Colegiul Național Tudor Vladimirescu – Târgu Jiu

FORȚA DE FRECARE
Prof. Negrea Rodica Maria

elev:
Popa Iarina-Ioana
Știați că…

Universul este menținut în

echilibru de un ansamblu de
legi ale naturii?

Forța de frecare face posibilă

mișcarea corpurilor și le
menține în repaus?
• Forța de frecare a fost folosită de oameni
din cele mai vechi timpuri, pentru a le face
viața mai ușoară. Cu ajutorul frecării,
strămoșii noști au descoperit puterea
focului!

Frecarea este în mod ironic una dintre proprietăţile comode ale lumii în

care trăim.
Poate părea surprinzător, dar…
• cum ar pleca o maşină de pe loc dacă nu ar exista frecare?
• cum am ţine obiectele în mână?
• cum am sta în picioare?
• cum am scrie cu creta pe tablă, cu stiloul pe caiet?
• cum ne-am ține de mână?...
Uneori frecarea este nedorită, însă dacă nu ar exista, nu am putea exista nici noi!!!
Legenda spune că la moartea lui Phaeton, fiul lui Helios, surorile sale îndoliate s-au
transformat în plopi, iar lacrimile lor în CHIHLIMBAR = AMBRĂ!!!
Pe la 600 ÎEN, se știa că, chihlimbarul, prin FRECARE cu bucăți de blană animală,
atrăgea obiecte ușoare. În limba greacă veche, chihlimbarul se numea
ELEKTRON!!!!!, iar pe la 1600, omul de știință englez William Gilbert a inventat
cuvântul latin ELECTRICUS = la fel ca ambra și ELECTRICITY = electricitate.

BIJUTERII....CHIHLIMBAR.....FRECARE......ELECTRICITATE!!!!!
Frecarea este prezentă pretutindeni în jurul nostru
• Facem un nod la o aţă, deoarece vrem ca nodul să împiedice desfacerea aţei!!
• Dacă forţa de frecare ar înceta să existe, totul ar aluneca la nesfârşit, zdrobindu-
se într-un haos general.
• În absenţa frecării, n-am putea merge, ci am aluneca, fără a ne putea „frâna”
mişcarea.
• Nu am putea ţine un obiect în mână, căci el ar ţâşni dintre degete mult mai
repede decât un săpun ud.
• Cuiele şi şuruburile nu s-ar mai fixa în scânduri sau metale, iar aţa cu care ne
sunt cusute hainele ar ieşi imediat din cusături.
 Cu ajutorul frecării…putem scrie, putem cânta la
vioară, putem să ducem ghiozdanul, putem tăia ceapă, ne
putem farda, ne putem ține de mână…
 Când frecarea este benefică pentru oameni???
 
 
1). Amprentele digitale sunt mici crestături in pielea
degetelor, care permit apucarea și utilizarea obiectelor
și acționează ca o priză, care crește frecarea dintre
obiect și mână și împiedică alunecarea acestuia.  

2). Sistemele de frânare folosite la automobile, constau într-o

serie de plăcuțe alcătuite dintr-un aliaj special și sunt apăsate
împotriva unui disc metalic, de o duritate mai mare decât
cea a plăcuțelor, provocând frecarea între cele două suprafețe
și oprind sau încetinind utilajul.

3) Roata are rolul de a transporta un obiect sau o pesoană, prin transformarea

frecării statice sau de alunecare, în frecare de rostogolire, lucru care a facilitat
dezvoltarea lumii, prin deschiderea a noi căi de comunicație.

Înaintarea vehiculelor
Forța de frecare exercitată asupra roții este orientată înainte (roata
împinge asfaltul înapoi) și ea acționează ca forță de tracțiune.
 Când frecarea este dăunătoare pentru oameni???
 
1).În cazul vehiculelor cu roți, o parte din lucrul mecanic efectuat
de motor se pierde prin punerea în mișcare a sistemelor
de transmisie a energiei, de la motor la roți, asupra
cărora acționează forța de frecare, astfel
reducându-se randamentul automobilului și crescând
cantitatea de combustibil.
 

