For de frecare

Diagrama forelor pentru un bloc aflat pe pmnt. Sgeile sunt vectori ce indic direcia i modulul forelor. W este greutatea, N este fora normal, F este o for aplicat, de un tip neidentificat, iar Ff este fora de frecare cinetic, egal cu coeficientul de frecare cinetic nmulit cu fora normal. Cum modulul forei aplicate este mai mare dect modulul forei de frecare cinetic ce i se opune, blocul se deplaseaz spre stnga. Fora de frecare este componenta tangenial la suprafaa de contact dintre dou corpuri, a forei de sprijin pe care unul din corpuri o exercit asupra celui de-al doilea.[1] n timpul deplasrii fora de frecare are sens opus micrii adic ncetinete micarea. Ea depinde de natura i de masa corpului i apare la alunecare i rostogolire. Totdeauna fora de frecare la alunecare este mai mare dect fora de frecare la rostogolire. n caz c singurele fore dintre corpuri provin din acceleraia gravitaional, relaia de calcul a forei de frecare este: coeficientul de frecare nmulit cu greutatea corpului:

Forta de frecare Sa consideram un corp care aluneca pe suprafata altui corp.Cele doua suprafete in contact, oricat de bine ar fi lustruite mai au inca asperitati pecare, chiar daca nu le vedem cu ochiul liber la putem vedea la microscop.Asperitatile acestea constituie tot atatea piedici si corpul, daca nu este in stare sale sara, sa le rupa, sa le indoie, va ramane in repaus. Alunecarea intampina deci o fortade opunere, pe care o numim frecare si forta tangentiala minima, in stare sa scoatacorpul din repaus este, evident egala si opusa ca sens acestei frecari.Forta de frecare actioneaza tangential si se opune alunecarii unui corp, pe o suprafatadata.Ea depinde de natura si de masa corpului si apare la alunecare si rostogolire.Totdeauna forta de frecare la alunecare este mai mare dect forta de frecare la rostogolire. Relatia de calcul a fortei de frecare este: coeficientul de frecare nmultit cugreutatea corpului ( ) *Forta de frecare in viata de zi cu zi* Experienta zilnica ne arata, intr-adevar, ca este mai greu sa urnim un corp dinrepaus decat sa-l obligam sa alunece pe o suprafata orizontala, o data ce a pornit .Pe dealta parte, cresterea frecarii cu viteza ne face sa intelegem de ce o piatra de polizor setoceste mult mai repede la vitezele mari .In toate fenomenele descrise, am facut abstractie de cazurile in care greutateaproprie a corpului ce
1

aluneca este asa de mare incat ajunge sa-l cufunde in suprafata desprijin fiindca atunci nu mai poate fi vorba de frecare, ci de un proces de rupere, in caretoate fortele puse in joc sunt incomparabil de mari.Putem patina pe gheat, dar nimeni nu se gandeste sa patineze pe zapada moala.Acolo folosim skiurile , tocmai ca sa evitam scufundarea.In alta ordine de idei, o experienta milenara a aratat omenirii ca frecarea de rostogolire a unui corp rotund este mult mai mica decat frecarea de alunecare.Oricinestie ca este mult mai usor sa deplasam un corp greu, cand punem sub el niste drugirotunzi de lemn. Asa s-a nascut ideea rulmentilor cu bile, pe care tehnica moderna ii foloseste la scaramare la masini si la vehicule. Frecarile devin atunci de cateva sute de ori mai mici decatla o simpla alunecare.Eficacitatea rulmentilor este cu atat mai mare, cu cat otelul din care sunt facuti este maidur fiindca deformarile prin cufundare sunt atunci reduse la minim.Din cele aratate mai sus, frecarea se manifesta ca o absorbtie de lucru mecanic siexperienta ne arata ca, in schimb apare o cantitate corespunzatoare de caldura.Evident aceasta transformare nu poate fi decat suparatoare, cand sustrage folosinteinoastre o parte din energia mecanica pe care avem interesul s-o folosim integral.Cu toate aceste inconveniente, frecarea mai are totusi avantaje practice vadite,fiindca daca nu ar exista, orice vehicul sau pieton ar putea deveni un sistem izolat,incapabil sa se miste din loc sau sa se opreasca, o data pus in miscare. Avalansele De pe platourile montane pe povarnisurile mai abrupte se desprind din cand incand mase uriase de zapada care aluneca ori se rostogolesc la vale,marindu-si peparcurs volumul,greutatea si viiteza care cresc mai ales atunci cand odata cudesprinderea lor din loc intervine insolatia! Fiind o alunecare brusca a zapezii pe panta,dupa ce initial zapada respectiva era statica, avalansa se explica prin legile fizicii.Modelata mecanic, simplificat, apare cand componenta tangent la panta a greutatii depaseste fortade frecare statica ce retinea pana atunci respectiva masa dezapada. Acesta rupere a echilibrului static existent pana atunci sa poate intampla dacascade aderenta sau creste greutatea.De asemenea, in afara de greutatea proprie a zapeziisi respectiv forta de frecare statica intre straturile diferite de zapada respectiv stratulprofund de zapada si substrat (stanca / vegetatie / sol...) se manifesta si diverse fortesuplimentare, motiv pentru care ar trebui operat cu rezultantele fortelor, nu doar degreutatea proprie a zapezii respectiv forta de frecare statica. Asemenea forte cresc saureduc aderenta respectiv greutatea aparenta