P. 1
Forta de frecare

Forta de frecare

5.0

|Views: 10,360|Likes:
Published by Raluuuuuu
Forta de frecare
Forta de frecare

More info:

Published by: Raluuuuuu on Apr 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/27/2015

pdf

text

original

Forta de frecare

*Utila sau daunatoare ?*

Forta de frecare

Sa consideram un corp care aluneca pe suprafata altui corp. Cele doua suprafete in contact, oricat de bine ar fi lustruite mai au inca asperitati pe care, chiar daca nu le vedem cu ochiul liber la putem vedea la microscop. Asperitatile acestea constituie tot atatea piedici si corpul, daca nu este in stare sa le sara, sa le rupa, sa le indoie, va ramane in repaus. Alunecarea intampina deci o forta de opunere, pe care o numim frecare si forta tangentiala minima, in stare sa scoata corpul din repaus este, evident egala si opusa ca sens acestei frecari. Forta de frecare actioneaza tangential si se opune alunecarii unui corp, pe o suprafata data.Ea depinde de natura i de masa corpului i apare la alunecare i rostogolire. Totdeauna for a de frecare la alunecare este mai mare decât for a de frecare la rostogolire. Rela ia de calcul a for ei de frecare este: coeficientul de frecare înmul it cu greutatea corpului ( )

*Forta de frecare in viata de zi cu zi*
Experienta zilnica ne arata, intr-adevar, ca este mai greu sa urnim un corp din repaus decat sa-l obligam sa alunece pe o suprafata orizontala, o data ce a pornit.Pe de alta parte, cresterea frecarii cu viteza ne face sa intelegem de ce o piatra de polizor se toceste mult mai repede la vitezele mari. In toate fenomenele descrise, am facut abstractie de cazurile in care greutatea proprie a corpului ce aluneca este asa de mare incat ajunge sa-l cufunde in suprafata de sprijin fiindca atunci nu mai poate fi vorba de frecare, ci de un proces de rupere, in care toate fortele puse in joc sunt incomparabil de mari. Putem patina pe gheat, dar nimeni nu se gandeste sa patineze pe zapada moala. Acolo folosim skiurile , tocmai ca sa evitam scufundarea. In alta ordine de idei, o experienta milenara a aratat omenirii ca frecarea de rostogolire a unui corp rotund este mult mai mica decat frecarea de alunecare.Oricine stie ca este mult mai usor sa deplasam un corp greu, cand punem sub el niste drugi rotunzi de lemn.

Asa s-a nascut ideea rulmentilor cu bile, pe care tehnica moderna ii foloseste la scara mare la masini si la vehicule. Frecarile devin atunci de cateva sute de ori mai mici decat la o simpla alunecare. Eficacitatea rulmentilor este cu atat mai mare, cu cat otelul din care sunt facuti este mai dur fiindca deformarile prin cufundare sunt atunci reduse la minim. Din cele aratate mai sus, frecarea se manifesta ca o absorbtie de lucru mecanic si experienta ne arata ca, in schimb apare o cantitate corespunzatoare de caldura. Evident aceasta transformare nu poate fi decat suparatoare, cand sustrage folosintei noastre o parte din energia mecanica pe care avem interesul s-o folosim integral. Cu toate aceste inconveniente, frecarea mai are totusi avantaje practice vadite, fiindca daca nu ar exista, orice vehicul sau pieton ar putea deveni un sistem izolat, incapabil sa se miste din loc sau sa se opreasca, o data pus in miscare.

Avalansele
De pe platourile montane pe povarnisurile mai abrupte se desprind din cand in cand mase uriase de zapada care aluneca ori se rostogolesc la vale,marindu-si pe parcurs volumul,greutatea si viiteza care cresc mai ales atunci cand odata cu desprinderea lor din loc intervine insolatia! Fiind o alunecare brusca a zapezii pe panta, dupa ce initial zapada respectiva era statica, avalansa se explica prin legile fizicii. Modelata mecanic, simplificat, apare cand componenta tangenta la panta agreutatiidepaseste fortade frecare statica ce retinea pana atunci respectiva masa de zapada. Acesta rupere a echilibrului static existent pana atunci sa poate intampla daca scade aderenta sau creste greutatea.De asemenea, in afara de greutatea proprie a zapezii si respectiv forta de frecare statica intre straturile diferite de zapada respectiv stratul profund de zapada si substrat (stanca / vegetatie / sol...) se manifesta si diverse forte suplimentare, motiv pentru care ar trebui operat cu rezultantele fortelor, nu doar de greutatea proprie a zapezii respectiv forta de frecare statica. Asemenea forte cresc sau reduc aderenta respectiv greutatea aparenta

Ambreiajul
Face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de viteze , reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze. Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de viteze , reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze. Principiul de functionare. Functionarea ambreiajului mecanic se bazeaza pe fortele de frecare care apar intre doua sau mai multe perechi de suprafete sub actiunea unei forte de apasare. Partile componente ale unui ambreiaj sunt grupate astfel : partea conducatoare ; partea condusa ; mecanismul de actionare . Partea conducatoare a ambreiajului este solidara la

rotatie cu volantul motorului , iar partea condusa cu arborele ambreiajului . Pe volantul al motorului este apasat discul condus de catre discul de presiune datorita fortei dezvoltate de arcurile . Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile arborelui al ambreiajului . Pentru a mari coeficientul de frecare. Discul de presiune este solidar la rotatie cu volantul prin intermediul carcasei. Partea conducatoare a ambreiajului este formata din : volantul , discul de presiune, carcasa si arcurile de presiune. Partea condusa se compune din : discul condus cu garniturile de frecare si arborele 8 al ambreiajului . Prin frecare ce ia nastere intre suprafetele de contact ale volantului si discul de presiune pe de o parte si suprafetele discului condus pe de alta parte , momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de viteza si mai departe , prin celelalte organe ale transmisiei , la rotile motoare. Daca se apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreiajului , forta se transmite prin parghia cu furca la mansonul discului de presiune si invingand forta dezvoltata de arcurile ,departeaza discul de frecare , iar momentul motor nu se transmite mai departe ; aceasta este pozitia decuplat a ambreiajului .

Transmisii prin curele
Transmisia prin curea este mecanismul care are rolul de a transmite miscarea si puterea mecanica de la un arbore la altul, prin intermediul elementului flexibil tensionat numit curea. Principii de functionare. Cureaua se monteaza tensionat, intre roata conducatoare si una sau mai multe roti conduse. Intinderea se poate realiza prin deplasarea unei roti sau prin apasarea curelei cu o rola de intindere. Transmiterea miscarii este determinata de fortele de frecare dintre curea si periferia rotilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->