Geomorfologie C1 Deplasarea materialelor pe pante

DEPLASAREA MATERIALELOR PE PANTE

Miscarea materialelor se face sub impulsul gravitatiei. Ea se realizeaza in 2 moduri
principale:
1. Prin intermediul unui mediu / agent de transport se numeste transport si este
efectuata in mod obisnuit de catre rauri, ghetari, apa marii, vant;
2. Prin autodeplasare (miscare de la sine) se mai numeste deplasare de mase.
Ambele procese constituie miscarile maselor la suprafata globului.

FORTELE MOTRICE ALE DEPLASARII

Exista o serie de forte care contribuie la miscarea materialelor

sau care

provoaca trecerea de la starea de repaus la cea de miscare, facilitand astfel

manifestarea gravitatiei: forte motrice. Exista insa si forte

ce se opun deplasarii:

frecarea.
Forte motrice: greutatea maselor, procesele care pot provoca schimb de volum,
presiunea si actiunea radacinilor si a animalelor.

Greutatea maselor

Un moment esential al miscarii maselor in general / al particulelor lor este

depasirea starii de repaus / punerea in miscare. Acest salt solicita o forta mult mai mare
decat cea necesara pentru deplasarea aceluiasi corp care se afla deja in miscare.
Momentul respectiv este indicat prin notiunea de prag de declansare in opozitie cu
pragul de oprire.
Forta necesara pornirii unei mase la panta egala este cu atat mai mare cu cat
greutatea materialelor va fi mai mare; cu cat panta va creste, cu atat forta necesara
forta necesara pornirii pragului de declasare va fi mai mica.

Modificarile de volum

Pot fi provocate de:

o Oscilatii de temperatura;
o Umplerea si contractarea argilelor prin umezire si uscare.

Presiunea radacinilor plantelor si actiunea animalelor

Determina miscari ale particulelor scoartei de alterare, importanta lor fiind

redusa, ele incadrandu-se la cresterile de greutate si la variatiile de volum.

Geomorfologie C1 Deplasarea materialelor pe pante

FACTORII CARE INFLUENTEAZA DEPLASAREA

A. PANTA
Reprezinta elementul prin care se materializeaza actiunea fortei de gravitatie in
miscarea materialelor. Cu cat panta este mai apropiata de verticala, cu atat gravitatiea
isi exercita totata forta asupra particulelor; cand panta descreste spre valori tot mai
mici, atunci intervine frecarea ce se opune deplasarilor cauzate de gravitatie.
Oricat de mare ar fi panta, exista roci care datorita coeziunilor mari rezista chiar
si la pante de 90. Aceasta nu inseamna ca panta nu isi exercita rolul de punere in
valoare a fortei de gravitatie. De pe peretele stancos se desprind continuu particule ce
cad brusc la baza abruptului. Procesele de desprindere se deplasare tind continuu sa
realizeze o pozitie stabila / de echilibru pentru materialele de pe panta.
Orice stanca / particula care sta pe un versant in pozitie relativ instabila tinde sa
se deplaseze pe panta catre o regiune joasa, cat mai putin inclinata.
B. COEZIUNEA ROCILOR
Coeziunea insumeaza o serie de proprietati ale rocii care au importanta
primordiala in franarea / favorizarea deplasarii.
Rocile putin coezive: nisip, argila, pietris, se deplaseaza cu usurinta. Ele o
mobilitate initiala care le face sa se deplaseze in starea lor primara sau in contact cu
apa. Rocile cu o coeziune mai mare au o mobilitate initiala redusa, insa prin alterare ele
devin nobile capatand mobilitate dobandita.
C. FRACAREA
Intre particulele si elementele care sunt in deplasare se exercita o frecare
interna, iar intre masele in miscare si aptul in loc se formeaza o frecare externa.
Frecarea este tot mai mare spre partile inferioare ale versantului si ca urmare,
evacuarea materialelor descreste in acest sens, dar tot in acest sent cresc si factorii
care reduc coeficientul de frecare contribuind astfel la facilitarea miscarii si evacuarii
chiar si la baza versantului. Miscarea si evacuarea devin astfel continue si pe tot
versantul.
Evacuarea, inclusiv din partile joase face ca unghiul de frecare sa nu fie atins
nici la baza scoartei de alterare decat cu greu, ca urmare, deplasarea continua si aici
pana la pante foarte mici.
Prin acest mecanism se explica uniformitatea neteziriipartilor inferioare ale
versantilor, pantele lor foarte reduse, umplerea ravenelor, de aici si imposibilitatea

Geomorfologie C1 Deplasarea materialelor pe pante

acestora de a se adanci deoarece orice inceput de adancire este repede umplut de

miscarea areala a alterarilor.
D. VEGETATIA

TIPURI DE DEPLASARI
Pentru evolutia versantilor, importanta este clasificarea dupa viteza de
deplasare: bruste sau lente, fiecare la randul sau cuprinzand o serie de tipuri specifice.
Intre toate acestea exista interferente si tranzitii, uneori fiind imposibil de
separat tipuri absolut nete.
Deplasarile bruste cuprind: prabusiri, alunecari si curgeri.
Deplasarile lente cuprind: deplasarile uscate lente, creeping-ul, deroziunea,
solifluxiunea, sufoziunea, tasarea si fluviodenudarea.