2). În cazul motorului, frecarea exercitată între pistoane și

cilindrii, conduce la supraîncălzirea și distrugerea acestuia
(lucru care poate fi evitat prin folosirea lubrifianților și
monitorizarea temperaturii motorului).

3). Reintrarea în atmosferă a vehiculelor spațiale, care pentru a suporta căldura

imensă cauzată de frecarea dintre suprafața acesteia și particulele de aer care se
lovesc de ea cu o viteză foarte mare, trebuie dotate cu un scut termic foarte
costisitor. Deoarece este foarte fragil, în anul 2004, s-a produs tragedia în care
întregul echipaj al navetei Columbia a pierit, ca urmare a unei găuri foarte mici în
acest scut și a dezintegrării navetei la reintrarea in atmosferă.
 Mecanismele de frecare diferă:
într-un fel alunecă între ele două bucăți de metal,
altfel două bucăți de lemn și altfel două cărămizi......
 Deci…ce este forța de frecare?
• Forța de frecare = forța care apare la
suprafața de contact dintre două corpuri și se
opune deplasării.
 DE CÂTE FELURI ESTE FORȚA DE
FRECARE?
• STATICĂ – apare atunci când două corpuri sunt în
repaus unul față de celălalt

• DINAMICĂ – apare atunci când corpurile sunt în

mișcare și poate fi:
- LA ALUNECARE
- LA ROSTOGOLIRE
- FLUIDĂ

Întotdeauna forța de frecare la alunecare este mai mare

decât forța de frecare la rostogolire.
 DIAGRAMA FORŢELOR
PENTRU UN BLOC AFLAT PE PĂMÂNT

Săgeţile sunt vectori ce indică direcția și modulul forțelor:

W = greutatea
N = forța normală
F = forță aplicată
Ff = forța de frecare cinetică = coeficientul de frecare cinetică înmulțit cu forța normală

Deoarece modulul forței aplicate este mai mare decât modulul

forței de frecare cinetică ce i se opune, blocul se deplasează spre
stânga.
 MIȘCAREA PE PLAN ÎNCLINAT CU
FRECARE
UNGHIUL DE FRECARE = unghiul planului înclinat pe care corpul are o mișcare
rectilinie uniformă
 FORȚA DE FRECARE LA ALUNECARE
•apare la suprafața de contact dintre două corpuri care
alunecă unul peste celălalt
•are direcția de mișcare a corpului
•are sens opus mișcării corpului
•întotdeauna la suprafața de contact apar două forțe de
frecare la alunecare (acțiunea și reacțiunea)

Coeficientul de frecare la alunecare (µ) – caracteristici:


are valori cuprinse între 0 și 1

depinde de natura materialului din care este confecționat corpul

depinde de gradul de prelucrare al suprafețelor aflate în contact
 Exemplu: Patinaj, schi

Forța de frecare dintre gheață și lama patinei permite

patinatorului să alunece mai ușor.
Forța de frecare participă la mărirea vitezei patinatorului
și la micșorarea ei. 
 FORȚA DE FRECARE LA ROSTOGOLIRE
• este rezistența care apare
atunci când un obiect
rotund (minge, roată)
se rostogolește pe o
suprafață plană
FORȚA DE FRECARE ÎN FLUIDE
• se produce între două
straturi fluide
(lichide sau gaze),
care se mișcă în direcții și cu viteze diferite (vapor
în apă, avion în aer, meteorit în atmosferă)
 Efectele negative ale frecării
• oamenii și animalele nu se pot deplasa în regiunile
cu gheață, deoarece frecarea este mică
• se uzează încălțămintea
• se uzează piesele
• sare lanțul de la bicicletă
• mișcarea corpurilor statice este dificilă, etc
Modalități de reducere a frecării
• prelucrarea fină a suprafețelor în contact
• folosirea lubrifianților (lichide speciale: uleiuri,
vaselină), pentru a reduce impactul frecării în mașini
• folosirea rulmenților (pentru
a facilita mișcarea pieselor și a
transforma frecarea statică sau
de alunecare în frecare de
rostogolire: a bilelor din interiorul
rulmentului)
• folosirea pernei de aer (creează o pătură de aer sub
vehicul, pe care acesta alunecă)
 Acesta a fost motivul pentru care grecii antici au crezut multă
vreme, că o forţă suficient de mică nu poate mişca niciodată un obiect
suficient de mare, indiferent cum este aplicată…asta până a venit
Arhimede şi a mutat singur două corăbii, folosind un sistem de pârghii.
Această schimbare de paradigmă a fost exprimată de Arhimede cu
„Dați-mi un punct de sprijin și voi mișca
faimosul citat
Pământul din loc”.
 
