
pictură, modelaj etc) şi dezvoltarea competenţei sociale, se numără printre beneficiile educaţiei/art-
terapiei creative.Educaţia artistică şi art-terapia au în comun faptul că sunt forme de aplicaţii ale
artei care integrează teorii şi practici ale pedagogiei artei într-un mediu de sprijin: muzee, galerii
de artă, artă ambientală - stradală sau de interior-, natură, săli de clasă, sau studiouri de creaţie, în
care artiştii se folosesc de influenţele oferite de mediile specifice practicării artelor, care prin
caracterul lor pluri/inter/trandisciplinar, încurajează libertatea de creaţie, de gândire, de exprimare
şi imaginaţia.Cred că nu există limitări în utilizarea artei ca metodă de terapie.De la pierderea cuiva
drag sau a unei sarcini, până la eliberarea sentimentelor de furie, vină, rușine, neiubire de sine.
Indiferent de domeniul vieții în care ai nevoie de ajutor, există mereu cel puțin un tip de activitate
practică, blândă, care te ajută să te eliberezi, să te exprimi sau să găsești răspunsuri în
tine.Cercetarea privind efectul art-terapiei este încă la început.Rezultatele obținute până în prezent
sunt deocamdată insuficiente pentru a fi trase concluzii generale legate de eficiența acesteia în ceea
ce privește vindecarea și posibilele riscuri asociate.Efectul terapiei prin artă asupra copiilor printr-
un studiu la care au participat fetițe cu vârsta între 8 și 11 ani, victime ale unor abuzuri sexuale,
cele care au avut parte de o intervenție terapeutică bazată pe terapia prin artă au prezentat
îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește depresia și anxietatea.În cazul unor copii bolnavi
de leucemie care sufereau intervenții medicale durereoase (biopsia măduvei spinării) terapia prin
artă s-a dovedit benefică, făcându-i mult mai cooperanți și mai concentrați.Rezultatele unei
cercetări la care au participat copii cu tulburarea de stres post-traumatic au arătat că simptomele
celor care au participat la terapia prin artă nu s-au modificat semnificativ comparativ cu cei care
nu au avut intervenții terapeutice, deși cei din prima categorie au prezentat mici semne de
îmbunătățire la nivelul stresului acut. De aceea sunt necesare studii suplimentare.Culorile se
asociază cu emoții și experiențe din trecut. Această mandală poate repezenta un eveniment sau
circumstanțe din trecut. În funcție de felul în care evoluăm, noi spunem diferit aceeași poveste
despre trecut.Mandala trecutului („Mandala este o imagine arhetipală a cărei apariție este
atestată de-a lungul epocilor. Ea semnifică plenitudinea sinelui.” -Carl Jung) reprezintă o poveste
referitoare la un eveniment sau poate fi un tablou general al trecutului.Tot ce ai de făcut este să dai
frâu liber imaginației și vei avea parte de noi revelații despre trecutul tău.

În concluzie, art-terapia alături de celelalte intervenţii (medicaţie specifică, psihoterapie, asistenţă

socială),contribuie la ameliorarea până la dispariţie a simptomatologiei şi are influenţe pozitive
asupra imaginii de sine a copiilor şi adolescenţilor.

BIBLIOGRAFIE
1. AMERICAN PSYCHIATRIC ASSOCIASION, Manual de Diagnostic şi Statistică a
tulburărilor Mentale DSMIV-TR- 2000- Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România 2003, p 39-
133.
2. MENTAL HEALTH, PSICHIATRY AND THE ARTS- a teaching hanbook- Reacliffe
Publishing, Oxford- New Zork, Victoria Tishler.