PRABUSIRILE

Sunt caderi bruste de mase sau de particule in centrul carora frecarea este
redusa la maxim, iar forta de gravitatie actioneaza cu o mare eficienta. Dupa cantitatea
de matreial prabusit in momentul declansarii miscarii, ca si dupa formele create, acest
tip de miscare se subdivide in: prabusiri individuale si prabusiri in masa.
Prabusirile

individuale

se

produc

prin

rostogolire.

Sunt

acelea

in

care

desprinderea si punerea in miscare se face individual, particula cu particula. Ele se

intalnesc in principal la munte.
Prabusirile in masa reprezinta caderi bruste de mari cantitati de material. Se mai
numesc naruiri sau surpari. Spre deosebire de cele anterioare care se produc conform
unei ritmicitati climatice anuale, acestea au un caracter intamplator. Dupa producerea
lor urmeaza o perioada de stabilitate sau calm care poate fi foarte indelungata.
Prabusirile in masa se produc acolo unde panta limita a fost depasita de o anumita
greutate suportabila. Depasirea sau declansarea prabusrii poate fi provocata de cauze
cum ar fi: cutremure, eruptii vulcanice, eroziune la baza versantului, ploi abundente,
actiunea unor panze subterane de apa (care mai ales prin secare creaza goluri),
existenta unor argile intercalate intre roci mai dure, marirea presiunii din spare etc.

ALUNECARILE DE TEREN

Alunecarea este o deplasare plastica de mase realizata gravitational ce creaza o

forma de relief cu profil topografic ondulat si cu o structura interna haotica.

Geomorfologie C1 Deplasarea materialelor pe pante

Alunecarile reprezinta un mod de evacuare rapida a materialelor de pe versanti,

fiind specifice pantelor cu inclinari relativ mari. Miscarea altereaza nu numai patura de
alterare ci si strate in loc, uneori pe adancimi foarte mari.
Cauzele producerii alunecarilor sunt de 3 feluri: potentiale, pregatitoare si
declansatoare.
Cauzele potentiale sunt legate de existenta argilelor si de modul lor de depunere
in raport cu panta reliefului.
Cauzele pregatitoare privesc conditiile ce favorizeaza ajungerea apei in argila si
miscarii echilibrului de panta.
Cauzele declansatoare: cutremurele, topirea zapezilor + ploi abundente, lucrari
antropice.

CURGERILE NOROIOASE

Sunt cele mai importante curgeri. Ele mai poarta numele de torenti noroiosi
deoarece au forma unei limbi de la cativa zeci de metri pana la 1 km. latimea este
mica, foart rar depasind 10m. exceptie face partea inferioara numita si con de
imprastiere care poate atinge zeci sau sute de metri latime.
Specific este faptul ca toata masa curgatoare este inmuiata si saturata cu apa
pana la transformarea ei in noroi care curge printre niste maluri bine delimitate.
Deplasarea noroilui se face rapid, cu viteze de cativa metri pe zi dar in timpul ploilor
viteza poate creste foarte mult.
In partea inferioara curgerea nu are intotdeauna maluri bine delimitate, ea
putand invada zone mai netede unde noroiul se acumuleaza, se imprastie si stagneaza.

PLUVIODENUDAREA

Este actiunea de miscare a particulelor de pe suprafata scoartei de alterare prin

actiunea apei rezultat din ploi, topirea zapezii, miscare ce nu a ajuns inca in stadiul de
scurgere concentrata sub forma de curent. Ea nu este o autodeplasare ca celelalte
tipuri, si mai mult o actiune de transport pe calea unui agent. Este o actiunea intalnita
pe versanti, contribuind din plin la modelarea acestora.
Pluviodenudarea se compune din 2 feluri de miscari:
1. Actiunea mecanica de izbire, dislocare si imprastiere a particulelor de catre
picaturile de ploaie,
2. Transportul pe panta.
Atat una cat si cealalta sunt in stransa legatura cu tipul climatic, vegetatia, tipul
de scurgereareala si alti factori cum ar fi panta si roca.