 
 
 

Arhimede-savant grec (287-212 i.Hr)

 Experimente

1.frecarea la rostogolire este mai mică decât

cea la alunecare
2. găsirea centrului de greutate al unui corp
alungit
3. reducerea frecării, folosind perna de aer
4. reducerea frecării, folosind lubrifianți
5. două reviste nu se pot despărți!!
 Frecarea la rostogolire este mai mică decât
cea la alunecare
• Materiale necesare: dinamometru, o carte cât mai
groasă, sfoară, creioane rotunde
• Mod de lucru: se leagă cartea la mijloc, longitudinal,
cu sfoară, se agață dinamometrul de sfoară și se trage
cu viteză aproximativ constantă, înregistrându-se
forța de pe dinamometru în cele două situații: cartea
direct pe suprafața de alunecare și cartea
rostogolindu-se pe creioane
• Concluzie: prin compararea celor două citiri se
demonstrează experimental că frecarea la rostogolire
este mai mică decât frecarea la alunecare
 Găsirea centrului de greutate al unui corp
alungit
• Materiale necesare: un corp alungit: riglă, metru de croitorie, coadă de
mătură, sapă, etc.
• Mod de lucru: se fixează corpul pe degetele arătătoare ale ambelor mâini,
inițial în poziție aproximativ simetrică față de extremitățile acestuia. Se
apropie cele două mâini cu viteză aproximativ constantă. Același mod de
lucru se repetă și pentru o poziție inițială asimetrică a mâinilor.
• Concluzie: cele două mâini/degete se “întâlnesc” chiar în dreptul centrului
de greutate, deoarece corpul stă în echilibru.
• Explicația: degetul se va deplasa sub obiect atâta timp cât proporția din
corp aflată deasupra celuilalt deget este mai mare, deci greutatea
rezemată pe acesta este mai mare și implicit forța de frecare
corespunzătoare este mai mare (fiind mai mare, corpul nu alunecă pe
deget). Această situație alternează, corpul alunecînd succesiv pe cele două
degete, din ce în ce mai des până când se întâlnesc.
 Reducerea frecării folosind perna de aer
• Materiale necesare: CD, dop de sticlă, balon, super glue,
greutăți diverse
• Mod de lucru: se observă modul de alunecare în trei situații:
când se plimbă CD-ul pe suprafața de contact
când se umflă balonul
cu balonul umflat, când se pun niște greutăți

Concluzie: când se umflă balonul, aerul presurizat din acesta

iese pe sub CD, depărtând/ridicând puțin CD-ul, frecarea
scade, rezultând o mișcare mai ușoară a acestuia, chiar și cu
greutăți suplimentare.
 Reducerea frecării folosind lubrifianți

• Materiale necesare: radieră, ulei de ungere,

suprafață de alunecare
• Mod de lucru: se apasă oblic radiera, cu și fără
lubrifiere și se observă modul de alunecare

• Concluzie: Dacă nu știați: Iată de ce se pune

ulei în salată – CA SĂ ALUNECE MAI BINE...PE
GÂT !!!!!
 SPECTACULOS: DOUĂ REVISTE NU SE POT
DESPĂRȚI
• Materiale necesare: două reviste cu un număr mai mare
de pagini fiecare
• Mod de lucru: Se întrepătrund una cîte una, paginile celor
două reviste. Se trage cu o forță oricât de mare și se
observă că cele două nu pot fi despărțite.
• Concluzia: Cauza nu poate fi decât forța de frecare, pentru
că ea se opune mișcării.

Probabil că mecanismul în acest caz are la bază forța de

atracție dintre moleculele foarte apropiate de pe suprafețele
lucioase ale filelor. Numărul filelor fiind mare, aceasta se va
amplifica corespunzător.
Vă mulțumim pentru atenția
acordată!!!