Sunteți pe pagina 1din 4

c

c
cc
cc

 c c
c c
c
c
c

c
c c

c
c

cccccccccccccccccccccccccccccccccccc

ccccccccccccccccccccccccccccccccccForta de frecare

Sa consideram un corp care aluneca pe suprafata altui corp.

Cele doua suprafete in contact, oricat de bine ar fi lustruite mai au inca asperitati pe
care, chiar daca nu le vedem cu ochiul liber la putem vedea la microscop.

Asperitatile acestea constituie tot atatea piedici si corpul, daca nu este in stare sa
le sara, sa le rupa, sa le indoie, va ramane in repaus. Alunecarea intampina deci o forta
de opunere, pe care o numim frecare si forta tangentiala minima, in stare sa scoata
corpul din repaus este, evident egala si opusa ca sens acestei frecari.

Forta de frecare actioneaza tangential si se opune alunecarii unui corp, pe o suprafata


data.Ea depinde de natura şi de masa corpului şi apare la alunecare şi rostogolire.
Totdeauna forţa de frecare la alunecare este mai mare decât forţa de frecare la
rostogolire.

Relaţia de calcul a forţei de frecare este: coeficientul de frecare înmulţit cu


greutatea corpului ( )

*Forta de frecare in viata de zi cu zi*

Experienta zilnica ne arata, intr-adevar, ca este mai greu sa urnim un corp din
repaus decat sa-l obligam sa alunece pe o suprafata orizontala, o data ce a pornit.Pe de
alta parte, cresterea frecarii cu viteza ne face sa intelegem de ce o piatra de polizor se
toceste mult mai repede la vitezele mari.

In toate fenomenele descrise, am facut abstractie de cazurile in care greutatea


proprie a corpului ce aluneca este asa de mare incat ajunge sa-l cufunde in suprafata de
sprijin fiindca atunci nu mai poate fi vorba de frecare, ci de un proces de rupere, in care
toate fortele puse in joc sunt incomparabil de mari.

Putem patina pe gheat, dar nimeni nu se gandeste sa patineze pe zapada moala.


Acolo folosim skiurile , tocmai ca sa evitam scufundarea.

In alta ordine de idei, o experienta milenara a aratat omenirii ca frecarea de


rostogolire a unui corp rotund este mult mai mica decat frecarea de alunecare.Oricine
stie ca este mult mai usor sa deplasam un corp greu, cand punem sub el niste drugi
rotunzi de lemn.
Asa s-a nascut ideea rulmentilor cu bile, pe care tehnica moderna ii foloseste la scara
mare la masini si la vehicule. Frecarile devin atunci de cateva sute de ori mai mici decat
la o simpla alunecare.

Eficacitatea rulmentilor este cu atat mai mare, cu cat otelul din care sunt facuti este mai
dur fiindca deformarile prin cufundare sunt atunci reduse la minim.

Din cele aratate mai sus, frecarea se manifesta ca o absorbtie de lucru mecanic si
experienta ne arata ca, in schimb apare o cantitate corespunzatoare de caldura.

Evident aceasta transformare nu poate fi decat suparatoare, cand sustrage folosintei


noastre o parte din energia mecanica pe care avem interesul s-o folosim integral.

Cu toate aceste inconveniente, frecarea mai are totusi avantaje practice vadite,
fiindca daca nu ar exista, orice vehicul sau pieton ar putea deveni un sistem izolat,
incapabil sa se miste din loc sau sa se opreasca, o data pus in miscare.

Avalansele

De pe platourile montane pe povarnisurile mai abrupte se desprind din cand in


cand mase uriase de zapada care aluneca ori se rostogolesc la vale,marindu-si pe
parcurs volumul,greutatea si viiteza care cresc mai ales atunci cand odata cu
desprinderea lor din loc intervine insolatia! Fiind o alunecare brusca a zapezii pe panta,
dupa ce initial zapada respectiva era statica, avalansa se explica prin legile fizicii.

Modelata mecanic, simplificat, apare cand componenta tangentacla pantac


greutatiidepaseste fortade frecare statica ce retinea pana atunci respectiva masa de
zapada. Acesta rupere a echilibrului static existent pana atunci sa poate intampla daca
scade aderenta sau creste greutatea.De asemenea, in afara de greutatea proprie a zapezii
si respectiv forta de frecare statica intre straturile diferite de zapada respectiv stratul
profund de zapada si substrat (stanca / vegetatie / sol...) se manifesta si diversecforte
suplimentare, motiv pentru care ar trebui operat cu rezultantele fortelor, nu doar de
greutatea proprie a zapezii respectiv forta de frecare statica. Asemenea forte cresc sau
reduc aderenta respectiv greutatea aparenta

Ambreiajul

Face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de
viteze , reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al
motorului la cutia de viteze.
Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia
de viteze , reprezentand organul de transmitere a momentului de la arborele cotit al
motorului la cutia de viteze.
Principiul de functionare. Functionarea ambreiajului mecanic se bazeaza pe fortele de
frecare care apar intre doua sau mai multe perechi de suprafete sub actiunea unei forte
de apasare.
Partile componente ale unui ambreiaj sunt grupate astfel : partea conducatoare ; partea
condusa ; mecanismul de actionare . Partea conducatoare a ambreiajului este solidara la
rotatie cu volantul motorului , iar partea condusa cu arborele ambreiajului .
Pe volantul al motorului este apasat discul condus de catre discul de presiune datorita
fortei dezvoltate de arcurile . Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile
arborelui al ambreiajului . Pentru a mari coeficientul de frecare. Discul de presiune este
solidar la rotatie cu volantul prin intermediul carcasei.
Partea conducatoare a ambreiajului este formata din : volantul , discul de presiune,
carcasa si arcurile de presiune.
Partea condusa se compune din : discul condus cu garniturile de frecare si arborele 8 al
ambreiajului .
Prin frecare ce ia nastere intre suprafetele de contact ale volantului si discul de
presiune pe de o parte si suprafetele discului condus pe de alta parte , momentul motor
este transmis arborelui primar al cutiei de viteza si mai departe , prin celelalte organe
ale transmisiei , la rotile motoare.
Daca se apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreiajului , forta se
transmite prin parghia cu furca la mansonul discului de presiune si invingand forta
dezvoltata de arcurile ,departeaza discul de frecare , iar momentul motor nu se
transmite mai departe ; aceasta este pozitia decuplat a ambreiajuluic

Transmisii prin curele


Transmisia prin curea este mecanismul care are rolul de a transmite miscarea si
puterea mecanica de la un arbore la altul, prin intermediul elementului flexibil tensionat
numit curea.
Principii de functionare.
Cureaua se monteaza tensionat, intre roata conducatoare si una sau mai multe roti
conduse. Intinderea se poate realiza prin deplasarea unei roti sau prin apasarea curelei
cu o rola de intindere. Transmiterea miscarii este determinata de fortele
de frecare dintre curea si periferia rotilor.